Viespea paiului este prezentă în toată România, în zonele unde se cultivă cereale. În zona Banatului este prezentă demult, însă fără a crea probleme deosebite.

În acest an, observăm în lanurile de grâu spice albite prematur. Cauzele albirii spicelor pot fi multe. Ele se pot datora atât atacului dăunătorilor, cât și patogenilor, de aceea identificarea trebuie să se facă corect, pentru a se interveni cu succes în combatere, acolo unde se mai poate interveni. În cele mai multe situații, nu putem interveni, deoarece este prea târziu.

La ora actuală, viespea paiului este prezentă în culturi în densități mai mici sau mai mari.

Cum recunoaștem atacul?

Spicele atacate se albesc sau se îngălbenesc, uscându-se, în cele din urmă. Acest simptom poartă numele de „albeața spicelor”. Dacă tragem de spic în sus, observăm că este tăiat la locul unde larva s-a hrănit. Din această cauză, îl putem trage foarte ușor, fără niciun efort deosebit (Mallik Malipatil, 2008). Pe tulpină se observă urmele hrănirii larvei, excremente, uneori chiar și larva, pe care o putem găsi în zona de hrănire. Spiculețele sunt seci, iar dacă nu sunt seci, boabele formate sunt foarte mici. După unii autori, în situațiile grave pierderile pot ajunge chiar la 25% din producție.

Ce trebuie să știe fermierii despre viespea paiului

Insecta are o singură generație pe an. Anotimpul de iarnă îl parcurge sub formă de larvă complet dezvoltată în cocon, în interiorul culmului, mai precis deasupra primului internod. Primăvara, apar pupele. În aprilie-mai, la temperaturi de 13 – 14 grade Celsius, la adâncimea de 10 cm în sol, apar adulții, care încep să iasă la suprafață. Adulții se împerechează și începe depunerea ouălor. Femelele depun ouăle la baza spicului. Preferă tulpinile mai înalte, cu internodii scurte și spice mari. O femelă poate depune 50 de ouă. Pe o plantă, depune un singur ou. După aproximativ 7-10 zile, apar larvele, care încep să se hrănească cu peretele interior al paiului, producând galerii neregulate. La maturitate, larvele ajung la dimensiunea de 20 mm, au culoare albă, sunt glabre, capsula cefalică castanie și sunt ușor curbate asemenea literei S. Găsim larvele mature la baza plantei, la sfârșitul lunii iunie. Aici, ele rod un inel circular, pe a cărui zonă inferioară o astupă cu un dop de rumeguș și se încoconează, intrând în diapauza estivală, urmată, mai târziu, de cea hibernală.

Densitatea dăunătorului este mult influențată de condițiile climatice. Umiditatea mare a solului, dar și uscăciunea excesivă diminuează populațiile (Roșca et al., 2011).

Cum combatem sau cum prevenim atacul acestui dăunător?

Dintre măsurile de prevenire, neglijate astăzi, aduc în atenție: adunarea paielor după recoltarea și balotarea lor; dezmiriștirea imediat după recoltare, urmată de lucrările solului (discuire, arătură adâncă sau normală de toamnă); respectarea rotației.

Nu se recomandă arderea miriștilor, care, oricum, se practică ilegal, măsura fiind interzisă. Cine apelează la această metodă trebuie să știe că nu afectează dăunătorul, acesta fiind în sol sub primul nod, iar căldura nu-i face nimic. Ideală ar fi cultivarea de soiuri rezistente cu paiul plin. Se practică în America, deoarece acolo dăunătorul produce pagube serioase.

În România încă nu sunt probleme deosebite, deoarece insecta este parazitată natural în proporție mare de Colliria calcitrator. Cu toate acestea, de la an la an observăm tot mai multe spice albite în lan din cauza viespilor. Tratamentele multe care se fac astăzi la păioase contribuie la diminuarea speciilor parazite, iar asta nu este bine deloc (Roșca et al., 2011).

Adulții pot fi combătuți cu insecticide avizate, dacă se observă zbor de viespi. Tratamentele care se fac pentru Lema melanopa, Eurygaster sp., Haplodiplosis marginata au efect și asupra acestui dăunător.

