La data de 14 martie 2019, ritmurile de creștere se desfășoară normal la culturile semănate în perioada optimă și pe terenurile cu umiditate suficientă, iar culturile sunt uniforme și viguroase, este anunțul făcut joi de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Cu toate acestea, se mai precizează într-un anunț făcut de specialiștii ministerului de resort, culturile agricole de toamnă în primăvara lui 2019 au câteva particularități care impun măsuri tehnologice specifice, menite să stimuleze pe cât posibil vegetația și să elimine orice concurență a buruienilor din cultură.

„Având în vedere evoluția vremii, în această perioadă se aplică îngrășămintele minerale pe bază de azot și potasiu la culturile de toamnă, în funcție de zonă, fiind necesară realizarea unei fertilizări suplimentare cu azot”, se menționează în document. „Luând în considerare și rezerva de umiditate existentă în sol, se recomandă fracționarea dozei de azot, în 3-4 etape, în vederea sporirii gradului de utilizare a îngrășămintelor cu azot, prin menținerea unei concentrații mărite, în zona de maximă dezvoltare a rădăcinilor la grâu. Datorită faptului că prognoza vegetativă la cultura de grâu indică valori reduse ale taliei plantelor cu internodii scurte, nu se recomandă utilizarea regulatorilor de creștere. Se recomandă utilizarea îngrășămintelor foliare cu microelemente și macroelemente ușor asimilabile asociate cu tratamente fitosanitare pentru echilibrarea nutriției”.

De asemenea, o atenție specială se impune a se acorda stării de aprovizionare a solului cu apă, urmărindu-se în mod deosebit adaptarea intervențiilor tehnologice capabile să conserve apa existentă în sol.

Potrivit centralizării datelor disponibile la nivel de țară, agronomii MADR au concluzionat că orzul şi grâul de toamnă sunt în faza de formare a frunzei a treia și respectiv înfrățire, iar cultura de rapiţă parcurge etapa de dezvoltare a aparatului foliar.

De asemenea, din evaluările de pe teren, la modul general, până în prezent nu a fost semnalată nicio suprafață afectată de boli sau dăunători specifici, însă ținând cont de încălzirea vremii este necesară supravegherea permanentă a culturilor, astfel încât efectuarea tratamentelor de primăvară să se facă în stadiile primare ale manifestării bolilor/dăunătorilor.

Conform statisticilor MADR, în toamna anului 2018 s-a însămânțat o suprafață de 3.004.800 ha, din care grâul ocupă 2.055.682 ha, orzul 266.585 ha și rapița 476.936 ha.

Publicat în Cultura mare

Unul dintre coordonatorii Asociației Camera Agricolă Călărași, fermierul Virgil Gheorghe Arpășanu, a dezvăluit reporterilor emisiunii „România Agricolă” (un produs Profesional Agromedia, difuzat de Agro TV) când anume se va finaliza coacerea grâului în județul în care el activează, totul depinzând însă de căderile de precipitații atât de așteptate de orice agricultor.

Potrivit observațiilor din teren și calculelor efectuate după căderile de precipitații, tot Arpășanu a declarat că, în această perioadă, culturile agricole de toamnă au început să plece în vegetație.

„În cazul grâului, densitatea va fi un pic mai mică față de ceilalți ani, ca urmare a faptului că o parte din soiurile pe care le-am folosit vor avea o înfrățire mai slabă în perioada de primăvară. Mai sunt și soiuri care au o pondere (n.r. - semnificativă) de înfrățire în primăvară și sperăm ca producția să se apropie la final de 4-6 tone la hectar. Acest rezultat potențial va fi însă influențat de cantitatea de îngrășăminte aplicată, plus de precipitațiile care ar trebui să mai cadă”, a mărturisit Arpășanu în pauza Adunării Generale a membrilor LAPAR din data de 19 februarie 2019. „Până în prezent, în zona agricolă Călărași s-au înregistrat căderi de precipitații de circa 150 l/mp, însă am mai avea nevoie de încă pe atât, până la final, astfel încât să obținem o producție bună de grâu. În cazul în care vom avea parte de ploaie, chiar și până în data de 20 iunie a.c., având în vedere că vegetația a pornit mult mai târziu față de alți ani, finalizarea coacerii grâului se va prelungi chiar spre 1 iulie, chiar până la jumătatea sa, astfel încât să ajungem la o cantitate optimă pe care să o putem recolta”.

