Un aspect cu care autoritățile de la București nu sunt de acord este și cel care vizează cofinanțarea națională a plăților directe, demers care ar genera o concurență neloială între statele membre UE dar, mai ales, va mări și mai mult ecartul între Est și Vest, ca urmare a existenței unui surplus de capital (inclusiv bugetar) în statele dezvoltate, față de un deficit de capital în statele mai puțin avansate, a mărturisit secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Dumitru Daniel Botănoiu, cu ocazia reuniunii dedicate Politicii Agricole Comune (PAC) şi Politicii de Coeziune, eveniment desfășurat la Parlamentul României în zilele de 19 și 20 martie 2019.

În discursul său, secretarul de stat a subliniat totodată că sub nicio formă nu poate fi acceptată plafonarea plăților directe care va afecta grav fermele mari, ce respectă standardele de mediu și care vor pierde în competitivitate în raport cu importurile din țările terțe.

„Fermele de mărime mai mare sunt cele care asigură securitatea alimentară, aplică standarde înalte și contribuie esențial la economia țării”, a adăugat oficialul ministerului de resort.

Pe de altă parte, la capitolul elemente de susținere a PAC, în ceea ce privește continuarea convergenței plăților directe, Botănoiu consideră că acesta este un aspect pozitiv.

„(...) România pledează pentru un plafon anual al cheltuielilor finanțate din FEGA, cel puțin la nivelul din 2019, de cca. 1,9 miliarde euro. Salutăm aplicarea degresivității și susținem demersurile de simplificare a PAC. Totodată, constatăm menținerea sprijinului pentru tinerii fermieri și o extindere a efortului programatic către dezvoltarea satelor inteligente. De asemenea, suntem de acord menținerea celor doi piloni ai PAC și a instrumentelor de management al riscurilor în agricultură, precum și cu necesitatea stimulării cercetării și inovării în domeniul alimentației, agriculturii, dezvoltării rurale și al bioeconomiei cercetării și inovării agricole”, a continuat secretarul de stat.

El a vorbit în cadrul dezbaterii și despre reînnoirea generațiilor, subliniind că „atragerea și menținerea tinerilor în zona rurală, facilitând transferul fermelor, accesul la teren, finanțare, instruire și inovare, trebuie să constituie propuneri concrete de sprijin pentru atragerea tinerilor în mediul rural și să vizeze măsuri în domeniul agricol (sprijin pentru instalare, pentru tineri fermieri), fiscale (facilitatea creditelor), sociale (dezvoltarea de activități non agricole în mediul rural pentru creșterea atractivității), educaționale și patrimoniale (facilitarea transferului fermei, încurajarea pensionării celor vârstnici pentru a atrage fermierii tineri)”.

Secretarul de stat Daniel Dumitru Botănoiu a participat în 19 martie 2019 la Reuniunea dedicată Politicii Agricole Comune şi Politicii de Coeziune, ce s-a desfășurat la Parlamentul României.

Reuniunea a continuat miercuri, 20 martie 2019, cu o discuție privind încurajarea micilor fermieri în noul context bugetar şi al revoluției digitale şi lanțurile alimentare.

Au fost invitați să susțină prezentări directorul general adjunct, al Direcției Generale Agricultură şi Dezvoltare Rurală, din cadrul Comisiei Europene, Mihai Dumitru, Vicepreședintele Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare durabilă din Parlamentul European, Gabriela Zoană, președintele Comisiei pentru agricultură, Parlamentul Croației Domnul Tomislav Panenic, și secretarul general, European Landowners' Organization, Thierry de l'Escaille.

Publicat în Știri interne

Pentru anul în curs, valoarea totală maximă a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor va fi de 72.075.000 de lei, din care 34.525.000 de lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine, respectiv 37.550.000 de lei pentru speciile ovine şi caprine, iar aceasta se asigură de la bugetul de stat, prin Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), este anunțul făcut de instituția citată marți, 19 martie 2019.

Prin Hotărârea pentru modificarea și completarea HG 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor din 19 martie a.c., Executivul de la București a decis reglementarea posibilității rectificării cererii inițiale și ajustării sumelor solicitate atunci când se înregistrează diminuări de efective mai mari de 10% pe beneficiar, în condițiile în care, pe parcursul unui an, în exploatațiile de creștere a animalelor au loc variații ale șeptelului.

