Începând din acest an, însămânțările din zonele cu strat vegetal (în fapt suprafeţe arabile cultivate cu specii incluse în Anexa 9, considerate culturi secundare, care nu participă la calculul diversificării culturilor şi care asigură acoperirea solului pe timpul iernii) vor fi realizate obligatoriu cu minimum două amestecuri, listă cu specii definitivată nu demult de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și intrată în exclusivitate în posesia noastră de curând.

 

Conform Capitolul XII - „Plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu”, Articolul 86, alineatul 6 din Ordinul 619/2015, „zonele cu strat vegetal sunt suprafeţele arabile cultivate cu specii incluse în Anexa nr. 9, considerate culturi secundare, care nu participă la calculul diversificării culturilor şi care asigură acoperirea solului pe timpul iernii, până la 1 martie”.

 

Potrivit actului normativ citat anterior, data-limită până la care aceste culturi trebuie încorporate în sol este 1 aprilie. Perioada de însămânţare a culturilor din anexa nr. 9 este 1 august - 15 octombrie. Zonele acoperite de strat vegetal nu includ zonele acoperite de culturi de toamnă semănate în mod normal în vederea recoltării sau a păşunatului, care participă la respectarea GAEC 4 şi se pot înfiinţa inclusiv pe parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha.

 

„Suprafeţele pe care se solicită ajutor pentru pachetul 4 al Măsurii 10 „Agro-mediu şi climă“ din PNDR 2014-2020, nu se iau în considerare în calculul zonelor cu strat vegetal”, se mai arată în alineatul 6 al Art. 86 din cadrul Ordinului 619/2015.

 

Potrivit Anexei 9, amestecurile de specii de culturi sunt următoarele: Muștar plus ovăz (Sinapis alba plus Avena sativa), muștar plus Phacelia (Sinapis alba plus Phacelia Tanacetifolisa), muștar plus rapiță (Sinapis alba plus Brassica carinata/Brassica napus), latir plus măzăriche de toamnă (Lathyrus sativus plus Vicia pannonica Crantz/Vicia villosa Roth), latir plus ovăz (Lathyrus sativus plus Avena sativa), mazăre plus ovăz (Pisum sativum L plus Avena sativa), măzăriche de toamnă plus ovăz (Vicia pannonica Crantz/Vicia villosa Roth plus Avena sativa), măzăriche de toamnă plus secară (Vicia pannonica Crantz/Vicia villosa Roth plus Secale cereale), măzăriche de toamnă plus triticale (Vicia pannonica Crantz/Vicia villosa Roth plus Triticosecale), lupin plus trifoi (Lupinus plus Trifolium), rapiță plus triticale (Brassica carinata/Brassica napus plus Triticosecale), rapiță plus secară (Brassica carinata/Brassica napus plus Secale cereale).

 

Ordinul 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 a fost emis de MADR și publicat în M.Of. nr. 234 din 06 aprilie 2015. (I. Văduva).

Publicat în Știri interne

Două dintre posibilele direcții de revigorare a sectorului agroalimentar românesc gândite de Sorin Chelmu, secretar general în cadrul Guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș, sunt reprezentate de continuarea combaterii evaziunii fiscale pe fiecare filieră de produs în parte, respectiv de adăugare de plusvaloare materiei-prime obținute în România și în continuare exportată pe bani puțini în UE și în țări terțe.

 

Într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului, Chelmu a mărturisit că își dorește stoparea pierderilor de resursă, în vederea eficientizării aspectelor legate de producție.

 

„Una este să vinzi grâul ca materie-primă (cumpărat de la micii fermieri cu sacoșa de bani la capătul tarlalei) și alta este când comercializezi un aliment procesat. Vom încerca remedierea acestei deficiențe tot în urma analizei pe filiera de produs”, a punctat secretarul general al Guvernului.

 

În ceea ce privește evaziunea fiscală din sectorul agroalimentar, flagel care a generat găuri serioase la bugetul consolidat ani de-a rândul, Sorin Chelmu a declarat că nu de puține ori s-a gândit că dacă s-ar analiza, spre exemplu, sectorul de producție a grâului, de la înființarea culturii până când ajunge produs finit pe masa consumatorului (from farm to fork), s-ar putea afla câți bani încasează în realitate statul pe fiecare segment, unde poate interveni acesta pentru a reduce evaziunea fiscală, respectiv cum anume pot fi încurajați producătorii și procesatorii să se dezvolte „sănătos” din punct de vedere economic și fiscal.

 

„Interesul nostru este să aducem plusvaloare în piață, în economie”, a precizat oficialul guvernamental. „În acest context, mi-aș dori să împământenim un feed-back în ambele sensuri, unul între producători și procesatori și viceversa, astfel încât plusvaloarea să fie egală pentru absolut toți. Pentru mine un lucru este clar: sunt unii care au venituri mai mari decât ceilalți. De aceea, mi-aș dori ca o parte din plusvaloarea asta din venituri să se întoarcă și către producător, cel mai amărât de pe acest lanț. Istoria ne-a dovedit că producătorii agricoli au fost mai puțini organizați, mai dispersați, foarte mulți și întotdeauna, cel puțin după 1990, la ei plusvaloarea nu a mai ajuns. La ei a ajuns ce le-a mai scăpat printre degete unora și altora”.

 

Despre experiența profesională a lui Chelmu din administrația centrală și din sectorul privat (fost director executiv al Centrului pentru Comunicare al Fermierilor din România), despre comasarea exploatațiilor, viziunea Guvernului Cioloș asupra cadastrului general, cât și despre alte subiecte de actualitate, în cele ce urmează.