Atenție! Albirea spicelor poate avea și alte cauze

Albirea spicului mai poate fi produsă și de: musca de Hessa (Mayetiola destructor) - plantele atacate se recunosc după îndoirea plantei în zona afectată, urmată de albirea spicului în timp ce planta este verde; afidele rusești - spicul se curbează și se albește; musca neagră a cerealelor (Oscinella frit) - plante albe, uscate.

Dintre patogenii care produc albirea spicului, aduc în atenție: Fusarium graminearum (fuzarioza spicelor), Gauemannomyces graminis (îngenuncherea cerealelor păioase), Pseudocercosporella herpotrichoides (pătarea în ochi a bazei tulpinii).

La patogenii și dăunătorii care produc albirea spicelor, se adaugă fiziopatiile produse de condițiile climatice și de sol.

Bibliografie:

Mallik Malipatil, 2008 - European wheat stem sawfly Cephus pygmaeus, Industry Biosecurity Plan for the Grains Industry Threat Specific Contingency Plan, 22 p.;

Roşca I., Oltean I., Mitrea I., Tãlmaciu M., Petanec D. I., Bunescu H. Ş., Rada I., Tãlmaciu N., Stan C., Micu L. M., 2011 - Tratat de Entomologie generală şi specială, Editura „Alpha MDN”, Buzău, p. 279 – 296.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 1-14 iunie 2019

Publicat în Cultura mare

Valul de frig va persista în zilele următoare, pe 1 şi 2 martie urmând să se înregistreze valori de minus 22 de grade Celsius, inclusiv în Capitală unde vor fi minus 17 - minus 18 grade Celsius, iar miercuri dimineaţă, la scara întregii ţări, se vor înregistra temperaturi cuprinse între minus 21 grade - minus 11 grade Celsius, precizat directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu, la Comandamentul de iarnă pentru gestionarea efectelor fenomenelor meteorologice periculoase organizat la sediul MAI.

„Situaţia rămâne, să spunem, în continuare, sub incidenţa mesajelor emise, atât pentru persistenţa valului de frig, acestea rămân în vigoare până în data de 1 martie la ora 10:00, în continuare, atât nopţile, cât şi dimineţile chiar şi temperaturile maxime înregistrate pe parcursul zilelor vor fi deosebit de coborâte. Ne aşteptăm ca mâine-dimineaţă să avem minime cuprinse între minus 18 - minus 8 grade, minus 20 de grade în depresiunile din estul Transilvaniei şi în Moldova. Miercuri dimineaţă, de asemenea, minus 21 grade - minus 11 grade la scara întregii ţări. De asemenea, şi pentru ziua de 1 martie şi 2 martie în continuare se vor înregistra cele mai coborâte valori, chiar mai mult, minus 22 de grade, inclusiv la Bucureşti minus 17 - minus 18 grade. De aceea, luăm în analiză posibilitatea ca miercuri dimineaţă să prelungim avertizarea pentru valul de frig persistent, incluzând şi ziua de 2 martie, pentru că şi pe parcursul nopţii de miercuri spre joi şi joi spre vineri ne aşteptăm ca valul de frig să continue şi să se manifeste îndeosebi în regiunile extracarpatice, incluzând aici Moldova, Dobrogea, Muntenia şi Oltenia”, a precizat Elena Mateescu.

Informația succede prognoza ANM valabilă pentru perioada 26 februarie – 11 martie 2018 potrivit căreia vremea va fi mai rece decât în mod obişnuit, sub limita de ger, până pe 8 martie, în special noaptea şi dimineaţa, în timp ce probabilitatea apariţiei precipitaţiilor va fi ridicată pe tot parcursul intervalului, cu mici intermitenţe la nivel local.

