Conţinutul de umiditate din solul agricol în cultura grâului de toamnă va prezenta valori scăzute şi deosebit de scăzute, în aproape toată ţara, potrivit prognozei agrometeorologice publicată luni, 22 octombrie 2018, de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Specialiștii ANM precizează că pe suprafeţele agricole unde se vor menţine deficite de apă în stratul arabil al solului, lucrările de pregătire a patului germinativ, precum şi desfăşurarea primelor faze de vegetaţie (germinare, răsărire şi apariţia primelor frunze) se vor desfăşura în continuare cu dificultate.

În cultura grâului de toamnă, conţinutul de umiditate în stratul de sol 0-20 cm va prezenta valori scăzute (secetă pedologică moderată) şi deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi extremă), în aproape toată ţara. Doar izolat, în nordul Olteniei şi centrul Transilvaniei, rezerva de apă din sol se va încadra în limite satisfăcătoare.

Cerealierele de toamnă (orz şi grâu) se vor afla la germinare şi răsărire (10-100%), în special pe suprafeţele agricole cu o bună aprovizionare cu apă a solului. Uniformitatea şi vigurozitatea culturilor se va prezenta medie şi slabă în semănăturile tardive şi pe terenurile afectate de seceta pedologică.

În raport cu data semănatului, rapiţa va înregistra fazele de germinare, răsărire şi apariţia primelor frunze (10-100%), cu o stare de vegetaţie a plantelor în general medie şi bună, respectiv medie şi slabă pe arealele agricole unde se vor menţine deficite de umiditate în sol.

La sfecla de zahăr ajunsă la maturitatea tehnologică se vor continua lucrările de recoltare, în majoritatea bazinelor specializate.

Totodată, în toate plantaţiile, speciile pomicole şi viticole vor parcurge predominant maturarea lemnului, îngălbenirea şi căderea fiziologica a frunzelor, precum şi recoltarea fructelor, atât pentru consum, cât şi pentru industrializare.

Sub aspect termic, vremea mai caldă decât în mod obişnuit de la începutul perioadei va intra într-un proces de răcire treptată, pe aproape întreg teritoriul. Astfel, temperatura medie diurnă a aerului se va situa între 7 şi 17 grade Celsius, în primele zile, după care vor scădea spre 13 grade, la sfârşitul intervalului, limite apropiate de mediile climatologice, în majoritatea regiunilor agricole.

Valorile termice maxime ale aerului vor fi cuprinse între 6 şi 21 de grade, iar cele minime se vor încadra între -3 şi 12 grade, la nivelul întregii ţări. Temperatura medie a solului la adâncimile de 5 şi 10 cm va oscila între 6 şi 16 grade, optimă parcurgerii proceselor vegetative ale culturilor de toamnă semănate până la această dată.

Pe parcursul intervalului de prognoză se prognozează ploi locale, însoţite de intensificări temporare ale vântului în majoritatea zonelor de cultură, iar izolat se pot înregistra cantităţi de apă mai însemnate din punct de vedere agricol.

Publicat în Cultura mare

În zonele cu o bună aprovizionare cu apă a solului, procesele vegetative la culturile de toamnă (rapiţă, orz şi grâu) aflate în primele faze de vegetaţie se vor desfăşura în general normal şi în ritmuri uşor mai lente în restul teritoriului agricol, potrivit prognozei date publicităţii de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) și valabilă în perioada 18 - 24 octombrie 2018.

La hibrizii tardivi de porumb se vor finaliza lucrările de recoltare pe ultimele suprafeţe, iar în toate bazinele specializate sfecla de zahăr se va afla în fazele de maturitate tehnologică şi se va continua recoltarea, anunță specialiștii agrometeo ai ANM.

La pomii fructiferi şi viţa-de-vie, se vor înregistra maturarea fructelor şi a lemnului, recoltarea, precum şi îngălbenirea şi căderea frunzelor, în majoritatea plantaţiilor, în timp ce culturile de toamnă (rapiţă, orz, grâu) înfiinţate la începutul perioadei optime vor parcurge germinarea, răsărirea şi apariţia primelor frunze (10-100%).

Starea de vegetaţie a plantelor se va prezenta medie şi slabă, îndeosebi pe arealele agricole cu deficite de apă în sol. În acelaşi timp, lucrările agricole de toamnă (recoltare, transport şi depozitare, eliberarea terenurilor de resturile vegetale, arături, pregătirea patului germinativ, semănat etc.) se vor efectua, în general, normal.

În intervalul menționat va predomina o vreme mai caldă decât în mod obişnuit, în cea mai mare parte a ţării. Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între 9 şi 20 de grade Celsius, abaterile termice pozitive fiind de până la 7 grade Celsius în majoritatea regiunilor agricole.

Maximele aerului vor fi cuprinse între 14 şi 25 de grade, în timp ce minima se va încadra între 3 şi 14 grade, la nivelul întregii ţări. Totodată, temperatura medie a solului la adâncimea de 5 cm va oscila între 10 şi 18 grade Celsius, optimă parcurgerii proceselor vegetative ale culturilor de toamnă semănate până la această dată.

Pe durata următoarelor zile, sunt posibile ploi locale, însoţite de intensificări temporare ale vântului, în majoritatea zonelor de cultură. Local, în nordul şi centrul ţării se pot înregistra cantităţi de apă mai însemnate din punct de vedere agricol.

Conţinutul de umiditate în stratul de sol 0-20 cm (ogor) se va încadra în limite scăzute şi deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată, puternică şi extremă pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării. Izolat, în nordul Olteniei şi vestul Crişanei, rezerva de apă din sol va prezenta valori satisfăcătoare, se menţionează în estimările ANM.

Publicat în Agrometeo

Unitatea specializată de monitorizare a stării culturilor agricole și agrometeo a Comisiei Europene (CE) – MARS – și-a revizuit în scădere propriile previziuni cu privire la recolta de cereale de toamnă a anului 2018, luni, 23 iulie 2018, având drept argumente o vreme excepțional de caldă și de secetoasă instalată în nordul și centrul Europei, cu șanse slabe de redresare.

