Conţinutul de umiditate din solul agricol în cultura grâului de toamnă va prezenta valori scăzute şi deosebit de scăzute, în aproape toată ţara, potrivit prognozei agrometeorologice publicată luni, 22 octombrie 2018, de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Specialiștii ANM precizează că pe suprafeţele agricole unde se vor menţine deficite de apă în stratul arabil al solului, lucrările de pregătire a patului germinativ, precum şi desfăşurarea primelor faze de vegetaţie (germinare, răsărire şi apariţia primelor frunze) se vor desfăşura în continuare cu dificultate.

În cultura grâului de toamnă, conţinutul de umiditate în stratul de sol 0-20 cm va prezenta valori scăzute (secetă pedologică moderată) şi deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi extremă), în aproape toată ţara. Doar izolat, în nordul Olteniei şi centrul Transilvaniei, rezerva de apă din sol se va încadra în limite satisfăcătoare.

Cerealierele de toamnă (orz şi grâu) se vor afla la germinare şi răsărire (10-100%), în special pe suprafeţele agricole cu o bună aprovizionare cu apă a solului. Uniformitatea şi vigurozitatea culturilor se va prezenta medie şi slabă în semănăturile tardive şi pe terenurile afectate de seceta pedologică.

În raport cu data semănatului, rapiţa va înregistra fazele de germinare, răsărire şi apariţia primelor frunze (10-100%), cu o stare de vegetaţie a plantelor în general medie şi bună, respectiv medie şi slabă pe arealele agricole unde se vor menţine deficite de umiditate în sol.

La sfecla de zahăr ajunsă la maturitatea tehnologică se vor continua lucrările de recoltare, în majoritatea bazinelor specializate.

Totodată, în toate plantaţiile, speciile pomicole şi viticole vor parcurge predominant maturarea lemnului, îngălbenirea şi căderea fiziologica a frunzelor, precum şi recoltarea fructelor, atât pentru consum, cât şi pentru industrializare.

Sub aspect termic, vremea mai caldă decât în mod obişnuit de la începutul perioadei va intra într-un proces de răcire treptată, pe aproape întreg teritoriul. Astfel, temperatura medie diurnă a aerului se va situa între 7 şi 17 grade Celsius, în primele zile, după care vor scădea spre 13 grade, la sfârşitul intervalului, limite apropiate de mediile climatologice, în majoritatea regiunilor agricole.

Valorile termice maxime ale aerului vor fi cuprinse între 6 şi 21 de grade, iar cele minime se vor încadra între -3 şi 12 grade, la nivelul întregii ţări. Temperatura medie a solului la adâncimile de 5 şi 10 cm va oscila între 6 şi 16 grade, optimă parcurgerii proceselor vegetative ale culturilor de toamnă semănate până la această dată.

Pe parcursul intervalului de prognoză se prognozează ploi locale, însoţite de intensificări temporare ale vântului în majoritatea zonelor de cultură, iar izolat se pot înregistra cantităţi de apă mai însemnate din punct de vedere agricol.

Publicat în Cultura mare

În zonele cu o bună aprovizionare cu apă a solului, procesele vegetative la culturile de toamnă (rapiţă, orz şi grâu) aflate în primele faze de vegetaţie se vor desfăşura în general normal şi în ritmuri uşor mai lente în restul teritoriului agricol, potrivit prognozei date publicităţii de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) și valabilă în perioada 18 - 24 octombrie 2018.

La hibrizii tardivi de porumb se vor finaliza lucrările de recoltare pe ultimele suprafeţe, iar în toate bazinele specializate sfecla de zahăr se va afla în fazele de maturitate tehnologică şi se va continua recoltarea, anunță specialiștii agrometeo ai ANM.

La pomii fructiferi şi viţa-de-vie, se vor înregistra maturarea fructelor şi a lemnului, recoltarea, precum şi îngălbenirea şi căderea frunzelor, în majoritatea plantaţiilor, în timp ce culturile de toamnă (rapiţă, orz, grâu) înfiinţate la începutul perioadei optime vor parcurge germinarea, răsărirea şi apariţia primelor frunze (10-100%).

Starea de vegetaţie a plantelor se va prezenta medie şi slabă, îndeosebi pe arealele agricole cu deficite de apă în sol. În acelaşi timp, lucrările agricole de toamnă (recoltare, transport şi depozitare, eliberarea terenurilor de resturile vegetale, arături, pregătirea patului germinativ, semănat etc.) se vor efectua, în general, normal.

În intervalul menționat va predomina o vreme mai caldă decât în mod obişnuit, în cea mai mare parte a ţării. Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între 9 şi 20 de grade Celsius, abaterile termice pozitive fiind de până la 7 grade Celsius în majoritatea regiunilor agricole.

Maximele aerului vor fi cuprinse între 14 şi 25 de grade, în timp ce minima se va încadra între 3 şi 14 grade, la nivelul întregii ţări. Totodată, temperatura medie a solului la adâncimea de 5 cm va oscila între 10 şi 18 grade Celsius, optimă parcurgerii proceselor vegetative ale culturilor de toamnă semănate până la această dată.

Pe durata următoarelor zile, sunt posibile ploi locale, însoţite de intensificări temporare ale vântului, în majoritatea zonelor de cultură. Local, în nordul şi centrul ţării se pot înregistra cantităţi de apă mai însemnate din punct de vedere agricol.

Conţinutul de umiditate în stratul de sol 0-20 cm (ogor) se va încadra în limite scăzute şi deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată, puternică şi extremă pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării. Izolat, în nordul Olteniei şi vestul Crişanei, rezerva de apă din sol va prezenta valori satisfăcătoare, se menţionează în estimările ANM.

Publicat în Agrometeo

Vremea caldă și uscată care și-a făcut simțită prezența în marea majoritate a teritoriilor din Ucraina încă nu a afectat buna dezvoltare a culturilor agricole, însă condițiile se pot deteriora rapid în cazul în care lipsa de apă persistă, a precizat zilele trecute un analist UkrAgroConsult.

Și asta, în condițiile în care România, un competitor mai mic la Marea Neagră al Rusiei și al vecinilor ucraineni, se confruntă cu o secetă pedologică în cea mai mare parte a Moldovei, a Dobrogei şi a Transilvaniei, şi doar local în Muntenia şi Banat, în timp ce starea de vegetaţie a culturilor va fi bună şi medie la speciile semănate în perioada optimă, potrivit prognozei agrometeorologice valabile pentru perioada 1 - 7 iunie 2018, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

În mai multe zone ale Ucrainei, cernoziomurile s-au uscat, iar conținutul de apă din sol în stratul de un metru s-a depreciat considerabil, au adăugat specialiștii agribusiness ai statului vecin.

