Luni, 11 Septembrie 2017 22:28

Schimbarea de paradigmă continuă să fie o problemă pentru fermierii români: „Dacă nu ne ploua, nu știu ce realizam”. Irigații versus darul Divinității – precipitațiile căzute la timp

Scris de
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

Irigațiile continuă să rămână și în septembrie 2017 un deziderat uneori dificil de atins pentru anumiți fermieri români (fără a discuta aici motivele impasului), chiar și în condițiile în care majoritatea profesioniștilor din sector este de acord că fără ele nu se poate face performanță.

În ciuda faptului că lucrurile au început să se miște și în acest sector al irigațiilor (ce-i drept, cu pași lenți), agricultorii speră în continuare ca natura și Divinitatea să le fie părtași și în următorul ciclu de producție și... sunt cu ochii pe cer.

Potrivit declarațiilor unei părți semnificative a gospodarilor din comunele călărășene (județ aflat printre fruntași în topul producțiilor), 2016-2017, per total, a fost un an bun pentru sectorul agricol. Însă, la anumite intervale de timp, un an bun aduce cu sine un sezon succesor cu probleme, unul care generează din start nevoia utilizării irigațiilor. Însă, așa cum ne-am învățat și ca urmare a „grelei moșteniri”, irigațiile rămân un deziderat greu de atins, ele nu pot ajuta la schimbarea definitivă de paradigmă, lăsând astfel, așa cum s-a mai spus, totul în... voia Domnului.

Că fără Divinitate, fără acea forță-motrice nevăzută, a cărei influență în viețile noastre este recunoscută sau nu în mod direct de majoritatea dintre noi, multe lucruri tind să se abată de la făgașul normal, este clar. Însă, noi, românii, mai avem și o altă vorbă: „Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă și în traistă”. Nu este cazul și atunci când vorbim de cei care trudesc din greu pământul patriei, acești oameni care ne pun pâinea pe masă zi de zi. Însă, an de an, din ce în ce mai mult, este nevoie de schimbarea de paradigmă despre care se tot vorbește și de conștientizarea faptului că Divinitatea ne ajută, dar trebuie să ne ajutăm și noi înșine.

„Noi am avut noroc cu Dumnezeu. Dacă nu ne ploua, nu știu ce făceam, nu știu ce realizam, nu știu ce producții făceam”, recunoștea într-o intervenție radiofonică Ion Mihuț (administratorul SC Mihuț SRL), locul III în topul membrilor Consorțiului de Extensie și Dezvoltare Rurală Călărași, după SC ILYA SRL și SC ILDU SRL, cu ocazia Zilei Fermierului Călărășean și a Comunei Vâlcelele. „În medie, producțiile au fost bune. Urmează acum porumbul, la care estimăm o producție de 8-10 tone și poate dă Dumnezeu și o ploaie să iasă și rapița. (...) Să zicem că acest an agricol a fost bun. Ce urmează însă acum e mai greu. Am semănat rapița în praf. Așteptăm o milă de ploaie. Dacă aveam irigațiile, dădeam și noi o udare de aprovizionare, băgam 500-600 metri cubi de apă și răsărea rapița. Așa, stăm și ne uităm pe cer. Sistemul de irigații la noi în zonă a fost prin canale deschise. Era mai greu cu motopompe, dar era totuși bun și puteam face lucrări de irigat și la porumb, precum și udări de aprovizionare”.

Se simte oare nevoia, dar lipsește curajul? Sau nu există, pur și simplu, resurse de alocat pentru irigații?

Domnule ministru Petre Daea, iată că fermierii vor, dar nu au putere. Pe ei când veniți să-i vizitați? Și nu, nu au ciolanul în portbagaj...

Claudiu Iliuță: „Am irigat doar la cultura dublă”

Un exemplu de ambiție este Claudiu Iliuță (fiul celebrului deja șef al Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță) cel mai tânăr fermier din consorțiu. El a conștientizat că îmbinarea tehnologiei de ultimă oră cu darul Divinității – ploaia – reprezintă succesul în afacerile românești din agricultură.

Așa după cum bine recunoaște chiar el, în 2017 nu a avut nevoie decât de „o apă” pentru a contabiliza un an foarte bun în ceea ce privește producția de cereale.

„Anul acesta nu a fost nevoie de irigat. A fost un an foarte bun. A plouat foarte mult; economie de bani. Am irigat doar la cultura dublă de floarea-soarelui. Am semănat floarea-soarelui după orz. Am irigat până săptămâna trecută și a fost nevoie decât de o apă”, a menționat tânărul Iliuță în preziua sărbătoririi Zilei comunei Vâlcelele. „Lucrez 4.500 ha cu 20 de mecanizatori; am în plus. Mai bine să am rezerve. Se poate lucra la 4.500 ha și cu 15 persoane”.

MADR vrea sisteme de irigații pe două milioane de hectare

Până în 2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) are ca obiectiv realizarea unor sisteme de irigaţii care să acopere o suprafaţă agricolă de două milioane de hectare.

În opinia ministrului de resort, Petre Daea, „numai canalele de irigaţii care trebuie refăcute, recalibrate şi racordate la sistem, puse cap la cap, înseamnă drumul de aici până la Berlin şi înapoi”, a afirmat el în mai multe ocazii.

Pentru anul în curs, fondurile bugetate se cifrează la peste 1,41 miliarde de lei pentru refacerea unui număr de 40 de amenajări de irigaţii, care vor acoperi după finalizare circa 1,3 milioane de hectare.

Țara noastră prezintă un risc considerabil faţă de schimbările climatice, zonele cele mai afectate fiind situate în sud, în sud-est şi în est ale ţării, conform rapoartelor internaţionale relevante şi analizelor efectuate de Administraţia Naţională de Meteorologie.

Seceta, inundaţiile şi alte probleme legate de schimbările climatice au un impact semnificativ asupra stabilităţii producţiei şi securităţii alimentare naţionale, iar lipsa unei infrastructuri adecvate contribuie la limitarea oportunităţilor de dezvoltare economică, în pofida existenţei potenţialului din agricultură.

Studiile realizate în domeniu au estimat că România a suferit pierderi anuale medii legate de vreme în sumă de 8,45 de miliarde de dolari (0,26 procente din PIB), în perioada 1980 - 2011, din care 34 de procente au fost legate de secetă, se arată într-un document publicat pe site-ul MADR privind reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii.

Sistemele de irigaţii din România au fost construite până în anul 1990, suprafaţa amenajată pentru irigaţii ocupând circa 22% din suprafaţa agricolă a ţării şi circa 34% din suprafaţa arabilă. În prezent, România dispune de o suprafaţă amenajată pentru irigat de circa 3,1 milioane de hectare, din care 1,5 milioane de hectare reprezintă suprafaţa viabilă şi marginal viabilă, însă viabilă efectiv este de numai 823.000 de hectare.

Conform documentului, amenajările de irigaţii din România sunt într-un stadiu avansat de degradare, pe 75% din suprafaţa acestora irigaţiile nu sunt funcţionale, iar cele funcţionale sunt ineficiente din punctul de vedere al consumului de apă şi energie şi costisitoare pentru fermieri.

Citit 114 ori

Articole recente - Ionel Vaduva

Articole înrudite

newsletter rf

surse si resurse

Publicitate

 Invitatie PRIA Agriculture 2017

adama agil300x250

logoRALF

Afis Architecture

Vin la Cultura

Revista