Revista Fermierului

Revista Fermierului

Potrivit anunțului făcut marți, 13 august 2019, de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), șapte preparate din carne fabricate în judeţele Galaţi, Caraş-Severin şi Buzău au primit, săptămâna trecută, atestate de produse tradiţionale din partea instituției citate.

În judeţul Galaţi, producătorul Verdesi&Co a primit atestat pentru patru produse tradiţionale obţinute din carne de porc provenită din fermele proprii: „Muşchiuleţ de porc Ilinca”, „Cotlet haiducesc a lui Zamfir”, „Costiţă afumată Ilinca” şi „Cârnaţi de porc a lui Ignat”.

Denumirea de „Muşchiuleţ de porc Ilinca” s-a transmis din generaţie în generaţie, iar reţeta este una specifică ce presupune prepararea bucăţilor de carne prin maturare şi condimentare cu cimbru şi alte condimente, înainte de afumare, precizează Ministerul Agriculturii.

„Cotletul haiducesc a lui Zamfir” este obţinut din cotlet de porc, maturat în baiţ de condimente, timp de 6-14 zile.

„Calitatea materiei prime şi prelucrarea cărnii prin metode tradiţionale conduc la obţinerea produsului «Cotlet Haiducesc a lui Zamfir», care se caracterizează printr-un gust deosebit şi, mai ales, printr-o savoare specifică produselor de casă”, se menţionează în comunicat.

„Costiţa afumată Ilinca” este un produs obţinut din piept de porc dezosat, maturat timp de 6-14 zile în baiţ de condimente naturale tradiţionale şi sare. Reţeta are o vechime de peste 25 de ani.

„Cârnaţii de porc a lui Ignat” afumaţi tradiţional se obţin din materii prime autohtone: carne de porc, slănină de porc, sare, condimente naturale. Produsul obţinut se supune operaţiei tehnologice de afumare.

În judeţul Caraş-Severin, a fost acordat un atestat de produs tradiţional pentru „Cârnaţi din carne de capră ca la Soceni”. Aceştia se obţin din carne proaspătă de capră, rasa Albă de Banat, şi pulpă de porc din gospodăria producătorului, afumaţi la fum natural, explică Ministerul Agriculturii.

În judeţul Buzău, a fost acordat atestat de produs tradiţional pentru „Salamul Casa Râmniceană” şi pentru „Cârnaţii crud-uscaţi Casa Râminceană”. Salamul respectiv este un preparat culinar din carne de porc şi vită cu o metodă de prelucrare autentică şi invariabilă, iar toate operaţiunile de prelucrare sunt executate manual. Combinaţia celor două tipuri de carne, ingredientele atent folosite, urmate, în final, de procedeul de afumare evidenţiază valoarea tradiţională a produsului finit.

„Cârnaţii crud-uscaţi Casa Râminceană” sunt preparaţi din carne de oaie şi porc preluată de la crescători din zonă şi de la fermele proprii, iar procedeul de afumare accentuează valoarea tradiţională a produsului finit.

MADR încurajează producătorii să-şi înregistreze produsele tradiţionale nu doar pentru a diversifica producţia, dar şi pentru a oferi consumatorilor siguranţa calităţii. În acest fel, produsele tradiţionale devin instrumente de promovare a anumitor regiuni, păstrând vie conştiinţa şi identitatea naţională, pe de o parte, şi interesul sporit pentru descoperirea valorilor locului, pe de altă parte, apreciază sursa.

Operatorii economici care comercializau produse congelate în condiţii neconforme au fost amendați de inspectorii de la protecţia consumatorilor cu peste 1,7 milioane de lei, potrivit unui comunicat de presă al Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), joi, 8 august 2019.

Conform sursei citate, în perioada 15 - 27 iulie 2019, autoritatea de resort a desfăşurat o serie de controale referitoare la modul de respectare a prevederilor legale în ceea ce priveşte conformitatea, comercializarea şi modul de etichetare a produselor alimentare comercializate sub formă congelată.