„În același timp, plantele se află într-o stare decentă de dezvoltare. Acestea și-au dezvoltat deja un sistem radicular secundar și, aparent, s-au alimentat cu apa necesară de la adâncimi mai mari”, au adăugat cei de la UkrAgroConsult.

Agenția meteo de stat prognozează la rândul său ploi slabe cantitativ în următoarele zile.

Ministrul ucrainean al Agriculturii, Maksim Martyniuk, a afirmat săptămâna trecută că instituția pe care o conduce își păstrează neschimbate previziunile cu privire la recolta de cereale a anului în curs la un total de aproximativ 60 de milioane de tone, în ciuda vremii nefavorabile.

Cu toate acestea, meteorologii au precizat că Ucraina ar putea recolta mai puțin grâu și orz în acest an, ca urmare a vremii secetoase.

Șefa autorității naționale de meteorologie a statului vecin, Tetyana Adamenko, a declarat săptămâna trecută pentru Reuters că recolta de grâu de toamnă a anului în curs ar urma să se diminueze până la un nivel de 24 de milioane de tone, de la estimarea anterioară de 25,4 milioane de tone, în timp ce orzul de toamnă ar putea totaliza 2,5 milioane de tone, față de cantitatea de 3,03 milioane de tone înregistrată în 2017.

Aceasta a precizat că randamentele la grâul de toamnă s-ar putea contracta și atinge un nivel de 3,8 tone la hectar, în comparație cu 4,1 tone înregistrate în 2017.

Grâul de toamnă reprezintă circa 95 la sută din totalul producției ucrainene, în timp ce orzul de toamnă are o marjă de 30-40 de procente din total, în funcție de sezon.

Ucraina a recoltat 61,3 milioane de tone de cereale în 2017.

România: sunt zone care se confruntă cu seceta pedologică moderată și puternică

„Rezerva de umiditate în cultura grâului de toamnă, pe adâncimea de sol 0-100 cm, va prezenta valori satisfăcătoare până la apropiate de optim şi optime, pe aproape întreg teritoriul agricol. În cea mai mare parte a Moldovei, Dobrogei, Transilvaniei, local în estul, nordul şi nord-estul Munteniei, izolat în nord-vestul Banatului, se va semnala seceta pedologică moderată şi puternică. (...)”, precizează specialiştii ANM.

Pe ansamblu, ritmurile vegetative ale culturilor de câmp vor evolua normal în majoritatea zonelor de cultură, îndeosebi pe arealele agricole cu aprovizionare satisfăcătoare cu apă a solului.

„Starea de vegetaţie se va prezenta bună şi medie la speciile semănate în perioada optimă, iar la cele însămânţate tardiv, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se va menţine medie şi slabă, în special pe terenurile cu deficite de umiditate în sol", relevă prognoza agrometeorologică.

În ceea ce priveşte starea culturilor, specialiştii ANM notează că, în funcţie de data semănatului, orzul şi grâul de toamnă se vor afla la înspicare (60-100%), înflorire (40-100%) şi maturitate în lapte (10-50%), iar cele întârziate fenologic îşi vor continua fazele de 'burduf' şi înspicare (60-100%).

În general, condiţiile meteorologice vor permite desfăşurarea lucrărilor agricole specifice (fertilizări, erbicidări, praşile mecanice şi manuale, aplicarea de tratamente fito-sanitare, etc.), pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării.

Sub aspect termic, perioada următoare se va caracteriza printr-un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obişnuit, în cea mai mare parte a ţării. Temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsă între 15 şi 27 de grade Celsius, în aproape toată ţara, valori mai ridicate cu 1 - 6 grade Celsius comparativ cu mediile multianuale.

Temperatura maximă a aerului se va situa între 21 şi 34 de grade Celsius, la scara întregii ţări, iar cea minimă se va încadra între 8 şi 19 grade Celsius, pe aproape întreg teritoriul agricol.

Instabilitatea atmosferică se va manifesta prin ploi locale sub formă de aversă, dar şi torenţiale, fiind însoţite de descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. De asemenea, vor fi condiţii de producere a grindinei, iar izolat cantităţile de apă pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol.

Datele Ministerului Agriculturii de la București arată că în toamna anului trecut au fost însămânţate 2,015 milioane hectare cu grâu, 652.158 hectare cu rapiţă de toamnă şi 262.700 hectare cu orzoaică de toamnă.

Publicat în Piata agricola

Lucrările agricole specifice campaniei de primăvară se vor efectua, în general, în bune condiţii, iar rezerva de umiditate în cultura grâului de toamnă se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în toate regiunile agricole, reiese din prognoza agrometeorologică valabilă pentru perioada 3 - 9 aprilie, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Conform sursei citate, în intervalul analizat va predomina o vreme mai caldă decât în mod obişnuit pe aproape întreg teritoriul agricol. Temperatura maximă a aerului se va situa între 10 şi 24 de grade Celsius, iar minima aerului va fi cuprinsă între -1 şi 12 grade Celsius, în toate zonele de cultură, izolat fiind condiţii de producere a brumei.

În acest context, regimul termic mediu diurn al solului la adâncimea de 5 cm va prezenta valori cuprinse între 7 şi 12 grade Celsius, în general favorabile pregătirii patului germinativ în vederea însămânţării culturilor din prima urgenţă (lucernă, mazăre, borceag etc.), precum şi a speciilor de primăvară (porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr şi cartof), îndeosebi în zonele de câmpie.

Totodată, sunt prognozate precipitaţii predominant sub formă de ploi locale, izolat cu caracter de aversă, fiind însoţite de descărcări electrice şi intensificări temporare ale vântului, în aproape toate regiunile.

În cultura grâului de toamnă, rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în toate regiunile agricole.

Din punct de vedere al stării de vegetaţie a culturilor agricole, prognoza de specialitate relevă că regimul termic din aer mai ridicat decât în mod obişnuit va determina reluarea treptată a proceselor de creştere şi dezvoltare la culturile de câmp şi speciile pomi-viticole pe majoritatea suprafeţelor agricole, cu excepţia depresiunilor din estul Transilvaniei şi nordul Moldovei, unde procesele vegetative se vor desfăşura lent şi temporar.

