În raportul său lunar, publicat joi, 16 mai 2019, Strategie Grains şi-a revizuit în scădere estimările privind producţia de grâu a UE, aferentă sezonul 2019-2020, până la un total de 143,9 milioane de tone, de la 144,8 milioane, cât preconiza în luna aprilie.

Chiar și așa, producția obținută ar fi una cu 13% peste recolta afectată de secetă de anul trecut.

În ceea ce privește orzul, Strategie Grains şi-a redus estimările privind producţia pentru 2019-2020 până la 60,3 milioane de tone, de la 61 milioane de tone luna trecută, cu 8% peste recolta din sezonul anterior.

„Perspectivele de recoltă rămân bune şi, în continuare, ne aşteptăm ca producţiile UE de grâu, orz şi porumb să fie mai mari în acest an, comparativ cu anul trecut. Ploile, care au căzut la finele lunii aprilie/ începutul lunii mai, au înlăturat îngrijorările anterioare, chiar dacă unele zone de secetă persistă în ţările din centrul şi nordul UE”, se menționează în raportul analiștilor francezi. „Cu toate acestea, luna aceasta ne-am revizuit estimările cu aproape un milion de tone la grâu şi cu 700.000 de tone pentru orz, ca urmare a însămânţărilor sub aşteptări în Danemarca şi Cehia, precum şi a pagubelor provocate de secetă în Ungaria”.

În cazul porumbului, Strategie Grains şi-a redus uşor estimările privind producţia realizată în UE în 2019-2020 până la 62,9 milioane de tone, de la 63,1 milioane de tone, calculate luna trecută.

Chiar şi aşa, este vorba de o producţie cu 2% mai mare decât cea înregistrată în 2018-2019.

Publicat în Piata agricola
Vineri, 10 Mai 2019 16:34

Preț mai bun la orz

Potrivit unei sinteze de analiză efectuate de specialiști ai portalului AgroGo, nivelul prețului la orz din această perioadă este sub cel de anul trecut, dar mult mai mare față de cel de acum doi ani, proximitatea față de portul Constanța constituind un avantaj.

Oficialii portalului recunosc, totodată, că informațiile pe care le dețin se bazează pe feedback-ul din piața fizică, orzul nefiind tranzacționat la marile burse.

Aceștia precizează că prețurile de achiziție din această săptămână pentru orz furajer (recolta nouă, livrare la recoltare), primite de la traderi colaboratori, au fost de 714 lei/tonă (150 euro/t), CPT Constanța (livrat la Constanța).

Tot din informațiile primite din piață (jud. Giurgiu), o licitație la orzul din noul sezon, desfășurată înainte de Paști, pentru o cantitate de peste 6000 tone, s-a finalizat cu prețul de 141 euro/t (livrare de la producător).

Prețurile la rapiță, mai mari ca în 2018

Prețul de joi, 9 mai 2019, de la bursa MATIF, pentru rapiță, au fost de 1.725 de RON/tonă (362.5 euro/t), mai mare față de cel de anul trecut, dar mai mic față de acum doi ani, invers față de situația de la orz, spun cei de la AgroGo.

Pe de altă parte, prețul de achiziție la portul Constanța, primit de la traderi colaboratori, în această săptămână, a fost de 1.690 de RON/tonă (355 euro/t), CPT Constanța.

„Din informațiile primite din piața locală, la aceeași licitație din județul Giurgiu, amintită mai sus, au fost adjudecate și 13.000 de tone de rapiță din cultura nouă, la prețul de 360 euro/t. Acest preț surprinzător de competitiv, foarte apropiat de cotația bursieră, arată utilitatea asocierii fermierilor în procesul de vânzare a cerealelor și beneficiul vânzării în mod planificat (contracte forward cu licitație)”, afirmă specialiștii portalului.

Aceeași sursă citată mai precizează că, în curând, va apărea raportul USDA pe luna mai a.c., existând astfel posibilitatea de urmărire a evoluției stocurilor mondiale și regionale, de estimare a producției și a consumului și, mai ales, de observare a reacției burselor la aceste noi informații.

Publicat în Piata agricola

La data de 14 martie 2019, ritmurile de creștere se desfășoară normal la culturile semănate în perioada optimă și pe terenurile cu umiditate suficientă, iar culturile sunt uniforme și viguroase, este anunțul făcut joi de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Cu toate acestea, se mai precizează într-un anunț făcut de specialiștii ministerului de resort, culturile agricole de toamnă în primăvara lui 2019 au câteva particularități care impun măsuri tehnologice specifice, menite să stimuleze pe cât posibil vegetația și să elimine orice concurență a buruienilor din cultură.

„Având în vedere evoluția vremii, în această perioadă se aplică îngrășămintele minerale pe bază de azot și potasiu la culturile de toamnă, în funcție de zonă, fiind necesară realizarea unei fertilizări suplimentare cu azot”, se menționează în document. „Luând în considerare și rezerva de umiditate existentă în sol, se recomandă fracționarea dozei de azot, în 3-4 etape, în vederea sporirii gradului de utilizare a îngrășămintelor cu azot, prin menținerea unei concentrații mărite, în zona de maximă dezvoltare a rădăcinilor la grâu. Datorită faptului că prognoza vegetativă la cultura de grâu indică valori reduse ale taliei plantelor cu internodii scurte, nu se recomandă utilizarea regulatorilor de creștere. Se recomandă utilizarea îngrășămintelor foliare cu microelemente și macroelemente ușor asimilabile asociate cu tratamente fitosanitare pentru echilibrarea nutriției”.