„Ținând cont de faptul că, în etapa de verificare a cererilor inițiale, centrele județene APIA nu aprobă sume, ci doar le determină, le centralizează și le comunică la APIA central, se impune modificarea corespunzătoare pentru această acțiune, în sensul înlocuirii termenului «aprobă» cu «determină»”, precizează legiuitorul într-un comunicat de presă.

Ajutoarele sunt furnizate sub formă de servicii subvenţionate microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii, respectiv întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care deţin certificat de producător/atestat de producător, după caz, precum şi persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei de produse agricole.

Cererile de plată a ajutorului de stat pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, precum și pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completate de către solicitanţii prestatori ai serviciilor, se depun lunar/trimestrial, conform opţiunii menţionate în cererea iniţială, în termen de 20 de zile lucrătoare următoare încheierii lunii/trimestrului pentru care se solicită ajutorul de stat.

Publicat în Finantari

Valoarea plafonului dedicat ajutoarelor naţionale tranzitorii (ANT) în sectoarele vegetal și zootehnic, pentru anul de cerere 2018, este de 268.466.600 de euro, care se asigură de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), este anunțul făcut de instituția citată, marți, 19 martie 2019.

Hotărârea a fost luată în ședința Executivului de la București din data de 19 martie a.c. și se estimează că aproximativ 189.000 de fermieri vor beneficia de cel puțin un sprijin prin ANT. În plus, specialiștii MADR au previzionat că se vor efectua plăți pentru 11 milioane de capete de animale și 1.4 milioane de tone de lapte.

Potrivit unui comunicat de presă remis la redacție, în sectorul vegetal, 102.361.800 de euro se vor distribui pentru culturile amplasate pe teren arabil. De asemenea, 6.600 de euro vor fi disponibili pentru in pentru fibră şi cânepă pentru fibră, 1.656.200 de euro pentru tutun, 100.800 de euro pentru hamei, iar 1.818.600 de euro pentru sfeclă de zahăr.

„Cuantumul per hectar se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin raportarea sumelor prevăzute la suprafețele eligibile corespunzătoare”, au precizat oficialii ministerului de resort. Mai exact, în cazul ANT pentru culturi amplasate pe teren arabil, cuantumul este de 14,7033 euro/ha. ANT 2 și 3 - in și cânepă pentru fibră vor avea drept cuantum 7,6474 euro/ha, în timp ce ANT 4 pentru tutun are disponibilă suma de 1.487,6627 euro/ha. În ceea ce privește ANT 5 pentru hamei, beneficiarii vor primi 381,5147 euro/ha, iar la ANT 6 pentru sfeclă de zahăr, cuantumul va fi de 77,8186 euro/ha.

Pentru a încasa sumele aferente, în ceea ce privește sectorul vegetal, producătorii agricoli trebuie să fie înscriși în evidențele APIA, să exploateze suprafețe eligibile pe care se află culturi amplasate pe teren arabil și să dețină contract cu procesatorii pentru livrarea producțiilor obținute de in, cînepă, hamei, tutun și sfeclă de zahăr. Pentru cultura de cânepă, este necesară și autorizația de cultivare.

Aproape 94 de milioane de euro pentru bovinele de carne

În altă ordine de idei, Guvernul Dăncilă a decis și cu privire la sectorul zootehnic, astfel că 22.228.800 de euro vor fi repartizate pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul lapte, 93.416.400 de euro vor merge către schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul carne, respectiv 46.877.400 de euro pentru schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine.

„Cuantumul per unitatea de măsură se calculează de către APIA, prin raportarea sumelor prevăzute la cantităţile de lapte livrate şi/sau vândute direct eligibile la efectivele de bovine, respectiv la efectivele de femele ovine/caprine eligibile”, au adăugat specialiștii MADR. Concret, ANT 7 - schema decuplată de producție, specia bovine - sector lapte, suma va fi de 16,5777 euro/cap, la ANT 8 schema decuplată de producție, specia bovine - sector carne - cuantumul va fi de 76,0774 euro/cap, în timp ce la ANT 9 - schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine - cuantumul va fi de 4,8503 euro/cap de animal.