Culturile de orz şi grâu de toamnă înfiinţate în perioada optimă îşi vor continua fazele de înfrunzire şi înfrăţire (20-100%), plantele având în medie 1-3 fraţi. Totodată, în semănăturile efectuate după 20 octombrie 2017 se va semnala răsărirea, formarea frunzei a treia şi înfrăţirea (10-100%).

În Dobrogea, Muntenia, Moldova şi Transilvania, cultura de rapiţă va parcurge faza de dezvoltare a aparatului foliar, iar în majoritatea plantaţiilor, la speciile timpurii de sâmburoase, se va înregistra umflarea mugurilor de rod, în timp ce la seminţoase se va menţine stadiul de repaus biologic.

În cazul viţei-de-vie, local, se va putea declanşa faza de „plâns” în aproape toată ţara, iar în zonele nordice şi centrale se va înregistra în continuare starea de repaus vegetativ.

Agrometeorologii menţionează că lucrările agricole specifice campaniei de primăvară (fertilizări, pregătirea patului germinativ, efectuarea însămânţărilor la culturile de primăvară, lucrări de întreţinere la pomii fructiferi şi viţa de vie etc.) se vor efectua, în general, în bune condiţii, acestea fiind sistate temporar doar în zilele cu precipitaţii.

Publicat în Agrometeo

Valul de frig va persista în zilele următoare, pe 1 şi 2 martie urmând să se înregistreze valori de minus 22 de grade Celsius, inclusiv în Capitală unde vor fi minus 17 - minus 18 grade Celsius, iar miercuri dimineaţă, la scara întregii ţări, se vor înregistra temperaturi cuprinse între minus 21 grade - minus 11 grade Celsius, precizat directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu, la Comandamentul de iarnă pentru gestionarea efectelor fenomenelor meteorologice periculoase organizat la sediul MAI.

„Situaţia rămâne, să spunem, în continuare, sub incidenţa mesajelor emise, atât pentru persistenţa valului de frig, acestea rămân în vigoare până în data de 1 martie la ora 10:00, în continuare, atât nopţile, cât şi dimineţile chiar şi temperaturile maxime înregistrate pe parcursul zilelor vor fi deosebit de coborâte. Ne aşteptăm ca mâine-dimineaţă să avem minime cuprinse între minus 18 - minus 8 grade, minus 20 de grade în depresiunile din estul Transilvaniei şi în Moldova. Miercuri dimineaţă, de asemenea, minus 21 grade - minus 11 grade la scara întregii ţări. De asemenea, şi pentru ziua de 1 martie şi 2 martie în continuare se vor înregistra cele mai coborâte valori, chiar mai mult, minus 22 de grade, inclusiv la Bucureşti minus 17 - minus 18 grade. De aceea, luăm în analiză posibilitatea ca miercuri dimineaţă să prelungim avertizarea pentru valul de frig persistent, incluzând şi ziua de 2 martie, pentru că şi pe parcursul nopţii de miercuri spre joi şi joi spre vineri ne aşteptăm ca valul de frig să continue şi să se manifeste îndeosebi în regiunile extracarpatice, incluzând aici Moldova, Dobrogea, Muntenia şi Oltenia”, a precizat Elena Mateescu.

Informația succede prognoza ANM valabilă pentru perioada 26 februarie – 11 martie 2018 potrivit căreia vremea va fi mai rece decât în mod obişnuit, sub limita de ger, până pe 8 martie, în special noaptea şi dimineaţa, în timp ce probabilitatea apariţiei precipitaţiilor va fi ridicată pe tot parcursul intervalului, cu mici intermitenţe la nivel local.

În Banat, în perioada 26 februarie - 1 martie, regimul termic va fi caracterizat de valori cu mult mai mici decât cele climatologic specifice perioadei, sub limita de ger în cursul nopţilor şi al dimineţilor de 26, 27, 28 februarie şi 1 martie, când minimele vor coborî spre -14 grade, iar media maximelor se va situa în jurul a minus 5 grade Celsius. Ulterior, vremea va intra într-un proces de încălzire astfel că temperaturile maxime vor creşte până spre medii de 12 grade în 7 martie, apoi până la finalul celei de-a doua săptămâni, variaţiile de la o zi la alta nu vor fi semnificative, media pe regiune situându-se în jurul a 10 grade Celsius. Şi minimele vor creşte, de la medii de -14 grade Celsius în data de 1 martie, spre medii de 3 - 4 grade Celsius în zilele de 7 şi 8 martie, apoi, până în 11 martie, se vor situa în jurul a 2 grade Celsius. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi relativ ridicată, pe întregul interval de prognoză.

În Crişana, vremea va fi deosebit de rece, geroasă pe parcursul dimineţilor şi al nopţilor în perioada 26 februarie - 1 martie. Media maximelor va coborî spre -5 grade, în timp ce minimele vor scădea spre valori medii în jurul a -14 grade Celsius la mijlocul primei săptămâni. Apoi vremea va intra într-un proces de încălzire, urmând ca mediile temperaturii diurne să crească până spre 11 - 12 grade Celsius în zilele de 6 şi 7 martie, apoi până spre sfârşitul intervalului de prognoza variaţiile sa fie nesemnificative. Minimele vor urma un parcurs similar cu cel al maximelor şi vor creşte spre 2 - 3 grade Celsius în zilele de 7 şi 8 martie, pentru ca ulterior aceste valori să nu se modifice semnificativ. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi ridicată în prima decadă a lunii martie.

În Transilvania, în ultimele zile ale lunii februarie şi la început de martie, vremea va fi deosebit de rece, geroasă dimineaţa şi noaptea. Astfel, media temperaturilor diurne, uşor variabilă de la o zi la alta, se va încadra între -9 şi -7 grade Celsius, iar cea a minimelor între -13 şi -16 grade Celsius. O încălzire a vremii va avea loc în 7-8 martie, când în medie se vor înregistra temperaturi maxime de 10 grade, apoi, până la sfârşitul intervalului de prognoză, acestea se vor situa în jurul a 8 grade. Temperaturile minime vor avea un parcurs similar, fiind în creştere, de la o medie de -16 grade Ceksius în 2 martie, spre -1 - 0 grade Celsius în data de 11 martie. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi ridicată în zilele de 26 şi 27 februarie şi din nou în intervalul 2 -11 martie.