De asemenea, o atenție specială se impune a se acorda stării de aprovizionare a solului cu apă, urmărindu-se în mod deosebit adaptarea intervențiilor tehnologice capabile să conserve apa existentă în sol.

Potrivit centralizării datelor disponibile la nivel de țară, agronomii MADR au concluzionat că orzul şi grâul de toamnă sunt în faza de formare a frunzei a treia și respectiv înfrățire, iar cultura de rapiţă parcurge etapa de dezvoltare a aparatului foliar.

De asemenea, din evaluările de pe teren, la modul general, până în prezent nu a fost semnalată nicio suprafață afectată de boli sau dăunători specifici, însă ținând cont de încălzirea vremii este necesară supravegherea permanentă a culturilor, astfel încât efectuarea tratamentelor de primăvară să se facă în stadiile primare ale manifestării bolilor/dăunătorilor.

Conform statisticilor MADR, în toamna anului 2018 s-a însămânțat o suprafață de 3.004.800 ha, din care grâul ocupă 2.055.682 ha, orzul 266.585 ha și rapița 476.936 ha.

Publicat în Cultura mare

Ca urmare a faptului că gradul de rentabilitate în cazul culturii de grâu este mai mare doar la societățile care lucrează suprafețe mari, cele care au dotări corespunzătoare şi care îşi permit să aplice tehnologie completă şi să obţină astfel profit, dar și din cauze sociale, în ultimii ani, în județul Dolj se înregistrează o creștere negativă în acest sector, mărturisesc oficialii Direcţiei pentru Agricultură Județeană Dolj.

Concret, după aderarea României la Uniunea Europeană (UE), care a avut loc în 2007, suprafeţele cultivate cu grâu de consum în judeţul Dolj au scăzut constant. La acea vreme, acestea depăşeau 220.000 ha anual pentru ca, în 2017, acestea să ajungă la 157.131 ha, iar în 2018, la 169.506 hectare.

„Exploataţiile de semisubzistenţă au dispărut ori s-au redus semnificativ, fie prin darea în arendă a terenului, fie prin orientarea către alte culturi. O altă cauză a diminuării suprafeţei cultivate cu grâu este scăderea populaţiei active în mediul rural, ceea ce a dus la închiderea a peste 70% din morile săteşti, necesarul de pâine fiind asigurat de către fabricile de pâine din centrele urbane, la care se adaugă folosirea în industria de panificaţie a unei materii prime asigurate parţial prin aprovizionarea din comerţul intracomunitar cu cocă congelată”, a precizat, marţi, 26 februarie 2019, directorul DAJ Dolj, Adrian Popa, cu ocazia întrunirii Colegiului Prefectural.

Tot acesta a adăugat că, la specia orz, suprafaţa însămânțată s-a diminuat până la nivelul anului 2007, pe fondul restrângerii sectorului zootehnic organizat. Ulterior, până la momentul actual, suprafaţa cultivată a cunoscut un reviriment de peste șapte ori, ca urmare a cererii crescânde venite dinspre industria berii.

Și în cazul porumbului, conform calculelor celor de la DAJ Dolj, se constată o diminuare a suprafețelor cultivate. Acestea variază de la un an la altul cu valori între 15.000 şi 20.000 ha, în medie, din cauza faptului că pe de o parte s-a redus semnificativ şeptelul judeţului, dar a scăzut şi consumul populaţiei, ca urmare a reducerii populaţiei active din mediul rural.

„O specie cu o evoluţie constant pozitivă este floarea-soarelui, la care suprafaţa cultivată a crescut în intervalul 2005-2018 de peste două ori datorită faptului că această specie este căutată şi foarte bine plătită pe piaţă. Rapiţa a cunoscut o perioadă de recul până la intrarea în UE, urmată de o perioadă de șase ani de reviriment, apoi, în perioada 2012-2014, pe fondul schimbărilor climatice, a intervenit o scădere dramatică a suprafeţelor cultivate, însă interesul crescut şi valoarea deosebită a rapiţei fără acid erucic pentru consum alimentar uman a dus la creşterea cu de până la șase ori a suprafeţei cultivate”, a mai declarat șeful DAJ Dolj.

Tot el a spus că o specie cu o evoluţie sinusoidală este şi soia pentru boabe, care în ansamblu ocupă suprafeţe cu mult sub potenţialul judeţului şi sub nivelul cererii pe piaţă, dar a cărei cultură în regim profitabil este în directă corelaţie cu existenţa unui sistem de irigaţii performant.