 

Revista Fermierului: După experiența ministerială de mai bine de un deceniu ați trecut în mediul privat ca director executiv al CCFR. Ce a însemnat pentru dumneavoastră experiența la Centrul de Comunicare ar Fermierilor din România și acum revenirea la guvernare?

 

Sorin Chelmu: În primul rând, activitatea de agribusiness mi-a dat ocazia să iau contact direct cu toate problemele pe care le au producătorii din sectorul agroalimentar. Am înțeles în bună parte ce își doresc fermierii, pe de-o parte, și mediul de afaceri pe de alta. Pentru că acum reprezint din nou un Guvern, pot să spun că alături de această nouă echipă căutăm să avem o relație mult mai transparentă și constructivă cu societatea civilă și cu mediul de afaceri.

 

Concret, ne propunem să vedem cum vine mai departe societatea civilă (sindicate, patronate) în întâmpinarea noastră, astfel încât să avem un termen de referință în relația cu ea. Și spun asta pentru că nu am mai văzut-o demult atât de activă ca în ultima perioadă, lucru care pe mine mă bucură.

 

În cele șase luni de activitate la CCFR am avut ocazia să susțin și eu programul «Dor de gust» deja activ de ceva timp, respectiv să pun în practică unele proiecte pe care le-am gândit, să organizez mai multe conferințe naționale dedicate sectoarelor lapte, carne de porc, pomicultură, sfeclă și cartof. Am simțit nevoia să iau pulsul tuturor acestor domenii sensibile din agricultură, astfel încât să înțeleg care sunt problemele reale pe care le au fermierii și, în același timp, care sunt posibilitățile prin care le pot rezolva.

 

Pentru mine, munca în sectorul privat a reprezentat o experiență deosebită și am înțeles – fiind aproape de fermieri, de producătorii agricoli, de cei care efectiv aduc plusvaloare în societatea românească – care le sunt problemele. Din acest motiv, cel puțin pe durata mandatul pe care îl avem, să fim alături de sectorul agricol și de oamenii care activează în el. Practic, ei mă pot considera un prieten, din toate punctele de vedere.

 

R.F.: Ați spus că ați avut ocazia să luați contact direct cu toate problemele pe care le au producătorii din sectorul agroalimentar românesc. Care sunt deficiențele care trebuie remediate cât mai rapid?

 

S.C.: Sectorul agricol românesc este unul dintre stâlpii importanți de susținere a economiei românești. Agricultura cea care poate aduce plusvaloare sau, dimpotrivă, poate trage în jos, anual, Produsul Intern Brut (PIB). Într-un an agricol bun putem aduce două procente din PIB în plus față de unul cu secetă. Însă, pentru asta, trebuie să creăm o rețea completă de infrastructură care să potențeze remedierea deficiențelor din fiecare sector de producție agroalimentară în parte (aici introducem neapărat și irigațiile).

 

Pentru a vă răspunde însă la întrebare, fiecare domeniu al agriculturii în parte are problematica sa specifică. Sunt însă câteva deficiențe pe care noi ni le-am propus să le remediem, cel puțin în perioada de față cât formăm acest Guvern de tehnocrați. Prima noastră țintă are legătură cu educația, iar când vorbesc de acest domeniu, mă refer inclusiv la partea de cercetare-inovare pe care vrem s-o susținem. În acest context, pot spune că am triplat aproape bugetul ASAS. Vom regândi întreaga filosofie vizavi de cercetare.

 

O altă problemă dureroasă a mediului rural românesc este reprezentată de demografie. Ne aflăm într-un spațiu rural care se apropie încet-încet de o medie de vârstă de 60 de ani. De aceea, va trebui să ne gândim foarte bine care sunt măsurile și care este responsabilitatea noastră, a tuturor, ce vom face în următoarea perioadă, astfel încât în spațiul rural, pe de-o parte, să întinerim, iar pe de altă parte să reușim să găsim soluții, pentru că în 10 ani de zile nu vom mai putea face mare lucru în acest sens.

 

Ne-am propus totodată (în limita posibilităților) să ne apucăm de acel cadastru general, o altă deficiență sesizată la nivel național și care impactează zona de producție agricolă. Problematica aceasta trebuie soluționată pentru că, altfel, nu vom avea niciodată o situație clară asupra mișcării terenurilor, indiferent că sunt în domeniul public al statului sau în cel privat ori deja în proprietatea fermierilor. Am demarat procedurile necesare și așteptăm o situație pe care ne-o vor da cei de la cadastru, după care vom lua o decizie referitoare la acest aspect.

 

R.F.: Pentru că ați amintit de cadastru, ce ne puteți spune despre dimensiunea exploatațiilor în România? Va susține acest Guvern politica de comasare a terenurilor agricole?

 

S.C.: La noi în țară există o medie a exploatațiilor agricole foarte mică. Va trebui să ne gândim la cum putem comasa aceste suprafețe agricole, astfel încât să le putem face viabile din punct de vedere economic.

 

Chiar dacă nu sunt de mult timp la post, am solicitat deja o analiză clară cu privire la fărâmițarea terenurilor agricole, cu ajutorul căreia să putem vedea în ce măsură putem comasa suprafețele de teren de dimensiuni mici; 99% din total sunt în prezent în zona privată. Va trebui să găsim niște soluții de încurajare a asocierii, a creării unor grupuri de producători, astfel încât să creăm o eficiență în acest domeniu.

 

R.F.: Din păcate pentru agricultura românească, încă exportăm materie-primă de proveniență agricolă la prețuri mici, iar unele achiziții primare se fac încă nefiscalizat, „la capătul tarlalei”, în detrimentul micilor producători. Se pot remedia aceste deficiențe?