În Maramureş, vremea va fi deosebit de rece, geroasă dimineaţa şi noaptea, în intervalul 26 februarie -1 martie când temperaturile maxime, fără variaţii semnificative de la o zi la alta, vor avea o medie de aproximativ -7 grade. Apoi acestea vor creşte treptat şi vor ajunge la valori medii de 9 - 10 grade Celsius în zilele de 7 şi 8 martie şi, până la sfârşitul intervalului, respectiv 11 martie, nu vor avea variaţii importante. Minimele vor fi în creştere de la valori medii în jur de -15 grade în perioada 26 februarie - 1 martie, spre medii de 1 - 2 grade Celsius, în intervalul 7-11 martie. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi ridicata începând cu data de 2 martie.

În Moldova, în intervalul 26 februarie - 1 martie, vremea va fi deosebit de rece, geroasă dimineaţa şi noaptea, iar în jumătatea nordică a regiunii şi pe timpul zilei. Media temperaturilor maxime va fi de minus 12 grade – minus 11 grade Celsius, iar a minimelor de la -14 grade Celsius la începutul intervalului, până la minus 19 – minus 18 grade Celsius în dimineaţa zilei de 1 martie. Ulterior, vremea va intra într-un proces de încălzire treptată, astfel că mediile temperaturilor diurne vor creşte spre 8 grade în data de 7 martie, apoi nu vor fi variaţii notabile. Parcursul minimelor va fi similar cu cel al maximelor, acestea crescând de la o zi la alta, spre medii în jur de 0 grade în data de 7 martie, apoi nu vor varia semnificativ, situându-se până la sfârşitul intervalului de prognoză în jurul a -1 grad Celsius. Probabilitatea pentru precipitaţii va fi ridicată în primele zile şi în creştere în perioadele 3- 5 martie şi 7 - 11 martie.

În Dobrogea, până spre sfârşitul primei săptămâni de prognoză, valorile termice vor caracteriza o vreme deosebit de rece, geroasă dimineaţa şi noaptea. Mediile maximelor nu vor varia semnificativ în perioada 26 februarie - 1 martie, acestea urmând a coborî de la valori de -5 grade în 27 februarie, spre minus 8 – minus 7 grade Celsius în zilele de 28 februarie şi 1 martie. Ulterior acestei perioade, maximele vor creşte de la o zi la alta, ajungând spre medii de 4 - 5 grade Celsius în zilele de 5-6 martie, apoi în jurul a 9 grade Celsius, până spre sfârşitul celei de-a doua săptămâni de prognoză. Temperaturile minime vor scădea de la valori medii în jurul a - 8 grade Celsius în 27 februarie, spre minus 13 – minus 12 grade Celsius în 2 martie, apoi vor creşte de la o zi la alta până spre medii de 1 - 2 grade Celsius în data de 6 martie şi în jurul a 4 grade Celsius până în data de 11 martie. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi ridicată pe tot parcursul intervalului de prognoză, intensitatea mai mare a acestora urmând a se înregistra în perioada 26 - 28 februarie.

În Muntenia, primele zile din intervalul de referinţă vor fi caracterizate de o vreme deosebit de rece, geroasă dimineaţa şi noaptea, urmând ca media temperaturilor maxime să se situeze în jurul a -8 grade Celsius, iar cea a minimelor să fie de -9 grade Celsius în prima zi a intervalului şi în jur de -15 grade Celsius, în 2 martie. Apoi vremea se va încălzi de la o zi la alta, iar maximele vor fi cuprinse între -4 şi 11 grade Celsius, cele mai ridicate valori urmând a se consemna în perioada 7-11 martie. Mediile temperaturilor minime vor creşte spre -2 grade în data de 6 martie, apoi spre 1 - 2 grade Celsius în perioada 9-11 martie. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi ridicată în zilele de 26 şi 28 februarie şi după data de 2 martie.

În Oltenia, în ultimele zile de februarie şi începutul lunii martie, regimul termic va fi caracterizat de valori cu mult sub mediile multianuale, iar dimineaţa şi noaptea va fi ger. Astfel, mediile maximelor vor fi de -7 şi -6 grade Celsius, iar ale minimelor între -8 şi -15 grade Celsius, cele mai coborâte valori urmând a se înregistra în dimineţile de 28 februarie şi 1 martie. Ulterior, vremea va intra într-un proces de încălzire, urmând ca mediile temperaturilor diurne sa crească spre 8 - 10 grade Celsius în perioada 7-11 martie. În ceea ce priveşte parcursul minimelor, acestea vor creşte spre medii de 1 - 2 grade Celsius până la sfârşitul celei de-a doua săptămâni de prognoză. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi ridicată, pe întregul intervalul de prognoză.

La munte, în primele zile, vremea va fi geroasă în majoritatea masivelor montane. În perioada 26 februarie - 1 martie, mediile maximelor se vor încadra între -14 şi -12 grade Celsius, iar ale minimelor între -21 şi -18 grade Celsius. Din 2 martie, temperaturile vor fi, în general, în creştere, până spre sfârşitul celei de-a doua săptămâni de prognoză. Temperaturile maxime vor creşte spre medii de 3 - 4 grade Celsius, în data de 9 martie, apoi vor scădea uşor spre valori în jurul a 1 grad Celsius în zilele de 10 şi 11 martie. Minimele vor creşte spre medii de -2 grade Celsius, în dimineaţa zilei de 8 martie, apoi vor scădea, spre minus 4 – minus 2 grade Celsius, la sfârşitul intervalului. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi ridicată în zilele de 26-27 februarie şi în intervalul 2-11 martie.

Prognoza agrometeorologică, deloc pozitivă: se preconizează apariția îngălbenirii şi uscării frunzelor bazale, precum şi brunificarea vârfului acestora, îndeosebi în culturile înfiinţate tardiv

Potrivit prognozei agrometeo valabilă în perioada 27 februarie – 5 martie 2018, speciile de rapiţă, orz şi grâu de toamnă, precum şi cele pomi-viticole se vor afla în starea de repaus biologic în toate zonele de cultură.

Temperaturile minime din aer şi sol scăzute din intervalele cele mai reci, situate sub pragurile biologice critice de rezistenţă a plantelor (minus 10 – minus 15 grade Celsius), precum şi absenţa stratului protector de zăpadă sau a unui strat superficial (sub 10 cm), vor determina îngălbenirea şi uscarea frunzelor bazale, precum şi brunificarea vârfului acestora, îndeosebi în culturile înfiinţate tardiv.