„În ceea ce priveşte specia muştar, deşi are debuşeu în special în industria alimentară, putem spune că a reprezentat un indicator al reconstituirii industriei prelucrătoare de legume din Oltenia, suprafaţa fiind în linii mari într-un trend ascendent permanent. În anul 2018, s-a reluat cultivarea orezului în judeţul Dolj (ultimul an în care s-a cultivat orez fiind anul 2011, când s-a înregistrat suprafaţa cultivată cu orez de 1.194 ha, cu o producţie medie 5.100 kg/ha), înfiinţându-se suprafaţa de 151 ha cu orez în localităţile Rojişte şi Măceşu de Jos, cu o producţie medie de 4.867 kg/ha”, a conchis oficialul Direcţiei Agricole Dolj.

La finele anului trecut, Adrian Popa preciza că producţiile medii realizate la nivelul judeţului Dolj au fost de 4.980 de kilograme de grâu la hectar şi de 5.030 de kilograme la orz. Și asta, în condițiile în care, la nivel naţional, producţia de grâu a fost de 4.870 de kilograme, iar producţia de orz, de 5.204 kilograme.

Publicat în Piata agricola

În prezent, culturile de grâu și de orz monitorizate de Alcedo prezintă un procent de plante răsărite de peste 60%, vestea bună adusă de președintele companiei, Vicențiu Cremeneanu, fiind aceea că nu au fost depistate încă plante pierite sau boabe mucegăite.

Cu ocazia lansării noului „Portofoliu iscusit”, ediția 2019, în fapt un pachet de produse și servicii capabil să satisfacă toate cerințele tehnologice la nivel de fermă, luni, 4 februarie 2019, oficialul companiei i-a sfătuit pe invitați să fertilizeze cele două tipuri de culturi agricole în sistem fazial și să nu aplice cantități importante de produs încă de la început.

Acest fapt, mai spune el, va genera un plus de producție la recoltat.

„Suntem în februarie. O bună parte din culturile de toamnă, și mă refer aici în primul rând la orz și la grâu, nu sunt răsărite, bineînțeles, așa cum ne-am fi dorit noi, la această dată. Pot să vă spun că, din monitorizările efectuate, avem astăzi un procent de plante răsărite de grâu și de orz de peste 60 la sută, dar și că nu avem plante pierite, nu avem boabe mucegăite; un lucru important, bineînțeles, cu excepția zonelor în care avem băltiri”, a afirmat Cremeneanu. „Acest lucru ne dă de gândit că trebuie să avem o altfel de investiție la aceste culturi; nu ne apucăm devreme cu fertilizatul, nu aplicăm cantități mari la început. Și asta pentru că atât grâul, cât și orzul încă sunt pe bob, consumă din bob, nu au început încă să consume din rădăcini, au încă îngrășăminte din toamnă. Solul nostru este unul bogat, nu avem soluri care sunt inerte, cultivăm în soluri care au un conținut de materie organică. Din punctul meu de vedere, trebuie să avem grijă ca fertilizarea să se desfășoare fazial, chiar dacă distanța între aplicări este mai mică, aplicăm unei plante care este în curs de creștere, iar asta ne va aduce un plus”.

Tot președintele companiei citate le-a mai spus celor prezenți la eveniment că investițiile fermierilor, în perioada următoare, trebuie să se concentreze atât pe consolidarea, cât și pe stabilitatea fermelor.

„Presiunile asupra fermierilor sunt din ce în ce mai mari. Arenda crește an de an. Prețul terenului se majorează, iar producătorii agricoli se întreabă deja dacă investesc mai mult în calitatea solelor deja deținute și abandonează achiziția. Un teren, astăzi, dacă este cumpărat cu 6.000 – 7.000 de euro hectarul, nici în 30 de ani nu va fi amortizat la costurile la care sunt comercializate inputurile folosite în agricultură. Investiția trebuie făcută mai mult în consolidare și în stabilitatea fermelor. A investi în teren, astăzi, trebuie să fie făcut din prețul dat de cel care muncește. Ca urmare, consider că prețul, astăzi, este dat mai mult de o piață unde cei care au foarte mulți bani dictează”, a conchis Vicențiu Cremeneanu.

Iscusință = îndemânare, dibăcie, pricepere.

Potrivit reprezentanților companiei, „Portofoliul iscusit” Alcedo înseamnă produse de protecția plantelor, „Produse iscusite” din care o parte sunt formulate în România, la Alchimex, alături de partenerii companiei.

„Semințe iscusite” înseamnă soiuri și hibrizi pentru care multiplicarea se face la noi în țară, iar „Îngrășăminte iscusite” înseamnă un portofoliu complet, format din produse de bază, de ultimă generație, îngrășăminte starter, foliare, cât și biostimulatori.

Înființată în 1990, Alcedo este o companie ce activează în domeniul distribuției de inputuri pentru agricultură, lucrând, în momentul de față, pentru aproximativ o treime din fermierii de pe piața românească.

După un sfert de secol, compania este cel mai mare distribuitor de produse pentru protecția plantelor și de semințe din România și unul dintre principalii jucători pe piața de distribuție de îngrășăminte.

Din anul 2011, datorită calității serviciilor și performanței echipei, Sumitomo Corporation, una dintre cele mai mari companii din Japonia și din lume, care are afaceri la nivel mondial de aproximativ 72 de miliarde de dolari, devine acționar majoritar.