 

S.C.: În primul rând, ne dorim să stopăm pierderile de resursă, pentru a eficientiza aspectele legate de producție și venituri. Una este să vinzi grâul ca materie-primă (cumpărat de la micii fermieri cu sacoșa de bani la capătul tarlalei) și alta este când comercializezi un aliment procesat. Vom încerca remedierea acestei deficiențe tot în urma analizei pe filierele de produs.

 

Legat de evaziune, nu de puține ori m-am gândit că dacă am analiza, spre exemplu, sectorul de producție a grâului, de la înființarea culturii până când ajunge produs finit pe masa consumatorului (from farm to fork), am afla câți bani încasează statul pe fiecare segment, unde poate interveni acesta pentru a reduce evaziunea fiscală, respectiv cum anume să-i încurajăm pe producători și pe procesatori astfel încât să se dezvolte. Interesul nostru este să aducem plusvaloare în piață, în economie.

 

În acest context, mi-aș dori să împământenim un feed-back în ambele sensuri, între producători și procesatori, astfel încât plusvaloarea să fie egală pentru absolut toți. Pentru mine un lucru este clar: sunt unii care au venituri mai mari decât ceilalți. De aceea, mi-aș dori ca o parte din plusvaloarea asta din venituri să se întoarcă și către producător, cel mai amărât de pe acest lanț. Istoria ne-a dovedit că producătorii agricoli au fost mai puțini organizați, mai dispersați, foarte mulți și întotdeauna, cel puțin după 1990, la ei plusvaloarea nu a mai ajuns. La ei a ajuns ce le-a mai scăpat printre degete unora și altora.

 

R.F.: Din păcate, ne aflăm în fața unei realități dureroase: vom avea dezangajări de fonduri europene pentru agricultură de aproape un miliard de euro. Cum comentați?

 

S.C.: Când am venit în 2005 ca secretar general la Ministerului Agriculturii, am preluat un SAPARD care avea 12% absorbție și l-am dus la aproape 300%; am făcut și SAPARD-ul românesc. Am preluat agenții de plăți cu 16 posturi și paru angajați și le-am transformat în două agenții moderne care au făcut absorbție de nouăzeci și la sută.

 

Ceea ce poate nu s-a înțeles: în spatele fiecărei cifre contabile din acest buget, vreau să văd mecanisme de finanțare, de co-finanțare, de garantare, de contra-garantare, astfel încât orice producător agricol sau investitor să poată să aibă acces la fonduri europene.

 

Din păcate, am pierdut deja startul, doi ani de zile s-au dus, dar eu sper ca să recuperăm acest timp și să reintrăm în grafic.

 

R.F.: Vizavi de buget. Agricultura stă bine, dar banii pentru refacerea infrastructurii primare de irigații au dispărut. De ce?

 

S.C.: În momentul când dosarele pentru reabilitarea infrastructurii primare de irigații vor fi gata și depuse, când va exista o documentație justificativă bine pusă la punct, pot să vă asigur că vor exista bani. În momentul în care depui niște sume de bani și le ții îngropate acolo fără existența proiectelor, vitregești alte sectoare.

 

Ce-am vrut eu de la acest buget, în timpul acesta scurt: unul cu vizibilitate, cu viabilitate și cu transparență în sensul de a putea crea aceste mecanisme prin care să putem da drumul economiei să meargă. Timpul a fost foarte scurt, dar din mers vom rezolva și aceste probleme, mai ales după ce vom face o analiză pe fiecare sector în parte.

 

R.F.: De ce avem buget mai mic la păduri?

 

S.C.: Bugetul nu este scăzut, ci exact așa cum a fost gândit înainte. În schimb, au fost câteva programe care s-au finalizat la sfârșitul acestui an, iar pentru că nu au existat altele care să înceapă, nu au fost alocați alți bani. În momentul în care vor începe să „curgă” proiectele, vom găsi și noi fonduri, astfel încât să co-finanțăm, să garantăm, să contra-garantăm absolut orice program sau proiect care se află în spatele unei sume.

 

R.F.: Minstrul Agriculturii angajează oameni în funcție doar dacă au documente doveditoare de la ANI că nu sunt în conflicte de interese sau cercetați. Este o chestie generalizată în acest Guvern?

 

S.C.: Este primul lucru pe care îl cerem. Eu, personal, mă ghidez după principiul celor șase ochi, prin care trebuie să „vedem” că nu sunt problemele cu niciuna dintre persoanele pe care le numim. Fiind un guvern de tehnocrați, ne dorim ca toate persoanele care vin să fie integre, să aibă coloană vertebrală, să fie cu capul sus, să aibă capacitatea de muncă, astfel încât să putem să ducem cel puțin un an de zile la final.

 

R.F.: Vă riscați la o prognoză cu privire la ceea ce va însemna agricultura în 2016?

 

S.C.: Dacă stăm să ne gândim că suntem o țară meteo dependentă, mi-e greu să fac prognoze. Totuși, în ceea ce privește volatilitatea prețurilor la alimente, cred totuși că va fi stabilitate. Din ce am văzut eu, cel puțin pe Portul Constanța, prețurile nu prezintă probabilități majore de creștere sau fluctuații. (Ionel Văduva).

Publicat în Interviu

Despre efectele potențial perverse asupra României ca urmare a celui mai nou embargou impus de Rusia Turciei pe zona de legume-fructe (după doborârea unuia dintre avioanele sale de luptă Suhoi 24 de către aviaţia turcă), despre completarea Legii vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic care a fost făcută după ce vânătorii au reclamat că animalele folosite pentru paza turmelor omoară iepuri şi căprioare, despre cum au căzut peste 112.000 de fermieri testul avansului pe suprafață din cauză că nu au avut șansa ca butonul AC (Control Administrativ/aprobat pentru avans) să afișeze, în timp util, un răspuns convenabil în dreptul numelui lor, cât și despre mandatul pe care Achim Irimescu îl va avea la Consiliul de Miniștri, într-un experiment de presă pe care l-am demarat astăzi.