Practic, la nivel naţional, au fost controlaţi 798 de operatori economici, iar la circa două treimi dintre aceştia (64,5%) au fost constatate deficienţe.

Pe durata controalelor, a fost verificată o cantitate de peste 119,3 tone de produse alimentare congelate, din care mai mult de 34 de tone (28,5%) nu se încadrau în prevederile legale privind protecţia consumatorilor.

Ca urmare a deficienţelor constatate, au fost aplicate 596 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 264 de avertismente şi 332 de amenzi contravenţionale, în valoare de 1 778 500 de lei. De asemenea, s-a dispus oprirea definitivă şi retragerea de la comercializare a 1,93 tone de produse alimentare congelate, în valoare de 30 722 de lei, precum şi oprirea temporară de la comercializare a circa 20,8 tone de produse alimentare congelate, în valoare de 190 825 de lei, până la remedierea neconformităţilor constatate.

Printre cele mai frecvente abateri întâlnite în timpul acţiunilor de control s-au aflat: comercializarea produselor alimentare congelate ce prezentau modificări organoleptice, comercializarea produselor alimentare congelate în ambalaje deteriorate, rupte, care nu asigurau etanşeitatea, nerespectarea condiţiilor la depozitare a alimentelor congelate, precum şi lipsa afişării preţurilor sau afişarea acestora într-un loc greu vizibil/greu lizibil.

Conform datelor centralizate de către ANPC, în mai mult de jumătate (52%) dintre judeţe, s-a constatat comercializarea de produse alimentare congelate în afara datei durabilităţii minimale stabilite de către producători, contrar prevederilor legale în vigoare, iar aproape un sfert (24%) din cantitatea controlată nu oferea consumatorilor informaţiile obligatorii, care să le permită alegerea sortimentului dorit (lipsa etichetelor cu elemente de identificare şi caracterizare, a traducerii în limba română a acestora sau prezenţa unor etichete greu lizibile, lipsa informaţiilor obligatorii, înscrierea eronată a datei durabilităţii minimale, lipsa înscrierii ţării de origine etc.).

Chiar dacă ploile din ultimele zile i-au încetinit pe fermierii germani la culesul grâului, valurile de căldură au permis producătorilor agricoli din Franţa, Germania, Marea Britanie şi Polonia să facă progrese rapide cu recoltarea.

Agricultorii din cele patru state menționte mai sus ar urma să strângă în silozuri o cantitate mai mare de cereale faţă de anul trecut, când seceta a afectat culturile.

În Franţa, cel mai mare producător de grâu din UE, recoltarea este aproape încheiată, fermierii estimând producţii ridicate. Ministerul Agriculturii din Hexagon a revizuit în creştere estimările privind recolta de grâu moale la 38,2 milioane de tone - cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani şi cu 12% mai mult decât anul trecut.

Analiştii se aşteaptă la aproximativ 39 de milioane de tone, a doua mare recoltă record din istorie.

„Grâul a fost deja recoltat, au mai rămas câteva mii de hectare în zonele de coastă. Unele persoane de pe piaţă se aşteaptă la o recoltă de 39,50 - 40 de milioane de tone”, a declarat un trader pentru agenția Reuters, citată de Agerpres.

În cazul Germaniei, cel de-al doilea mare producător de grâu din UE, traderii estimează că peste 85% din suprafaţa însămânţată cu grâu a fost recoltată.

„Valurile de căldură au permis fermierilor să facă progrese fantastice cu recoltarea grâului, dar acum ploaia afectează unele zone din nordul Germaniei, în special landul Schleswig-Holstein. A plouat acolo, săptămâna trecută, aproape în fiecare zi. Dacă nu va reveni soarele săptămâna viitoare, s-ar putea înregistra pierderi”, trage un semnal de alarmă un analist din piață.