Din grupul Alcedo face parte și Alchimex, cel mai mare formulator local de produse de protecția plantelor și îngrășăminte foliare din România. Produsele formulate în Alchimex acoperă 6% din produsele de protecția plantelor utilizate de fermierii români.

Dezvoltarea firmei s-a făcut în mai multe direcții: de la activități de distribuție la cele de preluare a producției agricole și vânzarea către companiile cu care există parteneriate. În prezent, compania este distribuitorul numărul 1 în România pentru numeroase companii internaționale, fie că sunt din domeniul produselor de protecția plantelor, semințelor sau al îngrășămintelor.

Publicat în Eveniment
Joi, 31 Ianuarie 2019 16:00

Scad exporturile de orz

Potrivit UkrAgroConsult, citată de Mediafax, în perioada iulie – decembrie 2018, exporturile românești de orz au cumulat 782.000 de tone, cu 13 procente mai puțin decât în perioada similară a anului anterior, când au fost de 897.000 de tone.

Doar în luna decembrie a anului trecut, comerțul românesc peste graniță cu orz s-a cifrat la 13.360 de tone, cu 22 la sută mai puțin decât în decembrie 2017, Libia și Cipru fiind principalii clienți.

Arabia Saudită a devenit însă unul dintre cumpărătorii importanți pentru orzul românesc, cu o creștere de 43%, în timp ce alți cumpărători tradiționali, cum sunt Spania, Iranul și Iordania, sunt absenți.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, recolta de orz a anului trecut s-a cifrat la 1,39 milioane de tone, un plus de 9,5% faţă de anul 2017 (1,27 milioane de tone).

Publicat în Piata agricola

Gigantul de lobby în comerțul cu cereale – Coceral – a transmis marți, 4 decembrie 2018, prin vocile sale autorizate, că își revizuiește în scădere estimările cu privire la producția de grâu a blocului comunitar UE28 pentru anul în curs, până la un total de 128,6 milioane de tone, față de calculul anterior, din septembrie a.c., unul care indica un potențial de 129,9 milioane de tone producție și dezechilibru major față de cele 141,9 contabilizate anul trecut.

În contrapartidă, Coceral prevede majorări la producția de porumb a anului 2018, până la un total de 60,5 milioane de tone, față de 58,9 milioane de tone, cât erau previzionate în septembrie a.c. Vorbim de un echilibru aproape total, față de cele 60,7 milioane de tone de porumb obținute anul trecut.

Totodată, analiștii Coceral prevăd o scădere a totalului producției de orz, una care ar urma să fie, la nivelul statelor Uniunii Europene (UE), 56 de milioane de tone, în scădere față de estimările din septembrie 2018. Pe atunci, calculele indicau un potențial de producție de 57,4 milioane de tone. Oricum, estimările cele mai recente indică un dezechilibru față de recolta anului trecut, una care a totalizat 58,3 milioane de tone de orz obținute de țările UE.

În cazul oleaginoaselor, Coceral și-a păstrat aproape neschimbate estimările cu privire la producția de rapiță a UE pentru acest an – 19,4 milioane de tone, în scădere față de recolta anului 2017, una de 21,9 milioane de tone.

În România, situația se prezintă mult mai bine

Conform precizărilor lui Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, făcute în 3 decembrie 2018 pentru cea mai mare agenție de presă de la noi din țară, anul acesta, mai bine de 30 de milioane de tone de cereale ar urma să intre în silozurile țării.

Și asta, în condițiile în care, în 2017, România a produs 27 de milioane de tone.

De asemenea, el a precizat că producţiile de porumb şi de floarea-soarelui autohtone ocupă primul loc în Uniunea Europeană (UE).

„Producţia de cereale de anul acesta depăşeşte 30 de milioane de tone. La floarea-soarelui am realizat peste 3,35 milioane de tone şi suntem pe primul loc în Uniunea Europeană (UE), fiind cea mai mare producţie de până acum. La porumb, mai avem de recoltat 0,5% din suprafaţă în judeţele din centrul țării, dar până în prezent am depăşit 18 milioane de tone. Şi la porumb suntem pe primul loc în UE”, a spus Daea.

Suprafaţa semănată cu porumb în 2018 a fost 2,415 milioane de hectare, iar la floarea-soarelui, de 1,01 milioane de hectare.

În 2018, recolta de grâu a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de anul trecut, când s-a cifrat la 10 milioane de tone, deşi, potrivit şefului MADR, a fost un an greu, în care „România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme”.

Recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,8 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, când a fost de 12,7 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha, comparativ cu anul trecut, de 4.598 kg/ha.

Publicat în International

Ca urmare a faptului că transporturile de grâu către Spania s-au diminuat, printre altele, și pe fondul unui reviriment al ibericilor, respiro demult așteptat de aceștia după seceta înregistrată în sezonul trecut, cei de la FranceAgriMer și-au revizuit în scădere previziunile de export de grâu ale fermierilor din Hexagon către state din Uniunea Europeană (UE).