În această perioadă va predomina o vreme mai rece decât în mod obișnuit, chiar deosebit de rece, în cea mai mare parte a țării.

Temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsă între minus 18 și 3 grade Celsius, abaterile termice negative fiind de 1 și 16 grade Celsius, în majoritatea zonelor de cultură. Temperatura maximă a aerului va oscila între -15 și 4 grade Celsius, pe aproape întreg teritoriul. Temperatura minimă a aerului se va încadra între -20 și 2 grade Celsius în cea mai mare parte a teritoriului, valori mai scăzute fiind posibile în zonele depresionare, producându-se îngheț la sol.

Se prognozează precipitații predominant sub formă de ninsoare la nivelul întregii țări, acestea fiind însoţite de intensificări ale vântului local cu aspect de viscol, îndeosebi în regiunile sudice și sud- estice. De asemenea, în prima parte a intervalului vor fi posibile cantități de apă mai însemnate.

Publicat în Agrometeo

În viziunea Grațielei Leocadia Gavrilescu, ministrul Mediului, omologul său de la Agricultură din Guvernul Tudose, Petre Daea, ar fi trebuit să fie prezent miercuri, 6 septembrie 2017, la sediul ANM, pentru a felicita conducerea Administrației Naționale de Meteorologie ca urmare a reușitei de a lansa cea mai nouă soluție IT dedicată managementului fenomenelor meteo și agrometeo din România, alături de Siveco.

„Îmi pare foarte rău că reprezentantul Ministerului Agriculturii nu este aici, pentru că mi-aș fi dorit foarte mult ca domnul ministru Daea (n.r. - Petre Daea, ministrul Agriculturii), așa cum de fiecare dată îi aplaudă, îi felicită pe producători și pe toți cei care fac agricultură în România, să fi felicitat și Administrația Națională de Meteorologie (ANM) pentru modul în care vor colabora în continuare”, a declarat Gavrilescu la sediul ANM.

Oficialul guvernamental a adăugat că, prin lansarea acestui produs, se „încheie un proiect” și se „lansează o operațiune” pe partea de agricultură. Potrivit spuselor sale, prin intermediul acestui sistem, agricultorii au posibilitatea de a fi la curent, din timp, cu avertizările meteo, astfel încât să poată să-și protejeze obiectul muncii.

„Este un soft extraordinar de important pentru toți producătorii agricoli, pentru că proiectul pe care l-au implementat ANM și firma dezvoltatoare este valabil pentru toți cei care au activități în domeniul agriculturii, fie că sunt crescători de animale, fie că sunt la munca câmpului. Important este că pe cele trei zile pe care care au posibilitatea de acces pe aplicația pe telefon să vadă exact care este starea vremii, astfel încât să poată să prevină orice eveniment care ar putea să ducă la pagube în propria desfășurare a activității agricole”.

La rândul său, șefa ANM, Elena Mateescu, a precizat că aplicația va fi tarifată cu 9,95 euro pe an, costuri de transmisie și furnizare de date. În plus, în viziunea sa, suma este mică, în comparație cu beneficiile oferite de acest serviciu.

„Pentru a avea informații la nivelul fiecărei locații din România, acolo unde se găsește fiecare, cred că este extrem de puțin (n.r. - prețul de 9,95 euro pe an)”, a mărturisit Mateescu. „În contextul schimbărilor climatice actuale și previzibile, cea mai bună modalitate de a găsi măsuri de adaptare specifice pentru agricultură și nu numai se bazează pe activitatea de prognoză și avertizarea fenomenelor meteo periculoase, precum și pe informații specializate privind evoluția, intensitatea și aria de extindere a acestora. Fundamentarea procesului de adaptare la schimbările climatice pe date climatice și studii specializate va permite factorilor de decizie și practicienilor să ia cele mai bune măsuri de prevenire și diminuare a riscurilor climatice”.

Și Emil Dumitru, președintele Pro Agro, spune că o astfel de aplicație nu face altceva decât să crească gradul de competitivitate al producătorilor agricoli români.

„Avem o directivă de utilizare durabilă a pesticidelor. Avem tehnologii agricole performante. Avem utilaje cu aplicare pe calculator, asistată de GPS. Practic, pentru orice fel de investiție pe care o facem în culturile noastre, avem nevoie de informații cât mai actualizate, ca să știm dacă nu cumva, chiar și o fermă de familie, aruncăm banii pe fereastră. Dacă vine ploaia într-o oră, spre exemplu, practic toată substanța activă pe care am aplicat-o este degeaba, va trebui să reluăm procesul de aplicare a tratamentelor fitosanitare”, a menționat Dumitru. „Personal, încă de un an și ceva, i-am arătat doamnei Elena Mateescu o aplicație similară care, sigur, nu mă mulțumea la momentul respectiv pentru că erau niște informații primare. Eu cred că România anului 2017 și agricultura anului 2017 se remarcă printr-o tehnologizare a agriculturii, o creștere a productivității”.

Potrivit dezvoltatorilor, cu ajutorul acestui nou produs, fermierii vor avea posibilitatea să-și planifice eficient activitatea agricolă și să ia deciziile corecte pentru protejarea producție agricole. Aceștia vor putea fi la curent, în orice moment, cu starea vremii, presiunea atmosferică, umiditatea aerului și a solului, viteza vântului sau rezerva de apă din sol la nivel de localitate.

„Vremea actuală ridică probleme deosebite pentru culturile agricole, iar fermierii trebuie să fie în permanență la curent cu sfaturile, recomandările și avertizările experților în meteorologie. Inovația pe care o aduce aplicația (...) constă în faptul că fermierii vor avea acces direct pe telefon la cele mai recente date meteo, vor primi notificări cu avertizările de vreme severă, iar prognoza pe trei zile îi va ajuta să ia măsurile necesare astfel încât să fie evitate eventualele pericole pentru producția agricolă”, a declarat Gabriel Lospa, Director departament eAgriculture al firmei dezvoltatoare.

Având aceste informații la zi, fermierii vor ști când să scoată utilajele pe câmp, când să irige, când să protejeze culturile de arșiță sau îngheț și când să-i planifice lucrările de semănat astfel încât să evite înghețul plantelor.