În prezent, temerea aflată în creștere cu privire la totalul recoltei europene la final de an agricol, în special față de cea care ar urma să fie înregistrată în Germania, coroborată cu previziuni privind o posibilă recoltă diminuată în Rusia, laolaltă au transmis un mesaj în piață care a dus la o cursă nebună a prețului grâului în ultima perioadă, concretizată în special pe Bursa din Paris (Euronext), acolo unde contractele la termen au atins noi cote.

Concret, contractele futures la grâu pe piața europeană au atins un nivel ridicat în luna iulie ca urmare a vremii calde care persistă în nordul Europei, una care a afectat de randamentele și pe fondul prognozării unor precipitații în regiunea Mării Negre, ceea ce ar putea deteriora calitatea cerealelor.

Prețul de referință pentru luna decembrie la contractul pentru grâu BL2Z8 pe platforma Euronext din Paris a crescut cu 0,65% până la ora 16:10 GMT, luni, 23 iulie 2018, până la un nivel de 194,50 euro pe tonă, după ce a atins un total de 195,50 euro/TM într-o tranzacționare anterioară.

„Vorbim practic de un câștig de 8% începând cu 11 iulie a.c.”, spun specialiștii agribusiness.

„Lipsa apei asociată cu condiții agrometeo concretizate printr-o vreme excepțional de uscată și mult mai caldă față de normalul perioadei au afectat înflorirea și umplerea boabelor la cerealele de toamnă și de primăvară în majoritatea regiunilor din nordul și centrul Europei”, au precizat, la rândul lor, cei de la MARS, într-un raport lunar.

Unitatea specializată și-a revizuit în scădere previziunile privind randamentele la hectar pentru, practic, toate țările din nordul și centrul Europei, incluzând aici marii producători cum sunt Germania și Polonia.

MARS estimează că productivitatea medie la hectar ar urma să fie la finele acestui an agricol de 5,82 tone în cazul grâului moale, randament valabil pentru mai toate țările producătoare de cereale ale blocului comunitar UE28, în scădere față de nivelul de 6,04 tone la hectar câte se estimau luna trecută. Vorbim practic de o estimare privind productivitatea cu 4,9 procente sub nivelul anului 2017 și cu 2,6% sub media cincinală.

În Germania, stat membru al Uniunii Europene (UE28) care s-a confruntat cu cea mai călduroasă primăvară din 1881 încoace, operatorii din piață încă încearcă să calculeze cu aproximație o cantitate de materie primă care ar urma să fie adunată în silozuri, în condițiile în care recoltatul se întinde spre zona de nord a țării, una care a avut cel mai mult de suferit de pe urma secetei.

MARS estimează că media randamentelor la hectar înregistrate la cultura de grâu moale a Germaniei ar urma să atingă nivelul de 7,1 tone la hectar, în scădere față de cele 7,75 tone la hectar cât se previziona luna trecută, în timp ce în cazul Poloniei, recolta ar urma să scadă până la nivelul de 4,27 tone la hectar, față de cele 4,72 tone la hectar, câte se estimau în luna iunie 2018.

Unitatea specializată și-a menținut neschimbate previziunile în cazul Franței, în contrast cu anumite agenții de consultanță, cum este cazul Agritel sau Strategie Grains, care și-au revizuit în scădere propriile estimări privind recolta de grâu a celui mai mare producător al blocului UE28.

Previziunile cu privire la randamentele blocului comunitar sunt în prezent sub media cincinală pentru toate cerealele de toamnă luate în calcul, cât și în cazul orzului și cel al rapiței.

Astfel, MARS și-a revizuit în scădere previziunile cu privire la randamentele care ar urma să fie înregistrate la recolta de orz a UE (atât la cea de toamnă, cât și la cea de primăvară) estimând un total de 4,74 tone la hectar, față de nivelul de 4,98 tone la hectar previzionate luna trecută și față de totalul înregistrat anul trecut, și anume de 4,89 tone la hectar.

În cazul porumbului, unitatea și-a revizuit în creștere previziunile privind randamentul mediu la hectar care ar urma să fie înregistrat la nivelul UE28 până la un total de 7,64 TM/ha, față de cel calculat la nivelul lunii trecute și care indica un nivel de 7,35 TM/ha, în condițiile în care cultura a beneficiat de ploi abundente în sudul Europei.

În cazul rapiței, MARS și-a diminuat așteptările privind randamentele medii la nivelul blocului UE28 până la un nivel de 2,89 tone la hectar, față de cel de 3,05 TM/ha cât se estimau luna trecută, în acest moment cu 12 la sută sub nivelul anului trecut, atunci când cultura se afla la nivelul mediei cincinale.

Cu privire la recolta de sfeclă de zahăr, MARS a ridicat puțin ștacheta productivității medii la hectar până la nivelul a 77,9 tone la hectar, față de estimarea anterioară de 77,5 TM/ha cât reprezenta calculul specialiștilor unității specializate la nivelul lunii iunie a.c.. Și asta ca urmare a unei revizuiri în creștere a așteptărilor privind producția care ar urma să fie înregistrată în Hexagon, contrabalansată de o estimare de scădere pusă în dreptul Germaniei, Olandei și Marii Britanii.

În următoarea perioadă, condițiile de temperatură ar urma să rămână mai ridicate decât în mod obișnuit în mare parte a continentului european și ar urma să persiste în lunile următoare, spun specialiștii MARS în prognoza meteo.

„Prognoza agrometeo pe termen lung valabilă în perioada august-octombrie a.c. relevă o vreme mult mai caldă ca de obicei care ar urma să se instaleze în zona est-Mediteraneeană și în regiunile baltice, în special în regiunea central-Mediteraneeană, nordul și nord-estul Europei și, într-o oarecare măsură, în restul Europei”, se mai precizează în document.