 

Practic, i-am propus ministrului de resort să comenteze trei știri culese din presa centrală și de specialitate și să-și exprime poziția vizavi de cele prezentate.

 

Prima pe lista Revistei Fermierului a fost știrea conform căreia embargoul decretat de Rusia împotriva Turciei după doborârea unuia dintre avioanele sale de luptă Suhoi 24 de către aviaţia turcă va fi limitat la fructe şi legume, dar va putea fi extins.

 

„Aceste măsuri (...) nu constituie decât un prim pas şi ar putea fi extinse dacă va fi necesar”, avertiza nu demult premierul rus Dmitri Medvedev.

 

„Un decret semnat sâmbătă de preşedintele Vladimir Putin prevede un evantai de măsuri de retorsiune - de la restricţii comerciale la interdicţia angajării de lucrători turci -, stabilirea punerii lor în practică intrând acum în sarcina Guvernului. În ce priveşte produsele interzise, va fi vorba de două grupe principale: legumele, inclusiv tomatele, şi fructele”, preciza la rândul său vicepremierul Arkadi Dvorkovici.

 

Măsurile nu vor fi aplicate imediat, aşa încât ”consumatorii şi comercianţii să aibă timp, câteva săptămâni, să găsească alţi furnizori” şi să se evite astfel „noi creşteri de preţuri pe piaţa internă”.

 

Replica lui Irimescu a fost scurtă, la obiect și a avut în vedere ca obiectiv principal reinstaurarea controalelor asupra transporturilor de legume și fructe cu proveniență Turcia, la capitolul reziduuri de pesticide, făcând referire la o posibilă redirecționare a produselor blocate de ruși către România (cum s-a întâmplat în cazul embargoului impus de aceiași ruși europenilor, americanilor, australienilor, canadienilor etc ca replică la nemulțumirile vesticilor privind intervenția din Crimeea).

 

„Cum s-a întâmplat cu blocada Rusiei pe produsele europene, la fel se va întâmpla și în cazul Turciei. Polonezii nu le-au mai dat fructele și legumele pe ajutorul de criză, ci le-au vărsat în România pe prețuri mai mici, dar tot au avut de câștigat. Ce dădea Uniunea Europeană a fost foarte redus ca nivel de compensare”, a apreciat șeful MADR. „E posibil, e posibil (n.r. - redirecționarea legumelor și fructelor turcești de pe piața rusă către România). Sigur, aici trebuie să luăm noi măsuri. Ar trebui să reintroducem ce-am făcut eu atunci când am fost în țară (n.r. - pe poziția de secretar de stat în Guvernul Ponta): controlul mai des al camioanelor la, de exemplu, reziduuri de pesticide, de produse chimice în legume și fructe. În momentul de față acest lucru nu se face. Teoretic, acest control ar trebui să existe, măcar prin sondaj, din când în când. La vremea când eram eu secretar de stat, mi se spunea mai mereu însă că nu funcționează aparatura specifică de control”, a precizat Irimescu, făcând referire voalată la faptul că aceia care erau îndrituiți să întreprindă controale... să spunem că evitau acest lucru.

 

Irimescu îi așteaptă pe oierii care vor să protesteze pe 16 decembrie, să vină la el în birou pentru a găsi soluții de amendare a Legii vânătorii

 

O nouă „bubă” în capul oierilor a apărut ca urmare a modificării Legii vânătorii și protecției fondului cinegetic. Parlamentarii au stabilit că, la şes, ciobanii pot avea la stână doar un câine. La deal sunt permişi doi, iar turmele de la munte pot fi păzite de cel mult trei câini. Cine o încalcă, riscă amenzi de până la 1.500 de lei. Crescătorii de oi sunt revoltaţi şi spun că nu pot păzi sute de ovine cu doar trei câini, aşa cum cred parlamentarii.

 

Completarea Legii vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic a fost făcută după ce vânătorii au reclamat că animalele folosite pentru paza turmelor omoară iepuri şi căprioare. Soluţia găsită a fost limitarea, prin lege, a numărului de câini pe care ciobanii au voie să-i crească. Cei de la şes au dreptul la un singur animal.

 

Și aici, Irimescu a fost tranșant: „Eu le-am dat dreptate în mare parte. Faptul că s-a limitat numărul de câini, faptul că nu-i lasă să pășuneze ridică mari probleme oierilor. Ministerul poate veni cu amendamente la actul normativ, dar pentru asta, sigur, avem nevoie a fermierii să vină la noi, iar noi să mergem pe circuit”, a spus ministrul Agriculturii.

 

În ceea ce privește amenințarea cu protestele în data de 16 decembrie, Irimescu a precizat: „Dacă asta este singura cale (n.r. - protestele oierilor), asta este. Eu le-am spus însă: dacă noi inițiem procedura pentru amendarea legii, n-au de ce să mai demonstreze. Îi așteptăm să vină la discuții”, a conchis pe acest subiect Achim Irimescu.

 

Cei 112.841 fermieri rămași fără avans din subvenția pe suprafață vor avea prioritate la „plățile normale” prin regionalizare

 

Motivul pentru care mai bine de 112.000 de fermieri nu și-au primit avansul din subvenție ar fi acela că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) lucrează cu două tipuri de liste aferente fiecărei scheme de plată: „white list” - lista albă și „black list” - lista neagră. Conform specialiștilor, un fermier ar putea apărea pe lista neagră doar din cauza unei erori apărută în sistemul informatic, situație care se poate remedia într-un anumit termen. Fiecare eroare generată de sistemul informatic primește un număr și un timp de rezolvare.

