În condițiile în care stația meteo din SCDP Constanța a înregistrat temperaturi negative de minus 2,1 grade Celsius până la minus 5,1 grade Celsius în intervalul 3-4 aprilie 2019, fapt care a dus la pierderea parțială a producției la unele soiuri pomicole și la pierderea totală la alte soiuri, șefia instituției a sesizat Primăria Valu lui Traian, respectiv comisia locală pentru situații de urgență, în vederea întocmirii procesului-verbal de constatare a pagubelor produse.

„În cadrul stațiunii, a fost întocmită o comisie de evaluare a pagubelor care s-a deplasat în teren, a recoltat ramuri și a analizat situația”, a precizat directorul SCDP Constanța, dr. ing. Ion Caplan, într-un raport înaintat Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS).

Potrivit documentului semnat de șeful SCDP Constanța, în urma temperaturilor pozitive, înregistrate în luna februarie și prima jumătate a lunii martie, au urmat la sfârșitul lui martie a.c., începutul lui aprilie 2019, cinci zile consecutive cu amplitudini foarte mari de temperatură (10 - 15 grade Celsius în timpul zilei, noaptea înregistrându-se temperaturi minime de minus 4 grade Celsius – minus 6 grade Celsius, timp de mai multe ore, dar și brume).

„Înghețurile de revenire au afectat semnificativ speciile din stațiune, pierderile mai mari fiind la soiurile timpurii”, precizează Caplan. „Cele mai mari pierderi de muguri de rod s-au înregistrat la ramurile poziționate mai aproape de sol, în condițiile în care umiditatea a fost ridicată, apa din flori a înghețat și pistilul a fost găsit necrozat. Ramurile amplasate mai sus în coroana pomilor au înregistrat pierderi de muguri de rod mai mici”.

Viabilitatea mugurilor de rod la SCDP Constanța

Declanșarea și parcurgerea fenofazelor de vegetație și de fructificare este condiționată în primul rând de însușirile genetice ale soiurilor, urmată de evoluția factorilor climatici din anul respectiv, mai precizează șeful instituției citate.

Dacă în timpul iernii, piersicul rezistă la temperaturi de minus 23 grade Celsius, minus 25 grade Celsius, perioada critică este primăvara după pornirea în vegetație, când pragul de rezistență al piersicului este de numai minus 4,9 grade Celsius în fenofaza de buton roz, minus 3,8 grade Celsius la înflorire, respectiv minus 2,1 grade Celsius în fenofaza de fruct legat.

La cais, fenofazele cele mai sensibile sunt înflorirea în masă, când temperatura de minus 2 grade Celsius – minus 3 grade Celsius poate distruge total sau parțial recolta de fructe și după legare când temperatura de minus 1 grade Celsius – minus 1,5 grade Celsius poate anula producția de fructe a anului respectiv.

În cazul cireșului, mugurii floriferi în fenofaza de buton rezistă până la minus 5,5 grade Celsius, iar la deschiderea florilor, până la minus 2,2 grade Celsius.

„Pentru determinarea viabilității au fost recoltate ramuri din soiuri de piersic, nectarin, cais și cireș pe data de 08.04.2019”, a continuat cercetătorul în raportul său.

Ramurile au fost recoltate pe soiuri, din parcele de diferite vârste. Au fost recoltate ramuri situate la diferite înălțimi ale coroanei (40-70 cm; 70-110 cm și 110-160 cm) la cireș 40-80 cm; 80-150 cm și 150-220 cm.

Evoluție

La data de 11 aprilie 2019, temperatura în zonele pomicole (minimele zilei, înregistrate în adăpostul meteorologic la 2 m de la nivelul solului/maximele zilei anterioare) au fost următoarele: Pitești 9,9 grade Celsius – 19,9 grade Celsius; SCDP Băneasa 7,7 grade Celsius – 17,5 grade Celsius; Bistrița 12,0 grade Celsius – 21,2 grade Celsius; SCDP Constanța 9,6 grade Celsius – 15,2 grade Celsius; SCDCPN Dăbuleni 10,2 grade Celsius – 22,0 grade Celsius; SCDP Geoagiu 7,8 grade Celsius – 23,1 grade Celsius; SCDP Iași 10,8 grade Celsius – 23,8 grade Celsius; SCDH Târgu Jiu 6,7 grade Celsius – 23,3 grade Celsius, respectiv SCDP Voinești 9,0 grade Celsius – 18,7 grade Celsius.

De asemenea, se înregistrează un avans fenologic la înflorirea pomilor la ICDP Pitești de 8 până la 12 zile față de media multianuală.