Pe de altă parte, în România vremea este instabilă

În privința României, potrivit prognozei agrometeorologice valabile în perioada 25-31 iulie 2018, sub aspect termic, în acest interval va predomina o vreme pe ansamblu normală, dar instabilă, în majoritatea regiunilor agricole ale ţării.

Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între 18 și 27 de grade Celsius la nivelul întregii țări, limite apropiate de normele climatologice. Temperatura maximă a aerului va oscila între 22 și 32 de grade Celsius, în majoritatea regiunilor. Temperatura minimă a aerului va fi cuprinsă între 13 și 23 de grade Celsius, în cea mai mare parte a țării.

Se prognozează ploi locale cu caracter de aversă, dar şi torenţiale, însoţite de descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, izolat cu aspect de vijelie, precum și căderi de grindină, în cea mai mare parte a zonelor de cultură. De asemenea, în primele zile, cantităţile de apă vor putea depăși local 20-25 l/mp și izolat, în Dobrogea 50-60 l/mp.

Publicat în Piata agricola

Potrivit ANM, sub aspect termic, perioada următoare se va caracteriza printr-o vreme mai caldă decât în mod obişnuit la nivelul întregii ţări, chiar deosebit de caldă în zonele de câmpie.

Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între 12 şi 26 de grade Celsius, în majoritatea regiunilor, valori mai ridicate cu până la 10 grade faţă de mediile multianuale.

Instabilitatea atmosferică se va manifesta prin ploi locale sub formă de aversă, dar şi torenţiale, fiind însoţite de descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului.

Totodată, vor fi condiţii de producere a grindinei, iar izolat cantităţile de apă pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol.

Temperatura maximă a aerului va fi cuprinsă între 20 şi 32 de grade, în timp ce minimele se vor încadra în intervalul 4 - 20 de grade, în toate zonele de cultură.

Valoarea medie diurnă de temperatură a solului la adâncimile de 5 şi 10 cm va prezenta valori cuprinse între 17 şi 24 de grade Celsius, optime pentru desfăşurarea proceselor de creştere şi dezvoltare la speciile de primăvară.

În cazul cerealierelor de toamnă (orz şi grâu) semănate în perioada optimă se vor parcurge fazele de alungire a tulpinii, „burduf” şi înspicare (10-100%) în aproape toate zonele agricole. În culturile întârziate din punct de vedere fenologic se va continua alungirea paiului (10-100%).

Totodată, la rapiţă se va definitiva alungirea tulpinii (90-100%), înregistrându-se apariţia inflorescenţelor şi înflorirea (10-100%), precum şi formarea silicvelor (10-30%), în jumătatea de sud a ţării.

În plantaţiile pomicole, la sâmburoase, se vor semnala creşterea fructelor/frunzelor/lăstarilor, iar la speciile de seminţoase va fi posibilă definitivarea înfloririi, totodată continuându-se legarea şi formarea rodului, în timp ce viţa-de-vie se va afla la creşterea frunzelor şi a lăstarilor în toate podgoriile, iar soiurile timpurii de masă din jumătatea de sud a ţării, la formarea inflorescenţelor.

Floarea-soarelui şi porumbul vor parcurge primele faze de vegetaţie, respectiv germinare (70-100%) şi răsărire (10-100%) în majoritatea regiunilor, iar în sudul şi vestul ţării se va semnala dezvoltarea primei perechi de frunze (10-50%).

În funcţie de data plantării, sfecla de zahăr îşi va definitiva germinarea (100%), continuându-se răsărirea (10-100%), precum şi dezvoltarea rozetei de frunze.

La cartof, predominante vor fi fazele de încolţire şi răsărire (10-100%), iar la soiurile timpurii, formarea şi creşterea lăstarilor.

Efectuarea lucrărilor agricole de sezon (pregătirea patului germinativ, semănatul/plantatul culturilor de primăvară, tratamente fitosanitare în vii şi livezi, fertilizări, erbicidări, praşile mecanice/manuale etc) se vor efectua pe ansamblu normal în aproape toată ţara, mai puţin în zilele cu precipitaţii.

Publicat în Agrometeo

Din punct de vedere al regimului termic, perioada 21-27 aprilie 2018 se va caracteriza printr-o vreme mai caldă decât în mod obişnuit, în cea mai mare parte a zonelor de cultură, se menționează în prognoza agrometeo a ANM.

Temperatura medie diurnă a aerului va oscila între 9 şi 22 de grade Celsius, mai ridicată cu 1 - 8 grade Celsius în raport cu mediile multianuale, la nivelul întregii ţări.

Temperatura maximă a aerului se va situa între 15 şi 29 de grade Celsius, pe întreg teritoriul agricol, iar cea minimă va fi cuprinsă între 2 şi 15 grade Celsius în aproape toată ţara, cele mai scăzute valori înregistrându-se în zonele depresionare.

Totodată, temperatura medie diurnă a solului la adâncimea de 5 centimetri se va situa între 11 şi 20 de grade Celsius, limite optime efectuării însămânţărilor de primăvară, precum şi parcurgerii primelor faze de vegetaţie (germinare-răsărire) la culturile înfiinţate până în prezent.

În perioada menţionată, meteorologii prognozează posibile precipitaţii sub formă de ploi locale cu caracter de aversă, fiind însoţite de descărcări electrice şi intensificări temporare ale vântului. De asemenea, vor fi condiţii de producere a grindinei, iar izolat cantităţile de apă pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol.

Condiţiile agrometeorologice favorizează desfăşurarea normală a proceselor de creştere şi dezvoltare ale culturilor de câmp şi pomi-viticole, la nivelul întregii ţări, iar starea de vegetaţie a plantelor se menţine bună şi medie pentru culturile semănate în epoca optimă, respectiv medie şi slabă la cele tardive, reiese din prognoza agrometeorologică valabilă pentru perioada 21 - 27 aprilie, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Rezerva de umiditate în cultura grâului de toamnă, pe adâncimea de sol 0-100 cm, se va încadra în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim şi optime, la nivelul întregii ţări. În stratul de sol 0-20 cm (ogor), aprovizionarea cu apă va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în toate regiunile.