 

Anul acesta, pe lista albă au fost înșirați producătorii agricoli din toată țara, eligibili pentru plata avansului. Atunci când a fost introdusă în modulul de plăți avans, lista albă ar fi generat în dreptul fermierilor multiple răspunsuri. Unii au selectat răspunsul „AC aprobat pentru avans”, mai exact „Control Administrativ aprobat pentru avans”. În cazul acestor beneficiari norocoși, butonul a fost funcțional instantaneu, fapt care a și făcut ca dosarul să nu se întoarcă cu eroare.

 

Alții însă au avut parte de surprize neplăcute. Cei peste 112.000 de fermieri rămași fără bani au avut parte de mesajul „Neverificat pentru avans” sau „Deschis, este necesar Controlul Administrativ (AC), neverificat”. Practic, din cauză că nu au avut șansa ca butonul AC să afișeze în timp util un răspuns convenabil în dreptul numelui lor (AC sau În curs de autorizare), aceștia au rămas fără bani.

 

Pentru a veni însă în ajutorul lor, ministrul Irimescu va aplica principiul regionalizării. Mai exact, APIA îi va identifica cu prioritate pe cei 112.841 de fermieri din regiunile care au fost controlate sau nu fac obiectul controlului și, chiar dacă nu vor apuca toți să-și primească banii, oficialul guvernamental speră la câteva zeci de mii de beneficiari cu banii în cont.

 

„Încerc să fac un lucru util, mai exact să forțez lucrurile, astfel încât să pot din cei care au fost între 602.159 și 715.000 să-i plătesc cu prioritate, pentru că ei erau intrați pe circuit, n-au făcut obiectul controlului. Plățile normale vor fi făcute doar atunci când s-a finalizat controlul. Atunci voi aplica regionalizarea. Trebuie să identific din cei 112.841 pe cei care se află în niște regiuni care au fost controlate sau nu fac obiectul controlului; sper eu, poate că nu pe toți, dar măcar câteva zeci de mii bune (50.000 – 60.000). Aceste plăți nu cred însă că vor fi făcute mai devreme de înainte de Crăciun. Dacă reușesc să-i plătesc până la sfârșitul anului este mare lucru”, a apreciat Irimescu.

 

Plec la Consiliul de Miniștri cu mandat de păstrare a cotei de pescuit la calcan

 

Pentru că de deplasarea de săptămâna viitoare la Consiliul de Miniștri ai agriculturii din UE știam deja, l-am întrebat pe Achim Irimescu cu ce mandat pleacă la Bruxelles. Domnia sa ne-a explicat că, în decembrie, se discută întotdeauna cotele la pescuit pe Marea Neagră, motiv pentru care principalul obiectiv va fi păstrarea cotelor de pescuit la calcan, respectiv asumarea unor demersuri de protejare a rechinului Câine de mare, aflat în pericol din cauza braconajului.

 

„Datele furnizate de institutul nostru de la Constanța sunt proaste. Noi avem trei pești de interes economic, practic până acum doi: primul a fost șprotul la care avem cotă de 1.250 de tone pe an, dar nu-l pescuim că nu există interes economic și calcanul 42,5 tone, oficial (din culise se spune că s-ar bracona și de 10 ori în plus). În acest context, din datele furnizate de cercetătorii noștri a rezultat că există un mare risc pentru rechinul Câinele de mare din Marea Neagră; vor să introducă cotă pentru el. Se ia media ultimilor ani care România duce la câteva tone.

 

Eu vreau să mă duc să lupt pe rollover, adică continuarea cotei la calcan, în condițiile în care UE vrea să reducă nivelul la zero. Eu vreau să continui să am cifra oficială de 42,5 tone. În momentul în care avem zero, nu mai putem raporta nimic. Atâta timp cât există cotă, nu cântărește nimeni dacă în contul a două au fost prinse 20 de tone. Însă, când cota este zero, «ești prins, ești omorât!». Noi ne luptăm pentru micii pescari. Pe partea de rechin vom cere amânarea până la anul viitor că se vor lua măsuri tehnice, se va reduce perioada de pescuit ș.a.m.d.”, a conchis ministrul Agriculturii. (I.V.)

Publicat în Știri interne

Surse guvernamentale care au dorit să-și păstreze anonimatul ne-au confirmat că Marius Florin Faur care urma să devină directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) din 3 decembrie 2015 nu a fost agreat de premierul tehnocrat Dacian Cioloș.

 

Argumentele prim-ministrului ar fi fost că Faur nu a ar fi trecut printr-un concurs pentru a ocupa funcția pe care ar fi trebuit s-o dețină, în conformitate abordarea exprimată clar de premier de a promova oameni în baza competențelor lor, conform informațiilor obținute în exclusivitate de noi.

 

Pe de altă parte, gurile rele spun că Marius Faur, al cărui ordin de numire avea să fie respins de premier, nu ar fi fost acceptat inclusiv din cauza unor probleme organizatorice din trecutul său la șefia APIA, probleme semnalate de oameni importanți din sistem.

 

Surse noastre ne-au confirmat totodată că, deocamdată, va fi greu de organizat un concurs de ocupare a postului de director general APIA în condițiile în care Gheorghe Benu figurează în continuare în scripte pe acest post.

 

„La unul singur au fost probleme, la domnul Faur, pentru că sunt oameni din sistem care «nu-l iubesc». Deocamdată a rămas Puțintei acolo (n.r. - Mihail Spătărelu Puțintei). Ideea este să se dea concurs. Dacian Cioloș a spus că vrea concurs pentru șefia APIA, numai că este o încurcătură acolo. Este un domn Benu (n.r. - Gheorghe Dorel Benu) care este pe post și nu se poate da concurs”, au mărturisit sursele Revistei Fermierului.