Și fermierii din sectorul zootehnic trebuie să îndeplinească anumite condiții pentru a-și primi banii. Astfel, în cazul acordării „ANT bovine lapte”, vorbim practic de obligativitatea deținerii de exploatații înregistrate în RNE, în care să existe cel puţin un animal identificat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/sau suine, iar solicitantul să fi livrat şi/sau vândut direct o cantitate de minimum trei tone de lapte în anul de referinţă.

Pentru a fi eligibil la încasarea „ANT bovine carne”, solicitantul trebuie să fi deținut un efectiv de minimum trei capete bovine cu vârsta de minimum 16 luni la data de referinţă, înregistrate în RNE.

Nu în ultimul rând, se va primi „ANT ovine/caprine” pentru efectivul din exploataţia înregistrată în RNE de minimum 50 de capete de femele ovine/25 de capete de femele caprine, care au împlinit vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului în care se depune cererea unică de plată.

Publicat în Finantari

În ceea ce privește implementarea PNDR 2020, în prezent sunt înregistrate întârzieri pe zona beneficiarilor publici și pe cea de irigații, a declarat secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Eugeniu Crunțeanu, vineri, 15 martie 2019, la Brăila.

Fostul șef AFIR a adăugat că plăţile în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020) făcute prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) au ajuns la 50%.

„Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a plătit, până în momentul de faţă, către beneficiarii ei, dintr-un total de 8,13 miliarde de euro, cât are Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pe perioada 2014 - 2020, o sumă de 4,62 miliarde euro, practic am ajuns la 50% din program. Implementarea programului este, în acest moment, într-un punct extrem de important, şi am venit să vorbim despre locurile unde mai avem restanţe, unde mai avem întârzieri. Întârzieri sunt în zona de beneficiari publici şi pe cea de irigaţii, pe măsura 4.3”, a declarat Crunțeanu.

Potrivit Agerpres, Crunțeanu s-a aflat la Brăila pentru a dezbate stadiul implementării în judeţele Brăila şi Galaţi a Măsurii 4.3 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, componenta infrastructura de irigaţii, Brăila aflându-se pe primul loc la Măsura 4.3, cu 71 de proiecte câştigate, în valoare de 70 milioane de euro.

„Pentru zona de sud a României, acest sector al irigaţiilor este unul extrem de important. Întrucât ne apropiem cu paşi repezi de perioada în care UAI-urile vor solicita apă pentru irigaţii, am zis să mergem peste tot în ţară unde avem proiecte pe Măsura 4.3 şi să luăm proiect cu proiect, şi să vedem care este stadiul fizic şi financiar şi ce probleme apar în implementarea acestui proiect. Avem un program naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii, care în momentul de faţă are 47 de puncte de lucru pornite în care se lucrează. În cursul anului 2019, vor mai fi pornite încă 30 de şantiere”, a adăugat secretarul de stat.

Daniel Eugeniu Crunțeanu, care coordonează şi activitatea APIA, a precizat că, în prezent, pe campania din 2018, au fost făcute plăţi în procent de peste 93%.

„Din punctul de vedere al depunerii cererilor de plată pe campania 2019, am avut programaţi până ieri un număr de 139.038 de fermieri, din care s-au prezentat şi au fost introduşi în sistem 135.360 fermieri, care au în lucru o suprafaţă de 394.984 hectare”, a completat Crunțeanu.

Publicat în Finantari

La data de 14 martie 2019, ritmurile de creștere se desfășoară normal la culturile semănate în perioada optimă și pe terenurile cu umiditate suficientă, iar culturile sunt uniforme și viguroase, este anunțul făcut joi de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Cu toate acestea, se mai precizează într-un anunț făcut de specialiștii ministerului de resort, culturile agricole de toamnă în primăvara lui 2019 au câteva particularități care impun măsuri tehnologice specifice, menite să stimuleze pe cât posibil vegetația și să elimine orice concurență a buruienilor din cultură.