El estimează că fermierii din Germania vor recolta 23-23,5 milioane de tone, în creştere cu 15% faţă de 2018.

Marea Britanie, al treilea mare producător de grâu din UE, a început recoltarea şi se aşteaptă la cea mai mare recoltă de grâu din 2015 până în prezent, o evoluţie salutată de fermierii din Regatul Unit, afectaţi de incertitudinile privind Brexitul.

„Vor exista temeri privind calitatea, mai ales că la sfârşitul săptămânii a plouat mult. Ne aşteptăm la o producţie de grâu de 15,2 - 15,5 milioane de tone, faţă de 14 milioane de tone, anul trecut”, a declarat Jack Watts, consilier la National Farmers Union. „Calitatea este, într-adevăr, importantă anul acesta, deoarece ne pregătim de Brexit. Traderii sunt nervoşi în legătură cu vânzarea grâului britanic pe piaţa din Europa, până când nu vor avea mai multe informaţii privind calitatea”.

Marea Britanie ar urma să părăsească UE în 31 octombrie, dată după care vor fi impuse tarife vamale la exporturile spre blocul comunitar dacă nu va exista un acord de retragere.

În Polonia, recoltarea grâului s-a realizat pe aproximativ 70% din suprafaţa cultivată, a informat Wojtek Sabaranski, analist la Sparks Polska.

„Ploile locale au încetinit puţin recoltarea, dar nu este o problemă majoră. Estimez o producţie de 10,7 milioane de tone anul acesta, în creştere cu 8% faţă de anul trecut”, a conchis Sabaranski.

Până la acest moment, niciun oficial român, producător agricol sau reprezentant al vreunei organizații de producători autohtonă nu a făcut vreun comentariu cu privire la estimările privind producția de grâu a României.

Ca urmare a controalelor efectuate în cursul lunii iulie, inspectorii sanitari veterinari au dat amenzi de 857 600 lei în unităţi din industria agroalimentară, anunță vocile autorizate ale Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Verificările s-au desfășurat în unităţile care desfăşoară activităţi în domenii precum fabricarea produselor de morărit, a pâinii şi a produselor de patiserie, a altor produse alimentare, a băuturilor răcoritoare şi alcoolice, precum şi unităţi de depozitare - alimentare, seminţe, legume fructe.

„Controalele au vizat aspecte privind calitatea spaţiilor în care produsele alimentare sunt manipulate, prelucrate, precum şi cele de depozitare a materiilor prime şi a produselor finite, controlul dăunătorilor, evidenţa documentelor şi a informaţiilor privind sistemul HACCP, condiţiile de igienă şi de funcţionare a unităţii”, precizează ANSVSA.

Cele mai mari amenzi au fost aplicate în judeţele Sibiu - 169 500 de lei (corpuri străine în pâine, igienă, etichetare, depozitare, trasabilitate necorespunzătoare, întreţinere spaţii), Bistriţa-Năsăud - 155 000 de lei (igienă necorespunzătoare, pereţi cu porţiuni degradate, porţiuni cu mucegai, recipiente neigienizate, ustensile depozitate necorespunzător, lipsă înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, lipsă echipament de protecţie, stare de sănătate neatestată, lipsă dezinfectanţi, produse alimentare fără elemente de identificare sau etichete nelizibile, produse modificate organoleptic, lipsă înregistrări temperatură, lipsă efectuare acţiuni de dezinsecţie-deratizare) şi Cluj - 114 800 de lei (lipsă document de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, igienă necorespunzătoare navete, depozitare şi etichetare necorespunzătoare).

Totodată, în cadrul controalelor în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe conform procedurilor şi Programului de supraveghere şi control, urmărindu-se prezenţa şi încadrarea în valorile maxime admise a pesticidelor, a contaminanţilor, a aditivilor şi a substanţelor interzise, precum şi teste de sanitaţie necesare analizei gradului de igienă, probe transmise spre analiză laboratoarelor arondate.

