Redacția

Redacția

Conform anunțului făcut de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), marți, 13 august 2019, a fost planificată desfăşurarea ultimelor sesiuni de depunere a cererilor de sprijin aferente schemei de ajutor de stat - Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite şi schemei de ajutor de stat - Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor.

Sesiunea 4 de depunere a cererilor de sprijin pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, aferentă SubMăsurii 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite”, MĂSURA 8 - Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi în îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor, se va desfăşura în perioada 16 septembrie - 13 decembrie 2019, alocarea financiară fiind de 15 milioane de euro euro.

Sesiunea 3 de depunere a cererilor de sprijin pentru schema de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor”, aferentă Submăsurii 15.1 „Plăţi pentru angajamente de silvomediu”, MĂSURA 15 - Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor se va desfăşura în perioada 2 martie - 15 mai 2020, alocarea financiară fiind de circa 29 milioane de euro. Pentru această sesiune, cererea de sprijin reprezintă şi cerere de plată pentru anul 1.

Viticultorii interesaţi pot accesa fonduri pentru finanţarea programelor de restructurare sau reconversie a plantaţiilor viticole, în temeiul OMADR nr. 1508/2018, a anunțat Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), într-un comunicat remis vineri, 9 august 2019.

Banii sunt disponibili prin Programul Naţional de Sprijin (PNS) în Sectorul Vitivinicol 2019 - 2023. Prin accesarea acestei măsuri, producătorii din România au posibilitatea să-şi restructureze sau modernizeze suprafeţele cu viţă-de-vie, astfel încât să corespundă cerinţelor actuale ale pieţei. Programul de sprijin vizat reprezintă una dintre măsurile de administrare a potenţialului productiv viticol luată de Comisia Europeană (CE) atât pentru a întări echilibrul pieţei vitivinicole, cât şi în vederea unei mai bune adaptări a ofertei la cerere pentru anumite tipuri de produse vitivinicole, ce vizează anumite suprafeţe viticole a căror producţie nu este adaptată cererii, dar se poate adapta cu ajutorul unei restructurări a plantaţiilor.

Această restructurare a plantaţiilor se poate realiza prin reconversia soiurilor, inclusiv prin supraaltoire, reamplasarea parcelelor viticole, replantarea ca urmare a defrişării obligatorii a plantaţiilor viticole din motive sanitare sau fitosanitare, proiectarea, instalarea sau înlocuirea sistemului de susţinere pentru conducere şi palisaj, modernizarea formei de conducere a viţei-de-vie prin trecerea de la cultura joasă la cultura semiînaltă şi înaltă, modernizarea sistemului de susţinere prin înlocuirea sârmelor şi instalarea a trei rânduri de sârme, dintre care minimum două duble, la sistemul pentru conducere şi palisaj în vederea susţinerii butucilor şi conducerea lăstarilor, instalarea de sisteme de irigaţii prin picurare, inclusiv pentru viticultorii care au accesat programele anterioare de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole.

În perioada 2019 - 2023, România îşi propune să restructureze, anual, o suprafaţă de viţă-de-vie de aproximativ 1 000 - 1 800 hectare, ceea ce ar reprezenta un procent anual de 0,5 - 1% din suprafaţa viticolă totală. În perioada anterioară de programare, 2014-2018, în România a fost supusă măsurii de restructurare/reconversie o suprafaţă cultivată cu viţă-de-vie de 16 235 hectare.

Beneficiarii programelor de restructurare/reconversie sunt producătorii viticoli, persoane fizice sau juridice care deţin şi/sau exploatează suprafeţe de viţă-de-vie cu soiuri nobile.

În anul financiar 2019, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a autorizat la plată, până în prezent, suma de 8,45 milioane de euro din Fondul European de Garantare Agricolă, pentru măsura de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole.

De asemenea, din PNS al României se mai acordă ajutoare pentru următoarele măsuri: ajutor financiar la plata primelor de asigurare a recoltei pentru suprafeţele cu soiuri de struguri pentru vin, investiţiile în sectorul vinicol, ajutorul financiar pentru distilarea subproduselor, promovarea vinurilor.

Autoritățile sanitare veterinare din județul Dolj au anunțat că au fost depistate alte focare de pestă porcină africană (PPA) în comuna Călărași, miercuri, 7 august 2019.