Curioși din fire, reporterii au „săpat” mai adânc și au aflat de la fermierul călărășean că secretul unei bune recolte de grâu este să nu te „zgârcești” la materialul semincer însămânțat.

„Apropo de sintagma «un bob și-un spic» - asta înseamnă că, în momentul în care semeni, în toamnă, stabilești o cantitate mai ridicată la hectar, nu te plafonezi. Sunt anumite soiuri de grâu care au ca recomandare 150 kg de sămânță/ha, însă ca să ai o garanție că vei avea o producție mai bună, ar trebui să mai mărești cu 20 la sută cantitatea de sămânță la hectar. Sunt soiurile noastre, cele românești, pe care eu, prin ceea ce practic de câțiva ani buni, am mers pe o densitate de 650-700 de boabe germinabile pe metru pătrat. Asta îmi asigură o garanție a producției, având un spic principal care se dezvoltă bine și viguros. Vorbim practic de un minimum de 6-7 tone de grâu recoltat la hectar, care însă depinde și de masa hectolitrică și de masa a 1.000 de boabe. Mereu spun că dacă avem o greutate mai mare pe masa de 1.000 de boabe, cu atât producția crește, și acesta este adevărul”, a mai mărturisit agricultorul.

Cu o suprafață lucrată de circa 850 de hectare pe raza comunei Dragalina, județul Călărași, Arpășanu a încercat să comaseze și suprafețele, astfel încât să se poată lucra în condiții mai bune și cu utilajele pe care le deține în prezent.

Anul 2018 a însemnat pentru Virgil Arpășanu o producție de grâu „destul de bună”.

„Am ajuns la o cantitate medie pe suprafața pe care am cultivat-o cu grâu la 8.900 kg/ha, dar din punct de vedere calitativ am avut o deficiență vizavi de masa hectolitrică. Și asta deoarece, în momentul în care au venit precipitațiile în faza de coacere deplină, automat diminuează și greutatea hectolitrică a grâului”, a mai precizat fermierul. „Dacă ai posibilitatea să dai îngrășăminte și nu ai apă, iar este grav. Dacă vin însă precipitații mai abundente în perioada de lapte-ceară spre coacere, atunci se diminuează producția. Prin culcare și prin furtunile care vin, plantele își încetează activitatea, bobul șiștăvește și, automat, scade și producția la hectar”.

Locul 7 din 10 top producții de grâu pe județe

După un an agricol 2017-2018 greu, cu fenomene extreme, fermierii din Bărăgan au răsuflat uşuraţi la finele recoltatului. Judeţul Călăraşi sa aflat în top 10 al ţării, la recolta de grâu. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în Bărăgan a fost obţinută o producţie de 5.300 kg/ha.

Statisticile ministerului au relevat că recolta de grâu din 2018 a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de 2017, atunci când s-a cifrat la 10 milioane de tone. Zece judeţe au realizat peste 5 milioane de tone din recoltă, respectiv Timiş, cu o medie de 6.200 kg /ha, Arad (6.100 kg/ha), Bihor (6.095 kg/ha), Giurgiu (5.800 kg/ha), Constanţa (5.652 kg/ha), Mehedinţi (5.400 kg/ha), Călăraşi (5.300 kg/ha), Ialomiţa (5.300 kg/ha), Satu Mare (5.100 kg/ha) şi Brăila (5.086 kg/ha). În judeţul Călăraşi, producătorii agricoli au estimat, înainte de cules, recolte medii undeva la 6 tone pe hectar.

Publicat în Cultura mare

În vederea extinderii suprafețelor care ar urma să fie însămânțate cu floarea-soarelui în acest an, fermierii maramureșeni au cumpărat peste 4.000 de hectare de teren agricol, a anunțat vicepreşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Plante Tehnice şi Cereale (ACPTC) Maramureş, Dumitru Vereş.

