Anul trecut, grâul a reprezentat principalul atu al țării noastre la capitolul comerț exterior (16,1%), cu încasări de 1,037 miliarde de euro la un volum total expediat de 5,886 milioane de tone, încasările fiind similare celor din 2017.

Al doilea produs ca importanţă în topul exporturilor agroalimentare a fost porumbul, bun tranzacționabil situat pe locul secund în ceea ce privește majorările de volume la comerțul peste graniță, conform Agerpres. Concret, veniturile s-au majorat cu 139,5 milioane de euro, până la un total de 869,3 milioane de euro, iar cantitatea livrată a fost mai mare cu 24% faţă de 2017, totalizând 4,680 milioane de tone.

Totodată, anul trecut a crescut exportul de seminţe de floarea-soarelui, cu un avans valoric de 115,1 milioane de euro (total 638,8 milioane de euro) şi cantitativ cu 29,3%, până la 1,726 milioane de tone.

Pe de altă parte, o scădere masivă a exporturilor a fost înregistrată anul trecut la seminţe de rapiţă (-102,1 milioane de euro), fiind urmate de ţigări (-78,4 milioane de euro), boabe de soia (-50,6 milioane de euro), animale vii din specia bovine (-40,6 milioane de euro), preparate alimentare (-4,4 milioane de euro) şi miere naturală (-4 milioane de euro).

De asemenea, tot anul trecut au scăzut importurile de grâu cu 88,3 milioane de euro, cele de tutun brut (-32,7 milioane de euro), zahăr (-22,9 milioane de euro), lapte şi smântână (-11,1 milioane de euro) şi porumb (-9,2 milioane de euro).

UE a fost principalul partener în comerţul agroalimentar al României: livrările către această destinaţie au avut o pondere valorică de 69,4% din total exporturi, iar achiziţiile de produse agroalimentare din statele membre au reprezentat 84,1% din total importuri.

Țara noastră a înregistrat în 2018 un deficit de 1,153 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu 35,1% faţă de 2017, când a consemnat 853,9 milioane de euro, conform statisticilor MADR.

Publicat în Știri interne

Oficiul de Statistică al UE (Eurostat) a dat publicității luni, 11 martie 2019, un raport potrivit căruia țara noastră, alături de Franța, s-a aflat în 2017 pe primele locuri la producţia de porumb boabe şi la amestecul de porumb boabe şi ştiuleţi, cu o recoltă care a depășit 14 milioane de tone.

„La producţia de porumb boabe şi la amestecul de porumb boabe şi ştiuleţi, primele locuri din UE sunt ocupate de Franţa (14,53 milioane de tone) şi România (14,32 milioane de tone)”, se menționează în document.

Tot cu privire la recolta anului 2017, statisticile spun că România a recoltat 27,13 milioane de tone de cereale, din care 10,01 milioane de tone grâu comun şi grâu spelta, 1,90 milioane de tone orz, 407.800 de tone ovăz şi 28.160 de tone de secară şi alte cereale.

Cu privire la recolta de cereale a statelor membre UE, pe prima poziție se afla Franţa, care a înregistrat în 2017 cea mai mare recoltă de grâu comun şi grâu spelta din UE (36,5 milioane de tone) și de orz (12,1 milioane de tone). Urmează Polonia, care a produs cea mai mare cantitate din UE de secară şi alte cereale (2,9 milioane de tone) şi de ovăz (1,5 milioane de tone).

În UE, grâul comun şi grâul spelta (numit şi alac) au reprezentat 46% din totalul cerealelor recoltate în 2017, fiind urmate de porumbul boabe şi amestecul de porumb boabe şi ştiuleţi (21%), orzul (19%), ovăzul, secara şi alte cereale (14%).

Țările membre ale Uniunii Europene (UE) au recoltat în 2017 o cantitate de 310 milioane de tone de cereale (inclusiv orez), aproximativ 12% din producţia globală.

Vorbim practic de o majorare de 2,7% faţă de 2016, în ciuda secetei care a afectat multe state membre din centrul şi sudul Europei şi a reducerii suprafeţelor cultivate cu 1,6 milioane de tone.