Publicat în Știri interne

Culturile de floarea-soarelui și porumb însămânțate în părțile de vest și de sud-vest ale țării, precum și în cele din nordul și estul Moldovei ar putea întâmpina „anumite probleme” la finalul acestui sezon agricol, a declarat directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu, miercuri, 6 septembrie 2017, cu ocazia lansării pe piață a Inovagria Meteo (aplicație suport pentru informare și decizie privind managementul fenomenelor meteo și agrometeo din România).

Informația este lansată în piață la doar 17 zile distanță de afirmațiile publice ale ministrului Agriculturii, Petre Daea, potrivit cărora procesul de recoltare a florii-soarelui a debutat cu aproximativ 10 zile mai devreme, pe fondul temperaturilor ridicate care au produs o coacere forțată a semințelor, lucrările fiind, pe atunci, în plină desfășurare în județele din sudul și sud-estul țării.

„Este posibil ca în părțile de vest și sud-vest ale țării să fie anumite probleme la culturile de floarea-soarelui și porumb și, nu în ultimul rând, în cele de nord și de est ale Moldovei”, a declarat pentru Revista Fermierului, Elena Mateescu. „Cu siguranță, tehnologia este foarte importantă în contextul așteptărilor privind producțiile, pentru că efectele sunt diferențiate. Astfel, dacă au fost aleși hibrizi cu perioadă diferită de vegetație - de la extratimpurii, timpurii și până la tardivi -, cu însămânțarea în diferite epoci și, nu în ultimul rând, cu un grad de rezistență la ceea ce înseamnă arșița și seceta în lunile de vară (observăm că fenomenele se accentuează în special în a doua jumătate a acestui anotimp), toate acestea pot asigura un procent bun de producție”.

Prezent la sediul ANM, vicepreședintele celei mai mari organizații de producători agricoli de cultură mare (LAPAR), Gheorghe Albu, a precizat pentru Revista Fermierului că producțiile de floarea-soarelui și de porumb nu le vor depăși pe cele de anul trecut, iar în ceea ce privește randamentele din ferma sa, acestea ar putea fi chiar puțin mai mici decât cele din 2016.

„În ferma mea nu am excelat cu producții față de anul trecut (și la porumb, și la floarea-soarelui), dar ne menținem pe aceeași linie, poate puțin mai jos față de 2016. Producția obținută, chiar în condițiile acestea de secetă, de arșiță, este satisfăcătoare și ne ajută la recuperarea cheltuielilor, a ne onora contractele de arendă și a plăti inputurile și datoriile către bănci, în care să ne mai rămână nu o cotă de profit, ci de dezvoltare”, a menționat oficialul LAPAR.

Tot el a spus că la nivelul fermierilor membri ai LAPAR, și prin raportări, precum și prin întâlnirile pe care aceștia le-au avut, s-a constat că la nivel de productivități, acestea se „mențin pe linia de plutire” față de anul trecut.

„Am avut colegi care au obținut în 2016 și 2.300 – 2.400 de kilograme de semințe de floarea-soarelui la hectar, dar și unii care au recoltat 4.000 kg/ha. La porumb, am avut membri LAPAR care au obținut cantități de porumb de 5-6 tone de boabe la hectar, iar alții (printre care și colegul nostru Sitaru) care au contabilizat chiar și 10-15 tone de porumb la hectar”, a spus Albu. „Pentru anul agricol 2016-2017, considerăm încheiat ciclul cu floarea-soarelui și cu porumbul pentru că o parte din ele le avem în hambar sau chiar le-am și valorificat. Avem producții realizate care variază între 2,3 și 4 tone la hectar la floarea-soarelui sunt unele care s-au realizat. Comparativ, producțiile de anul acesta sunt aproape egale cu cele de anul trecut”.

În ceea ce privește exploatația sa, Albu are sole de pe urma cărora a obținut și 3,6 tone de semințe de floarea-soarelui la hectar, iar pe altele, plasate pe alte forme de relief, nu a obținut decât maximum 2.000 kilograme/ha, în timp ce de pe doar 150 ha însămânțate cu porumb pentru boabe (suprafețe lucrate chiar de arendatori, pentru consum propriu), randamentul mediu a fost chiar și de 10 tone.

„Una peste alta, depășim o medie de 2,7 tone de floarea-soarelui la hectar producție, suprafața însămânțată fiind de 1.500 hectare”, a mai adăugat Gheorghe Albu. „La porumb, noi îl cultivăm în mare parte pentru furaje. Îl facem siloz și am obținut în jur de 40-45 de tone de porumb-siloz la hectar. O parte din suprafață, prin contractul de arendă, o avem dată proprietarilor de teren, pentru că marea majoritate sunt din mediul rural și au nevoie și de o plată în natură (porumb și grâu), iar acolo, pe aceste locuri, oamenii obțin în jur de 10 tone de porumb la hectar. Asta, bineînțeles, cu protecția perdelelor forestiere, cu aplicarea de tehnologii, cu mai puține treceri pentru a păstra apa în sol, cu introducerea de hibrizi rezistenți la arșiță și secetă. Ei cotă parte din suprafață, dar la nivel de fermă, la mine, totalizează aproape 150 ha suprafață însămânțată cu porumb pentru boabe”.

Anul trecut, țara noastră a ocupat primul loc în Uniunea Europeană (UE) atât la suprafața cultivată, cât și la producția de semințe de floarea-soarelui, cu cele 1,95 de milioane de tone de pe 1,01 milioane hectare. În schimb, la porumb a deținut supremația doar la suprafață, cu 2,49 de milioane hectare, fiind pe poziția a doua la producție, după Franța, cu circa 10 milioane de tone, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

În 2017, suprafața programată pentru însămânțări a fost de 2,6 milioane hectare la porumb și de peste un milion de hectare la floarea soarelui.

Publicat în Cultura mare

Conţinutul de apă din sol în cultura grâului de toamnă se va încadra în limite scăzute (secetă pedologică moderată) şi local deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică), în cea mai mare parte a Dobrogei, local în sud-vestul, centrul şi estul Olteniei, izolat în sud-vestul, sudul şi centrul Transilvaniei, vestul şi nord-vestul Banatului, sudul Crişanei, nord-estul Moldovei şi sud-vestul Munteniei, se precizează în prognoza agrometeorologică valabilă pentru perioada 21 - 27 iunie, publicată miercuri de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Pe de altă parte, în intervalul analizat, se prognozează ploi locale cu caracter de aversă, însoţite de descărcări electrice şi intensificări temporare ale vântului, local cu aspect de vijelie. Totodată, vor fi condiţii de producere a grindinei, iar cantităţile de apă pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol, îndeosebi la începutul perioadei.