„Având în vedere evoluția vremii, în această perioadă se aplică îngrășămintele minerale pe bază de azot și potasiu la culturile de toamnă, în funcție de zonă, fiind necesară realizarea unei fertilizări suplimentare cu azot”, se menționează în document. „Luând în considerare și rezerva de umiditate existentă în sol, se recomandă fracționarea dozei de azot, în 3-4 etape, în vederea sporirii gradului de utilizare a îngrășămintelor cu azot, prin menținerea unei concentrații mărite, în zona de maximă dezvoltare a rădăcinilor la grâu. Datorită faptului că prognoza vegetativă la cultura de grâu indică valori reduse ale taliei plantelor cu internodii scurte, nu se recomandă utilizarea regulatorilor de creștere. Se recomandă utilizarea îngrășămintelor foliare cu microelemente și macroelemente ușor asimilabile asociate cu tratamente fitosanitare pentru echilibrarea nutriției”.

De asemenea, o atenție specială se impune a se acorda stării de aprovizionare a solului cu apă, urmărindu-se în mod deosebit adaptarea intervențiilor tehnologice capabile să conserve apa existentă în sol.

Potrivit centralizării datelor disponibile la nivel de țară, agronomii MADR au concluzionat că orzul şi grâul de toamnă sunt în faza de formare a frunzei a treia și respectiv înfrățire, iar cultura de rapiţă parcurge etapa de dezvoltare a aparatului foliar.

De asemenea, din evaluările de pe teren, la modul general, până în prezent nu a fost semnalată nicio suprafață afectată de boli sau dăunători specifici, însă ținând cont de încălzirea vremii este necesară supravegherea permanentă a culturilor, astfel încât efectuarea tratamentelor de primăvară să se facă în stadiile primare ale manifestării bolilor/dăunătorilor.

Conform statisticilor MADR, în toamna anului 2018 s-a însămânțat o suprafață de 3.004.800 ha, din care grâul ocupă 2.055.682 ha, orzul 266.585 ha și rapița 476.936 ha.

Publicat în Cultura mare
Miercuri, 13 Martie 2019 12:53

Așa se explică prețul mare al cartofilor!

Într-o emisiune televizată, difuzată de TVR 1, marți, 12 martie 2019, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a explicat telespectatorilor că majorarea preţului la cartofi este generată de costurile cu depozitarea înregistrate de fermieri în timpul iernii.

„Preţul cartofilor a avut cea mai mare creştere, dar este firesc peste iarnă. Sunt lucruri de înţeles. Acest cartof nu-l scoatem azi din sol, l-am scos anul trecut. Vedeţi, cartoful s-a obţinut anul trecut. Eu spun că este explicabilă această creştere, pentru că ei cheltuiesc în timpul iernii cu depozitarea, îi ţin la o temperatură unde să nu pornească vegetaţia şi această tehnologie, acest procedeu şi mod de păstrare este însoţit de costuri”, a fost explicația șefului ministerului de resort cu privire la scumpirea cartofilor cu 21% de la începutul acestui an.

După un an 2018 dificil pe fondul condițiilor agrometeorologice dificile, prețurile au explodat (1,7 lei/kg la poarta fermei), în condițiile în care, în urmă cu doar doi ani, prețul ajunsese la 40 de bani pe kilogram.

În contextul în care, în toamna anului trecut, cultivatorii români de cartof și-au vândut producția în supermarketuri la promoții cu 80-90 de bani pe kilogram, în prezent, când prețul la poarta fermei aproape că s-a dublat, au ajuns sa nu mai aibă stocuri.

Statisticile specializate spun că suprafețele cultivate cu cartof în România sunt tot mai mici de la an la an, ba chiar în scădere semnificativă în ultimul deceniu - 33.246 ha în 2018, față de 54.000 ha în 2013.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) relevă că prețurile cartofului au continuat să se majoreze în februarie 2019, acestea urcând cu 9,98% faţă de ianuarie şi cu 21% față de decembrie 2018.

În general, prețurile mărfurilor alimentare au cunoscut un reviriment de 1,27 la sută în februarie faţă de luna precedentă şi de 2,59% față de ultima lună a anului trecut.

Prețurile de consum au crescut cu 0,79% în februarie 2019, comparativ cu luna anterioară, în timp ce rata anuală a inflației a urcat la 3,83%, pe fondul scumpirii alimentelor cu 4,46%, a mărfurilor nealimentare cu 3,74% și al serviciilor cu 3,08%, relevă statistica INS, dată publicității marți, 12 martie 2019.