În Banat, în perioada 26 februarie - 1 martie, regimul termic va fi caracterizat de valori cu mult mai mici decât cele climatologic specifice perioadei, sub limita de ger în cursul nopţilor şi al dimineţilor de 26, 27, 28 februarie şi 1 martie, când minimele vor coborî spre -14 grade, iar media maximelor se va situa în jurul a minus 5 grade Celsius. Ulterior, vremea va intra într-un proces de încălzire astfel că temperaturile maxime vor creşte până spre medii de 12 grade în 7 martie, apoi până la finalul celei de-a doua săptămâni, variaţiile de la o zi la alta nu vor fi semnificative, media pe regiune situându-se în jurul a 10 grade Celsius. Şi minimele vor creşte, de la medii de -14 grade Celsius în data de 1 martie, spre medii de 3 - 4 grade Celsius în zilele de 7 şi 8 martie, apoi, până în 11 martie, se vor situa în jurul a 2 grade Celsius. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi relativ ridicată, pe întregul interval de prognoză.

În Crişana, vremea va fi deosebit de rece, geroasă pe parcursul dimineţilor şi al nopţilor în perioada 26 februarie - 1 martie. Media maximelor va coborî spre -5 grade, în timp ce minimele vor scădea spre valori medii în jurul a -14 grade Celsius la mijlocul primei săptămâni. Apoi vremea va intra într-un proces de încălzire, urmând ca mediile temperaturii diurne să crească până spre 11 - 12 grade Celsius în zilele de 6 şi 7 martie, apoi până spre sfârşitul intervalului de prognoza variaţiile sa fie nesemnificative. Minimele vor urma un parcurs similar cu cel al maximelor şi vor creşte spre 2 - 3 grade Celsius în zilele de 7 şi 8 martie, pentru ca ulterior aceste valori să nu se modifice semnificativ. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi ridicată în prima decadă a lunii martie.

În Transilvania, în ultimele zile ale lunii februarie şi la început de martie, vremea va fi deosebit de rece, geroasă dimineaţa şi noaptea. Astfel, media temperaturilor diurne, uşor variabilă de la o zi la alta, se va încadra între -9 şi -7 grade Celsius, iar cea a minimelor între -13 şi -16 grade Celsius. O încălzire a vremii va avea loc în 7-8 martie, când în medie se vor înregistra temperaturi maxime de 10 grade, apoi, până la sfârşitul intervalului de prognoză, acestea se vor situa în jurul a 8 grade. Temperaturile minime vor avea un parcurs similar, fiind în creştere, de la o medie de -16 grade Ceksius în 2 martie, spre -1 - 0 grade Celsius în data de 11 martie. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi ridicată în zilele de 26 şi 27 februarie şi din nou în intervalul 2 -11 martie.

În Maramureş, vremea va fi deosebit de rece, geroasă dimineaţa şi noaptea, în intervalul 26 februarie -1 martie când temperaturile maxime, fără variaţii semnificative de la o zi la alta, vor avea o medie de aproximativ -7 grade. Apoi acestea vor creşte treptat şi vor ajunge la valori medii de 9 - 10 grade Celsius în zilele de 7 şi 8 martie şi, până la sfârşitul intervalului, respectiv 11 martie, nu vor avea variaţii importante. Minimele vor fi în creştere de la valori medii în jur de -15 grade în perioada 26 februarie - 1 martie, spre medii de 1 - 2 grade Celsius, în intervalul 7-11 martie. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi ridicata începând cu data de 2 martie.

În Moldova, în intervalul 26 februarie - 1 martie, vremea va fi deosebit de rece, geroasă dimineaţa şi noaptea, iar în jumătatea nordică a regiunii şi pe timpul zilei. Media temperaturilor maxime va fi de minus 12 grade – minus 11 grade Celsius, iar a minimelor de la -14 grade Celsius la începutul intervalului, până la minus 19 – minus 18 grade Celsius în dimineaţa zilei de 1 martie. Ulterior, vremea va intra într-un proces de încălzire treptată, astfel că mediile temperaturilor diurne vor creşte spre 8 grade în data de 7 martie, apoi nu vor fi variaţii notabile. Parcursul minimelor va fi similar cu cel al maximelor, acestea crescând de la o zi la alta, spre medii în jur de 0 grade în data de 7 martie, apoi nu vor varia semnificativ, situându-se până la sfârşitul intervalului de prognoză în jurul a -1 grad Celsius. Probabilitatea pentru precipitaţii va fi ridicată în primele zile şi în creştere în perioadele 3- 5 martie şi 7 - 11 martie.