Potrivit specialiştilor, în intervalul menţionat, rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în aproape toată ţara, în timp ce aprovizionarea cu apă pe profilul de sol 0-100 cm în cultura de porumb se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în majoritatea zonelor de cultură. De asemenea, în sud-vestul, centrul şi estul Olteniei, izolat în centrul şi sud-estul Dobrogei, nord-vestul Banatului şi nord-estul Moldovei se va semnala seceta pedologică moderată şi izolat puternică.

În ceea ce priveşte starea de vegetaţie a culturilor agricole, prognoza de specialitate relevă faptul că în semănăturile de toamnă efectuate în perioada optimă aceasta se va menţine bună şi medie, respectiv medie şi slabă în cele întârziate fenologic, precum şi pe terenurile cu deficite de apă în sol.

Totodată, condiţiile agrometeorologice menţionate vor permite ritmuri normale de desfăşurare a proceselor de maturare la culturile de toamnă, iar la prăşitoare, creşterea şi dezvoltarea vegetativă vor decurge în condiţii bune în cea mai mare parte a regiunilor, în special pe suprafeţele agricole cu o bună aprovizionare cu apă a solului.

La orzul şi grâul de toamnă însămânţate în perioada optimă vor predomina fazele de înflorire, maturitate în lapte şi ceară (10-100%) pe aproape întreg teritoriul agricol, iar în zonele de câmpie se va semnala maturitatea deplină (10-50%), îndeosebi la orzul de toamnă. În acelaşi timp, este posibilă declanşarea lucrărilor de recoltare, iar la cerealierele înfiinţate după data de 20 octombrie 2016 se va parcurge înflorirea (10-100%) şi maturitatea în lapte (10-80%).

Cultura de rapiţă din sudul, sud-estul, estul, centrul şi vestul ţării va parcurge formarea boabelor în silicve (50-100%) şi maturitatea deplină (10-50%). Local, în jumătatea de sud a ţării va fi posibilă declanşarea lucrărilor de recoltare. În funcţie de data înfiinţării culturii, floarea-soarelui se va afla la stadiul de creştere a aparatului foliar (8-24 frunze) în majoritatea regiunilor, precum şi de formare a capitulului (10-50%).

Prognoza ANM arată că, sub aspect fenologic, la porumb va predomina dezvoltarea aparatului foliar (7-16 frunze), în toate zonele de cultură, în timp ce sfecla de zahăr va înregistra formarea rozetei de frunze şi alungirea/îngroşarea axei hipocotile (10-100%), iar la cartof se va semnala creşterea lăstarilor laterali şi tuberizarea (50-100%), precum şi îmbobocirea şi înflorirea (10-100%) la soiurile de vară.

În aproape toate plantaţiile, la speciile de sâmburoase timpurii (cireş, cais, vişin) aflate la maturitatea tehnologică se va continua recoltarea, iar la piersic şi prun se va semnala creşterea fructelor şi a lăstarilor, precum şi înfrunzirea. Pe de altă parte, la culturile seminţoase (măr, păr, gutui) se vor înregistra formarea şi dezvoltarea rodului, creşterea lăstarilor şi înfrunzirea.

Nu în ultimul rând, la viţa-de-vie se vor semnala fazele de înfrunzire, creştere a lăstarilor şi înflorire, iar la soiurile timpurii de masă formarea şi creşterea boabelor.

În zilele cu precipitaţii, lucrările agricole de sezon (erbicidări, fertilizări, prăsile mecanice/manuale, tratamente împotriva bolilor şi dăunătorilor etc.) vor fi întrerupte temporar, notează ANM.

Din punct de vedere meteorologic, în perioada 21 - 27 iunie, va predomina o vreme mai caldă decât în mod normal în cea mai mare parte a ţării, chiar deosebit de caldă în zonele de câmpie.

Temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsă între 18 şi 29 de grade Celsius, abaterile termice pozitive fiind între două şi 6 grade Celsius, în aproape toate zonele de cultura.

Maximele aerului se vor încadra între 26 şi 36 de grade Celsius, iar minimele vor oscila între 8 şi 22 de grade Celsius, în majoritatea regiunilor agricole.

Publicat în Agrometeo

Ca răspuns la anumite afirmații făcute în unele emisiuni de televiziune conform cărora „prin utilizarea rachetelor antigrindină se reduc precipitațiile într-o zonă în care s-a instalat seceta”, dr. Ion Sandu, membru titular al Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), a declarat prin intermediul unui comunicat de presă că aprecierile sunt false.

Potrivit documentului de poziție al ASAS, Ion Sandu precizează că, în prezent, în peste 50 de țări sunt funcționale programe operaționale de stimulare și creștere a precipitațiilor în zonele în care perioadele de secetă sunt frecvente. În plus, el a explicat că tehnica de stimulare și de creștere a precipitațiilor constă în trimiterea în norii care traversează o zonă lipsită de precipitații a unor substanțe, cum este iodura de argint, care prin pulverizare in interiorul norului se transformă în nuclee de condensare, nuclee ce determină procesul de precipitare a vaporilor de apă din nor.

„Fără existența acestor nuclee de condensare artificială trimise în nori, nu există nicio șansă ca într-o zonă secetoasă să avem precipitații. Afirmația făcută în diferite emisiuni de televiziune că prin utilizarea rachetelor antigrindină se reduc precipitațiile într-o zonă în care s-a instalat seceta este falsă. Trimiterea rachetelor cu iodură de argint în norii care traversează zonele secetoase reprezintă singura șansă ca acești nori să producă precipitații în zona respectivă”, a afirmat răspicat dr. Ion Sandu.

Pe de altă parte, el a explicat că este adevărat că în cazul în care cantitatea de umezeală din nori (vapori de apă) este insuficientă pentru a se produce fenomenul de condensare și precipitare, este posibil ca nici trimiterea de nuclee suplimentare de condensare de iodură de argint să nu poată produce precipitații.

„Cauza o reprezintă însă cantitatea extrem de scăzută de umezeală naturală existentă în nori și nu utilizarea rachetelor antigrindină”, a conchis Sandu.

În contextul unor afirmații legate de securitatea națională, făcute de președintele PSD, Liviu Dragnea, vineri, 21 aprilie 2017, la sediul UCCG Moldova 2 Vrancea, la acea dată fostul șef al ANM, Ion Sandu, i s-a plâns lui Dragnea și lui Daea de acțiunile subversive ale fostului guvern tehnocrat Cioloș de a introduce management privat la meteorologie. Cei doi i-au promis lui Sandu că lucrurile se vor schimba.