Cu toate acestea, producţia de cereale a UE rămâne sub nivelul-record înregistrat în 2014, de 333 de milioane de tone.

Publicat în Piata agricola

Compania Rodbun a încheiat cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (INCDA) Fundulea un parteneriat destinat relansării a doi hibrizi de porumb creați de institut în anii 1990 și 1993: „F376” și „Olt”.

Rodbun va gestiona formele parentale ale celor doi hibrizi și îi va produce la nivel național, pe o suprafață totală de 2.000 de hectare. „Piața pentru cei doi hibrizi este în scădere, iar demersul nostru și al partenerilor de la Fundulea este destinat stopării acestui declin. Vorbim de două mărci sută la sută românești, care au o calitate certă, probată în ani mulți de cultură. Noi vindem acești hibrizi de mult, acoperim aproape o jumătate din cota lor de piață. Suntem convinși că hibrizii și soiurile românești au o calitate comparabilă și, uneori, chiar superioară celor vândute de multinaționale. Diferă doar marketingul”, precizează Octavian Petrescu, director comercial al companiei Rodbun.

Până în prezent, INCDA Fundulea a dezvoltat 28 de hibrizi de porumb, însă nu pentru toți se produce, deocamdată, sămânță de cultură. „Ne-am bucura dacă promovarea tuturor hibrizilor de la Fundulea ar face obiectul atenției fermierilor, pentru că acolo se produce bine și de calitate”, a punctat Octavian Petrescu.

Publicat în România Agricolă

Ca urmare a faptului că gradul de rentabilitate în cazul culturii de grâu este mai mare doar la societățile care lucrează suprafețe mari, cele care au dotări corespunzătoare şi care îşi permit să aplice tehnologie completă şi să obţină astfel profit, dar și din cauze sociale, în ultimii ani, în județul Dolj se înregistrează o creștere negativă în acest sector, mărturisesc oficialii Direcţiei pentru Agricultură Județeană Dolj.

Concret, după aderarea României la Uniunea Europeană (UE), care a avut loc în 2007, suprafeţele cultivate cu grâu de consum în judeţul Dolj au scăzut constant. La acea vreme, acestea depăşeau 220.000 ha anual pentru ca, în 2017, acestea să ajungă la 157.131 ha, iar în 2018, la 169.506 hectare.

„Exploataţiile de semisubzistenţă au dispărut ori s-au redus semnificativ, fie prin darea în arendă a terenului, fie prin orientarea către alte culturi. O altă cauză a diminuării suprafeţei cultivate cu grâu este scăderea populaţiei active în mediul rural, ceea ce a dus la închiderea a peste 70% din morile săteşti, necesarul de pâine fiind asigurat de către fabricile de pâine din centrele urbane, la care se adaugă folosirea în industria de panificaţie a unei materii prime asigurate parţial prin aprovizionarea din comerţul intracomunitar cu cocă congelată”, a precizat, marţi, 26 februarie 2019, directorul DAJ Dolj, Adrian Popa, cu ocazia întrunirii Colegiului Prefectural.

Tot acesta a adăugat că, la specia orz, suprafaţa însămânțată s-a diminuat până la nivelul anului 2007, pe fondul restrângerii sectorului zootehnic organizat. Ulterior, până la momentul actual, suprafaţa cultivată a cunoscut un reviriment de peste șapte ori, ca urmare a cererii crescânde venite dinspre industria berii.

Și în cazul porumbului, conform calculelor celor de la DAJ Dolj, se constată o diminuare a suprafețelor cultivate. Acestea variază de la un an la altul cu valori între 15.000 şi 20.000 ha, în medie, din cauza faptului că pe de o parte s-a redus semnificativ şeptelul judeţului, dar a scăzut şi consumul populaţiei, ca urmare a reducerii populaţiei active din mediul rural.