În Dobrogea, până spre sfârşitul primei săptămâni de prognoză, valorile termice vor caracteriza o vreme deosebit de rece, geroasă dimineaţa şi noaptea. Mediile maximelor nu vor varia semnificativ în perioada 26 februarie - 1 martie, acestea urmând a coborî de la valori de -5 grade în 27 februarie, spre minus 8 – minus 7 grade Celsius în zilele de 28 februarie şi 1 martie. Ulterior acestei perioade, maximele vor creşte de la o zi la alta, ajungând spre medii de 4 - 5 grade Celsius în zilele de 5-6 martie, apoi în jurul a 9 grade Celsius, până spre sfârşitul celei de-a doua săptămâni de prognoză. Temperaturile minime vor scădea de la valori medii în jurul a - 8 grade Celsius în 27 februarie, spre minus 13 – minus 12 grade Celsius în 2 martie, apoi vor creşte de la o zi la alta până spre medii de 1 - 2 grade Celsius în data de 6 martie şi în jurul a 4 grade Celsius până în data de 11 martie. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi ridicată pe tot parcursul intervalului de prognoză, intensitatea mai mare a acestora urmând a se înregistra în perioada 26 - 28 februarie.

În Muntenia, primele zile din intervalul de referinţă vor fi caracterizate de o vreme deosebit de rece, geroasă dimineaţa şi noaptea, urmând ca media temperaturilor maxime să se situeze în jurul a -8 grade Celsius, iar cea a minimelor să fie de -9 grade Celsius în prima zi a intervalului şi în jur de -15 grade Celsius, în 2 martie. Apoi vremea se va încălzi de la o zi la alta, iar maximele vor fi cuprinse între -4 şi 11 grade Celsius, cele mai ridicate valori urmând a se consemna în perioada 7-11 martie. Mediile temperaturilor minime vor creşte spre -2 grade în data de 6 martie, apoi spre 1 - 2 grade Celsius în perioada 9-11 martie. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi ridicată în zilele de 26 şi 28 februarie şi după data de 2 martie.

În Oltenia, în ultimele zile de februarie şi începutul lunii martie, regimul termic va fi caracterizat de valori cu mult sub mediile multianuale, iar dimineaţa şi noaptea va fi ger. Astfel, mediile maximelor vor fi de -7 şi -6 grade Celsius, iar ale minimelor între -8 şi -15 grade Celsius, cele mai coborâte valori urmând a se înregistra în dimineţile de 28 februarie şi 1 martie. Ulterior, vremea va intra într-un proces de încălzire, urmând ca mediile temperaturilor diurne sa crească spre 8 - 10 grade Celsius în perioada 7-11 martie. În ceea ce priveşte parcursul minimelor, acestea vor creşte spre medii de 1 - 2 grade Celsius până la sfârşitul celei de-a doua săptămâni de prognoză. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi ridicată, pe întregul intervalul de prognoză.

La munte, în primele zile, vremea va fi geroasă în majoritatea masivelor montane. În perioada 26 februarie - 1 martie, mediile maximelor se vor încadra între -14 şi -12 grade Celsius, iar ale minimelor între -21 şi -18 grade Celsius. Din 2 martie, temperaturile vor fi, în general, în creştere, până spre sfârşitul celei de-a doua săptămâni de prognoză. Temperaturile maxime vor creşte spre medii de 3 - 4 grade Celsius, în data de 9 martie, apoi vor scădea uşor spre valori în jurul a 1 grad Celsius în zilele de 10 şi 11 martie. Minimele vor creşte spre medii de -2 grade Celsius, în dimineaţa zilei de 8 martie, apoi vor scădea, spre minus 4 – minus 2 grade Celsius, la sfârşitul intervalului. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi ridicată în zilele de 26-27 februarie şi în intervalul 2-11 martie.

Prognoza agrometeorologică, deloc pozitivă: se preconizează apariția îngălbenirii şi uscării frunzelor bazale, precum şi brunificarea vârfului acestora, îndeosebi în culturile înfiinţate tardiv

Potrivit prognozei agrometeo valabilă în perioada 27 februarie – 5 martie 2018, speciile de rapiţă, orz şi grâu de toamnă, precum şi cele pomi-viticole se vor afla în starea de repaus biologic în toate zonele de cultură.