 

Și am putea aștepta ceva pentru concretizarea demersului de organizare a concursului invocat. La începutul lunii octombrie a.c., Tribunalul București respingea cererea DNA de arestare preventivă a lui Gheorghe Benu, director general al APIA la data faptelor, urmând ca acesta să fie cercetat sub control judiciar într-un dosar în care este acuzat de DNA de abuz în serviciu și spălarea banilor.

 

Tot la nivelul lunii octombrie, sub control judiciar erau cercetate și alte două persoane urmărite penal în acest dosar, respectiv Melinda Klara Kerekes, director general adjunct al APIA la data faptelor, și Anton Giminadis, șef-serviciu la Direcția Măsuri de Piață și membru al Comisiei de evaluare din cadrul APIA, la data faptelor.

 

Contactat de publicația noastră, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a confirmat informația conform căreia numirea lui Faur la APIA „a căzut” și a precizat că se pregătește totuși un concurs similar cu cele de la Comisia Europeană, unul bazat pe verificarea transparentă a competențelor. Până atunci însă, Mihail Spătărelu Puțintei rămâne pe post.

 

„Am anulat treaba. Îl las pe Puțintei. Concursul va fi deschis tuturor, voi face probe ca la Comisia Europeană, cu teste de management, de capacitate, de inteligență ș.a.m.d. Care-i bun trece, care nu... n-am mamă, n-am tată cât voi fi pe post. Deocamdată rămâne domnul Puțintei până când vom găsi o persoană care să corespundă criteriilor necesare funcției respective”, a afirmat ministrul Agriculturii în exercițiu.

 

Doar cu câteva ore în urmă, același ministru declara pentru Agerpres: „Pe Mihai Puţinei, care era director general interimar la APIA, îl retrag în direcţia financiară din minister de unde a şi venit, iar Eugen Popescu, şeful AFIR, revine pe postul lui anterior, respectiv director general adjunct la AFIR. Am semnat deja ordinele de numire pentru Florin Marius Faur la APIA şi Andrei Szakal (n.r. - Szakál András Zsolt) la AFIR”.

 

La AFIR vine totuși Szakál András Zsolt. „Eu voi verifica cu ANI, juriștii mi-au spus că nu este nicio problemă legal” - Irimescu

 

Întrebat dacă vor mai fi schimbări și la AFIR, ministrul de resort a confirmat că la șefia agenției de investiții în agricultură și dezvoltare rurală va veni Szakál András, cumnatul Elenei Blaj, angajată în cadrul Ministerului Agriculturii, conform unor surse interne din MADR.

 

Și în cazul său ar fi fost probleme cu funcția pe care a deținut-o în cadrul Grupului de Acțiune Locală Progressio, mai exact de director executiv.

 

Ministrul ne-a spus că va obține avizul Agenției Naționale de Integritate (ANI) în acest caz (la fel ca și în situația lui Sorin Radu), juriștii MADR informându-l că în cazul lui Szakál „nu este nicio problemă de ordin legal”.

 

„La AFIR rămâne domnul pe care l-am numit: Szakál András. I s-ar fi reproșat că el ar fi fost într-un GAL, dar el și-a dat demisia, a plecat din GAL, nu este al lui, era simplu funcționar, angajat. Eu voi verifica cu ANI. Juriștii mi-au spus că nu este nicio problemă legal. Nu există conflict de interese pentru că nu este GAL-ul lui; el a fost doar angajat, nici director, nimic”, a conchis Irimescu.

 

Aceleași surse guvernamentale au mărturisit însă că nici Szakál András Zsolt nu are prea mulți prieteni în AFIR, tocmai pentru că ar fi dat dovadă de... corectitudine.

 

„Cei din AFIR nu-l iubesc pentru că, asta este, acolo (n.r. - la AFIR) sunt niște «prieteni» formați; omul este foarte corect”, potrivit surselor noastre.

 

Szakál András Zsolt a activat inclusiv în cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP) din 2009 până în aprilie 2014.

 

Mesajul transmis este însă unul, să-i spunem controversat. Surse din interiorul AFIR ne-au declarat că mesajul nu este coerent, atâta vreme cât la APIA nu pleacă un șef, iar la AFIR da.

 

„Ar însemna că managementul nostru nu ar fi atins țintele de performanță, ceea ce nu este corect. Lumea este supărată”, au spus cu amărăciune în glas sursele noastre.

 

Vom monitoriza cu atenție evoluția evenimentelor și vă vom ține la curent.

Publicat în Știri interne

Guvernul Cioloș a reușit să agreeze cu Comisia Europeană (CE) un mecanism pentru a demara plata pe suprafață după 30 noiembrie 2015, cei care nu fac obiectul controlului pe teren (circa 700.000 de beneficiari dintr-un total de aproximativ 943.000) urmând să-și primească banii începând cu 1 decembrie a.c.

Surse din interiorul Guvernului ne-au confirmat că această facilitate va duce la stoparea modului de lucru „heirupist” de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), demers obositor prin intermediul căruia s-au căutat tot felul de soluții pentru a fi achitat avansul din subvenție, inclusiv pe 1 și 2 decembrie a.c. Această soluție nu mai este însă de actualitate.

„Tot ceea ce s-a avut în plan, a picat. S-a intrat pe fir cu Comisia Europeană, s-a discutat la diverse niveluri, «mari», și s-a evaluat mult mai în amănunt riscul forțării plății avansului pe 1 și 2 decembrie. S-a ajuns la concluzia că cel mai bine se achită cât se poate până atunci (n.r. - până pe 30 noiembrie 2015, inclusiv) și, după aceea, să se intre pe «plata normală», de la 1 decembrie, destinată celor care nu fac obiectul controlului pe teren”, au afirmat sursele noastre guvernamentale.