„O specie cu o evoluţie constant pozitivă este floarea-soarelui, la care suprafaţa cultivată a crescut în intervalul 2005-2018 de peste două ori datorită faptului că această specie este căutată şi foarte bine plătită pe piaţă. Rapiţa a cunoscut o perioadă de recul până la intrarea în UE, urmată de o perioadă de șase ani de reviriment, apoi, în perioada 2012-2014, pe fondul schimbărilor climatice, a intervenit o scădere dramatică a suprafeţelor cultivate, însă interesul crescut şi valoarea deosebită a rapiţei fără acid erucic pentru consum alimentar uman a dus la creşterea cu de până la șase ori a suprafeţei cultivate”, a mai declarat șeful DAJ Dolj.

Tot el a spus că o specie cu o evoluţie sinusoidală este şi soia pentru boabe, care în ansamblu ocupă suprafeţe cu mult sub potenţialul judeţului şi sub nivelul cererii pe piaţă, dar a cărei cultură în regim profitabil este în directă corelaţie cu existenţa unui sistem de irigaţii performant.

„În ceea ce priveşte specia muştar, deşi are debuşeu în special în industria alimentară, putem spune că a reprezentat un indicator al reconstituirii industriei prelucrătoare de legume din Oltenia, suprafaţa fiind în linii mari într-un trend ascendent permanent. În anul 2018, s-a reluat cultivarea orezului în judeţul Dolj (ultimul an în care s-a cultivat orez fiind anul 2011, când s-a înregistrat suprafaţa cultivată cu orez de 1.194 ha, cu o producţie medie 5.100 kg/ha), înfiinţându-se suprafaţa de 151 ha cu orez în localităţile Rojişte şi Măceşu de Jos, cu o producţie medie de 4.867 kg/ha”, a conchis oficialul Direcţiei Agricole Dolj.

La finele anului trecut, Adrian Popa preciza că producţiile medii realizate la nivelul judeţului Dolj au fost de 4.980 de kilograme de grâu la hectar şi de 5.030 de kilograme la orz. Și asta, în condițiile în care, la nivel naţional, producţia de grâu a fost de 4.870 de kilograme, iar producţia de orz, de 5.204 kilograme.

Publicat în Piata agricola

Hibridul PR32F73 de la Pioneer a fost desemnat câștigător al trofeului „Porumbul de Aur”, secțiunea irigat, cu ocazia celei de-a IV-a ediții a congresului „Fermieri pentru fermieri”, organizat de Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) în data de 30 ianuarie 2019, la București.

Premiul i-a fost înmânat lui Mihai Solomei, director tehnic Agricost, IMB, acesta reușind un record de 22.609 kg/ha cu hibridul menționat.

Într-un testimonial, Solomei a precizat că a însămânțat 77.000 de boabe de porumb PR32F73 la hectar, în data de 20 aprilie 2018, și a optat pentru distanța între rânduri de 50 cm.

„Am semănat 35 ha cu acest hibrid, iar planta premergătoare a fost grâul. Așa că, după recoltarea acestuia, am scarificat la 40 cm, imediat după scarificat am nivelat cu Jokerul și după am erbicidat pentru a ține terenul curat până la intrarea în iarnă. Apoi, în primăvară am erbicidat din nou (...). La semănat am aplicat 300 kg/ha de îngrășământ complex 12.24.12 + 6% sulf, iar după semănat am aplicat azot lichid – 100 l/ha. După aceea, în faza de 2-3 frunze, am erbicidat pentru combaterea buruienilor dicotiledonate, iar în faza de 6-7 frunze pentru combaterea buruienilor monocotiledonate și tot atunci am mai aplicat și 1.5 l/ha de îngrășământ foliar.

Atunci când plantele aveau 8-10 frunze am fertirigat cu 150 l/ha de azot lichid, apoi am făcut un tratament împotriva dăunătorului Helicoverba, la apariția acestuia. Imediat după polenizare am mai aplicat 140 l/ha de azot lichid, tot prin fertirigare. Cultura a am avut parte de precipitații, 170 l, în perioada iunie-iulie, dar am și irigat în 3 tranșe - 900 m.c/ha.