Temperaturile minime din aer şi sol scăzute din intervalele cele mai reci, situate sub pragurile biologice critice de rezistenţă a plantelor (minus 10 – minus 15 grade Celsius), precum şi absenţa stratului protector de zăpadă sau a unui strat superficial (sub 10 cm), vor determina îngălbenirea şi uscarea frunzelor bazale, precum şi brunificarea vârfului acestora, îndeosebi în culturile înfiinţate tardiv.

În această perioadă va predomina o vreme mai rece decât în mod obișnuit, chiar deosebit de rece, în cea mai mare parte a țării.

Temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsă între minus 18 și 3 grade Celsius, abaterile termice negative fiind de 1 și 16 grade Celsius, în majoritatea zonelor de cultură. Temperatura maximă a aerului va oscila între -15 și 4 grade Celsius, pe aproape întreg teritoriul. Temperatura minimă a aerului se va încadra între -20 și 2 grade Celsius în cea mai mare parte a teritoriului, valori mai scăzute fiind posibile în zonele depresionare, producându-se îngheț la sol.

Se prognozează precipitații predominant sub formă de ninsoare la nivelul întregii țări, acestea fiind însoţite de intensificări ale vântului local cu aspect de viscol, îndeosebi în regiunile sudice și sud- estice. De asemenea, în prima parte a intervalului vor fi posibile cantități de apă mai însemnate.

Publicat în Agrometeo

În ciuda unor pierderi de recoltă care se prefigurează a se înregistra în Scandinavia, Germania, Spania, Ungaria, cât și în regiunea Mării Negre, Comisia Europeană (CE) afirmă prin vocile sale autorizate că pagubele cauzate de înghețul de peste iarnă vor rămâne „limitate”, în timp ce prognoza agrometeorologică pentru România (22-28 februarie 2017) arată promițător.

Concret, sunt însă temeri că în Ucraina, ca urmare a persistenței pe suprafețele arabile a unor straturi groase de zăpadă, care au protejat până la un anumit punct grâul de toamnă, acestea s-ar putea transforma în perioada următoare într-un potențial pericol pentru culturile agricole.

Mai exact, Comisia Europeană a avertizat că „situația este delicată în zonele centrale și de nord-est ale Ucrainei”, din cauza straturilor de zăpadă care persistă pe suprafețele arabile.

„În aceste regiuni, culturile de toamnă sunt protejate de zăpadă, însă straturile groase și persistente de zăpadă (în anumite zone chiar sigilate de cruste de gheață) pot genera probleme de respirație pentru culturile agricole aflate dedesubt și majora probabilitatea de apariție a mucegaiului de zăpadă”, au mai adăugat specialiștii Comisiei. „Prin urmare, persistența zăpezii ar putea genera pagube însemnate dacă fenomenul continuă și după ultimele zile ale lunii februarie”.

În ceea ce privește situația României, pe fondul temperaturilor maxime mai ridicate din aer şi sol din perioada 22-28 februarie 2017, „la culturile de toamnă înfiinţate în epoca optimă vor fi posibile reluări lente ale proceselor vegetative, îndeosebi în zonele de câmpie din jumătatea sudică a ţării”, fapt care ar putea reprezenta un atu pentru cultivatorii români în cursa pe care o au cu omologii lor ucrainieni.

Pagubele generate de îngheț, „limitate”

„Un val consistent de frig a persistat pe întreg parcursul lunii ianuarie 2017 în Europa centrală și de est, inclusiv cu zile în care minima atingea minus 15 grade Celsius, chiar și de minus 20 de grade Celsius în cele mai multe zone”, au mai afirmat specialiștii CE, citați de Agrimoney.

Însă, pagubele generate de îngheț ar fi totuși limitate în ceea ce privește culturile agricole de toamnă, iar pericolul revenirii unor valuri de frig similare, în zonele amintite mai sus, nu se întrevede pentru perioada imediat următoare.