Publicat în România Agricolă

Fermierii care vor facilita accesul la muncă a cel puțin doi tineri, pentru cel puțin un an, ar urma să încaseze un sprijin financiar lunar de 1.000 de lei pentru fiecare persoană, conform proiectului de hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 336/2018.

Pentru asta, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) ar urma să aloce în acest an 30 de milioane de lei, sumă necesară, printre altele, acordării unor facilităţi fiscale atât pentru angajator, cât şi pentru angajat.

„Prin Legea nr. 336/2018, a fost adoptat Programul pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură şi industria alimentară. Scopul Programului îl constituie crearea de noi locuri de muncă, reprezentând un instrument activ în vederea atragerii tinerilor către munca în agricultură, acvacultură şi industria alimentară. Programul vizează acordarea unui sprijin financiar angajatorilor-fermieri în vederea angajării, cu normă întreagă, a tinerilor beneficiari ai Programului pe perioadă nedeterminată sau determinată, dar nu mai puţin de 12 luni”, potrivit proiectului de hotărâre publicat pe pagina de internet a ministerului de resort.

Astfel, angajatorul-fermier care face dovada angajării a doi tineri beneficiari ai Programului beneficiază de un sprijin financiar lunar de 1.000 de lei pentru fiecare persoană, dacă aceasta are studii superioare de specialitate în domeniul agricol, acvacultură şi/sau industrie alimentară, de 750 lei pentru persoanele cu studii medii de specialitate, precum şi cursuri de formare profesională de scurtă durată în domeniul agricol, al acvaculturii şi/sau industriei alimentare şi de 500 lei pentru persoanele fără studii.

Conform proiectului de hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 336/2018, tinerii beneficiari ai Programului trebuie să aibă studii de specialitate în domeniul agricol, al acvaculturii şi/sau industriei alimentare, conform codurilor COR.

„Pentru a beneficia de prevederile prezentei legi, angajatorii-fermieri au obligaţia de a încheia cu tinerii beneficiari ai Programului contracte individuale de muncă cu normă întreagă, pe perioadă nedeterminată sau determinată, dar nu mai puţin de 12 luni, potrivit prevederilor Legii nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Prin derogare de la prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, tânărul beneficiar al Programului care a fost angajat în condiţiile prezentei legi beneficiază de scutiri de la plata impozitului pe venit aferent salariului brut stabilit potrivit contractului individual de muncă încheiat în cadrul Programului”, se arată în document.

Programul va contribui la creşterea forţei de muncă în agricultură, acvacultură şi industria alimentară cu aproximativ 3.000 de persoane, pentru anul 2019, tineri beneficiari ai programului cu studii superioare, cu studii medii de specialitate, precum şi cursuri de formare profesională de scurtă durată în domeniul agricol, al acvaculturii şi/sau industriei alimentare şi fără studii, contribuind la creşterea gradului de profesionalizare şi reîntinerire a forţei de muncă, precum şi la reducerea şomajului în rândul tinerilor din mediul rural.

„Valoarea Programului corespunzătoare anului 2019 este de 30.000 mii lei în limita sumelor aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu această destinaţie, urmând ca valoarea aferentă anului 2020 să se aprobe prin hotărâre a guvernului, în limita prevederilor bugetare aprobate prin legile bugetare anuale cu această destinaţie”, se precizează în proiectul de hotărâre.

Înscrierea în Program se face până la data de 31 decembrie 2020.

Muncă neplătită

Țara noastră este una cu cel mai ridicat potenţial în sectorul agricol, la nivelul comunității europene. România are a şasea mare suprafaţă agricolă utilizată dintre ţările UE, însă se confruntă cu un randament scăzut al producţiei din cauza mai multor factori, între care cel mai important este criza forţei de muncă.

Potrivit Eurostat, în România, forţa de muncă ocupată în agricultură este de 1,6 milioane de persoane, ocupând locul al doilea, după Polonia. Cu toate acestea, 85% din totalul forţei de muncă din agricultură este nesalariată, lucrând pe propriile exploataţii agricole de subzistenţă, conform notei de fundamentare a proiectului.