„În toamnă, am mai achiziţionat peste 4.000 ha de teren pentru a putea extinde cultura de floarea-soarelui în acest an. Ultima recoltă ne-a încurajat, plus interesul procesatorilor care au cumpărat toată recolta din 2018. Ne-am orientat spre terenurile din zona de câmpie care de-a lungul anilor au mai avut asemenea culturi sau pe cele pe care a mai fost cultivat porumbul şi necesitau o rotire a culturilor. Floarea-soarelui se pretează îndeosebi la terenurile din zona de câmpie şi e mai puţin pretenţioasă faţă de alte tipuri de culturi”, a precizat șeful ACPTC, citat de Agerpres.

El a adăugat că floarea-soarelui este cumpărată de fabricile care produc ulei şi de industria de panificaţie.

„Fabricile de ulei din Transilvania, dar şi din alte regiuni achiziţionează floarea-soarelui pentru a produce ulei, firmele cu activităţi în industria panificaţiei şi un număr mic de producători de ulei locali. Floarea-soarelui este achiziţionată imediat după recoltare şi este depozitată în spaţii speciale, aerisite şi ventilate. O tonă de floarea soarelui s-a vândut în toamnă cu preţuri ce au oscilat între 1.200 şi 1.300 de lei, în funcţie de calitate”, a adăugat Dumitru Vereş.

Suprafețele însămânțate cu floarea-soarelui sunt situate în sud-estul judeţului Maramureş, în special în zona de câmpie.

Reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) estimează că în anul 2019 ar putea fi cultivate cu floarea-soarelui peste 11.000 de hectare.

Publicat în Cultura mare

Ca urmare a efectelor secetei, o scădere semnificativă a suprafețelor semănate cu rapiță în statele blocului comunitar UE27 ar putea genera la anul o producție apropiată de volumele dezamăgitoare recoltate în acest an, anunță Strategie Grains.

În prima analiză estimativă cu privire la potențialul de producție al anului 2019, analiștii agribusiness ai companiei citate apreciază că producția totală de rapiță a Uniunii Europene (UE) ar putea totaliza 20 de milioane de tone. Cantitatea recoltată este doar cu puțin mai mare decât cea a anului în curs – 19,83 milioane de tone, una cu 11 procente mai mică decât cea din 2017.

O veste bună, dacă poate fi catalogată așa, este cea potrivit căreia declinul previzionat pentru anul următor în ceea ce privește suprafața însămânțată cu rapiță, unul de 12 procente până la un total de 6,07 milioane de hectare, ar urma să fie contrabalansat de randamente. Practic, cantitățile obținute la hectar ar putea crește, conform calculelor celor de la Strategie Grains, din raportul lunar cu privire la oleaginoase, cu 14 procente, până la un total de 3,03 tone la hectar.

Calculul randamentului estimat pentru anul următor se bazează pe o tendință pe termen lung, iar rezultatul este comparat cu cel al productivității pe anul în curs, una lovită puternic de secetă, care a totalizat 2,89 tone/ha.

Suprafața previzionată a fi semănată cu rapiță în UE a fost și mai mult diminuată față de calculul de luna trecută, unul care ducea către un rezultat de 6,22 milioane de hectare. Totalul este deja sub proiecția inițială a Strategie Grains, una de 6,32 milioane ha.

Semănatul rapiței la finele verii, respectiv la începutul toamnei a fost puternic afectat de secetă, efectul nedorit menționat adăugându-se dificultăților cu care se confruntau deja fermierii UE.

Suprafețele însămânțate cu rapiță ar urma să scadă vizibil în special în Germania și în Franța, cele mai mari două state membre UE, producătoare de oleaginoase, au adăugat analiștii companiei din Hexagon, alăturându-se astfel colegilor lor din alte societăți similare.

Publicat în Piata agricola

Potrivit calculelor analiștilor agribusiness ai companiei de consultanță Strategie Grains, consolidate într-un raport dat publicității joi, 15 noiembrie 2018, se estimează că recolta de porumb boabe a blocului comunitar (UE28) ar urma să fie mai mare decât cea înregistrată în 2017.

Vorbim practic de o a doua revizuire în creștere a celor de la Strategie Grains de la lună la lună, în ceea ce privește producția de porumb.

Concret, producția totală de porumb boabe a Uniunii Europene (UE28) ar urma să atingă 60 de milioane de tone, în creștere față de nivelul de 59,4 milioane de tone calculat în raportul din luna octombrie a.c., principalele atuuri ale creșterii fiind recoltele din România, Ungaria, Austria și Franța.