„Pe baza previziunilor agrometeorologice, alte evenimente care ar cauza înghețul plantelor cultură nu se întrevăd înainte de data de 22 februarie 2017”, mai afirmă cei de la Comisia Europeană.

La culturile de toamnă înfiinţate în epoca optimă vor fi posibile reluări lente ale proceselor vegetative. Nu vom avea deficit de apă în sol decât în centrul Dobrogei

În cazul țării noastre, anunță agrometeorologii noștri, în intervalul 22-28 februarie 2017, în cultura grâului de toamnă, aprovizionarea cu apă accesibilă plantelor pe adâncimea de sol 0-100 cm, se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în aproape toată ţara, cu excepţia unor suprafeţe agricole din centrul Dobrogei, unde se vor înregistra deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată).

Potrivit acesteia, cerealierele de toamnă (orz şi grâu) se vor afla la răsărire, formare a frunzei a treia şi înfrăţire (15- 100%), la nivelul întregii ţări. Uniformitatea şi vigurozitatea plantelor înfiinţate în perioada optimă va fi bună şi medie, fapt care ar putea prezenta un avantaj pentru țara noastră.

Europa centrală și de nord-est se confruntă însă cu deficitul de apă

Previziunile specialiștilor CE, pe de altă parte, întrevăd pericolul unui deficit de umiditate, care se extinde din Germania și până în Finlanda.

„Un deficit de precipitații, persistent, este înregistrat la scară largă în Europa centrală și de nord-est, care se extinde din Germania și până în Finlanda”, au mai adăugat cei de la departamentul specializat al CE. „Ploaia va fi binevenită în aceste regiuni, în vederea refacerii rezervelor de apă din sol, în condițiile în care primăvara se apropie”.

Însă, mai adaugă specialiștii Comisiei, condițiile actuale „nu reprezintă un pericol imediat pentru culturile agricole”.

Previziuni Strategie Grains, nemodificate. Comisia Europeană susține creșterea producției de grâu

În săptămâna 13-19 februarie 2017, compania de consultanță Strategie Grains prevedea că producția de grâu moale a UE va totaliza la finele sezonului 2017-2018 nu mai puțin de 143,8 milioane tone.

Cifra este mai mare cu șase procente de la an la an, creșterea preconizată fiind bazată pe condițiile normale agrometeo care au survenit după un an mai greu pe care l-a înregistrat Franța, principalul producător de grâu al UE.

„Nimic nu s-a întâmplat între timp, astfel încât să provoace serios previziunea noastră asupra producției de grâu a UE în sezonul 2017-2018”, au conchis cei de la Strategie Grains.

Totodată, ultimele estimări ale Comisiei Europene privind situaţia culturilor agricole în anul 2016-2017 indică un nou record al producţiei de grâu în UE, mare parte fiind de cea mai bună calitate. De asemenea, Europa are toate şansele să fie cel mai mare exportator de orz al lumii, urmare a producţiei record. Toate acestea şi ca urmare a activităţii fermierilor vor permite României să se menţină pe poziţia a cincea între statele europene din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu cereale. Producţia ne plasează însă pe poziţia a şasea, având în vedere că Marea Britanie a produs 22 milioane de tone de cereale de pe 3,1 milioane hectare, în timp ce România, cu ale sale 5,2 milioane de hectare, reuşeşte o producţie de numai 19,9 milioane de hectare.

În 2016, producția de grâu și secară a României a crescut în acest an cu 6% față de 2015, până la 8,484 milioane de tone, înregistrându-se o medie de peste 4 tone la hectar de pe 2,077 milioane hectare. Anul trecut, România a recoltat 7,98 milioane de tone de grâu, cu un randament de 3,77 tone la hectar, de pe o suprafață totală de 2,11 milioane hectare.

Depășirea pragului de patru tone de grâu la hectar a fost o premieră pentru România ultimilor 10 ani, în condițiile în care cele mai mari producții medii au fost obținute în 2015 — 3,84 tone la hectar, în 2011 — 3,68 tone la hectar, în 2014 — 3,58 tone la hectar și în 2008 — 3,40 tone la hectar.

Publicat în Piata agricola