Potrivit specialiştilor ANM, culturile de orz şi grâu de toamnă - în funcţie de data semănatului, condiţiile pedoclimatice şi agrotehnica aplicată - vor parcurge diferite faze de vegetaţie.

Astfel, mai avansate fenologic vor fi cele semănate în epoca optimă aflate predominant în fazele de înfrăţire (50-100%) şi alungire a paiului (10-80%). În semănăturile tardive, plantele se vor afla la apariţia frunzei a treia şi înfrăţire (60-100%). Sub aspect fenologic, rapiţa va înregistra predominant alungirea tulpinii şi apariţia inflorescenţelor (10-100%), precum şi începutul înfloririi (10-30%).

De asemenea, la soiurile extratimpurii şi timpurii de sâmburoase (cais, piersic, cireş, vişin, prun) se vor semnala înfrunzirea, înflorirea şi legarea rodului îndeosebi la cais, iar la seminţoase (măr, păr, gutui), înmugurirea, dezmugurirea şi apariţia butonilor florali. Viţa de vie îşi va continua fazele de plâns şi înmugurire în majoritatea podgoriilor, iar local în sudul, vestul şi estul ţării se va înregistra dezmugurirea şi creşterea frunzelor.

În ceea ce priveşte culturile de floarea-soarelui şi porumb înfiinţate până la această dată se vor înregistra germinarea şi răsărirea (10-50%), extinzându-se suprafeţele agricole în curs de semănat.

În general, lucrările agricole specifice campaniei de primăvară (pregătirea patului germinativ, semănatul culturilor de primăvară, tratamente în vii şi livezi, fertilizări, erbicidări etc.) se vor efectua în condiţii bune.

Publicat în Agrometeo

Lucrările agricole specifice campaniei de primăvară se vor efectua, în general, în bune condiţii, iar rezerva de umiditate în cultura grâului de toamnă se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în toate regiunile agricole, reiese din prognoza agrometeorologică valabilă pentru perioada 3 - 9 aprilie, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Conform sursei citate, în intervalul analizat va predomina o vreme mai caldă decât în mod obişnuit pe aproape întreg teritoriul agricol. Temperatura maximă a aerului se va situa între 10 şi 24 de grade Celsius, iar minima aerului va fi cuprinsă între -1 şi 12 grade Celsius, în toate zonele de cultură, izolat fiind condiţii de producere a brumei.

În acest context, regimul termic mediu diurn al solului la adâncimea de 5 cm va prezenta valori cuprinse între 7 şi 12 grade Celsius, în general favorabile pregătirii patului germinativ în vederea însămânţării culturilor din prima urgenţă (lucernă, mazăre, borceag etc.), precum şi a speciilor de primăvară (porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr şi cartof), îndeosebi în zonele de câmpie.

Totodată, sunt prognozate precipitaţii predominant sub formă de ploi locale, izolat cu caracter de aversă, fiind însoţite de descărcări electrice şi intensificări temporare ale vântului, în aproape toate regiunile.

În cultura grâului de toamnă, rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în toate regiunile agricole.

Din punct de vedere al stării de vegetaţie a culturilor agricole, prognoza de specialitate relevă că regimul termic din aer mai ridicat decât în mod obişnuit va determina reluarea treptată a proceselor de creştere şi dezvoltare la culturile de câmp şi speciile pomi-viticole pe majoritatea suprafeţelor agricole, cu excepţia depresiunilor din estul Transilvaniei şi nordul Moldovei, unde procesele vegetative se vor desfăşura lent şi temporar.

Culturile de orz şi grâu de toamnă înfiinţate în perioada optimă îşi vor continua fazele de înfrunzire şi înfrăţire (20-100%), plantele având în medie 1-3 fraţi. Totodată, în semănăturile efectuate după 20 octombrie 2017 se va semnala răsărirea, formarea frunzei a treia şi înfrăţirea (10-100%).

În Dobrogea, Muntenia, Moldova şi Transilvania, cultura de rapiţă va parcurge faza de dezvoltare a aparatului foliar, iar în majoritatea plantaţiilor, la speciile timpurii de sâmburoase, se va înregistra umflarea mugurilor de rod, în timp ce la seminţoase se va menţine stadiul de repaus biologic.

În cazul viţei-de-vie, local, se va putea declanşa faza de „plâns” în aproape toată ţara, iar în zonele nordice şi centrale se va înregistra în continuare starea de repaus vegetativ.

Agrometeorologii menţionează că lucrările agricole specifice campaniei de primăvară (fertilizări, pregătirea patului germinativ, efectuarea însămânţărilor la culturile de primăvară, lucrări de întreţinere la pomii fructiferi şi viţa de vie etc.) se vor efectua, în general, în bune condiţii, acestea fiind sistate temporar doar în zilele cu precipitaţii.

Publicat în Agrometeo

Precipitațiile importante cantitativ din ultima perioadă, precum și înghețurile tardive înregistrate zilele acestea ar putea genera împreună o plafonare a nivelului însămânțărilor la orzul de primăvară în Franța, Marea Britanie, Germania și Polonia prin înăsprirea condițiilor de lucru din câmp, în ciuda majorărilor preconizate pentru fermele din aceste țări ale blocului comunitar la cultura menționată anterior.

În contrapartidă, România pare să nu aibă probleme deocamdată la culturile de toamnă, în ciuda valurilor de frig și de căldură succesive, nici măcar în zona de nord a țării, nefiind necesară reorientarea către orzul de primăvară, o cultură nerentabilă în viziunea marilor fermieri din țară.