„Până acum, ANM a susținut total această activitate, în sensul că toată informația din ANM este și în acest centru, și în cel de la Iași, dar și în cele care vor urma”, a afirmat Ion Sandu, un apropiat al generalului de brigadă (r) Gheorghe Căunei-Florescu, șeful Direcției Generale Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor din cadrul MADR. „Profit de această ocazie să spun despre mesajele pe care le-am dat în ultimul timp cu privire la inițiativa făcută de vechiul guvern, cu privatizarea sau managementul privat, una care poate să încurce și acest program și am documente în acest sens. Am documente care atestă că nici acest program nu va putea funcționa cu management privat”.

Combaterea grindinei prin sistemul naţional antigrindină nu poate fi asociată în niciun caz cu apariţia secetei, susţinea, la rândul său, Ministerul Agriculturii, la finele lunii mai, a.c., după ce mai mulţi fermieri din Vrancea au acuzat că seceta prelungită care afectează regiunea este cauzată de rachetele lansate de la Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină.

Pe atunci, fermierii din zona de nord a judeţului Vrancea s-au plâns că trec printr-o perioadă dificilă, deoarece de mai bine de o lună nu a plouat deloc în regiune. Mai exact, de la ninsoarea din 20 aprilie, nu s-au mai înregistrat precipitaţii. Ei spun că seceta prelungită este determinată de intervenţiile cu rachete de la Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Vrancea.

În programul de guvernare PSD, motiv de ceartă severă între Dragnea și premierul Sorin Grindeanu, s-au alocat destui bani pentru sistemul național antigrindină. Mai exact, pentru anul 2017, sunt disponibili în jur de 20 de milioane de euro, iar pentru anul anul acesta și pentru 2018, cumulat, s-au alocat 45 de milioane de euro și o protecție de 880.000 ha.

Dacă în prezent, conform spuselor sale, sunt funcționale 34 de puncte de lansare, până la sfârșitul anului, se vrea „rachetizarea” a 60 de astfel de puncte de lansare.

Publicat în Agrometeo

Fenomenul de secetă pedologică s-ar putea accentua la finele lunilor iunie-iulie-august, în profilul de sol 0-100 cm, în bună parte din țară, dar mai ales în sud, sud-est și est, a precizat directorul ANM, Elena Mateescu, în cadrul primei ediții a conferinței dedicate schimbărilor climatice – o provocare pentru spațiul agricol dobrogean, organizată la Eforie Nord în perioada 25-27 mai 2017 de Radio Antena Satelor și First Grain, alături de parteneri.

Șefa ANM a mai spus că proiecțiile climatice viitoare indică veri mai calde, mai secetoase, dar și perioade cu precipitații abundente pe secvențe scurte. Chiar și în condiții de ploi, seceta și-ar putea spune cuvântul.

„Acestea pot genera la nivel local inundații rapide, generate de ploi cu cantități de 20 de litri pe metrul pătrat în mai puțin de 24 de ore, iar primăvara acestui an ne-a dovedit acest lucru. Chiar și în lunile de vară putem avea - în condițiile în care se estimează cantități de 40-60 de litri pe metrul pătrat - posibil această cantitate să se înregistreze într-o singură ploaie. Cu alte cuvinte, luna să fie considerată climatologic vorbind de una bună sau chiar excedentară - depinde de zona în care ne aflăm -, dar în restul perioadei să nu avem precipitații și, de fapt, pentru agricultură, această perioadă să fie considerată excesiv de secetoasă”, a precizat oficialul ANM.

Mateescu a explicat că previziunile pentru vara lui 2017 indică temperaturi medii apropiate de normele climatologice, în general în luna iunie, dar că se observă pentru lunile iulie și august valori mai ridicate, în special pentru partea de sud-est și sud și chiar pentru cea de vest a României.

Acolo, mai spune ea, deficitul de precipitații înregistrează valori ridicate.

„Pentru lunile iulie și august vorbim de cantități, în general, sub 20 sau 40 de litri pe metrul pătrat și, chiar pentru luna iunie, considerată a fi cea mai ploioasă lună a anului, sub 60 de litri pe metrul pătrat. Și asta, în condițiile în care culturile prășitoare înregistrează un consum mare de apă, undeva între 80 și 120 de litri pe metrul pătrat. Bineînțeles, totul depinde de soi și de gradul de rezistență a acestuia la temperaturile ridicate și la deficitul de apă. Vorbim însă de cantități reduse, care, pe fondul unui deficit acumulat anterior, pot să însemne, la sfârșitul perioadei iunie-iulie-august, în profilul de sol 0-100 cm, accentuarea fenomenului de secetă în bună parte din țară, dar mai ales în sud, sud-est și în estul României”, a conchis Mateescu.

Potrivit celei mai recente prognoze agrometeorologice, valabilă în perioada 31 mai – 6 iunie 2017 – rezerva de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, va prezenta valori satisfăcătoare până la apropiate de optim și optime, în majoritatea regiunilor agricole.

Pe suprafeţe extinse din Dobrogea, Banat, sud-vestul şi, local, în sudul, centrul şi nord-estul Transilvaniei, sudul Crişanei, local în centrul şi estul Olteniei, izolat în nord-estul și nordul Moldovei, estul Munteniei, se vor înregistra deficite de apă în sol (secetă pedologică moderată și izolat puternică).

În cultura de porumb, gradul de aprovizionare cu apă a solului în stratul 0-50 cm se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, în aproape toată țara.

În cea mai mare parte a Dobrogei, izolat în sud-vestul şi estul Olteniei, nordul și nord-estul Moldovei, sud-vestul Transilvaniei și nord-vestul Banatului, se vor înregistra deficite de umiditate în sol, seceta pedologică fiind moderată și, izolat, puternică.

Sub aspect termic, perioada se va caracteriza printr-o vreme mai caldă decât în mod obișnuit, la nivelul întregii țări.

Instabilitatea atmosferică se va manifesta prin ploi sub formă de aversă, fiind însoţite de descărcări electrice, intensificări temporare ale vântului și, izolat, de căderi de grindină în majoritatea zonelor de cultură, iar cantitățile de apă pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol.

Publicat în Agrometeo
Pagina 1 din 3