Într-un raport periodic, lunar, cu estimările privind cererea și oferta din piața agribusiness, analiștii FranceAgriMer au previzionat că totalul exporturilor de grâu ale Franței către alte țări din UE ar urma să atingă un nivel de 7,8 milioane de tone, în scădere față de calculele de luna anterioară care totalizau 7,9 milioane de tone, respectiv de 16 procente sub nivelul-record înregistrat în 2017.

Concret, în primele trei luni ale sezonului care a debutat la data de 1 iulie a.c., exporturile de grâu moale ale Hexagonului către Spania s-au diminuat cu 44 de procente.

În ceea ce privește comerțul cu grâu al Franței către țări din afara blocului comunitar, potrivit analiștilor FranceAgriMer, nivelul pare a rămâne neschimbat, la 8,75 milioane de tone. Aceștia afirmă că situația din piață este una de expectativă, mai exact, de creionare a unei imagini mai clare cu privire la efectele ploilor torențiale înregistrate în Argentina, principal competitor al fermierilor din Hexagon pe piața exporturilor de grâu către piața comună din Algeria.

Marc Zribi, șeful diviziei cereale și zahăr al FranceAgriMer, a precizat pentru agențiile de presă internaționale că diferența între prețurile celor doi furnizori de materie primă agricolă (n.r., Franța și Argentina) s-a contractat. Practic, Argentina tranzacționează grâu la o diferență de preț care variază între 8 și 10 dolari pentru grâul cu livrare în perioada decembrie 2018-ianuarie 2019, în scădere față de marja de 20 de dolari pe tonă înregistrată luna trecută.

„Ne aflăm într-un punct-cheie al campaniei. Ceea ce va da tonul va fi intrarea în piață a grâului argentinian, respectiv vestea că SUA vor majora exporturile de materie primă”, a precizat Zribi.

Comerțul către țări non-UE, în primele patru luni ale sezonului de export, până la finele lunii octombrie a.c., relevă un total de 35 de procente peste volumele tranzacționale în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit companiei agribusiness citate.

FranceAgriMer și-a majorat și previziunile cu privire la stocurile de final de sezon la grâu, estimările fiind de 2,5 milioane de tone în total, față de calculul anterior care arăta un total de 2,4 milioane de tone previzionate luna trecută.

Aceeași FranceAgriMer și-a păstrat neschimbate și estimările în ceea ce privește stocurile de final de sezon 2018-2019 la porumb față de luna trecută, acestea indicând un total potențial de două milioane de tone. Și asta, ca urmare a unei revizuiri în creștere cu 100.000 de tone a estimărilor privind livrările de porumb până la un nivel de 10,45 milioane de tone și care a fost contrabalansată de vânzări mai mari către țări non-UE.

Exporturile de porumb în interiorul blocului comunitar sunt estimate în prezent la 4,2 milioane de tone, față de 4,1 milioane de tone cât arătau calculele hârtiei în octombrie 2018, însă cu 14 procente sub nivelul înregistrat anul trecut. Scăderea este legată de problemele de transport înregistrate în nordul Europei, ca urmare a faptului că apele Rinului au înregistrat cote de avarie, respectiv de lipsa de interes a Spaniei.

Nu în ultimul rând, în ceea ce privește stocurile de orz la final de sezon 2018-2019, FranceAgriMer și-a păstrat neschimbată estimarea față de luna trecută, una de 1,1 milioane tone.

Publicat în Piata agricola

Culturile înfiinţate în această toamnă sunt afectate de secetă pe suprafeţe mari şi nu au încolţit, a anunțat recent șeful Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Olt, Dragoş Drăghicescu.

Concret, grâul, orzul şi rapiţa nu au încolţit şi tot din cauza secetei fermierii nu pot ara terenurile deoarece pământul este tare şi plugurile nu pot intra în sol.

„Culturile de toamnă nu au răsărit decât sporadic, unde au fost ploi locale, dar pe marile suprafeţe, grâul, orzul şi rapiţa nu au încolţit. Totodată, arăturile pentru culturile de primăvară nu pot fi executate din cauza faptului că pământul este foarte tare şi plugul efectiv nu poate pătrunde în sol. Culturile de toamnă sunt afectate de secetă. Dacă nu se va putea ara, sunt în pericol şi cele din primăvara anului viitor”, a spus Drăghicescu, citat de presa de stat.

Producătorii agricoli olteni au însămânțat cu grâu circa 126.000 de hectare de teren agricol.

LAPAR îi îndeamnă pe fermieri să solicite despăgubiri

Printr-un comunicat de presă, LAPAR îi îndeamnă pe toți producătorii agricoli să se prezinte la sediul primăriei și să solicite în scris edilului să convoace, în regim de urgență, comisia pentru constatarea și evaluarea pagubelor cauzate fiecărui producător agricol, de seceta înregistrată în toamna anului 2018, începând cu luna septembrie a.c. și până în prezent.

Ulterior, îi încurajează LAPAR pe cei vizați, producătorii agricoli vor depune procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor la Direcția pentru Agricultură Județeană, care, conform Regulamentului-cadru de organizare și funcționare, verifică şi centralizează documentaţia depusă de producătorii agricoli privind suprafeţele afectate de calamităţi, înaintând-o Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru luarea măsurilor de despăgubire.