Am recoltat în prima jumătate a lunii octombrie, noi am avut un o suprafața de 170 ha unde am semănat hibrizi de la mai multe firme distribuitoare de semințe, iar PR32F73 ne-a oferit cea mai ridicată producție. Semănam acest hibrid încă din 2013 și mereu am avut producții care au depășit 18.000 kg/ha, însă în acest an putem spune că a atins recordul de producție la noi în fermă”, a declarat fermierul campion, Mihai Solomei.

Rolul semințelor de calitate în productivitate

PR32F73 este un hibrid tardiv, FAO 600, rezistent la principalele boli ale porumbului, la frângere și cădere, are toleranța la secetă. Se recomandă a fi cultivat numai în sistem de irigare.

„Ne bucurăm atunci când fermierii aleg hibrizii Pioneer și au parte de rezultate excepționale. Știm că în Inusla Mare a Brăilei se aplică tehnologii de înaltă clasă, poate chiar cele mai inovatoare din piață, iar rezultate se observă în sporurile de producție. Este clar că pentru a avea cele mai bune rezultate trebuie să alegi sămânță de calitate, trebuie să ai grijă de fiecare verigă tehnologică să fie respectată și să dispui de oameni pregătiți care să aplice toate aceste lucruri. Echipa Agricost este una profesionistă și ne bucurăm că dintre toți hibrizii pe care i-au semănat și înscris în concursul organizat și monitorizat de Asociația Producătorilor de Porumb din România, PR32F73 a oferit o producție istorică în acest moment, dar cu siguranță hibrizii Pioneer vor depăși în România acest potențial”, a precizat, la rândul său, Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience, Divizia de Agricultură a DowDuPont.

Câștigătorii ediției 2018 a concursului „Porumbul de Aur” au fost, la categoria neirigat, Daniel Nica, din Călărași, cu o producție de aproape 14 tone/ha, iar la categoria irigat, Mihai Solomei, din Brăila, cu o producție care a depășit 22,6 tone/ha, încununând performanțele deosebite ale unui sezon agricol favorabil pentru cultura porumbului.

„Aș dori să mulțumesc astăzi, la ceas de bilanț, dar și de început al unei noi etape, tuturor celor prezenți aici: fermieri de la 25 la 50.000 ha, firme de inputuri care ne susțin cu sfaturi  și cu prețios ajutor financiar și tehnic fără de care activitatea de testare nu ar fi posibilă, parteneri ai noștri din media, care reflectă permanent eforturile noastre de a fi mai buni, reprezentanți ai autorităților naționale, autorități de la Bruxelles și federații europene și naționale ale producătorilor agricoli care, prin activitatea lor conjugată, pot schimba radical modul de implementare a măsurilor de politici publice, institutelor de cercetări și universităților care ne ajută în activitatea noastră de zi cu zi. Nu în cele din urmă, aș vrea să mulțumesc echipei executive a APPR, care a crescut și numără în prezent nouă angajați și colaboratori, pentru dedicarea și pentru profesionalismul cu care consolidează în fiecare zi locul organizației nostre printre vocile care contează în agribusiness”, a comentat Arnaud Perrein, președintele APPR.

Anul trecut, APPR a realizat 12.000 de microparcele în 40 de locații de testare pentru cinci culturi de câmp esențiale pentru zona pedo-climatică în care ne aflăm (porumb, grâu, floarea-soarelui, orz și sorg), la care în 2019 se va adăuga soia.

Publicat în Cultura mare

Pentru aproape toate tipurile de culturi agricole este estimată o descreștere atât a suprafețelor, cât și a producției, mai puțin pentru suprafața destinată culturii de grâu, dacă ne referim la una dintre cerealele cele mai cultivate în România, a declarat Mihaela Hunca, expert sectorul agricol al UniCredit Bank, miercuri, 30 ianuarie a.c., cu ocazia congresului anual APPR „Fermieri pentru fermieri”, în urma agregării statisticilor DG AGRI.

În cazul culturii grâului, a precizat Hunca, unde chiar dacă în 2018 s-a calculat că s-a însămânțat o suprafață cu doi la sută mai mică decât cea din toamna lui 2017, producția ar putea fi aproximativ egală cu cea înregistrată în vara anului trecut sau chiar în ușoară creștere cu circa 3-4 la sută.