Pe teritoriul unor părți din Nordul Europei, precum și din zonele Centrală și de Vest, orzul de primăvară reprezintă una dintre primele culturi cerealiere semănate la finele iernii și furnizează marea majoritate a materiei-prime utilizate în obținerea malțului necesar producției de bere.

Ploile care au căzut aproape încontinuu în toamna anului 2017, i-au forțat pe fermierii din nordul Europei să diminueze nivelul semănatului de grâu și au lăsat astfel mai multă suprafață de teren arabil pentru culturile de primăvară. Însă, terenurile arabile care băltesc deja, laolaltă cu valul de frig din acest week-end ar putea genera o creștere negativă în ceea ce privește productivitatea la orz și la o reorientare a fermierilor către culturi de genul porumbului.

În Franța, spre exemplu, ritmul însămânțărilor la orzul de primăvară este oarecum încetinit față de nivelul aceeași perioade a anului trecut, conform FranceAgriMer.

Unii producători agricoli s-au confruntat cu soluri saturate după ce căderile de precipitații din această iarnă s-au situat la un nivel mai mare față de cel anterior cu circa 50 la sută.

„Din cauza ploii, fereastra favorabilă pentru însămânțările la orzul de primăvară se îngustează. În plus, înghețurile recente, chiar dacă își fac simțită prezența pe termen scurt, aduc cu sine alte blocaje”, a precizat pentru Reuters Remi Haquin, fermier și șeful comitetului cereale al FranceAgriMer.

Căderile de zăpadă de la finele lunii februarie și ploile persistente din această lună aproape că au blocat însămânțările de primăvară din Marea Britanie.

„Până la ora la care fermierii vor putea relua activitatea în câmp, aceștia s-ar putea trezi că sunt în urmă cu o lună în ceea ce privește lucrările de semănat și cele agrotehnice”, a menționat pentru aceeași agenție de presă Jack Watts, consultant-șef, culturi combinate, în cadrul Național Farmers Union (NFU), un fel de LAPAR al Marii Britanii. „Există încă timp pentru a recupera, însă durata nu este deloc ideală”.

Potrivit unui studiu privind însămânțările, desfășurat de Direcția de Dezvoltare pentru Agricultură și Horticultură, estimările cu privire la suprafețele semănate cu orz de primăvară ar putea crește în aceste an în Anglia cu șapte procente, până la un total de 804.000 hectare.

Reorientarea către culturile de primăvară este și ea parte dintr-o strategie nouă de combatere a unor buruieni dăunătoare.

În Germania, solurile umede și vremea rece au generat semne de întrebare cu privire la activitățile din câmp, chiar dacă analiștii continuă să fie optimiști și să spere la o creștere vizibilă a suprafețelor semănate.

Însămânțările de primăvară au demarat deja în cea mai mare parte a țării.

„Vorbim de o întârziere de doar câteva zile față de programările făcute deja și nu vorbim de ceva serios, chiar dacă cu cerealele de primăvară, cu ferestrele destul de mici pentru recoltă, bineînțeles că fie care zi contează”, a precizat pentru presă un analist german.

Reprezentanții asociației cooperativelor agricole din Germania au precizat joi, 15 martie 2018, faptul că estimările indică majorarea cu 12,4 procente a suprafețelor însămânțată față de aceeași perioadă a acestui an, până la un total de 381.000 de hectare.

În Polonia, însămânțările de primăvară nu au pornit încă, ceea ce indică din start o întârziere, a precizat la rândul său Wojtek Sabaranski, unul dintre analiștii de la Sparks Polska.

Sabaranski estimează că fermierii polonezi vor majora masiv însămânțările cu orz de primăvară până la un total de 800.000 de hectare, față de cele 720.000 hectare cât se înregistrau anul trecut, după ce umezeala a diminuat nivelul însămânțărilor de grâu de toamnă în Germania.

În plus, el a mai precizat că de aceste condiții va beneficia porumbul.

„Ne așteptăm ca, probabil, condițiile de sol dificil care prevalează la începutul primăverii în câmpuri să se transforme într-o creștere clară a suprafeței însămânțate cu porumb”, a conchis neamțul.

Chiar dacă în cazul României, la începutul perioadei 17-23 martie 2018 va predomina un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obişnuit, după care, spre sfârşitul intervalului se va produce o răcire accentuată a vremii, în aproape toată ţara și se întrevăd totodată precipitaţii sub formă de ploaie în cea mai mare parte a regiunilor agricole, dar şi mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), acestea fiind însoţite de intensificări temporare ale vântului, culturile agricole nu au deocamdată de suferit.
Potrivit informațiilor furnizate de Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, în cazul țării noastre, reorientarea către orzul de primăvară nu este justificată, în primul rând pentru că orzul nu este o cultură rentabilă, în viziunea sa. Apoi, el justifică modificările din țările enumerate anterior pe fondul problemelor întâmpinate în toamnă de agricultori, precum și ca urmare a respectării rotațiilor.

„Reorientarea către însămânțările de orz de primăvară nu reprezintă o tendință valabilă pentru fermele de pe întreg teritoriul UE. Cei din zona de Nord a Europei, precum și din cele Centrală și de Vest, probabil, au avut suprafețe pe care nu le-au mai putut acoperi să faci rotație etc.;3 apelezi la artificiul acesta. Noi avem condiții optime până acum, inclusiv acum, cu zăpada și înghețurile. În sudul României nu sunt temperaturile din nordul țării, iar în nord, zăpada este destul de consistentă. Astfel, culturile însămânțate rezistă și la minus 25 de grade Celsius la cât omăt este. (...) Cine spune că s-a întâmplat nu știu ce nenorocire, minte. (...) La mine în fermă nu am, deocamdată, grade de dăunare la culturile de toamnă”, a precizat pentru Revista Fermierului, Laurențiu Baciu.