Totalul producției de porumb a UE din acest an este cu un procent mai mare decât cel din anul 2017, ca urmare a efectelor secetei asupra acestei culturi și care și-au făcut din plin simțită prezența în Franța și în Germania. Dezechilibrul a fost compensat de producțiile înregistrate în România și în Ungaria.

În contrast, compania de consultanță și-a revizuit în scădere previziunile cu privire la recolta de orz a acestui an, obținută de fermierii din blocul comunitar – UE28, cu 400.000 de tone, până la un total de 56,1 milioane de tone. Practic, vorbim de o scădere de patru procente față de producția de orz obținută de UE28 în 2017.

La capitolul producție de grâu moale, estimările sunt că totalul obținut de agricultorii din comunitatea europeană ar urma să fie de 127 de milioane de tone. Acest nivel este practic neschimbat față de calculele din octombrie 2018, însă în scădere cu 11 procente față de recolta anului trecut. Și asta, din cauză că fermierii europeni au resimțit din plin efectele unei secete majore care și-a făcut simțită prezența pe parcursul verii.

Previziunile privind exporturile de grâu ale țărilor membre UE către state terțe din acest sezon ar putea atinge un total de 19,5 milioane de tone, în ușoară creștere față de totalul de 19,4 milioane de tone estimate de luna trecută, însă cu un milion de tone sub nivelul sezonului 2017-2018.

„Continuăm să fim de părere că ritmul exporturilor de grâu din țările blocului comunitar se vor majora simțitor pe perioada celei de-a doua jumătăți a anului comercial, în momentul în care stocurile de la Marea Neagră se vor fi uscat”, afirmă voci autorizate din interiorul Strategie Grains.

Atenția este în acest moment orientată către recolta anului viitor, cu privire la care însămânțările de toamnă se află încă în desfășurare.

„Previziunile sunt mult mai optimiste în ceea ce privește potențialul de recoltă a anului 2019. În ultimele două săptămâni, atât de mult așteptatele precipitații au căzut în zonele din vestul și nordul UE, oferindu-le astfel fermierilor europeni oportunitatea de a semăna cantități mult mai importante de grâu față de anul anterior”, au adăugat analiștii Strategie Grains. „Cu toate acestea, condițiile agrometeo rămân deosebit de secetoase în țările din sud-estul UE”.

Aceiași analiști au revizuit în creștere estimările cu privire la suprafețele însămânțate cu grâu moale înainte de recoltatul din 2019 până la un total de 24,3 milioane de hectare, în creștere față de nivelul de 24,2 milioane de tone calculat luna trecută și cu șase procente față de sezonul 2018-2019.

Suprafețele însămânțate cu orz sunt relativ stabile din punct de vedere al cifrelor, în timp ce porumbul moale câștigă hectare, totalul calculat fiind în creștere cu patru procente.

APPR: Și totuși UE importă porumb

În ciuda veștilor bune legate de previziunile privind producția de porumb din acest an, conform datelor CEPM și APPR, după ce în sezonul 2017 - 2018 Uniunea Europeană (UE) a ajuns cel mai important importator mondial de porumb, blocul comunitar se află în proces de consolidare a acestei poziții, iar importurile au crescut deja cu 14% la începutul lui noiembrie, față de perioada corespunzătoare a anului trecut.

„Brazilia, cu o cotă de piață de 41%, este în prezent principalul său furnizor. Importurile în creștere, provenind din țări ale căror standarde și condiții de producție nu sunt la fel de stringente precum cele impuse producătorilor europeni, ajung să exercite presiune asupra prețurilor europene ale porumbului!”, afirmă oficialii CEPM și APPR.

Arnaud Perrein, vicepreședinte al CEPM și președintele APPR, a afirmat că, deși România încheie un an agricol favorabil, situația fermierilor rămâne fragilă pe termen mediu, dată fiind meteo-dependența culturii de porumb.

„În afara secetei care afectează ciclic România, trebuie menționat că peste 30% din sămânța de porumb utilizată este necertificată, ceea ce rămâne una dintre vulnerabilitățile țării noastre pentru această cultură, iar performanța națională este afectată de fărâmițarea terenurilor agricole”, a precizat fermierul francez, cu afaceri în România.