Cererile depuse la primărie și procesele-verbale de constatare și evaluare a pagubelor vor fi centralizate de LAPAR cu sprijinul producătorilor agricoli și vor sta la baza demersurilor pe care Liga le va întreprinde pe lângă autoritățile competente pentru a găsi metodele cele mai eficiente pentru acoperirea pagubelor cauzate de calamitățile naturale.

Publicat în Știri interne

Dat ca exemplu de însuși ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, cu ocazia vizitei sale la repornirea unei amenajări de irigații din localitatea Salcia, județul Mehedinți, tânărul fermier, Filip Purnavel, are o poveste pe cât de simplă, pe atât de lăudabilă, și anume una de patriotism modest.

Fără a fi prea darnic în detalii, am reușit totuși să aflăm de la tânărul ploieștean (da, a plecat din Ploiești în Mehedinți să facă agricultură) că a reușit să cumpere de la doi spanioli o fermă relativ mare într-o zonă care ar reprezenta o provocare serioasă pentru oricare dintre agronomii români.

Și spunem provocare pentru că vorbim de suprafețe de teren aflate pe malul Dunării, expuse deja fenomenului deșertificării ca urmare a lipsei de precipitații, dar și a unui sistem de irigații funcțional. Administratorul SC Manolo Y Alberto SRL provine dintr-o altă zonă de activitate (una „umană” și atât), însă dorește să se pregătească temeinic în acest domeniu complex al agriculturii, fapt pentru care, la cei 32 de ani ai săi, Filip Purnavel a optat pentru o nouă facultate, și anume pentru cea de Agronomie.

Chiar dacă bazinul de refulare al SPA Salcia trece prin inima exploatației sale, din cauza costurilor mari ale utilajelor pentru irigații, Purnavel este obligat să se confrunte cu seceta la câțiva metri de Dunăre.

Suntem siguri că vreți să aflați care sunt provocările cu care se confruntă Filip, așa că vă invităm să savurați interviul cu tânărul fermier.

Revista Fermierului: Domnule Purnavel, ne bucurăm să vă avem astăzi la o nouă ediție a interviurilor marca Revista Fermierului. Ne aflăm la evenimentul de inaugurare a Amenajării pentru irigații Izvoare-Cujmir, localitatea Salcia, județul Mehedinți. Ce suprafață cultivați în zona adiacentă canalului reabilitat?

Filip Purnavel: În momentul de față, prin societatea pe care o deținem cultivăm aproximativ 1.700 de hectare. Astfel, suntem și principalii beneficiari ai stației de aducțiune de apă.

R.F.: Cât timp ați așteptat până ce SPA Salcia a fost repusă în funcțiune?

F.P.: Sunt aici de patru ani de zile, însă până nu demult nu aveam mari speranțe să vedem apă pe canal. Hai să spunem că eram mai degrabă circumspecți privind reabilitarea SPA Salcia.

R.F.: În viziunea dumneavoastră, îl considerați drept un beneficiu pentru fermier faptul că nu plătește apa pentru irigații? Știm din anii anteriori că susținerea sectorului de irigații pentru clientul final nu era altceva decât de o reducere a prețului energiei electrice, nicicum de gratuitatea apei pe canal.

F.P.: Fără îndoială că este un avantaj foarte mare că nu plătim apa. Vorbim de această dată de cu totul și cu totul altfel de agricultură. Chiar și așa, cu SPA Salcia reabilitată, încă ne bazăm pe ploaie. Din motivul lipsei precipitațiilor, cred că vom întoarce câteva sute de hectare de culturi agricole.

R.F.: Atunci când v-a prezentat membrilor presei, ministrul Agriculturii amintea de o organizație de udători din care faceți și dumneavoastră parte. Câți membri sunt în OUAI Salcia?

F.P.: Noi avem puțini membri în organizația de udători. Sunt eu, că am o suprafață mare. Metodologia este că trebuie să acoperim măcar jumătate din suprafața deservită, cel puțin teoretic. Spun asta pentru că ea nu va deservi sau cine știe când va deservi vechiul plan. Noi am avut noroc. În cazul nostru, este vorba de o suprafață mică, un microsistem aproape, în condițiile în care canalul de irigații deservește 5.500 ha, aproximativ, iar noi, laolaltă cu alți încă vreo 10 fermieri mici, abia am reușit să atingem pragul acela.

R.F.: Presupunem că veți apela totuși la fondurile FEADR pentru a achiziționa utilaje de irigat.

F.P.: Da. Domnul ministru (n.r. - al Agriculturii, Petre Daea) a spus că putem iriga deja, pentru că este apă pe canal. Fără îndoială că, teoretic, acest lucru este posibil, dar implică niște costuri pe care nu ni le putem permite anul acesta.

Nici anul trecut n-a fost pentru noi unul bun, pentru că a plouat foarte mult în timpul recoltatului. Am pierdut 300 ha de mazăre pe câmp destinate ZIE, iar grâul, mai mult de jumătate din cantitate a fost încolțit.