În ceea ce privește pornirea în vegetație, se constată o dezmugurire la măr și păr, precum și la speciile de arbuști fructiferi trandafir de dulceață, coacăz roșu, afin, soc (Sambucus nigra L.), scoruș negru (Aronia melanocarpa) și mur cu ghimpi de la ICDP Pitești, Mărăcineni. În plus, la piersicul de la SCDP Constanța și la coacăzul negru, agriș, prun, cireș, vișin, precum și la soiurile de piersic Filip și Redhaven de la ICDP Pitești se desfășoară fenofaza de înflorire. Nu în ultimul rând, caisul la SCDP Constanța se află în faza de sfârșit al înfloririi.

Publicat în Horticultura

Datele Jurnalului Agricol din data de 8 mai 2018 relevă un fapt îngrijorător: SCDP Iași și Constanța, SCDCPN Dăbuleni și ICDP Pitești-Mărăcineni au raportat procentaje de muguri de rod afectați de gerul din iarnă și de la începutul acestei primăveri, cele mai mari fiind înregistrate la soiul de cais Tudor (33%), Dacia – 85 la sută, la piersic (soiul 59% la soiul Filip), iar la cireș soiul Sweetheart 42%.

Concret, în cazul SCDP Iași, la cais, procentul de muguri de rod afectați de gerul din timpul iernii a fost repartizat după cum urmează: la soiul Mamaia 5%, Fortuna 70%, Goldrich 80%, Traian 75%, Dacia 85%, în timp ce la piersic, în cazul soiului Raluca, procentul de muguri de rod afectați a fost 11%, iar la Filip de 20 la sută.

În ceea ce privește SCDP Constanța, pagubele produse de gerul din data de 1 martie 2018, atunci când s-a înregistrat o temperatură care a variat în intervalul de minus 3,3ºC și minus 5,7ºC și de poleiul din zilele de 19-20 martie 2018, acestea se prezintă în felul următor: la specia migdal, soiul Sandi, 50% pierderi. La piersic, în cazul soiurilor Cardinal (25%), Springcrest (23%), Redhaven (30%), Southland (12%), iar la specia cais, la soiurile Tudor (33%), Goldrich (49%), Mamaia (38%), Harcot (52%), Dacia (33%), Amiral (27%), respectiv Auraș (26%).

„La aceste specii, pentru o recoltă normală, sunt suficienți doar 10-15% din mugurii de rod, care trebuie să fie viabili și uniform distribuiți în coroană”, explică specialiștii în pomicultură.

În privința situației înregistrată la SCDCPN Dăbuleni, la specia cais, procentul de muguri de rod afectați de gerurile din intervalul 27 februarie – 2 martie 2018 - perioadă în care s-a înregistrat chiar și minus 17,6 grade Celsius - a fost 80%, iar la piersic de 10%.

Nu în ultimul rând, ICDP Pitești - Mărăcineni a raportat în cazul speciei piersic un procent de muguri de rod afectați de 59% la soiul Filip și de 58% la soiul Redhaven, în timp ce la specia cireș soiul Sweetheart, gradul de dăunare a fost de 42%, din cauza gerului din dimineața zilei de 01 martie 2018 (minus 20,4 grade Cesius în afara adăpostului meteo, la doi metri de nivelul solului).

Publicat în Horticultura

Precipitațiile consistente din punct de vedere al cantităților căzute, precum și episoadele de ger din ultimele săptămâni au lăsat în urmă condiții neuniforme de dezvoltare a culturii de rapiță în statele membre ale Uniunii Europene, însă pierderile previzionate de specialiști până la acest moment sunt interpretate la forma că totalul recoltei din această vară ar urma să fie unul de nivel mediu.

„Viziunea noastră este că recolta de rapiță a UE ar urma să atingă un nivel mediu sau să fie una care să depășească ușor acest prag”, a declarat Benoit Fayaud, specialist Strategie Grains, citat de Reuters.

„Dezvoltarea culturii (n.r. - de rapiță) este întârziată. Suntem însă optimiști în condițiile în care vremea caldă previzionată pentru perioada următoare va ajuta la înflorire și la dezvoltarea generală a plantelor”.

O vreme mai caldă și mai însorită, previzionată pentru această săptămână în Franța, ar urma să susțină intrarea plantelor de rapiță în etapa de înflorire, chiar dacă unele din ele au suferit în urma atacului puricilor cerealelor (n.r. - în acest caz Phyllotreta vittula) susținut de o toamnă blândă și de un exces de umiditate din iarnă, a mai adăugat Fayaud.

Media precipitațiilor căzute în luna martie 2018, în Hexagon, s-a situat la un nivel mai mare decât media pe sezon cu 60 de procente, fapt care a dus la băltiri în multe din parcelele însămânțate cu rapiță.

Cu toate acestea, previziunile Strategie Grains cu privire la recolta 2018 de rapiță a Franței sunt de stabilitate, în condițiile în care producția de anul trecut care a totalizat 5,3 milioane tone. Și vorbim în acest caz de stabilitate ca urmare a echilibrului generat de un nivel mai mare al însămânțărilor în comparație cu randamente estimate mai mici.