Contactat telefonic, ministrul Agriculturii în exercițiu a confirmat informația că nu se vor mai achita avansuri din subvenție în zilele de 1 și 2 decembrie a.c. Oficialul guvernamental a spus că dacă s-ar fi mers pe drumul interpretării Regulamentului european Nr. 1182/71, un eventual control al curții de conturi (fie el al DG AGRI sau al ECA) ar fi scos la iveală că țara noastră ar fi efectuat plăți necuvenite în avans începând cu 1 decembrie 2015, în condițiile în care ultima zi destinată achitării avansului era 30 noiembrie a.c.

El a mai adăugat că actuala legislație europeană permite plăți pe suprafață, nu în avans, și după 30 noiembrie, cu condiția ca beneficiarii să nu fie parte a eșantioanelor de control pe teren, prioritari la încasarea banilor fiind cei cu peste 25 ha.

„Ar fi fost o problemă cu regulamentul (n.r. - 1182/71) dacă plăteam avansurile pe 1 și 2 decembrie. Până nu am luat la puricat regulamentul în limba engleză, înclinam să cred în varianta românească a sa. În limba engleză zice de «(...) o perioadă (...)». Or, nu era vorba de o perioadă de trei zile, șapte zile, 60 de zile, doi ani, ci se spunea în cazul nostru «(...) la 30 noiembrie (...)». Interpretarea noastră era după varianta românească. Este foarte bine trecut acolo și situația ne avantaja. În astfel de situații exista însă riscul de a primi vizita auditului DG AGRI sau ECA care ar fi putut spune că am dat plăți pe avans fără control pe teren, începând cu 1 decembrie. Asta însemna că nu mai erau considerate plăți pe avans”, a spus Irimescu. ”Plățile care nu sunt în avans, plățile «normale», de la 1 decembrie, se plătesc cu o condiție: să termini controlul pe teren la nivel de țară, «sau»... Există un „sau” pe care l-am folosit în anii trecuți, o portiță legislativă care spune că se poate plăti subvenția pe regiunile în care sunt producători care n-au făcut obiectul controlului pe teren. Cât am fost la Bruxelles, am întrebat: «Pot eu stabili regiunile?», iar Comisia a spus: «Da!». Atunci, dacă aveam 10 sate care n-aveau control, stabilieam regiunea pe 10 sate. Asta a fost chestia deșteaptă pe care am aplicat-o anii trecuți și pot s-o aplic în continuare. Și, atunci, nu vom mai avea un aflux mare de cereri de-a lungul a trei zile, ci vom plăti constant. Pe măsură ce-i identificăm pe indivizii respectivi, efectuăm plata. Putem plăti în continuare din 1 decembrie, nu ne mai oprim la o dată anume. Le-am spus celor de la APIA că pentru mine ar fi esențial ca să plătesc cât mai mult și, atunci, soluția ar fi să ne uităm la cei cu peste 25 ha, care au sume mari, îi onorăm pe ei”.

Aceleași surse din interiorul guvernului ne-au mai comunicat faptul că glonțul a trecut pe la urechile APIA, în condițiile în care sistemul TRANSFOND nu lucrează în week-end și de sărbătorile legale, cum este cazul și Sfântului Andrei, adică data de 30 noiembrie. Chiar dacă APIA și Trezoreria ar fi lucrat la foc continuu, fără sistemul BNR TRANSFOND, banii nu ar fi ajuns în băncile comerciale, ceea ce ar fi însemnat un dezastru. Doar intervenția premierului Cioloș pe lângă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a făcut ca sistemul TRANSFOND să fie activ în data de 30 noiembrie, astfel încât plățile aprobate de APIA și transferate de Trezorerie să ajungă în bănci.

„Guvernul Cioloș, implicit Ministerul Agriculturii, s-a mai confruntat cu o mare restricție. Concret, la momentul în care APIA și MADR și-au propus să plătească cu orice preț și cât mai mult și pe 1 decembrie, și pe 2 decembrie chiar, nu s-a ținut cont de faptul că transferul se face prin Trezorerie către bănci sau direct din Trezorerie (cine are cont acolo), dar pentru asta trebuie să lucreze BNR. Degeaba vorbești cu Trezoreria dacă nu lucrează BNR care are TRANSFOND-ul pentru transferul banilor. În Trezorerie sunt banii APIA. Pentru a-i putea transfera în bănci, TRANSFOND-ul trebuie să funcționeze; un soft care trebuie pornit. Dacă BNR nu funcționează, acel TRANSFOND nu funcționează și el. S-a vorbit deja cu premierul care la rândul său a vorbit cu Isărescu (n.r. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR), iar acest sistem va funcționa pe 30 nov. Tot ce se lucrează în week-end va fi transmis pe 30 noiembrie prin TRANSFOND, astfel încât APIA și Trezoreriei să li se permită să facă plăți”, au mai mărturisit sursele noastre guvernamentale.

Și această informație a fost confirmată de Achim Irimescu. Conform precizărilor sale, cei de la Bruxelles au spus că regulamentul în vigoare permite să fie luată drept referință ziua de 30 noiembrie, ca dată când s-au transferat banii. Asta în ciuda problemelor apărute cu Regulamentul 1182/71.

„Degeaba introduc ordinele de plată în Trezorerie pentru că TRANSFOND trebuie să transfere banii în bănci. Am vorbit încă o dată la Bruxelles și au spus ca să nu avem niciun fel de probleme, trebuie să luăm drept referință data la care am transferat banii în bancă. Luni avem nevoie de TRANSFOND. Lumea lucrează până atunci. Luni se transferă ordinele de plată la Trezorerie și, de acolo, prin TRANSFOND, la beneficiari”, a punctat ministrul de resort.