Conform datelor statistice, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), România ocupa, în 2017, primul loc la floarea-soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată şi locul al doilea la producţia realizată, după Franţa.

Publicat în Piata agricola

În prezent, activitatea de semănat este afectată de secetă în judeţul Caraş-Severin, primele probleme serioase înregistrându-se la rapiţă, unde din peste 5.000 de hectare însămânţate, au fost afectate circa 1.200 de hectare, au afirmat reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură Judeţene (DAJ), vineri, 9 noiembrie 2018.

„Primele probleme serioase au apărut la rapiţă, unde din cele 5.146 de hectare însămânţate în special de fermele mari au fost afectate de secetă 1.172 ha, din care 1.094 ha au fost întoarse. Din acestea, 966 ha au fost deja reînsămânţate cu grâu. Micii agricultori, din cauza secetei şi a dotărilor de care dispun, nu au reuşit să pună sub brazdă suprafaţa de grâu pe care şi-au propus-o pentru această toamnă. Dacă va apărea un front de ploi, săptămâna viitoare, adică în timp util, cei mai mulţi dintre agricultori vor continua însămânţarea culturii de grâu. Marile ferme, însă, dotate corespunzător, au depăşit deja suprafeţele programate a fi însămânţate în această toamnă”, a declarat purtătorul de cuvânt al DAJ Caraş-Severin, Dragana Ienea.

Conform spuselor oficialului DAJ, campania agricolă de toamnă, cea mai dificilă de peste an, este pe sfârşite şi în judeţul Caraş-Severin. Agricultorii mai au de recoltat suprafeţe mici de porumb, aproximativ o sută de hectare, circa 300 de hectare de sorg şi aproape 90 de hectare de soia, iar dacă vremea nu se va înrăutăţi pe parcursul săptămânii viitoare, agricultorii vor finaliza toate activităţile de recoltat şi de eliberat terenul în această toamnă.

„De pe cele 35.279 de hectare, s-a recoltat aproximativ 99% din suprafeţe, respectiv, 34.785 de hectare. Nivelul de recoltă înregistrat de agricultorii cărăşeni a fost deosebit de bun, la porumb şi sorg, dar şi la soia. Sunt niveluri de recoltă greu de egalat în anii viitori și activitatea de însămânţări de toamnă se apropie de final. La această oră mai sunt de semănat în jur de 500 de hectare cu triticale. Suprafaţa de grâu însămânţată a depăşit nivelul programat de agricultori, ca de altfel şi suprafaţa de orz”, a conchis acesta.

Publicat în Cultura mare

Firma de analiză agribusiness Strategie Grains și-a revizuit în scădere estimările cu privire la suprafața semănată cu rapiță pentru recolta de anul viitor în Uniunea Europeană, până la un total de 6,22 milioane de hectare, față de o perspectivă inițială de 6,32 milioane în ultima lună.

Calculele indică o potențială diminuare cu 9,5% față de valoarea estimată de 6,87 milioane de hectare recoltate în 2018, se precizează într-o prezentare a Strategie Grains de joi, 25 octombrie 2018.

Potrivit informațiilor prezentate de analiștii agribusiness, sunt citate „condiții excepțional de secetoase în procesul de însămânțare” în Europa, unde lipsa apei din vară și până în prezent a împiedicat agricultorii să semene anumite varietăți de rapiță și a împiedicat creșterea plantelor tinere.

Anterior, Strategie Grains preciza prin vocile sale autorizate că semănatul la rapiță a fost, de asemenea, diminuat ca nivel pe fondul prețurilor mai puțin atractive oferite pentru rapiță în acest an, după o cursă extraordinară înregistrată pe piața cerealelor.

În ceea ce privește recolta de rapiță a blocului comunitar din acest an, Strategie Grains a redus ușor estimările privind totalul obținut, ajungându-se la 19,8 milioane de tone de la 19,9 milioane/lună, confirmând o scădere puternică de la 22,2 milioane în 2017, se mai precizează în prezentarea celor de la Strategie Grains.