Legea nr. 336/2018 privind aprobarea Programului pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură şi industria alimentară a fost adoptată pe 21 noiembrie 2018 de către Camera Deputaţilor, la iniţiativa unor parlamentari PSD.

Legea prevede derularea Programului pe perioada 2018-2020, prin acordarea unor facilităţi fiscale, atât pentru angajator, cât şi pentru angajat, cu scopul de a se crea noi locuri de muncă, cu accent deosebit pe evitarea migraţiei.

Publicat în Știri interne

Ca urmare a unei razii efectuate de autoritățile statului prin depozitele angro de legume-fructe din Ilfov și din București, reprezentanții acestora au descoperit loturi de mere din Polonia, salată verde din Italia, dovlecei din Turcia și conopidă din Spania fără etichete sau cu elemente obligatorii conform prevederilor Standardelor Comerciale privind comerțul fructelor și legumelor proaspete (calitate, calibru, soi) care lipseau, a anunțat vineri, 8 martie 2019, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Până la această dată, potrivit informării transmise de autoritatea citată, au fost verificate 19 unități comerciale, cu profilul comerț angro legume-fructe, unde au fost constatate nereguli privind marcarea/etichetarea loturilor de legume-fructe destinate comercializării, loturi provenite din import sau comerț intracomunitar.

Tot în cadrul acestor acțiuni mixte de control, reprezentanții Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) au prelevat 13 probe legume/fructe provenite din import sau comerț intracomunitar (mere, cartofi, ardei gras, castraveți, tomate, dovlecei), în vederea efectuării de analize pentru determinarea reziduurilor de pesticide.

În baza unei tematici speciale de control, aprobată de conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), privind verificarea modului de respectare a legislației specifice din domeniul depozitării și comercializării legumelor și fructelor proaspete, reprezentanți împuterniciți din cadrul MADR și ai Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) desfășoară acțiuni de control mixt începând cu data de 25 februarie 2019.

„Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va continua și intensifica aceste acțiuni de control, având în vedere că lipsa totală a etichetelor de pe ambalaje sau etichetarea incompletă a acestora poate conduce foarte ușor la substituirea acestor produse provenite din comerț intracomunitar sau import, ca fiind produse în România (ex. mere, cartofi, ardei, pătrunjel, castraveți)”, se precizează în documentul remis presei.

Eterna poveste

Evaziunea fiscală din comerțul cu legume și fructe a alarmat autoritățile române în ultimii ani. Un raport al Curții de Conturi din 2010 dezvăluia că 95% din importuri erau controlate de firmele unor irakieni, pakistanezi și ucraineni.

Sub puterea anonimatului, distribuitori din piață mărturiseau nu de mult cum ajung în magazine produse de import cu eticheta „Made în România”. Astfel, spuneau aceștia, magazinele vor în general legume şi fructe româneşti, pentru că acestea se vând mult mai bine. Aşa că există tot felul de moduri de a livra din import pe post de produse româneşti – se schimbă ambalajele, lădiţele, se reetichetează etc.

În data de 18 iunie 2015, ANAF organiza la Bucureşti trilaterala România – Bulgaria – Ungaria, ce reunea reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale Fiscale (NRA) din Bulgaria şi ai Administraţiei Naţionale Fiscale şi Vamale (NTCA) din Ungaria, în scopul intensificării şi optimizării schimburilor de informaţii fiscale, respectiv cele referitoare la tranzacţiile intracomunitare şi transportul de bunuri cu risc fiscal ridicat (produse energetice şi combustibili, legume şi fructe etc).

În urmă cu un an, ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, mărturisea la rândul său că în ceea ce priveşte stoparea ilegalităţilor din zona de import legume-fructe se poate interveni.

„Cine ne opreşte să facem asta? Uitaţi-vă şi la ţigări! 16% este piaţă neagră. Un punct procentual dacă îl recuperăm, aducem la buget până la 50 de milioane de euro. Doar din ţigări. Nu mai vorbesc de legume-fructe, alcool şi orice altceva. Şi repet: cine nu ne lasă?”, sublinia oficialul.