Astfel, sunt confirmate în acest moment nouă focare de PPA și au fost sacrificaţi 259 de porci.

„Miercuri, am avut acţiune în satul Sărata, din comuna Călăraşi, şi au fost ucişi 259 de porci. S-au descoperit opt-nouă focare în sat şi, astfel, am decis în Centrul Local de Combatere a Bolilor să luăm măsura uciderii tuturor animalelor. Majoritatea localităţilor afectate sunt pe Valea Dunării, în total sunt 24 – 25 de localităţi în care s-a identificat existenţa virusului”, conform anunțului făcut, joi, 8 august 2019, de purtătorul de cuvânt al DSVSA Dolj, Costică Retea.

De la începutul apariţiei pestei porcine în Dolj, în acest an, au fost sacrificaţi aproape 3 000 de porci.

Medicii spun că virusul este foarte rezistent şi se aşteaptă ca, de la o zi la alta, să apară noi focare.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a virat în conturile Direcţiilor Agricole Judeţene (DAJ) suma totală de 201,5 milioane de lei, reprezentând plata beneficiarilor înscrişi în programul de sprijin pentru tomate din Ciclul I, informează instituţia, printr-un comunicat remis presei, miercuri, 7 august 2019.

Conform sursei citate, dintr-un număr de 19 166 de legumicultori înscrişi în ciclul I, 14 398 au depus cereri şi au primit banii, iar 8 952 încă livrează pe piaţă, întrucât au obţinut producţie suplimentară, cei mai mulţi provenind din judeţele Olt (5 250), Galaţi (4 100), Giurgiu (1 951), Dolj (1 780).

„Programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, cu ajutorul căruia producătorii agricoli din România sunt susţinuţi, se află în al treilea an de implementare, asigurându-se astfel necesarul de consum intern de tomate proaspete din producţia autohtonă, începând cu luna mai şi până în decembrie”, menționează vocile autorizate ale ministerului de resort.

Ajutorul de minimis este de 3 000 de euro pe an.

În vederea acordării acestui ajutor, solicitanţii trebuie să deţină o suprafaţă cultivată cu tomate în spaţii protejate de minimum 1 000 mp, să obţină o producţie de minim două kg de tomate/mp şi să valorifice o cantitate de tomate de minimum 2 000 kg, dovedită cu documente justificative, de pe suprafaţa de teren menţionată.

De asemenea, aceştia trebuie să fie înregistraţi în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţele cultivate cu tomate în sere şi solarii.

Prin vocile sale autorizate, Prefectura Galați a anunțat apariția unui nou focar de pestă porcină (PPA) într-o gospodărie din comuna Negrilești, aproape de granița cu Republica Moldova, motiv pentru care s-a demarat eutanasierea tuturor suinelor din exploatații, miercuri, 7 august 2019.

„S-a decis, astfel, uciderea preventivă a suinelor din această localitate; interzicerea ieșirii din exploatații a cărnii, a produselor din carne de porc, a furajelor, a ustensilelor și a altor obiecte susceptibile de a transmite boala; interzicerea ieșirii animalelor din specia suine din exploatațiile suspecte, iar pentru celelalte specii doar cu acordul DSVSA; instituirea unei zone de control temporar în jurul exploatației, unde se vor aplica măsuri de prevenire a difuzării bolii din focar etc.”, afirmă reprezentanții Executivului în teritoriu.

La Negrilești sunt înregistrate 143 de curți, cu un efectiv de 464 de porci.

În această vară, în județul Galați au fost eutanasiați peste 500 de porci ca măsură de prevenire a răspândirii pestei porcine.

Adjunctul reprezentantului Guvernului în teritoriu, subprefectul judeţului Gabriel Marinov, a declarat la finele unei şedinţe pe tema pagubelor produse de secetă că mai bine de 26 000 de hectare de culturi agricole, înfiinţate în toamna anului trecut şi în primăvara acestui an, au fost afectate de temperaturile ridicate înregistrate în ultimele luni.

Prejudiciul a fost constatat de comisii judeţene formate din specialişti în agricultură, iar culturile agricole din 30 de unităţi administrativ-teritoriale au fost afectate în proporţie de peste 30%.