R.F.: Mai devreme aminteați că veți întoarce în brazdă ceva culturi. Despre ce este vorba?

F.P.: Vom întoarce 300 ha din cele aproximativ 350 hectare însămânțate cu rapiță, ca urmare a faptului că nu a răsărit din lipsa apei.

R.F.: În prezent, mai întâmpinați probleme și la alte culturi?

F.P.: Avem 680 ha semănate cu grâu care nu vor răsări până când nu va ploua.

R.F.: Ce altceva ați mai însămânțat anul acesta pe restul suprafețelor?

F.P.: Avem 145 de hectare semănate cu lucernă. Urmează să însămânțăm în primăvară floarea-soarelui. Cu porumbul, noi nu ne riscăm. Solul este nisipos și se află în plin proces de deșertificare.

R.F.: Vorbiți-ne, vă rugăm, de parcul dumneavoastră de utilaje. Este unul croit pe specificul solului din zonă?

F.P.: Avem semănătoare Horsch de 8 metri de păioase, avem utilaje, nu ne plângem în acest punct de vedere. Dacă nu le-am fi avut, nu am fi reușit nici măcar să semănăm. Aici, fermierul mic, cu un disc mic, nu are ce face, pentru că nu intră în pământ.

R.F.: Preferați utilaje și implemente noi sau second-hand?

F.P.: Am încercat să achiziționăm utilaje și noi, și second-hand din import. Este ca și când ți-ai lua mașină din străinătate, din Bulgaria, din Germania etc. Important este unde găsești utilajul și la ce preț îl cumperi.

Purnavel si DaeaMuncă multă, bani puțini

Am continuat discuția cu fermierul mehedințean despre provocările piețelor de desfacere a materiei prime produse în România. Am primit aceleași răspunsuri sintetizate simplu în sintagma „Muncă multă, bani puțini”.

R.F.: Să vorbim puțin de comercializarea materiei prime pe care o produceți și apoi o recoltați. Cum reușiți să răzbateți de la an la an, în condițiile în care, știm foarte bine, prețul grâului nu este unul mulțumitor pentru producătorii români?

F.P.: Noi suntem niște pioni în mâinile traderilor. 90 la sută din marfă o vindem Cargill, direct din câmp. Am avut probleme cu vânzarea, prețuri foarte mici...

R.F.: Cum pleacă materia primă de origine agricolă de la dumneavoastră din fermă?

F.P.: Marfa pleacă rutier până în portul din Severin sau în cel din Calafat, iar apoi călătorește pe barjă până la Constanța.

R.F.: Ați spus despre prețuri la materia primă de origine agricolă că sunt foarte mici. Dumneavoastră ce prețuri medii ați obținut pe producția comercializată?

F.P.: Floarea-soarelui am valorificat-o cu prețuri variind între 1,10 – 1,20 lei, în funcție de cum am prins contractul. Grâul a oscilat la recoltat, o perioadă rămânând la un nivel de 0,55 lei. Acum, prețul este foarte sus. Marfa a fost proastă oricum, dar acum aceasta se cumpără la prețuri cu care, în anii trecuți, se achiziționa materia primă pentru panificație.

R.F.: În afară de floarea-soarelui și de grâu, ce alt tip de produs ați mai valorificat?

F.P.: Rapiță. Vorbim de o cultură bună, profitabilă și care aduce primii bani în fermă, după orz, dar și una riscantă, deopotrivă. Profitul mai mare presupune un risc mai mare. Nu este întâmplător faptul că prețul la rapiță este mult mai sus. În acest caz vorbim de un preț de 1,5 lei kilogramul, de obicei, cam în fiecare an, destul de stabil.

În cazul mazării, optez pentru această cultură în fiecare an, de vreo trei-patru ani încoace, chiar și înainte să existe condiția cu Zona de Interes Ecologic (ZIE). Prețul ei însă a scăzut constant, de la 1,1 lei kilogramul la 0,70 lei kilogramul, urmând să ajungă cam pe același palier cu grâul, dar la producții mult mai mici.

R.F.: Să vorbim puțin de genetica utilizată la dumneavoastră în fermă.

F.P.: La floarea-soarelui, noi ne-am orientat către Tehnologia Express, de la DuPont Pioneer, fiindcă comportă costuri mult mai mici. Avem tribenuron-metil care este mult mai ieftin decât imazamox. Floarea-soarelui convențională este greu de cultivat pentru că avem probleme cu buruienile.

Ca genetică la rapiță, de obicei mizăm pe cea de la Monsanto, pentru că se scutură mai greu.

R.F.: Chiar dacă ferma dumneavoastră nu este la distanță mare de Dunăre, aveți parte de secetă, cât și de fenomene meteo extreme. Știm că în 2017 ați avut probleme agrometeo serioase. Despre ce a fost vorba?

F.P.: Pe lângă faptul că am avut probleme cu recoltarea, noi am avut parte și de grindină, anul trecut. Am avut pierderi, doar că am avut culturi bune. Eu, în solele mele cu grâu, unde am avut pierderi de 20-30 la sută, am reușit un randament mediu de 5.800 de kilograme. Chiar și așa, n-am reușit să beneficiez de asigurare pentru că era încheiată pe o productivitate medie de 6.000 de kilograme de produs la hectar; ne încadram la franciză. Iată un subiect în plus de discuție privind asigurările și daunele.