Propunerea de diminuare a bugetului Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale (MADR) pe anul 2019 nu va influența acordarea formelor de sprijin financiar acordate producătorilor agricoli din fonduri externe nerambursabile si de la bugetul de stat, este anunțul făcut de vocile autorizate ale instituției, marți, 6 august 2019.

„Propunerea de diminuare a bugetului Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale pe anul 2019 cu suma de 310,4 milioane de lei, cuprinsă în proiectul de OG privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2019, reprezintă, în fapt, o reașezare a indicatorilor financiari aprobați, precum și reducerea sumelor ce au fost reținute în conformitate cu prevederile art. 21 alineatul 5 al Legii 500/2002 privind finanțele publice”, se menționează în informarea MADR. „Sumele reținute, conform Legii 500/2002, care fac obiectul diminuării din bugetul MADR, nu afectează nicio categorie de cheltuieli, sumele corespunzătoare formelor de sprijin financiar acordate producătorilor agricoli din fonduri externe nerambursabile si de la bugetul de stat nefiind influențate de modificările propuse în proiectul de act normativ privind rectificarea bugetului de stat”.

Rectificare bugetară pozitivă

Ministerul Finanţelor Publice propune o rectificare bugetară pozitivă, care asigură respectarea limitei de 2,76% a deficitului bugetar, cele mai mari diminuări fiind operate, conform proiectului, la Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Cercetării.

Reprezentanţii MFP precizează că sunt asigurate sumele necesare pentru proiectele de investiţii aflate în derulare, în timp ce sunt reduse sumele alocate instituţiilor cu un grad scăzut de utilizare a banilor alocaţi.

Astfel, Ministerul Educaţiei Naţionale pierde 1,03 miliarde de lei, Ministerul Fondurilor Europene 681,9 milioane de lei, iar cel al Cercetării 369,1 milioane de lei. De asemenea, bugetul Ministerului Transporturilor va fi diminuat cu 128,8 milioane de lei, cel al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat cu 243 milioane de lei, al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu 310,4 milioane de lei şi al Secretariatului General al Guvernului cu 143,6 milioane de lei.

„La instituţiile la care au fost diminuate creditele bugetare nu au fost diminuate corespunzător şi creditele de angajament, astfel încât să nu fie afectat procesul de contractare a proiectelor finanţate din fonduri europene, precum şi a lucrărilor de investiţii, diminuarea referindu-se doar la creditele bugetare (cash)”, precizează reprezentanţii MFP, într-un comunicat.

Produsul Intern Brut (PIB) s-a majorat la 1 031 miliarde de lei, faţă de 1 022,5 miliarde de lei, cât s-a estimat la fundamentarea bugetului pe acest an şi că proiectul rectificării bugetare asigură sumele necesare pentru plata pensiilor şi a salariilor.

Totodată, se asigură suma de 135 milioane de lei pentru finalizarea procesului de restituire a taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, a taxei pe poluare pentru autovehicule, a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi a timbrului de mediu pentru autovehicule, reprezentând accesoriile rămase la suma restituită (dobânzi).

Se vor aloca şi 500 milioane de lei pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse în acest an.

Ca urmare a declinului preţurilor produselor lactate, a zahărului şi a unor cereale, majorarea indicelui global al preţurilor produselor alimentare s-a mai atenuat în iulie, pentru a doua lună consecutiv, a anunțat joi, 1 august 2018, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

Conform agenției de presă Reuters, vocile autorizate ale instituției au precizat că preţul lactatelor a scăzut în iulie cu 2,9% faţă de luna precedentă, a doua lună de declin consecutiv, şi este cu aproape 3% mai redus faţă de perioada similară din 2018. Cel mai semnificativ recul l-a înregistrat preţul untului, urmat de brânză şi lapte praf.