Într-o prezentare separată care a avut drept subiect cerealele, Strategie Grains prognozează că suprafața însămânțată cu grâu moale în țarile din blocul comunitar UE ar putea crește cu 5,5 la sută anul viitor, până la un total de 24,2 milioane de hectare, deși analiștii companiei citate au spus că vor fi necesare ploi până la jumătatea lunii noiembrie pentru a ajuta la însămânțarea și la dezvoltarea plantelor tinere.

Totodată, de această dată la nivel mondial, a fost previzionată o creștere a suprafețelor însămânțate cu grâu. Practic, vorbim de un ecou al spuselor altor analiști din piață care precizau că se așteaptă la o scădere a stocurilor și la o majorare a prețurilor, motiv de reorientare a fermierilor către creșterea nivelului însămânțărilor la grâu.

Publicat în International

Fermierii români se apropie de definitivarea recoltatului la orz (99,5 la sută deja în silozuri), la orzoaica de toamnă producătorii agricoli autohtoni au cules deja 99% din cantitatea de materie primă obținută, în timp ce la grâu ne aflăm la un procentaj al recoltatului de 91 la sută, a anunțat marți, 24 iulie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, în cadrul unei emisiuni televizate transmise de postul Antena 3.

El a precizat că face aceste afirmații în condițiile în care sunt din ce în ce mai multe voci care afirmă că în acest an agricol, cerealele recoltate nu ar fi de foarte bună calitate din cauza umidității deosebit de mari, instalată ca urmare a precipitațiilor căzute din abundență în ultimele 30 de zile.

În plus, el a spus că doar umiditatea din sol a împiedicat recoltarea completă și la timp a culturilor agricole.

„Aprecieri pot face și le fac, pentru că trebuie făcute. De ce? Pentru că în ultima perioadă am observat o temă perfidă de acțiune, asupra calității produsului, pentru a face presiune pe preț. Lucrurile nu sunt așa. Mai mult ca mine în câmp n-a fost nimeni, din cei care vorbesc, pentru că fermierii nu vorbesc că n-au timp de vorbe. Ei, săracii, anul acesta, din 30 de zile de când au început recoltatul la grâu, am vorbit cu o parte dintre ei, dar în toate zonele țării n-au avut mai mult de cinci zile consecutiv de recoltat. Și, iată că, la ora actuală, în România, ne apropiem de încheierea recoltatului la orz, mai sunt 0,5 procente și se încheie recoltatul, la orzoaica de toamnă un procent, la grâu mai avem 9 procente. Grâul a încolțit acolo unde el a căzut și haideți să vă spun – tot agronomul din mine vorbește, nu ministrul Agriculturii, dar cu răspunderea pe care o am față de față, față de acest domeniu în care m-am consacrat ca specialist – ieșirea seminței din repausul seminal se face numai atunci când umiditatea este prezentă la nivelul bobului. Ploile acestea au fost cantitativ extraordinare, dar nu pe toată durata zilei. Au căzut 20-25 de litri, dar după câteva ore a ieșit soarele. N-am putut intra în sol ca să putem să lucrăm. Întârzierile la recoltat nu s-au datorat umidității de împrumut ca urmare a faptului că au apărut ploile, ci din cauza faptului că umiditatea în sol nu permitea să intre asemenea utilaje extraordinare. România s-a dotat frumos, fermierii sunt bine dotați, se dotează în continuare, au o conduită exemplară, au o muncă excepțională, au gândire economică formidabilă, fermierii români sunt astăzi între primii fermieri din Europa”, a afirmat Petre Daea în emisiunea televizată.

Potrivit prognozei agrometeo valabilă în perioada 25-31 iulie 2018, la cultura de grâu de toamnă va fi posibilă finalizarea lucrărilor de recoltare în majoritatea regiunilor agricole, iar la culturile întârziate fenologic din zonele nordice şi centrale aflate la maturitatea deplină (30-100%) se va continua recoltarea.

Datele MADR arată că în toamna anului trecut au fost însămânţate 2,015 milioane de hectare cu grâu, 652.158 de hectare cu rapiţă de toamnă, 262.700 de hectare cu orzoaică de toamnă și 262.810 hectare cu orz.

Publicat în Cultura mare

Mulțumită toleranței la scuturare a geneticii DEKALB, ferma Trei Movile, din comuna Șiclău, Arad, a reușit performanța de a obține 5.974 de kilograme de rapiță la hectar, la o umiditate de 6,8%, cu ajutorul hibridului DK Expression, în cadrul concursului DEKALB „Generația 6 tone”, ediția 2018 al Monsanto România.