În Germania, așteptările cu privire la producție sunt de reviriment față de un an 2017 slab, ca urmare a urmare a absenței prezenței relativ scăzute a înghețului la sol.

„Sunt anumite zone din nordul și estul Germaniei unde sunt semne că rapița a fost afectată de îngheț, ca urmare a frigului tardiv, însă la nivel național, cultura ar urma să atingă un nivel rezonabil de productivitate”, a precizat la rândul său un analist german, citat de aceeași agenție internațională de presă.

„Randamentele nu vor fi fantastic de mari în acest an, însă ar trebui să atingă un nivel decent la nivelul întregii țări”.

Asociația Cooperativelor Agricole din Germania previzionează la rândul său că totalul producției de rapiță a țării ar urma să atingă în acest an un nivel de 4,67 milioane tone, în creștere cu 9,5 la sută față de 2017, dar în scădere față de media cincinală de 5,2 milioane tone.

În Polonia, recolta totală de rapiță ar urma să scadă cu 19 la sută până la un total de 2,26 milioane tone, ca urmare a diminuării suprafețelor semănate și a impactului episoadelor de frig sever care și-au făcut simțită prezența în regiunile nordice și centrale, potrivit aprecierilor lui Wojtek Sabaranski, specialist agribusiness la Sparks Polska.

„Pierderile cauzate de îngheț la rapiță este destul de severă în zonele menționate, în condițiile în care, local, nivelul distrugerilor este de 20-25 din totalul plantelor”, a mai adăugat polonezul.

„Starea culturii de rapiță din sudul țării, sud-vest și sud-est este mult mai bună, în condițiile în care vremea este mai blândă cu aceasta”.

În ceea ce privește situația din Marea Britanie, acolo, ca urmare a vremii umede și reci, riscul de afectare a culturii de rapiță este în creștere.

„Suntem cu mai bine de o lună în urmă în ceea ce privește dezvoltarea culturii de rapiță. De aceea, sunt motive să ne temem că vom pierde potențial de producție”, a adăugat Jack Watts, consultant-șef, departament culturi combinte, din cadrul Național Farmers Union.

Condițiile de umezeală au împiedicat aplicarea fertilizanților, fapt care ar duce la o vulnerabilitate și mai mare a plantelor la vremea nefavorabilă prognozată pentru lunile următoare, a precizat britanicul.

Potrivit unui studiu privind intențiile de orientare privind culturile agricole, condus de Agriculture and Horticulture Development Board (AHDB) din Marea Britanie, însămânțările la rapiță au crescut față se anul agricol anterior cu 11 procente, până la un total de 622.000 hectare, fapt care ar duce la finalizarea unui cincinal de declin.

În ceea ce privește România, singurele informații privind cultura rapiței sunt cele de la ANM. Astel, potrivit prognozei agrometeo valabilă în perioada 14-20 aprilie 2018, în Dobrogea, Muntenia, Moldova şi Transilvania, la cultura de rapiţă se va semnala înfrunzirea (5-16 frunze), precum şi apariţia inflorescenţelor, local în vestul şi sud-estul ţării.

Conform Jurnalului Agricol al ASAS, valabil la data de 12 aprilie 2018, în ceea ce privește culturile de grâu, orz și rapiță, starea de vegetație pentru această dată relevă că stadiile de dezvoltare sunt devansate față de anii precedenți.

„Procesul de înfrățire la cerealele de toamnă care a fost favorizat de condițiile agro-meteorologice din zilele precedente va fi încetinit datorită reducerii umidității stratului superficial de sol și a concurenței dintre frați. Creșterea în înălțime a plantelor se va accelera treptat”, se mai menționează în document. „Atac de boli și dăunători - condițiile au devenit favorabile și pentru majoritatea insectelor dăunătoare, dar pe moment situația pare să se încadreze în limitele obișnuite pentru această perioadă a anului. Pierderi – Staționar”.

La nivelul lunii februarie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, preciza că starea de vegetaţie a culturilor agricole semănate în toamnă este bună, iar temperaturile ridicate au ajutat la răsărirea şi înfrăţirea culturilor, însă există o problemă la rapiţă, mai ales în partea de sud a ţării.

„(...) Avem o problemă la rapiţă, pentru că perioada de însămânţare a rapiţei a coincis cu o perioadă aspră, pentru că seceta a înăsprit solul. Nu a creat condiţii optime pentru crearea unui pat germinativ corespunzător. Fermierii erau obligaţi să însămânţeze pentru că ieşeau din perioada optimă şi din nefericire aici avem goluri în cultură în anumite zone şi îndeosebi în partea de sud a ţării. Aici solul a scuipat pur şi simplu utilajele, nu le primea, nu puteau să intre în sol, să-l mobileze să-l mărunţească şi au fost răsăriri în etapă. În unele locuri nu a răsărit deloc, sunt goluri, e o densitate neuniformă. Sigur, aceste culturi sunt în aşteptare, dar specialistul le urmăreşte”, afirma ministrul cu mai de o lună în urmă.