Potrivit prognozei agrometeo valabilă în perioada 17-23 martie 2018 în România, sub aspect fenologic, culturile de orz şi grâu de toamnă semănate în epoca optimă vor înregistra formarea frunzei a treia şi înfrăţire (60-100%), cu o stare de vegetaţie în general bună şi medie. În semănăturile tardive vor predomina fazele de răsărire şi apariţia frunzei a treia (25-100%), plantele prezentând o uniformitate şi vigurozitate pe ansamblu medie şi slabă. Cultura de rapiţă înfiinţată în perioada optimă îşi va continua dezvoltarea aparatului foliar, în aproape toate zonele de cultură.

Publicat în Piata agricola

Valul de frig va persista în zilele următoare, pe 1 şi 2 martie urmând să se înregistreze valori de minus 22 de grade Celsius, inclusiv în Capitală unde vor fi minus 17 - minus 18 grade Celsius, iar miercuri dimineaţă, la scara întregii ţări, se vor înregistra temperaturi cuprinse între minus 21 grade - minus 11 grade Celsius, precizat directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu, la Comandamentul de iarnă pentru gestionarea efectelor fenomenelor meteorologice periculoase organizat la sediul MAI.

„Situaţia rămâne, să spunem, în continuare, sub incidenţa mesajelor emise, atât pentru persistenţa valului de frig, acestea rămân în vigoare până în data de 1 martie la ora 10:00, în continuare, atât nopţile, cât şi dimineţile chiar şi temperaturile maxime înregistrate pe parcursul zilelor vor fi deosebit de coborâte. Ne aşteptăm ca mâine-dimineaţă să avem minime cuprinse între minus 18 - minus 8 grade, minus 20 de grade în depresiunile din estul Transilvaniei şi în Moldova. Miercuri dimineaţă, de asemenea, minus 21 grade - minus 11 grade la scara întregii ţări. De asemenea, şi pentru ziua de 1 martie şi 2 martie în continuare se vor înregistra cele mai coborâte valori, chiar mai mult, minus 22 de grade, inclusiv la Bucureşti minus 17 - minus 18 grade. De aceea, luăm în analiză posibilitatea ca miercuri dimineaţă să prelungim avertizarea pentru valul de frig persistent, incluzând şi ziua de 2 martie, pentru că şi pe parcursul nopţii de miercuri spre joi şi joi spre vineri ne aşteptăm ca valul de frig să continue şi să se manifeste îndeosebi în regiunile extracarpatice, incluzând aici Moldova, Dobrogea, Muntenia şi Oltenia”, a precizat Elena Mateescu.

Informația succede prognoza ANM valabilă pentru perioada 26 februarie – 11 martie 2018 potrivit căreia vremea va fi mai rece decât în mod obişnuit, sub limita de ger, până pe 8 martie, în special noaptea şi dimineaţa, în timp ce probabilitatea apariţiei precipitaţiilor va fi ridicată pe tot parcursul intervalului, cu mici intermitenţe la nivel local.

În Banat, în perioada 26 februarie - 1 martie, regimul termic va fi caracterizat de valori cu mult mai mici decât cele climatologic specifice perioadei, sub limita de ger în cursul nopţilor şi al dimineţilor de 26, 27, 28 februarie şi 1 martie, când minimele vor coborî spre -14 grade, iar media maximelor se va situa în jurul a minus 5 grade Celsius. Ulterior, vremea va intra într-un proces de încălzire astfel că temperaturile maxime vor creşte până spre medii de 12 grade în 7 martie, apoi până la finalul celei de-a doua săptămâni, variaţiile de la o zi la alta nu vor fi semnificative, media pe regiune situându-se în jurul a 10 grade Celsius. Şi minimele vor creşte, de la medii de -14 grade Celsius în data de 1 martie, spre medii de 3 - 4 grade Celsius în zilele de 7 şi 8 martie, apoi, până în 11 martie, se vor situa în jurul a 2 grade Celsius. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi relativ ridicată, pe întregul interval de prognoză.

În Crişana, vremea va fi deosebit de rece, geroasă pe parcursul dimineţilor şi al nopţilor în perioada 26 februarie - 1 martie. Media maximelor va coborî spre -5 grade, în timp ce minimele vor scădea spre valori medii în jurul a -14 grade Celsius la mijlocul primei săptămâni. Apoi vremea va intra într-un proces de încălzire, urmând ca mediile temperaturii diurne să crească până spre 11 - 12 grade Celsius în zilele de 6 şi 7 martie, apoi până spre sfârşitul intervalului de prognoza variaţiile sa fie nesemnificative. Minimele vor urma un parcurs similar cu cel al maximelor şi vor creşte spre 2 - 3 grade Celsius în zilele de 7 şi 8 martie, pentru ca ulterior aceste valori să nu se modifice semnificativ. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi ridicată în prima decadă a lunii martie.

În Transilvania, în ultimele zile ale lunii februarie şi la început de martie, vremea va fi deosebit de rece, geroasă dimineaţa şi noaptea. Astfel, media temperaturilor diurne, uşor variabilă de la o zi la alta, se va încadra între -9 şi -7 grade Celsius, iar cea a minimelor între -13 şi -16 grade Celsius. O încălzire a vremii va avea loc în 7-8 martie, când în medie se vor înregistra temperaturi maxime de 10 grade, apoi, până la sfârşitul intervalului de prognoză, acestea se vor situa în jurul a 8 grade. Temperaturile minime vor avea un parcurs similar, fiind în creştere, de la o medie de -16 grade Ceksius în 2 martie, spre -1 - 0 grade Celsius în data de 11 martie. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi ridicată în zilele de 26 şi 27 februarie şi din nou în intervalul 2 -11 martie.