Totodată, preţul cerealelor s-a diminuat cu 2,7% în iulie faţă de luna precedentă, dar încă este cu 4,1% peste nivelul din iulie 2018, iar preţul zahărului a înregistrat un declin de 1,5% şi, respectiv, 0,6%.

În schimb, a crescut preţul uleiurilor vegetale (cu 0,8%), care este cu 11% peste nivelul din iulie 2018, în timp ce preţul cărnii a urcat cu 0,6%, a şasea lună de creştere moderată.

În a treia sa estimare pentru 2019, FAO previzionase, luna trecută, că producţia mondială de cereale se va situa la 2,685 de miliarde de tone, în creştere cu 1,2% faţă de nivelul din 2018. Viitoarea prognoză va fi publicată în 5 septembrie.

Sursa citată publică, lunar, propriul Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În iulie, acest indice a avut o valoare de 170,9 puncte, în scădere faţă de 172,7 puncte, luna precedentă.

Potrivit Agritel, producătorii agricoli din Franța estimează că recolta din acest an ar putea totaliza nu mai puțin de 39,17 milioane de tone, a doua cea mai mare din istorie, anunță agențiile de presă internaționale.

Acest record ar putea fi atins chiar dacă temperaturile-record nu au afectat randamentele, care vor fi cu până la 14,9% mai ridicate decât cele de anul trecut, potrivit unui raport Agritel, citat de Reuters.

Analiștii companiei estimează, pe plan naţional, un randament la actuala recoltă de 7,82 tone pe hectar, cu 12% peste nivelul din 2018, când vremea nefavorabilă a afectat culturile, şi cu 7,5% peste media din ultimii cinci ani - excluzând recoltele excepţional de ridicate şi de scăzute din 2015 şi 2016.

„Deşi recoltarea nu s-a finalizat deplin în regiunile de lângă Canalul Mânecii, randamentele raportate sunt bune, nefiind afectate de temperaturile record”, a afirmat Michel Portier, directorul firmei franceze de consultanţă Agritel.

Suprafaţa semănată a urcat, de asemenea, cu 2,66%, la cinci milioane de hectare, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, se arată în raport.

Soufflet, unul dintre cei mai mari exportatori de grâne din Franţa, estimează că recolta de grâu moale din acest an se va situa între 38 şi 39 de milioane de tone, dar încă trebuie adunate 20-25 de procente din recoltă.

Franţa se aşteaptă să recolteze în acest an o cantitate de 37 de milioane de tone de grâu, cu 8,5% mai mult decât în 2018, a anunţat, în iulie 2019, Ministerul francez al Agriculturii, cu ocazia publicării primelor sale estimări referitoare la recolta din acest an.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) face o serie de precizări privind condițiile pe care trebuie să le respecte beneficiarii finanțărilor acordate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) constituiți ca grupuri de producători, în urma modificării Legii cooperației agricole nr. 566/ 2004.

Conform prevederilor legale, persoanele fizice şi juridice care se asociază în cooperative agricole trebuie să fie fermieri activi, în concordanţă cu legislaţia în vigoare, sau să aibă cod CAEN principal din diviziunea 01 a secțiunii A «Agricultură, silvicultură şi pescuit», din diviziunile 10, 11 și 12 ale secțiunii C «Industria prelucrătoare».

„O condiție esențială asupra căreia doresc să atrag atenția este faptul că beneficiarii care au primit punctaj suplimentar pentru principiul apartenenței la o cooperativă agricolă, trebuie să menţină calitatea de membru în cooperativa agricolă pe toata perioada de implementare şi de monitorizare a proiectului”, a menționat Directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu.

Actuala modificare a Legii cooperativelor aduce și avantaje consistente pentru beneficiarii PNDR constituiți în astfel de forme asociative, printre care menționăm scutirea de la plata impozitului pe profit a cooperativelor agricole pentru primii cinci ani de la intrarea în producție sau scutirea membrilor cooperativelor agricole de la plata impozitului pe arendă în cazul terenurilor cedate către cooperativă.