Publicat în Cultura mare

Ca urmare a ploilor înghețate repetate, cât și a chiciurii, fenomene meteo care și-au făcut simțită prezența din plin în ultimele zile, pomicultorii din zona Constanței ar putea înregistra pierderi la cais și la piersic, iar fermierii din zona Moldovei s-ar putea confrunta cu pagube la culturile de orz și rapiță, se precizează în Jurnalul Agricol întocmit de ASAS și valabil pentru ziua de marți, 21 martie 2018.

„Este cert că pagube pot apărea ca urmare a fenomenelor meteo din ultimele zile în zona S.C.D.P. Constanța, acolo unde ploile înghețate s-au repetat, iar chiciura a persistat pe muguri mai mult de 24 de ore. Pierderi pot apărea la migdal - cu mugurii aproape deschiși, la cais și piersic prinși în faza de boabe roșii (este vorba de zona Constanța)”, se menționează în documentul citat. „Temperatura în zonele pomicole (minimele zilei, înregistrate în adăpostul meteorologic la 2 m de la nivelul solului/grosimea stratului de zăpadă), în cazul S.C.D.P. Constanța a fost de minus 1,8 grade Celsius, respectiv 0 cm strat de zăpadă”.

În ceea ce privește cultura mare, fermierii din regiunea Moldovei par să aibă și ei de suferit ca urmare a gerului înregistrat, fiind preconizate pagube la culturile de orz și de rapiță. Numai în cazul Tecuciului, temperatura a coborât chiar și la minus 13 grade Celsius, iar stratul de zăpadă a fost de circa șase centimetri.

Pericolul cel mai mare pentru culturile de câmp, mai spun specialiștii ASAS, poate veni de la apa stagnantă în zona culturilor agricole (cereale păioase și rapiță).

„În cursul zilei de ieri (n.r. - 20 martie 2018), ninsorile au continuat în toate regiunile țării. Temperaturile maxime din zonele cu culturi de toamnă au variat de la minus 5,1 grade Celsius (Cotnari) la 6,8 grade Celsius (Târgu-Jiu). În Moldova, temperaturile minime înregistrate ieri au coborât până la minus 13 grade Celsius (la Tecuci), iar stratul de zăpadă a fost în medie de 6 cm. În Bărăgan și în unele zone din nord-vest temperaturile minime au coborât spre minus 7 grade Celsius. Temperatura aerului a rămas în tot timpul zilei peste 0 grade Celsius doar într-o fâșie foarte îngustă din zona Turnul Severin-Calafat”, se mai menționează în Jurnalul ASAS.

Publicat în Cultura mare

Precipitațiile importante cantitativ din ultima perioadă, precum și înghețurile tardive înregistrate zilele acestea ar putea genera împreună o plafonare a nivelului însămânțărilor la orzul de primăvară în Franța, Marea Britanie, Germania și Polonia prin înăsprirea condițiilor de lucru din câmp, în ciuda majorărilor preconizate pentru fermele din aceste țări ale blocului comunitar la cultura menționată anterior.

În contrapartidă, România pare să nu aibă probleme deocamdată la culturile de toamnă, în ciuda valurilor de frig și de căldură succesive, nici măcar în zona de nord a țării, nefiind necesară reorientarea către orzul de primăvară, o cultură nerentabilă în viziunea marilor fermieri din țară.

Pe teritoriul unor părți din Nordul Europei, precum și din zonele Centrală și de Vest, orzul de primăvară reprezintă una dintre primele culturi cerealiere semănate la finele iernii și furnizează marea majoritate a materiei-prime utilizate în obținerea malțului necesar producției de bere.

Ploile care au căzut aproape încontinuu în toamna anului 2017, i-au forțat pe fermierii din nordul Europei să diminueze nivelul semănatului de grâu și au lăsat astfel mai multă suprafață de teren arabil pentru culturile de primăvară. Însă, terenurile arabile care băltesc deja, laolaltă cu valul de frig din acest week-end ar putea genera o creștere negativă în ceea ce privește productivitatea la orz și la o reorientare a fermierilor către culturi de genul porumbului.

În Franța, spre exemplu, ritmul însămânțărilor la orzul de primăvară este oarecum încetinit față de nivelul aceeași perioade a anului trecut, conform FranceAgriMer.

Unii producători agricoli s-au confruntat cu soluri saturate după ce căderile de precipitații din această iarnă s-au situat la un nivel mai mare față de cel anterior cu circa 50 la sută.