Din păcate, nici în cazul ANAF, nici în cel al MFP, nu a fost publicată vreo informație cu privire la rezultatele demersurilor acestor două instituții pe piața legumelor și fructelor comercializate în România.

Publicat în Horticultura

Ca urmare a votului dat în Senatul României, liceele agricole ar urma să intre sub tutela organizatorică şi de susţinere a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), este anunțul făcut de ministrul de resort, Petre Daea, cu ocazia unei vizite de lucru în judeţul Iaşi, joi, 28 februarie 2019.

„Mă bucur că Senatul României a dat un vot de aprobare pentru ca liceele agricole să intre sub tutela organizatorică şi de susţinere a Ministerului Agriculturii, în aşa fel încât să pregătim oameni pentru noile tehnologii. Pe oriunde mergeţi, vedeţi alte tractoare, alte maşini agricole, alt sistem de comandă. Iată că a început digitalizarea, se schimbă lumea. Controlul electronic asupra maşinilor este o realitate. Pentru asta îţi trebuie forţă de muncă pregătită bine şi antrenată, cu dorinţa de a face bine”, a precizat oficialul guvernamental.

Conform precizărilor făcute de șeful MADR, există deja o listă a liceelor agricole care vor trece sub tutela instituției citate.

„Este un pas cerut de societate. Este tema zilei. Este cerut de necesitate, de întâlnirile cu fermierii, cu profesorii din liceele agricole, cu oamenii direct”, a spus ministrul Agriculturii.

Daea a menţionat totodată că, deşi în România mai mult de jumătate din populaţie este formată din persoane în vârstă, peste 60 la sută din suprafaţa arabilă a României se află în exploataţii mari unde vârsta medie a fermierilor este sub 50 de ani. Astfel, în vederea atragerii tinerilor către activitatea din domeniul agricol, sunt elaborate programe de politică agricolă prin care se acordă acestora sume importante de bani.

„Trebuie să pregătim această trecere de la un fermier mai în vârstă la un fermier mai tânăr. Mai mult de jumătate sunt oameni în vârstă, dar, din fericire, putem să ne folosim de experienţa lor. Trebuie să luăm tot ce-i bun de la cei care ne-au învăţat şi ne-au lăsat din experienţa lor făcând mai mult. Experienţa înseamnă trecutul”, a continuat ministrul Daea.

El a precizat că în agricultură sunt câştiguri dacă se respectă tehnologiile, fapt dovedit de exemplele din ultimii doi ani.

„Să fii agricultor e mai tare decât crezi!”

Campania celor de la World Vision - „Liceele agricole – hub-uri locale pentru dezvoltarea fermelor mici și mijlocii”, dezvoltată de mediul privat pentru a răspunde cererii tot mai mari de specialiști tineri din sectorul agricol, se adresează în primul rând celor pasionați de agricultură, care pot alege educația agricolă în cunoștință de cauză, și celor care au început deja pe acest drum în contextul vieții lor zilnice.

„Trebuie să înțelegem că, în anul 2018, a fi agricultor NU înseamnă că faci muncă manuală necalificată la câmp, că agricultura NU înseamnă sapă și lopată, că agricultura NU este sărăcie și nici NU este un domeniu al trecutului, iar meseria de agricultor NU este ÎN NICIUN CAZ o meserie inferioară, ba chiar este cea mai importantă meserie din lume - așa cum se arată în studiul realizat de noi în octombrie 2017 pe 4 segmente de audiență specifice: elevi de școală generală, părinții lor, profesori de școală generală și elevi de liceu agricol. România și noi toți AVEM NEVOIE DE TINERI AGRICULTORI, iar cele 12 licee pe care le susținem în acest moment reprezintă cu adevărat o opțiune viabilă, un prim pas sănătos în direcția unei vieți mai bune atât pentru cei care aleg acest drum, cât și pentru noi, românii, în calitate de beneficiari direcți ai unei agriculturi profesionalizate”, preciza Crenguța Bărbosu, Senior Program Manager, Agricultură și Dezvoltare Economică din cadrul World Vision România.