Cu privire la oleaginoase și culturile proteice, față de anul trecut sunt estimate scăderi, în ceea ce privește producțiile.

„Chiar dacă sunt previzionate creșteri ale suprafețelor însămânțate cu rapiță și cu floarea-soarelui cu +12% față de 2018, producția ar urma să fie pe minus cu opt procente, în comparație cu nivelul înregistrat anul trecut”, a mai precizat oficialul UniCredit.

Tot în cazul culturilor de oleaginoase este estimat că România va ocupa locul II în ceea ce privește producția totală, cu o recoltă de peste cinci milioane de tone, după Franța, urmată de Germania și Ungaria . Calculele arată că producția obținută de țara noastră va reprezenta circa 16 la sută din producția totală la nivel european.

Nu în ultimul rând, în ceea ce privește producția de porumb sunt estimate suprafețe și producții asemănătoare cu cele de anul trecut, dar, de exemplu, totalul recoltei este previzionat a fi cu 24 la sută mai mare decât media ultimilor cinci ani.

Fondurile europene, motiv de creștere a productivității

Dacă suprafața totală cultivată cu cereale în 2018 nu fluctuează foarte mult față de cea din 2008, totuși nivelul producțiilor din România este aproape dublu, a adăugat Hunca.

„Principalele motive care ar susține această creștere sunt absorbția de fonduri europene destinate agriculturii, creșterea gradului de tehnologizare, dar și îmbunătățirea tehnologiilor de cultură, respectiv majorarea numărului de ferme mari, cu suprafețe de teren agricol comasate”, a afirmat angajata UniCredit.

Datele Eurostat confirmă că, în 2018, România a avut o producție totală de cereale de 31,89 milioane de tone. Reprezintă circa 11 la sută din totalul obținut la nivelul Uniunii Europene. Asta ne plasează pe locul al III-lea, după Franța și Germania.

În ceea ce privește producția de porumb, conform calculelor ne aflăm pe primul loc, cu 18,971 milioane de tone. Vorbim de circa 28 la sută din producția totală de materie primă la nivelul UE, după noi situându-se Franța (12,597 milioane de tone), Ungaria și Italia.

În cazul producției de grâu, totalul se cifrează la un nivel de 10,247 milioane de tone, ceea ce reprezintă circa 8% din producția totală de grâu la nivel UE și clasează România pe locul al IV-lea. Vorbim de un plus de 2,36% faţă de anul 2017 şi de o medie a randamentului de 4,8 tone/ha.

În ceea ce privește rapița, ponderea producției românești în totalul obținut la nivel european este de circa opt la sută, adică aproximativ 1,5 milioane de tone.

La floarea-soarelui este estimat că suntem tot pe primul loc, urmați de Bulgaria, Ungaria și Franța, iar producția de 3,35 milioane de tone de floarea-soarelui, de anul trecut, este estimată a fi peste 33 la sută din producția totală la nivelul UE.

Publicat în Piata agricola

Ca urmare a revizuirilor în creștere în ceea ce privește previziunile privind producțiile de grâu ale Rusiei și Indiei, pentru sezonul agricol 2018-2019, estimările privind recolta se află pe un trend pozitiv, a anunțat joi, 24 ianuarie 2019, Consiliul Internațional al Cerealelor (CIC).

Într-un raport lunar, organismul interguvernamental prevede o majorare a producției mondiale de grâu cu opt milioane de tone, până la un total de 737 de milioane de tone. Estimarea pentru anul agricol menționat este însă sub nivelul înregistrat în sezonul anterior, unul de 767 de milioane de tone. Asistăm astfel la prima scădere de la an la an a productivității, înregistrată în ultimii șase ani.

De asemenea, în proiecțiile lor preliminare, vocile autorizate ale CIC apreciază că producția globală de grâu în sezonul 2019-2020 se va majora cu două procente, până la un total de 751 de milioane de tone.