„Din cauza ploii, fereastra favorabilă pentru însămânțările la orzul de primăvară se îngustează. În plus, înghețurile recente, chiar dacă își fac simțită prezența pe termen scurt, aduc cu sine alte blocaje”, a precizat pentru Reuters Remi Haquin, fermier și șeful comitetului cereale al FranceAgriMer.

Căderile de zăpadă de la finele lunii februarie și ploile persistente din această lună aproape că au blocat însămânțările de primăvară din Marea Britanie.

„Până la ora la care fermierii vor putea relua activitatea în câmp, aceștia s-ar putea trezi că sunt în urmă cu o lună în ceea ce privește lucrările de semănat și cele agrotehnice”, a menționat pentru aceeași agenție de presă Jack Watts, consultant-șef, culturi combinate, în cadrul Național Farmers Union (NFU), un fel de LAPAR al Marii Britanii. „Există încă timp pentru a recupera, însă durata nu este deloc ideală”.

Potrivit unui studiu privind însămânțările, desfășurat de Direcția de Dezvoltare pentru Agricultură și Horticultură, estimările cu privire la suprafețele semănate cu orz de primăvară ar putea crește în aceste an în Anglia cu șapte procente, până la un total de 804.000 hectare.

Reorientarea către culturile de primăvară este și ea parte dintr-o strategie nouă de combatere a unor buruieni dăunătoare.

În Germania, solurile umede și vremea rece au generat semne de întrebare cu privire la activitățile din câmp, chiar dacă analiștii continuă să fie optimiști și să spere la o creștere vizibilă a suprafețelor semănate.

Însămânțările de primăvară au demarat deja în cea mai mare parte a țării.

„Vorbim de o întârziere de doar câteva zile față de programările făcute deja și nu vorbim de ceva serios, chiar dacă cu cerealele de primăvară, cu ferestrele destul de mici pentru recoltă, bineînțeles că fie care zi contează”, a precizat pentru presă un analist german.

Reprezentanții asociației cooperativelor agricole din Germania au precizat joi, 15 martie 2018, faptul că estimările indică majorarea cu 12,4 procente a suprafețelor însămânțată față de aceeași perioadă a acestui an, până la un total de 381.000 de hectare.

În Polonia, însămânțările de primăvară nu au pornit încă, ceea ce indică din start o întârziere, a precizat la rândul său Wojtek Sabaranski, unul dintre analiștii de la Sparks Polska.

Sabaranski estimează că fermierii polonezi vor majora masiv însămânțările cu orz de primăvară până la un total de 800.000 de hectare, față de cele 720.000 hectare cât se înregistrau anul trecut, după ce umezeala a diminuat nivelul însămânțărilor de grâu de toamnă în Germania.

În plus, el a mai precizat că de aceste condiții va beneficia porumbul.

„Ne așteptăm ca, probabil, condițiile de sol dificil care prevalează la începutul primăverii în câmpuri să se transforme într-o creștere clară a suprafeței însămânțate cu porumb”, a conchis neamțul.

Chiar dacă în cazul României, la începutul perioadei 17-23 martie 2018 va predomina un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obişnuit, după care, spre sfârşitul intervalului se va produce o răcire accentuată a vremii, în aproape toată ţara și se întrevăd totodată precipitaţii sub formă de ploaie în cea mai mare parte a regiunilor agricole, dar şi mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), acestea fiind însoţite de intensificări temporare ale vântului, culturile agricole nu au deocamdată de suferit.
Potrivit informațiilor furnizate de Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, în cazul țării noastre, reorientarea către orzul de primăvară nu este justificată, în primul rând pentru că orzul nu este o cultură rentabilă, în viziunea sa. Apoi, el justifică modificările din țările enumerate anterior pe fondul problemelor întâmpinate în toamnă de agricultori, precum și ca urmare a respectării rotațiilor.

„Reorientarea către însămânțările de orz de primăvară nu reprezintă o tendință valabilă pentru fermele de pe întreg teritoriul UE. Cei din zona de Nord a Europei, precum și din cele Centrală și de Vest, probabil, au avut suprafețe pe care nu le-au mai putut acoperi să faci rotație etc.;3 apelezi la artificiul acesta. Noi avem condiții optime până acum, inclusiv acum, cu zăpada și înghețurile. În sudul României nu sunt temperaturile din nordul țării, iar în nord, zăpada este destul de consistentă. Astfel, culturile însămânțate rezistă și la minus 25 de grade Celsius la cât omăt este. (...) Cine spune că s-a întâmplat nu știu ce nenorocire, minte. (...) La mine în fermă nu am, deocamdată, grade de dăunare la culturile de toamnă”, a precizat pentru Revista Fermierului, Laurențiu Baciu.