Cele 12 licee agricole care fac parte din program sunt: Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau" – Brănești, Colegiul pentru Agricultură și Industrie Alimentară „Țara Bârsei” - Prejmer, Colegiul Agricol „Dimitrie Cantemir" – Huși, Liceul Tehnologic Agricol „Mihail Kogălniceanu" – Miroslava, Liceul Tehnologic Dorna Cândrenilor – Suceava, Liceul „Demostene Botez" - Trușești,
Liceul Tehnologic nr. 1 – Salonta, Colegiul „Emil Negruțiu” - Turda, Liceul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza" – Ciumbrud, Colegiul Agricol „Traian Săvulescu" - Târgu Mureș, Colegiul Agricol „Daniil Popovici Barcianu” - Sibiu, Colegiul Tehnic Agricol „Alexandru Borza” - Geoagiu.

Programul este implementat de Fundația World Vision România, împreună cu Junior Achievement România (JAR), Civitas pentru Societatea Civilă – Filiala Cluj, Centrul pentru Educație Economică și Dezvoltare din România (CEED) și Centrul Român de Politici Europene (CRPE), în parteneriat cu Romanian-American Foundation.

Lansat în anul 2015, programul promovează educația agricolă ca instrument de valorificare a oportunităților din agricultură și dezvoltare rurală, sprijină liceele să se promoveze pentru a atrage un număr mai mare de candidați bine motivați, dezvoltă modele de practică la ferme reale, cu parteneri din domeniu, și oferă educație antreprenorială elevilor din liceele partenere și vizite de studiu pentru elevi astfel încât aceștia să poată înțelege modul de funcționare a fermelor și firmelor agro-industriale în cadrul lanțului valoric („de la fermă la furculiță”).

Nu în ultimul rând, prin intermediul programului se organizează cursuri de formare și consultanță pentru profesori în vederea îmbunătățirii capacității liceelor de a elabora și implementa proiecte și se militează pentru politici publice la nivel ministerial și guvernamental care să susțină învățământul profesional și tehnic agricol din România.

Publicat în Știri interne

O societate comercială din judeţul Prahova, cu o vastă experienţă în creşterea animalelor şi exportul de animale vii, care a realizat colaborări cu agenţi economici din ţări membre ale Uniunii Europene (UE), dar şi din Orientul Mijlociu, ar urma să exporte primii tauri de carne în Republica Iran, este anunțul făcut miercuri, 27 februarie 2019, de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Demersul survine ca urmare a faptului că membrii Asociaţiei Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine din România (ACEBOP) au primit o primă ofertă de achiziţie pentru 3.000 de capete de tauri de carne din Iran, iar în perioada următoare oferta va crește semnificativ.

„În urma eforturilor Guvernului României şi a demersurilor diplomatice din ultima perioadă, schimburile comerciale în domeniul agroalimentar cu Republica Iran înregistrează o evoluţie îmbucurătoare, fapt ce este dovedit de deblocarea exporturilor de bovine. Ca urmare a negocierilor purtate între Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor din România (ANSVSA) şi Organizaţia Veterinară a Iranului, s-a ajuns la un acord privind termenii şi condiţiile pentru realizarea exportului de bovine, în contextul în care România dispune de efective de bovine pentru export”, se precizează într-un document de presă.

Acțiunile au fost iniţiate de ambele părţi, iar în perioada următoare o delegaţie a companiei iraniene va efectua o vizită în România pentru finalizarea discuţiilor în vederea semnării contractului şi vizitarea fermei, în scopul verificării stării de sănătate a animalelor şi a condiţiilor de întreţinere a acestora.

În data de 17 februarie, MADR anunţa că a fost deschisă piaţa de export de ovine cu Republica Iran, iar România va putea exporta carne de oaie şi ovine vii. În acest context, s-a estimat că în jur de 800.000 de capete de ovine vor pleca în termen de şase luni către această destinaţie.

Potrivit sursei citate, în data de 4 februarie 2019 a intrat în Iran primul transport de 20 de tone de carne de oaie din România, acesta fiind doar începutul unui contract cu un potenţial mare de dezvoltare. Exportatorul, o societate comercială din Bacău, va continua colaborarea cu agenţii economici din Iran, purtându-se discuţii despre alte transporturi, terestre sau pe cale aeriană. În perioada următoare, estimările arată un export de circa 1.000 de tone lunar.

Publicat în Zootehnie
Pagina 1 din 11