„Suprafaţa totală afectată la nivelul judeţului de seceta prelungită din primăvara-vara anului 2019 este de 26 010,88 de hectare. Din acest total, 15 730,71 de hectare reprezintă suprafaţa cultivată de persoane juridice, valoarea pagubelor înregistrate de acestea fiind estimată la 20 852 574 lei”, a precizat, pentru presa centrală, subprefectul Marinov.

În prezent, angajaţii Prefecturii judeţului lucrează pentru centralizarea proceselor verbale de constatare a pagubelor pentru a fi prezentate Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.

Suma totală autorizată până în prezent la plată pentru Campania 2018 este în valoare de 2,62 miliarde de euro, informează Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), precizând că plafonul alocat României pentru plăţile directe, pentru intervalul amintit, este de 1,912 miliarde de euro.

Potrivit unui comunicat al APIA, remis presei, marţi, 6 august 2019, autorizarea plăţilor pentru Campania 2018 continuă şi în perioada imediat următoare.

„În ultima lună, a fost autorizată la plată suma de 10,56 milioane de euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Buget Naţional, astfel că, până în acest moment, suma totală autorizată la plată pentru Campania 2018 este în valoare de 2,62 miliarde de euro. Precizăm că, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 891/21.06.2018, plafonul alocat României pentru plăţile directe, pentru Campania 2018, este de 1,912 miliarde de euro”, se menţionează în comunicat.

APIA reaminteşte că, în momentul de faţă, se află în derulare Campania de control la faţa locului, conform termenelor prevăzute în Ordinul nr. 69 din 25.01.2019 al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Controalele pe teren sunt programate a se desfăşura până la data de 1 octombrie 2019.

Mai bine de 100 de kilograme de peşte din specia somn au fost confiscate de poliţiştii de frontieră mehedinţeni, după ce au depistat un cetăţean care transporta peştele într-un autoturism, în condiţii improprii, fără documente legale, duminică, 4 august 2019, în zona Sviniţa.

Depistarea transportului a avut loc în cadrul unei acţiuni de combatere a braconajului piscicol efectuat în zonă, arată un comunicat al Poliţiei de Frontieră Timişoara.

La controlul autoturismului, poliţiştii de frontieră au depistat în portbagaj 104 kilograme de peşte care era transportat în saci de plastic. Cantitatea de peşte îi aparţinea unui bărbat în vârstă de 48 ani, din judeţul Caraş-Severin.

Peştele a fost ridicat în vederea confiscării şi predat unei societăţi comerciale autorizate, conform prevederilor legale, iar în cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de comercializare ilegală a peştelui ori deţinere sau transport în vederea comercializării fără documente legale, la finalizare fiind dispuse măsurile legale care se impun.

Potrivit notificării primite de polițiștii români de frontieră de la omologii bulgari, au fost introduse unele măsuri pentru limitarea răspândirii pestei porcine africane (PPA) în regiunile de la graniţa cu România, în acest context fiind interzise importurile de materii prime şi produse procesate din carne de porc, a anunțat, luni, 5 august 2019, Garda de Coastă.

Conform anunțului făcut, autorităţile de frontieră bulgare au informat Poliţia de Frontieră Română, prin Centrul Comun de Contact (CCC) Giurgiu-Ruse, despre faptul că mai multe regiuni din partea de nord a Bulgariei au fost declarate zone calamitate de PPA şi, în consecinţă, au fost luate măsuri pentru limitarea răspândirii acestui virus pe teritoriul naţional.

Ca atare, autorităţile bulgare interzic importurile de materii prime sau produse alimentare de origine animală care conţin carne de porc sau diferite alte produse din porc, cu excepţia cazului în care acestea sunt însoţite de o documentaţie veterinară corespunzătoare, iar cetăţenii români pot fi supuşi controlului fizic al mijlocului de transport la punctele de trecere a frontierei către Bulgaria, ca măsură de susţinere a embargoului instituit.

„Pentru evitarea aglomerărilor, recomandăm participanţilor la trafic tranzitarea tuturor punctelor de frontieră existente la graniţă, astfel încât să se preîntâmpine apariţia suprasolicitărilor doar a unora dintre acestea, din cauza unui număr mare de călători, într-un timp foarte scurt”, se arată în comunicatul Gărzii de Coastă.