Potrivit prognozei agrometeo valabilă în perioada 17-23 martie 2018 în România, sub aspect fenologic, culturile de orz şi grâu de toamnă semănate în epoca optimă vor înregistra formarea frunzei a treia şi înfrăţire (60-100%), cu o stare de vegetaţie în general bună şi medie. În semănăturile tardive vor predomina fazele de răsărire şi apariţia frunzei a treia (25-100%), plantele prezentând o uniformitate şi vigurozitate pe ansamblu medie şi slabă. Cultura de rapiţă înfiinţată în perioada optimă îşi va continua dezvoltarea aparatului foliar, în aproape toate zonele de cultură.

Publicat în Piata agricola

În intervalul de valabilitate a prognozei emise de specialiștii ANM, temperatura minimă a aerului se va încadra între -10 și 3 grade Celsius în cea mai mare parte a teritoriului, cele mai scăzute valori fiind posibile în zonele depresionare, producându-se îngheț la sol.

Conform estimărilor, vremea mai caldă de la începutul perioadei va intra într-un proces de răcire, aceasta devenind normală în cea mai mare parte a țării.

Temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsă între -4 și 6 grade Celsius la începutul intervalului, abaterile termice pozitive fiind de 1 - 4 grade Celsius, și între -6 și 4 grade Celsius în restul zilelor, valori apropiate de mediile multianuale, în majoritatea zonelor de cultură. Temperatura maximă a aerului va oscila și ea între -1 și 9 grade Celsius, pe aproape întreg teritoriul.

În această perioadă se prognozează precipitații sub formă de ploi locale, dar și mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), îndeosebi în regiunile sudice, nordice și vestice, acestea fiind însoţite de intensificări temporare ale vântului. Local, cantitățile de apă pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol.

„În cultura grâului de toamnă, rezerva de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm se va încadra în limite satisfăcătoare, până la apropiate de optim și optime, pe aproape întreg teritoriul agricol. Izolat, în nordul și nord-estul Moldovei, precum și în centrul Dobrogei, se vor înregistra deficite moderate de apă în sol”, precizează totodată specialiștii în agrometeorologie ai ANM.

Starea de vegetaţie a culturilor agricole

În condiţiile menţionate, ritmurile de vegetaţie ale culturilor de toamnă se vor desfăşura lent în sudul şi în estul ţării, iar în depresiunile din estul Transilvaniei şi nordul Moldovei, plantele îşi vor menţine starea de repaus vegetativ.

La cerealierele de toamnă (orz şi grâu) înființate în epoca optimă, vor predomina fazele de apariţie a frunzei a treia şi înfrăţire (50-100%), iar la cele semănate după data de 20 octombrie 2017, răsărirea şi formarea frunzei a treia (25-100%). Starea de vegetaţie se va menţine în general medie şi bună, respectiv medie şi slabă în culturile întârziate fenologic.

În sudul, sud-estul şi estul ţării, rapiţa semănată în perioada optimă îşi va continua înfrunzirea (6-11 frunze), uniformitatea şi vigurozitatea plantelor fiind bună și medie, respectiv medie și slabă în culturile tardive, densitatea fiind redusă.

La speciile pomicole şi viticole se va menţine starea de repaus biologic, în toate plantaţiile. Lucrările agricole în câmp (fertilizări faziale la cerealierele de toamnă, executarea lucrărilor de întreţinere în vii şi livezi etc.) vor fi întrerupte temporar în zilele cu precipitaţii.

Printre recomandările de specialitate ai reprezentanților ANM se regăsește și controlul biologic pentru determinarea vigurozităţii plantelor la speciile de toamnă (orz, grâu şi rapiţă), precum şi a evoluţiei mugurilor de rod la pomii fructiferi şi viţa-de-vie.

De asemenea, trebuie luate în calcul administrarea de îngrăşăminte minerale pe bază de azot şi potasiu la culturile de toamnă semănate în perioada optimă, cât și efectuarea lucrărilor de întreţinere în plantaţiile pomi-viticole (tăieri, fertilizări, tratamente fitosanitare).

Publicat în Agrometeo

Pe terenurile fără strat protector de zăpadă, culturile de câmp vor putea fi afectate de temperaturile minime scăzute din aer, înregistrându-se brunificări și degerături ale frunzelor, păstrându-se totodată starea de repaus biologic la speciile de toamnă, pe aproape întreg teritoriul agricol, ca urmare a scăderii regimului termic din aer şi sol, anunță ANM.

În plus, dacă, la începutul perioadei vizate, vremea va fi normală sub aspect termic, ulterior aceasta va intra într-un proces de răcire, la nivelul întregii țări.

Sub aspect fenologic, orzul și grâul de toamnă se vor afla la răsărire, apariţia frunzei a treia şi înfrăţire (20-100%), în cea mai mare parte a țării.

La cultura de rapiță se va semnala înfrunzirea (7-12 frunze), la nivelul întregului teritoriu agricol.

În toate plantaţiile, la pomii fructiferi și vița-de-vie se va înregistra starea de repaus vegetativ. În zilele cu precipitaţii, lucrările agricole de sezon vor fi întrerupte temporar.

Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între -7 și 3 grade Celsius în primele zile, limite apropiate de normele climatologice, și -12 și -1°C spre sfârșitul perioadei, valori mai scăzute cu 1 și 5 grade Celsius comparativ cu mediile multianuale, în toate zonele de cultură.

Temperatura maximă a aerului se va încadra între -7 și 5 grade Celsius, pe aproape întreg teritoriul agricol.

Temperatura minimă a aerului va oscila între -17 grade Celsius și 1 grad Celsius în cea mai mare parte a ţării, producându-se îngheț la sol.

Se întrevăd precipitații mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), acestea fiind însoţite de intensificări temporare ale vântului, în majoritatea regiunilor agricole.

Rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm în cultura grâului de toamnă va prezenta valori satisfăcătoare, până la apropiate de optim și optime, pe majoritatea suprafețelor agricole. Izolat, în centrul, estul, nordul și nord-estul Moldovei, precum și în centrul Dobrogei, se vor înregistra deficite de apă în sol (secetă pedologică moderată și puternică).

Publicat în Agrometeo

Speciile agricole de toamnă vor intra în starea de repaus biologic, pe fondul scăderii regimului termic din aer şi sol, pe aproape întreg teritoriul agricol, arată prognoza agrometeorologică publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), valabilă pentru perioada 12 - 18 ianuarie.

„În cultura grâului de toamnă, aprovizionarea cu apă a solului pe profilul 0-100 cm se va situa în limite satisfăcătoare, până la apropiate de optim şi optime, pe aproape întreg teritoriul agricol. Deficite de umiditate în sol se vor înregistra izolat în centrul, estul, nordul şi nord-estul Moldovei, precum şi în centrul Dobrogei. Pe fondul scăderii regimului termic din aer şi sol, speciile de toamnă vor intra în starea de repaus biologic, pe aproape întreg teritoriul agricol. De asemenea, pe terenurile fără strat protector de zăpadă, culturile de câmp vor putea fi afectate de temperaturile minime scăzute din aer, înregistrându-se brunificări şi degerături ale frunzelor”, notează specialiștii ANM.

Conform prognozei de specialitate, sub aspect fenologic, orzul şi grâul de toamnă se vor afla la răsărire, apariţia frunzei a treia şi înfrăţire (20-100%), în cea mai mare parte a ţării.

La cultura de rapiţă se va semnala înfrunzirea (7-12 frunze), la nivelul întregului teritoriu agricol. În toate plantaţiile, la pomii fructiferi şi viţa-de-vie se va înregistra starea de repaus vegetativ.

În zilele cu precipitaţii, lucrările agricole de sezon vor fi întrerupte temporar.

Din punct de vedere meteorologic, vremea normală sub aspect termic de la începutul intervalului va intra într-un proces de răcire, la nivelul întregii ţări.

Practic, temperatura medie diurnă a aerului se va situa între -6 şi 4 grade Celsius în primele zile, limite apropiate de normele climatologice, şi între -12 şi -1 grad Celsius, spre sfârşitul perioadei, valori mai scăzute cu până la 5 grade Celsius, comparativ cu mediile multianuale, în toate zonele de cultură.

Temperatura maximă a aerului se va încadra între -7 şi 6 grade, pe întreg teritoriul agricol, în timp ce minimele aerului vor oscila între -17 şi 3 grade, în cea mai mare parte a ţării, producându-se îngheţ la sol.

În plus, se întrevăd precipitaţii mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), acestea fiind însoţite de intensificări temporare ale vântului, în majoritatea regiunilor.

Publicat în Agrometeo

Absența temperaturilor deosebit de scăzute în marea majoritate a arealelor agricole din Europa a limitat distrugerile provocate de îngheț culturilor de toamnă în acest sezon, însă le-a lăsat nepregătite în fața valului de frig, spun specialiștii MARS, unitatea specializată agrometeo a Uniunii Europene (UE).

„Modelele noastre de simulări indică zero sau o slabă toleranță la îngheț în marea majoritate a suprafețelor agricole din UE, cu excepția unor părți din Finlanda, Suedia și țările baltice, cât și în unele zone din Germania, Republica Cehă, Slovacia și estul Poloniei, acolo unde cerealele de toamnă se află în proces de întărire parțial sau avansat”, a precizat MARS într-un raport.

Pe zone întinse din regiunile limitrofe Mării Nordului, Mării Baltice și Mării Negre, întărirea a fost întârziată, în condițiile în care procesul a debutat abia la finele lunii noiembrie, se mai precizează în documentul MARS.

Întărirea este procesul prin care cerealele de toamnă dobândesc o toleranță la temperaturi mici, astfel încât să reziste la condițiile de îngheț care apar în perioada de repaus vegetativ de pe parcursul iernii.