În concurs au fost înscriși aproape 30 de fermieri, dintre care 21 au rămas în competiție până la momentul recoltării.

„DEKALB a demonstrat și în acest an că are o genetică superioară, motiv pentru care de 11 ani suntem numarul 1 și în topul vânzărilor din România. Chiar dacă acest sezon a fost unul plin de provocări din punct de vedere al precipitațiilor și temperaturilor din primavară, în special în zona de sud, fermierii DEKALB au reușit performanțe notabile. Vârful de producție pe care am reușit să îl înregistrăm în acest an, chiar și video în cadrul unei recoltări publice, s-a obținut în zona de vest în județul Arad cu o producție de 5.974 kg. Ne-am continuat ascensiunea în piața românească prin lansarea în această vară a trei noi produse cu performanțe de producție de 6 tone: DK Expansion, DK Extime și DK Implement. Este de menționat și faptul că toleranța la scuturare a geneticii DEKALB a fost foarte vizibilă în acest sezon și fermierii au reușit să își salveze producția de intemperiile care le-au lovit fermele. Încă o dovadă că genetica DEKALB reprezintă alegerea sigură în orice fermă din România”, a declarat Daniel Stanciu, director de Marketing Monsanto România.

„Fermierii cu cele mai bune producții la rapița DEKALB vor primi din partea Monsanto saci cu hibrizii DK Exception sau DK Expression”, se menționează într-un comunicat de presă.

Câștigătorii premiilor concursului DEKALB „Generația 6t” sunt: Locul 1 - 40 saci cu semințe de rapiță - 5.974 kg/ha, Ferma SA Trei Movile, Arad; Locul 2 - 30 saci cu semințe de rapiță - 5.736 kg/ha, Ferma SC Pietro Prodcom, Bihor, respectiv Locul 3 - 20 saci cu semințe de rapiță – 5.500 kg/ha, Ferma SC BCDE Comimpex, Teleorman.

Pentru a se înscrie în concursul DEKALB „Generația 6 tone”, fermierii au semănat cel puțin 25 de hectare cu hibrizii de rapiță DEKALB, dintr-o varietate de 11 produse pe care Monsanto le comercializează: DK Excellium, DK Exception, DK Exodus, DK Expression, DK Exprit, DK Exstorm, DK Imido CL, DK Imminent CL, DK Impression CL, DK Imaret și DK Expansion.

Anul trecut, premiul concursului „Generația 6t” a mers la SC ALVALEX SRL, jud. Teleorman, care au reușit performața de a depăși șase tone, cu o producție de 6.040 kg realizată din semințele de rapiță DEKALB Exception.

Publicat în Cultura mare

Potrivit estimărilor conducerii DAJ Olt, înfiinţarea culturilor de primăvară se va încheia săptămâna aceasta, vocile autorizate ale instituției precizând pentru presa centrală că deşi campania de primăvară a început cu întârziere din cauza vremii nefavorabile, producătorii agricoli au reuşit să semene la timp.

În ultimele două-trei săptămâni, vremea a fost bună, iar fermierii din judeţul Olt au o dotare foarte bună cu utilaje, ce le-a permis să semene repede, spun oficialitățile județene. Deja, la floarea-soarelui s-a încheiat semănatul pe întreaga suprafaţă propusă, la porumb a fost semănată peste 90% din suprafaţa propusă şi în câteva zile se încheie. Nu este întârziat nici porumbul, se folosesc hibrizi cu perioadă mai scurtă de vegetaţie.

De doi-trei ani, în județ au început să apară şi culturi mai puţin întâlnite în zonă, respectiv năut, circa 800 de hectare cultivate în zona de sud şi lavanda, circa 50-60 de hectare cultivate atât în zona de sud, cât şi în localităţile Bobiceşti şi Bîrza.

În Olt, cele mai întinse culturi sunt de grâu (129.000 de hectare), porumb (98.000 de hectare), floarea-soarelui (76.500 de hectare), rapiţă (26.500 de hectare).

Publicat în Cultura mare
Pagina 1 din 2