R.F.: În ce sistem achiziționați inputurile destinate agriculturii?

F.P.: În cazul pesticidelor, lucrăm cu plata la recoltă. Complexele și azotul care comportă dobânzi mari, încercăm să le achiziționăm cu banii jos.

R.F.: La cei 32 de ani ai dumneavoastră, ce anume v-a determinat să alegeți agricultura?

F.P.: Am cumpărat o fermă, aici, în zonă. M-am sacrificat și am venit aici. Dacă nu ești aici, sunt probleme mari.

R.F.: Ocoliți puțin răspunsul. Să încercăm altfel – ați avut vreo legătură cu agricultura dinainte de achiziția exploatației? Poate, părinții?

F.P.: Nu. Pur și simplu, în 2012, ferma asta era o oportunitate investițională bună. Eu sunt din Ploiești, nu pot să spun că trec pe acasă prea des. Am venit aici și nu pot da „vina” decât pe „soartă”.

R.F.: Din ce domeniu veniți?

F.P.: Nu am avut nicio legătură cu domeniul agriculturii, înainte de achiziție. Acum sunt student la agronomie. Am venit din domeniul uman, iar pasul a fost unul accidental.

R.F.: Ce sfaturi le-ați da tinerilor cu privire la orientarea sau reorientarea către agricultură? Merită să încerce sau este bătaia de cap mult prea mare?

F.P.: Depinde ce fel de producție vrea să facă un potențial tânăr fermier. Dacă este interesat de sectorul vegetal, el trebuie să dețină sau să arendeze suprafețe mari, pentru că profitul este relativ mic și nu este sigur. Dacă vrei să te apuci de o activitate din sectorul agroalimentar și ești tânăr, trebuie să faci ceva mai specializat.

R.F.: Cunoaștem pe scurt povestea fermei dumneavoastră. Am putea spune că achiziția sa este un gest... patriotic. De ce ați păstrat numele vechi al exploatației?

F.P.: Am păstrat numele vechi - SC Manolo Y Alberto SRL – pentru că este mai bine așa pentru relațiile cu clienții.

R.F.: Cât ați investit până în prezent în această activitate care v-a „alungat” din Ploieștiul natal?

F.P.: În jur de două milioane de euro.

R.F.: Presupun că ați apelat și la credite bancare...

F.P.: De obicei, creditele bancare le contractăm pentru achiziția inputurilor. Avem în curs inclusiv credite pentru înființarea de culturi.

R.F.: La fondurile europene pentru investiții cu bani FEADR v-ați gândit?

F.P.: N-am accesat până acum fonduri europene. Mi-a fost frică de metodologie, de controale, de bețele-n roate care se pun, de obicei. Așa mi-au spus alți fermieri din zonă care au accesat aceste fonduri și care regretă acum.

R.F.: Vă gândiți să vă orientați și către zona de procesare a materiei prime sau zootehnie?

F.P.: Ar fi niște pași interesanți de făcut, numai că vorbim de costuri mari de producție, de aici și neajunsurile. Morăritul nu prea mai merge de ceva timp, animalele presupun alte cunoștințe sau oameni care se pricep.

Pentru că trec de la una la alta, la noi în zonă, din păcate, avem probleme cu oamenii, cu mâna de lucru, cu tractoriștii.

R.F.: Să înțeleg că nu mai sunt oameni dispuși să muncească?

F.P.: Nu, nu mai sunt. Cei care sunt au alte probleme, de aceea sunt... liberi.

R.F.: Care este salariul oferit unui tractorist la dumneavoastră în fermă?

F.P.: 2.000 lei, net, plus bonusuri de campanie. Spre exemplu, în perioadele de pauză, operatorii utilajelor încasează salariul, plus prime de sărbători, și iarna, și primăvara, apoi toamna, la finele campaniei. La fermele mari așa se întâmplă, însă se lucrează și mai mult. Fără îndoială, din punctul meu de vedere, dacă am iriga și am avea profituri mai mari, am oferi salarii și mai mari.

R.F.: La nivelul la care sunt în prezent, subvențiile vă sunt de ajutor?

F.P.: Subvenția este ceva esențial pentru activitatea noastră. Dacă n-ar mai exista plățile directe, 90 la sută din fermieri s-ar lăsa de agricultură.

R.F.: Vă gândiți să vă extindeți suprafețele din fermă sau vă sunt de ajuns?

F.P.: Creștem gradual, de la an la an. În acest moment, ne concentrăm doar pe comuna în care ne aflăm, unde mai există teren de valorificat. Acum patru ani de zile, când am ajuns aici, se lucrau undeva la 1.200 ha. Acum, deja am crescut și se crește gradual.

Pe de altă parte, este greu să coordonezi de unul singur o fermă atât de mare. Cu cât te vei extinde fără a avea o resursă umană solidă, cu atât o vei coordona mai prost, dacă se optează pentru acest sistem unic de mangement.

Publicat în Interviu
Pagina 1 din 7