„Situația curentă este delicată, în condițiile în care un potențial val de aer rece ar putea genera distrugeri cauzate de îngheț culturilor agricole din zonele care nu beneficiază de un strat protector de zăpadă sau cu toleranță mică la acest fenomen”, se mai precizează în raportul MARS.

În cazul României, în perioada 20-26 decembrie 2017, sub aspect termic, în această perioadă va predomina o vreme în general normală, pe întreg teritoriul agricol al ţării.

Sunt posibile precipitații sub formă de ninsoare, dar şi mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), acestea fiind însoţite de intensificǎri de scurtă durată ale vântului, în aproape toată ţara.

În condiţiile agrometeorologice menţionate, ritmurile vegetative ale culturilor de toamnă se vor desfăşura uşor mai lent în cea mai mare parte a ţării, iar în zonele depresionare se va înregistra stagnarea temporară a acestora.

În funcţie de data semănatului şi de agrotehnica aplicată, orzul şi grâul de toamnă îşi vor definitiva răsărirea (80-100%), aflându-se predominant la formarea frunzei a treia şi înfrăţirea (10-100%).

Starea de vegetaţie a culturilor se va prezenta bună şi medie, respectiv medie şi slabă în semănăturile tardive.

Rapiţa înfiinţată în epoca optimă va parcurge predominant faza de înfrunzire (7-14 frunze), cu o uniformitate şi vigurozitate a plantelor pe ansamblu bună şi medie.

Publicat în Agrometeo

Groupama Asigurări va despăgubi pagubele produse de greutatea stratului de zăpadă, în baza acoperirii de îngheț târziu de primăvară, deși nu este unul dintre riscurile asigurate, anunță compania printr-un comunicat de presă, menționând totodată că numărul cel mai mare de cereri pentru avizare a fost pentru daune ale culturilor de rapiță, grâu și porumb.

Potrivit documentului, din totalul suprafeței avizate în acest an, aproximativ 6.000 de hectare sunt localizate în județele din Moldova, iar acolo unde a existat și strat de zăpadă, suprafața totalizează aproximativ 1.600 de hectare.

În ceea ce privește asigurații care au optat inclusiv pentru acoperirea riscului de îngheț târziu de primăvară, în situația în care s-a manifestat și fenomenul de ninsoare/strat de zăpadă, compania va acorda despăgubiri și pentru eventuale pagube produse de aceste ninsori/strat de zăpadă, deși acest fenomen nu este un risc asigurat de către companiile de asigurări din România.

„Pentru noi, este important să demonstrăm faptul că poziția de lider pe segmentul asigurărilor agricole câștigată acum cinci ani este una care probează parteneriatele de lungă durată pe care le-am construit de-a lungul timpului cu clienții noștri fermieri. Deși condițiile contractuale nu acoperă pagubele produse de ninsori/strat de zăpadă, am decis ca pentru polițele care acoperă riscul de îngheț târziu de primăvară să venim în sprijinul clienților noștri, acoperind și aceste pagube, astfel încât aceștia să își poată continua activitățile fără griji și în condiții normale. Pentru noi este extrem de important să fim alături de fermieri atunci când apar astfel de evenimente pentru că meseria noastră de asigurător este în fond despre oameni, continuitate și respectarea valorilor noastre de business – responsabilitate, solidaritate, proximitate și performanță”, a declarat Călin Matei, director general-adjunct, Groupama Asigurări.

Din punctul de vedere al culturilor afectate, cele mai mari cereri pentru avizare au fost pentru daune ale culturilor de rapiță, grâu și porumb.

Din evaluările realizate, a reieșit faptul că o parte din daunele avizate au fost cauzate de un cumul de riscuri, cele mai frecvente fiind efectul înghețului târziu de primăvară, pagube produse de furtună și pagube produse de greutatea stratului de zăpadă.

În plus, în urma fenomenelor de grindină, ploi torențiale și furtuni din perioada 5 – 9 mai, au existat avizări de daună la culturi de rapiță, orz, grâu, floarea-soarelui, porumb, pentru o suprafață de aproximativ 3.000 de hectare localizate în majoritatea județelor țării. Conform prognozei meteo pentru lunile mai și iunie, astfel de fenomene violente vor fi foarte frecvente.

Ajungând la aproximativ un milion de hectare ca suprafață de culturi agricole asigurate în anul agricol 2015 – 2016, Groupama Asigurări are un portofoliu de peste 3.100 de clienți fermieri și pune la dispoziția acestora o echipă dedicată de specialiști în zona de daune agro.

Groupama își are originile în mutualism, fiind creată de fermierii francezi la începutul secolului al XIX-lea și este încă de atunci lider al acestui segment în Franța, cu o tradiție și expertiză de peste 100 de ani în domeniul agricol.

Publicat în Comunicate
Pagina 1 din 2