Grupurile de producători din sectorul agricol și pomicol pot depune la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) solicitări de finanțare pentru decontarea costurilor de înființare și funcționare. Cererile de finanțare se pot depune prin submăsurile 9.1 (pentru sectorul agricol) și prin 9.1a (pentru sectorul pomicol) din PNDR 2020, în limita fondurilor disponibile, dar nu mai târziu de 30 septembrie 2019, ora 16:00.

Fondurile totale disponibile pentru sectorul agricol (submăsura 9.1 „Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol”) sunt de 7 729 354 de euro, iar pentru sectorul pomicol (submăsura 9.1a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”) sunt de 5 300 811 euro. Finanțarea acordată prin PNDR este 100% nerambursabilă, dar nu poate depăși suma maximă de 100 000 de euro/ an și 10% din valoarea producției comercializate anual, în primii cinci ani de la recunoașterea grupului de producători.

Până în prezent, AFIR a finanțat 57 de proiecte depuse de beneficiari constituiți în diverse forme asociative. Finanțarea PNDR alocată pentru aceste proiecte este de 40 234 620 de euro, iar valoarea plăților efectuate de AFIR către formele asociative se ridică la 11 215 632 de euro. Prin PNDR 2020, formele asociative au fost sprijinite financiar direct prin sM 9.1 și 9.1a și prin prioritizare la finanțare prin submăsurile 4.1a („Investiții în exploatațiile pomicole”), 4.1 („Investiții în exploatațiile agricole”), 4.2 („Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole”), 4.2a („Investiții pentru procesarea/ marketingul produselor din sectorul pomicol”), 16.4 și 16.4a („Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol”) și prin LEADER.

Conceptul de agricultură de precizie a fost introdus odată cu necesitatea unei dezvoltări durabile în sectorul agricol. Deși, în ultimii trei ani, industria agricolă a înregistrat creșteri constante, ponderea acestei industrii în Produsul Intern Brut (PIB) rămâne sub 5%. În acest context, investițiile semnificative în acest sector au vizat și zona tehnologică ce a adus odată cu ea dezvoltarea de soluții inovatoare pentru agricultura de precizie.

FieldBook Agri Apps – soluție inovatoare pentru agricultura de precizie

BITSoftware, companie românească cu peste 25 de ani de experiență în dezvoltarea și implementarea de soluții software de business, a lansat FieldBook AgriApps (FBAA), soluție pentru managementul performant al fermelor agricole de orice dimensiune. Soluția reprezintă un nou standard în agricultura de precizie, permițând fermierilor să obțină informații în timp real pe baza inspecțiilor și a observațiilor transmise din teren, dar și să facă previziuni cu privire la tratamentele ce trebuie aplicate pentru diferite culturi.

rc1„Fermierii au acum la dispoziție soluția FieldBook AgriApps, o soluție inovativă pentru agricultura de precizie din România. Este singura platformă software care îmbină, într-o interfață simplă și intuitivă, funcționalități de business, precum și posibilitatea de a se integra cu surse externe de tip IoT (stații meteo, senzori, GPS), precum și cu soluții de business avansate de tip ERP sau Business Intelligence”, spune Remus Cazacu - Director General la BITSoftware.

FieldBook AgriApps gestionează toate activitățile unei ferme.

FieldBook AgriApps poate fi configurată pentru scenarii globale, pentru mai multe tipuri de culturi și oricâte ferme, fiind infinit scalabilă datorită arhitecturii cloud bazate pe microservicii.

Cu ajutorul FBAA se pot gestiona toate activitățile fermei, precum:

• planificarea, execuția și urmărirea lucrărilor agricole;
• efectuarea de inspecţii și observații, previziuni cu privire la tratamente;
• gestiunea completă a personalului și a utilajelor și urmărirea în timp real a profitabilității pe parcelă și pe cultură;
• gestionarea mai multor parcele sau ferme și evaluarea lucrărilor agricole.