În Maramureş, vremea va fi deosebit de rece, geroasă dimineaţa şi noaptea, în intervalul 26 februarie -1 martie când temperaturile maxime, fără variaţii semnificative de la o zi la alta, vor avea o medie de aproximativ -7 grade. Apoi acestea vor creşte treptat şi vor ajunge la valori medii de 9 - 10 grade Celsius în zilele de 7 şi 8 martie şi, până la sfârşitul intervalului, respectiv 11 martie, nu vor avea variaţii importante. Minimele vor fi în creştere de la valori medii în jur de -15 grade în perioada 26 februarie - 1 martie, spre medii de 1 - 2 grade Celsius, în intervalul 7-11 martie. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi ridicata începând cu data de 2 martie.

În Moldova, în intervalul 26 februarie - 1 martie, vremea va fi deosebit de rece, geroasă dimineaţa şi noaptea, iar în jumătatea nordică a regiunii şi pe timpul zilei. Media temperaturilor maxime va fi de minus 12 grade – minus 11 grade Celsius, iar a minimelor de la -14 grade Celsius la începutul intervalului, până la minus 19 – minus 18 grade Celsius în dimineaţa zilei de 1 martie. Ulterior, vremea va intra într-un proces de încălzire treptată, astfel că mediile temperaturilor diurne vor creşte spre 8 grade în data de 7 martie, apoi nu vor fi variaţii notabile. Parcursul minimelor va fi similar cu cel al maximelor, acestea crescând de la o zi la alta, spre medii în jur de 0 grade în data de 7 martie, apoi nu vor varia semnificativ, situându-se până la sfârşitul intervalului de prognoză în jurul a -1 grad Celsius. Probabilitatea pentru precipitaţii va fi ridicată în primele zile şi în creştere în perioadele 3- 5 martie şi 7 - 11 martie.

În Dobrogea, până spre sfârşitul primei săptămâni de prognoză, valorile termice vor caracteriza o vreme deosebit de rece, geroasă dimineaţa şi noaptea. Mediile maximelor nu vor varia semnificativ în perioada 26 februarie - 1 martie, acestea urmând a coborî de la valori de -5 grade în 27 februarie, spre minus 8 – minus 7 grade Celsius în zilele de 28 februarie şi 1 martie. Ulterior acestei perioade, maximele vor creşte de la o zi la alta, ajungând spre medii de 4 - 5 grade Celsius în zilele de 5-6 martie, apoi în jurul a 9 grade Celsius, până spre sfârşitul celei de-a doua săptămâni de prognoză. Temperaturile minime vor scădea de la valori medii în jurul a - 8 grade Celsius în 27 februarie, spre minus 13 – minus 12 grade Celsius în 2 martie, apoi vor creşte de la o zi la alta până spre medii de 1 - 2 grade Celsius în data de 6 martie şi în jurul a 4 grade Celsius până în data de 11 martie. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi ridicată pe tot parcursul intervalului de prognoză, intensitatea mai mare a acestora urmând a se înregistra în perioada 26 - 28 februarie.

În Muntenia, primele zile din intervalul de referinţă vor fi caracterizate de o vreme deosebit de rece, geroasă dimineaţa şi noaptea, urmând ca media temperaturilor maxime să se situeze în jurul a -8 grade Celsius, iar cea a minimelor să fie de -9 grade Celsius în prima zi a intervalului şi în jur de -15 grade Celsius, în 2 martie. Apoi vremea se va încălzi de la o zi la alta, iar maximele vor fi cuprinse între -4 şi 11 grade Celsius, cele mai ridicate valori urmând a se consemna în perioada 7-11 martie. Mediile temperaturilor minime vor creşte spre -2 grade în data de 6 martie, apoi spre 1 - 2 grade Celsius în perioada 9-11 martie. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi ridicată în zilele de 26 şi 28 februarie şi după data de 2 martie.

În Oltenia, în ultimele zile de februarie şi începutul lunii martie, regimul termic va fi caracterizat de valori cu mult sub mediile multianuale, iar dimineaţa şi noaptea va fi ger. Astfel, mediile maximelor vor fi de -7 şi -6 grade Celsius, iar ale minimelor între -8 şi -15 grade Celsius, cele mai coborâte valori urmând a se înregistra în dimineţile de 28 februarie şi 1 martie. Ulterior, vremea va intra într-un proces de încălzire, urmând ca mediile temperaturilor diurne sa crească spre 8 - 10 grade Celsius în perioada 7-11 martie. În ceea ce priveşte parcursul minimelor, acestea vor creşte spre medii de 1 - 2 grade Celsius până la sfârşitul celei de-a doua săptămâni de prognoză. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi ridicată, pe întregul intervalul de prognoză.

La munte, în primele zile, vremea va fi geroasă în majoritatea masivelor montane. În perioada 26 februarie - 1 martie, mediile maximelor se vor încadra între -14 şi -12 grade Celsius, iar ale minimelor între -21 şi -18 grade Celsius. Din 2 martie, temperaturile vor fi, în general, în creştere, până spre sfârşitul celei de-a doua săptămâni de prognoză. Temperaturile maxime vor creşte spre medii de 3 - 4 grade Celsius, în data de 9 martie, apoi vor scădea uşor spre valori în jurul a 1 grad Celsius în zilele de 10 şi 11 martie. Minimele vor creşte spre medii de -2 grade Celsius, în dimineaţa zilei de 8 martie, apoi vor scădea, spre minus 4 – minus 2 grade Celsius, la sfârşitul intervalului. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi ridicată în zilele de 26-27 februarie şi în intervalul 2-11 martie.

Prognoza agrometeorologică, deloc pozitivă: se preconizează apariția îngălbenirii şi uscării frunzelor bazale, precum şi brunificarea vârfului acestora, îndeosebi în culturile înfiinţate tardiv

Potrivit prognozei agrometeo valabilă în perioada 27 februarie – 5 martie 2018, speciile de rapiţă, orz şi grâu de toamnă, precum şi cele pomi-viticole se vor afla în starea de repaus biologic în toate zonele de cultură.