În judeţul Constanţa, la graniţa cu Bulgaria, sunt cinci puncte de trecere a frontierei cu specific rutier, în total fiind disponibile nouă benzi de control pe sensul de intrare în ţară, respectiv 10 benzi pe sensul de ieşire, la: Vama Veche - Durankulak; Ostrov - Silistra; Negru Vodă - Kardam, iar la Lipniţa - Kainardja şi Dobromir - Krushari, punctele de trecere a frontierei comune sunt deschise pentru autoturisme cu greutate totală maxim admisă de 3,5 tone, programul de funcţionare fiind de la ora 8:00 la ora 20:00.

Intenţia executivului de la București de a introduce o taxă suplimentară pentru băuturile răcoritoare cu conţinut de zahăr este o măsură discriminatorie şi disproporţionată, pentru că băuturile răcoritoare reprezintă, în medie, doar trei procente din aportul caloric zilnic al unui adult, iar unicul său scop pare să fie creşterea încasărilor la bugetul de stat, afirmă Asociaţia Naţională a Băuturilor Răcoritoare (ANBR), într-un comunicat remis joi, 1 august 2019.

„Asociaţia Naţională a Băuturilor Răcoritoare (ANBR) a aflat cu mare surprindere, din presă, de intenţia Guvernului României de a introduce o taxă suplimentară pentru băuturile răcoritoare cu conţinut de zahăr. Considerăm că această măsură ar fi discriminatorie şi disproporţionată, iar unicul său scop pare să fie creşterea încasărilor la bugetul de stat. Iniţiativa Guvernului României reprezintă o suprataxă ce va afecta direct consumatorul român”, afirmă producătorii de băuturi răcoritoare.

ANBR aminteşte că, în urmă cu patru luni, aceeaşi majoritate parlamentară a respins prin vot, în plen, o iniţiativă similară a USR, de taxare suplimentară a băuturilor răcoritoare.

„Respingerea a fost motivată de faptul că măsura era discriminatorie. ANBR consideră că taxa este ineficientă din cauza impactului negativ în economie şi pentru că nu generează schimbări care să ducă la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei. Totodată, taxa este discriminatorie pentru că băuturile răcoritoare reprezintă, în medie, doar 3% din aportul caloric zilnic al unui adult”, mai precizează sursa citată.

Organizația citată precizează că a iniţiat deja demersuri pentru a relua discuţiile cu reprezentanţii autorităţilor privind „efectele nefaste” ale aceste iniţiative pentru economia românească, respectiv creşterea preţurilor la raft cu până la 90%, scăderea semnificativă a contribuţiilor (impozit pe profit, taxe salariale) la bugetul statului, disponibilizări şi creşterea inflaţiei. Foarte important, va fi afectat întregul lanţ valoric al acestui sector economic, care are peste 60 000 de angajaţi, de la fermierii români ce cultivă sfeclă de zahăr, la producătorii de materii prime şi echipamente şi până la distribuitori şi magazine.

„Studiile de specialitate, fie că vorbim despre studii ale Comisiei Europene sau ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, confirmă faptul că un stil de viaţă sănătos este încurajat, în primul rând, prin programe de educaţie şi informare, şi nu prin taxare suplimentară. Astfel, taxa pe băuturi răcoritoare este unul dintre cele mai puţin eficiente instrumente, nefiind inclusă pe lista de recomandări de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii. De altfel, această taxă nu şi-a dovedit efectele în ţările în care a fost implementată. De exemplu, în Danemarca s-a renunţat, în 2014, la taxarea băuturilor răcoritoare cu zahăr, pentru că nu s-au constatat efecte benefice pentru sănătatea populaţiei, iar industria băuturilor răcoritoare, precum şi cele conexe, au fost afectate pe termen lung”, atrage atenţia ANBR.

Asociaţia Naţională a Băuturilor Răcoritoare este o asociaţie nonprofit, al cărei scop este să reprezinte interesele membrilor săi. ANBR este membru Romalimenta (Federaţia Patronală din Industria Alimentară) şi UNESDA (Uniunea Europeană a Asociaţiilor Producătorilor de Băuturi Răcoritoare).

Pagina 1 din 33