“Modulul de inspecții și observații permite adăugarea de informații, chiar și în format foto-video și este capabil să identifice “rețete” de bune practici în funcție de adversități sau stadiu fenologic, pe care să le propună ulterior utilizatorilor. Utilizatorii pot introduce activitățile și lucrările agricole zilnice direct de pe telefonul mobil sau de pe tabletă și au acces la informațiile despre culturile administrate în timp real. FieldBook AgriApps poate fi accesată chiar și offline, sincronizarea datelor făcându-se ulterior, în mod automat”, a mai declarat Remus Cazacu - Director General la BITSoftware.

În aplicația FBAA se introduc, pur și simplu, activitățile și lucrările agricole de pe telefonul mobil sau de pe tabletă și obțineți mai multe informații și rezultate care vă pot economisi timp și bani.

Care sunt principalele funcționalități ale soluției FBAA?

• Previziuni tratamente – în baza informațiilor primite de la senzorii din teren și stațiile meteo, puteți primi previziuni legate de tratamentele necesare culturilor;

• Geolocalizare – această funcționalitate este extrem de utilă dacă gestionați mai multe parcele sau mai multe ferme. În acest mod, prin intermediul aplicației puteți gestiona activitățile pentru fiecare locație în parte;

• Managementul lucrărilor agricole - principalul avantaj al FBAA este faptul că această soluție combină o serie de tehnologii pentru a asigura un management performant al resurselor pentru fermele de orice dimensiune;

• Notificări în timp real – vă permite să acționați și să luați decizii în timp real, pe baza inspecțiilor și a observațiilor transmise din teren.

Mai multe detalii despre soluția FieldBook AgriApps găsiți pe site-ul https://www.fieldbookapps.com/, unde puteți solicita o prezentare personalizată sau o întâlnire cu unul dintre specialiștii BITSoftware.

BITSoftware este o companie românească cu 25 de ani experiență în dezvoltarea de sisteme software de gestiune. În anul 1994, compania a dezvoltat unul dintre primele programe de gestiune din România (SocrateERP), care a fost mai apoi utilizat de companii din retail, distribuție și producție. Cu o prezență în peste 70 de țări, BITSoftware are în portofoliu soluții de business care pot deservi companii de diferite dimensiuni.

FieldBook AgriApps (FBAA) este un proiect cofinanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE) în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Competitivitate (2014-2020). Codul SMIS al proiectului: 115887. Conținutul acestui material nu reprezintă, în mod obligatoriu, poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

agriapps

Marți, 23 Iulie 2019 18:07

Am exportat mai multe cereale

În primele patru luni ale acestui an, țara noastră a comercializat peste graniță cereale în valoare de 716,4 milioane de euro, cu 15,8% mai mult comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În altă ordine de idei, importurile de cereale s-au cifrat la 161,1 milioane de euro (plus 28,8%), rezultând un excedent de 555,3 milioane de euro.

Exporturile de porumb au totalizat 391,4 milioane de euro, reprezentând 1,7% din total exporturi, iar cele de grâu şi meslin 310,94 milioane de euro (1,34% din total exporturi).

Din totalul exporturilor de cereale, 34,36% au avut ca destinaţie ţări din Uniunea Europeană, acestea însumând 248,2 milioane de euro. Principalele destinaţii au fost Italia (45,2 milioane de euro), Germania (36,4 milioane de euro) şi Ungaria (29 milioane de euro).

În ceea ce priveşte importurile, aproximativ 94,1% (116,6 milioane de euro) dintre acestea au provenit din ţările UE, în special din Bulgaria (importuri de cereale de 58,2 milioane de euro), Ungaria (53,2 milioane de euro) şi Franţa (25,7 milioane de euro).

Pagina 1 din 60