Temperaturile minime din aer şi sol scăzute din intervalele cele mai reci, situate sub pragurile biologice critice de rezistenţă a plantelor (minus 10 – minus 15 grade Celsius), precum şi absenţa stratului protector de zăpadă sau a unui strat superficial (sub 10 cm), vor determina îngălbenirea şi uscarea frunzelor bazale, precum şi brunificarea vârfului acestora, îndeosebi în culturile înfiinţate tardiv.

În această perioadă va predomina o vreme mai rece decât în mod obișnuit, chiar deosebit de rece, în cea mai mare parte a țării.

Temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsă între minus 18 și 3 grade Celsius, abaterile termice negative fiind de 1 și 16 grade Celsius, în majoritatea zonelor de cultură. Temperatura maximă a aerului va oscila între -15 și 4 grade Celsius, pe aproape întreg teritoriul. Temperatura minimă a aerului se va încadra între -20 și 2 grade Celsius în cea mai mare parte a teritoriului, valori mai scăzute fiind posibile în zonele depresionare, producându-se îngheț la sol.

Se prognozează precipitații predominant sub formă de ninsoare la nivelul întregii țări, acestea fiind însoţite de intensificări ale vântului local cu aspect de viscol, îndeosebi în regiunile sudice și sud- estice. De asemenea, în prima parte a intervalului vor fi posibile cantități de apă mai însemnate.

Publicat în Agrometeo

Potrivit prognozei agrometeorologice valabile în perioada 31 ianuarie – 6 februarie 2018, întocmită de specialiștii ANM, temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsă între -7 și 10 grade Celsius, mai ridicată cu 1-8 grade Celsius comparativ cu mediile multianuale, în cea mai mare parte a zonelor de cultură.

„Temperatura maximă a aerului va oscila între 0 și 14 grade Celsius, pe aproape întreg teritoriul. Temperatura minimă a aerului se va încadra între -13 și 6 grade Celsius în cea mai mare parte a țării, cele mai scăzute valori fiind posibile în zonele depresionare, unde se va produce îngheț la sol”, se mai precizează în documentul ANM.

De asemenea, se prognozează precipitații predominant sub formă de ploi locale, dar și izolat mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare) în majoritatea regiunilor agricole, acestea fiind însoţite de intensificări temporare ale vântului.

Culturi de toamnă: posibile reluări lente și temporare ale proceselor de vegetație

În condiţiile agrometeorologice menţionate, mai precizează specialiștii agrometeo ai ANM, culturile de toamnă şi speciile pomi-viticole se vor afla în stadiul de repaus biologic, în aproape toată ţara. Local, pe fondul temperaturilor maxime mai ridicate din aer, vor fi posibile reluări lente şi temporare ale proceselor de vegetaţie ale culturilor de toamnă înfiinţate în epoca optimă, îndeosebi în zonele sudice şi estice.

Sub aspect fenologic, orzul şi grâul de toamnă se vor afla la răsărire, apariţia frunzei a treia şi înfrăţire (20-100%), starea de vegetaţie a plantelor fiind în general bună şi medie.

Cultura de rapiţă înfiinţată în perioada optimă va înregistra faza de dezvoltare a aparatului foliar (6-10 frunze), în cea mai mare parte a regiunilor agricole.

La pomii fructiferi şi viţa-de-vie se va menține starea de repaus vegetativ, în toate plantaţiile. Ca urmare, lucrările agricole de sezon se vor desfăşura pe ansamblu normal, exceptând zilele cu precipitaţii.

Pentru perioada prognozată, specialiștii agrometeo ai ANM recomandă controlul biologic sistematic pentru determinarea viabilităţii plantelor la culturile de toamnă şi a elementelor de rod la speciile pomi-viticole. De asemenea, trebuie avute în vedere administrarea îngrăşămintelor pe bază de azot la culturile de toamnă, precum şi a celor organice în vii şi livezi.

Publicat în Agrometeo

Pe terenurile fără strat protector de zăpadă, culturile de câmp vor putea fi afectate de temperaturile minime scăzute din aer, înregistrându-se brunificări și degerături ale frunzelor, păstrându-se totodată starea de repaus biologic la speciile de toamnă, pe aproape întreg teritoriul agricol, ca urmare a scăderii regimului termic din aer şi sol, anunță ANM.

În plus, dacă, la începutul perioadei vizate, vremea va fi normală sub aspect termic, ulterior aceasta va intra într-un proces de răcire, la nivelul întregii țări.

Sub aspect fenologic, orzul și grâul de toamnă se vor afla la răsărire, apariţia frunzei a treia şi înfrăţire (20-100%), în cea mai mare parte a țării.

La cultura de rapiță se va semnala înfrunzirea (7-12 frunze), la nivelul întregului teritoriu agricol.

În toate plantaţiile, la pomii fructiferi și vița-de-vie se va înregistra starea de repaus vegetativ. În zilele cu precipitaţii, lucrările agricole de sezon vor fi întrerupte temporar.

Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între -7 și 3 grade Celsius în primele zile, limite apropiate de normele climatologice, și -12 și -1°C spre sfârșitul perioadei, valori mai scăzute cu 1 și 5 grade Celsius comparativ cu mediile multianuale, în toate zonele de cultură.

Temperatura maximă a aerului se va încadra între -7 și 5 grade Celsius, pe aproape întreg teritoriul agricol.

Temperatura minimă a aerului va oscila între -17 grade Celsius și 1 grad Celsius în cea mai mare parte a ţării, producându-se îngheț la sol.

Se întrevăd precipitații mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), acestea fiind însoţite de intensificări temporare ale vântului, în majoritatea regiunilor agricole.

Rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm în cultura grâului de toamnă va prezenta valori satisfăcătoare, până la apropiate de optim și optime, pe majoritatea suprafețelor agricole. Izolat, în centrul, estul, nordul și nord-estul Moldovei, precum și în centrul Dobrogei, se vor înregistra deficite de apă în sol (secetă pedologică moderată și puternică).

Publicat în Agrometeo
Pagina 1 din 3