„Am auzit de protestele care se anunță pe 1 decembrie în fața APIA. Eu am încercat să dezamorsez situația”

Întrebat dacă a auzit de zvonurile conform cărora unii fermieri ar putea demonstra în fața APIA centrală în data de 1 decembrie 2015 (puțin probabil, dat fiind faptul că producătorii agricoli români se pornesc greu la proteste, mai ales că au nevoie de aprobări de la Primăria Capitalei, iar ziua anunțată pe Facebook coincide cu cea națională), Irimescu a spus că speră ca lucrurile să rămână totuși „calme”. Șeful MADR a precizat pentru Revista Fermierului că actuala conducere a Ministerului Agriculturii a făcut tot ceea ce i-a stat în putință pentru a plăti avansul promis de vechea guvernare. El spune că dorința de a achita în pripă avansul, demers plănuit de fosta conducere MADR, reprezintă „o bombă cu efect întârziat” pentru actuala conducere a Ministerului Agriculturii.

„Am auzit și eu (n.r. - de protestul din fața APIA pe 1 decembrie). Sper să nu... Eu am încercat să dezamorsez situația. Prin toate discuțiile pe care le-am avut, am dat asigurări că facem tot ce se poate, că asta nu se va mai întâmpla (voi avea grijă să punem lucrurile la punct). Înțeleg că, de fapt, APIA n-ar fi vrut să dea plăți în avans. Era foarte corect să le spunem (n.r. - fermierilor) de la bun început dificultățile pe care le avem în punerea la punct a unui sistem în pripă, deși au fost motive obiective. Sunt state membre care, tocmai din cauza complexității sistemului, nu au dat plăți în avans, dar sunt și state care au dat. Dar cum noi suntem români și am aderat printre ultimii, este clar că nu suntem cei mai mari experți de pe pământul european. Sigur, eu înțeleg că zona politică sau conducerea Ministerului Agriculturii a încercat să facă un gest să nu-și pună producătorii în cap. Gestul acesta a fost însă o bombă cu efect întârziat care s-a spart în capul nostru. Nimeni nu a spus că există un risc, deși se știa foarte clar că n-ai cum să rezolvi problema când erau termenele strânse pentru o asemenea anvergură a problemei”, a conchis Achim Irimescu.

Date oficiale obținute în exclusivitate de revista noastră relevă că până la data de 27 noiembrie a.c. s-a ajuns la un nivel al plății avansului de 26 de milioane de euro transferați deja în conturile fermierilor. În condițiile în care sunt disponibile 380 de milioane de euro, practic, vorbim de mai puțin de 10 la sută din bani achitați producătorilor agricoli, ca avans. Chiar dacă ministrul Agriculturii a promis că se va ajunge chiar și la 75 la sută din sume plătite, imposibilitatea de a mai plăti aceste avansuri din subvenție în zilele de 1 și 2 decembrie nu va mai putea face posibil acest lucru. În cel mai fericit caz, ne spun sursele noastre, se vor duce cu plățile către 100 de milioane de euro, adică sub un sfert din total.

Și șeful APIA, Mihail Spătărelu Puțintei, contactat telefonic a confirmat că sistemul informatic îmbunătățit cu module dedicate, puse la punct de SIVECO și Teamnet, nu funcționează nici acum la parametri optimi, exprimarea sa fiind că „fluxul merge greu”. El a confirmat pentru publicația noastră că doar 80.000 de fermieri au fost plătiți, restul până la 135.000 urmând să fie „rezolvați” în această noapte până la orele 24. El a declarat că „speranța” este de a plăti până pe 30 noiembrie 2015 un total de 300.000 de fermieri.

Cât și ce vor încasa producătorii agricoli ca subvenție

Avansul pe care norocoșii ar urma să-l încaseze reprezintă 69,75 la sută din suma unică pe suprafață. La aceasta se adaugă un avans de 84% din banii pentru agromediu. Concret, pentru anul acesta, cuantumul schemelor pentru care se face plata în avans, este format din schema de plată unică pe suprafață (SAPS) - 77,42 euro/ha. La aceasta se adaugă Măsura 214  plăţi pentru agromediu, adică pachetul 1- pajişti cu înaltă valoare naturală – 124 de euro/ha, pachetul 2- practici agricole tradiţionale - 58 euro/ha, pachetul 3.1- pajişti importante pentru pasări, varianta 1 Crex Crex - 209 euro/ha, respectiv pachetul 4- culturi verzi - 130 euro/ha.

Plăţile pentru SAPS se vor face la cursul de schimb de  4,4176 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2015 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 323 din 01 octombrie 2015.

Plăţile pentru măsura 214 plăţi pentru agromediu se vor face la cursul de schimb de 4,4828 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31 decembrie 2014 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 01/01 din 06 ianuarie 2015

Pentru a simplifica, la plata în avans, în conturile fermierilor români vor intra 53,4198 euro/ha (236 lei/ha) pentru schema de plată unică pe suprafaţa (SAPS), 104,16 euro/ha (466,93 lei/ha) pentru măsura 214 plăţi pentru agromediu – pachetul 1- pajişti cu înaltă valoare naturală, 48,72 euro/ha (218,40 lei/ha) pentru măsura 214 plăţi pentru agromediu – pachetul 2- practici agricole tradiţionale, 175, 56 euro/ha (787 lei/ha) pentru măsura 214 plăţi pentru agromediu – pachetul 3.1- pajişti importante pentru pasări, varianta 1 Crex Crex, respectiv 109,20 euro/ha (489,52 lei/ha) pentru măsura 214 plăţi pentru agromediu – pachetul 4- culturi verzi.

Autorizarea fermierilor la plata în avans se face în această săptămână și presupune finalizarea controalelor administrative menționate la articolul 74 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

Publicat în Știri interne
Pagina 10 din 10