În anul agricol 2018-2019, recolta de grâu a Indiei ar putea să atingă nivelul de 99,3 milioane de tone, în creștere față de estimările anterioare care arătau un total de 95,5 milioane de tone, în timp ce producția din Rusia ar putea totaliza 71,6 milioane de tone, versus cele 69,5 milioane de tone, anterior previzionate.

În aceeași perioadă, cantitatea de grâu exportată de Rusia a fost revizuită în creștere până la un total de 33,5 milioane de tone, față de cele 32,5 milioane de tone anterior estimate. Și asta, în condițiile în care previziunile privind potențialul de export al nord-americanilor au fost revizuite în scădere până la un total de 28,5 milioane de tone, față de cele 29,5 milioane de tone estimate anterior, iar cel al blocului comunitar UE28, până la un nivel de 19,8 milioane de tone, față de cele 20,5 milioane de tone calculate anterior de analiști.

În plus, în cazul porumbului, CIC estimează că, în sezonul 2018-2019, producția ar urma să se majoreze cu trei milioane de tone, până la un total de 1,076 miliarde de tone, ca urmare revizuirilor în creștere pentru Ucraina (35,5 milioane de tone, față de 33,5 milioane de tone), respectiv pentru blocul comunitar UE28 (65 de milioane de tone, față de 61,5 milioane de tone).

Aceeași instituție specializată apreciază că în cazul Braziliei revizuirea este în scădere (93,5 milioane de tone, față de 95,1 milioane de tone estimate anterior), dar și pentru Africa de Sud (10,7 milioane de tone, față de 12,3 milioane de tone).

Nu în ultimul rând, estimările privind producția globală de soia, aferentă sezonului 2018-2019, relevă un total calculat de 363 de milioane de tone, în scădere față de previziunile anterioare. Pe atunci, analiștii din piață estimau un total al producției de soia de 367 de milioane de tone. Scăderea este pusă pe seama căldurii și secetei din Brazilia.

Publicat în Piata agricola

Pentru prima dată în ultimii 10 ani, blocul comunitar UE28 devine importator net de cereale, în condițiile în care achizițiile extracomunitare de porumb se mențin într-un ritm alert.

Și asta, deoarece șeptelul animalier consumă din plin cantitățile-tampon de porumb ucrainean importat, pentru a putea face față lipsei de furaj cauzată de o vară 2018 toridă.

Cererea este într-atât de mare, încât în sezonul comercial 2018-2019, Uniunea Europeană ar putea bate lejer cota de anul trecut de 18 milioane de tone porumb achiziționat de peste graniță – deja un record – întărindu-și astfel statutul de cel mai mare importator de porumb din lume.

Tempoul importurilor de porumb se va liniști însă în anul de marketing următor celui în curs, în condițiile în care proiecțiile actuale de reviriment al producției de cereale a blocului comunitar se vor confirma.

„Considerăm că acest record ar putea fi considerat unul singular”, a precizat Charles Clack, analist bunuri tranzacționabile din cadrul Rabobank. „UE are un deficit de nutreț și un disponibil de grâu la un preț ridicat. Recolta de porumb a Ucrainei a acoperit cu bine nevoia, demers susținut și de taxe scăzute de transport”.

Până în prezent, pentru prima parte a sezonului 2018-2019, importurile de porumb ale blocului comunitar sunt cu peste 45 de procente peste ritmul înregistrat în aceeași perioadă a anului de marketing anterior, atunci când volumul importat totaliza 13,4 milioane de tone. Laolaltă cu un ritm scăzut al exporturilor de grâu, fluxul de porumb a transformat UE într-un importator net de cereale, pentru prima dată în ultima decadă.

Cifre care dau de gândit

Dintre diviziile de analiză agribusiness de pe piață, Rabobank previzionează că totalul importurilor înregistrate în sezonul 2018-2019 ar urma să atingă nivelul de 20 de milioane de tone de porumb. La rândul său, USDA estimează că UE28 va importa 21 de milioane de tone de porumb, în timp ce Strategie Grains consideră că importurile ar urma să atingă nivelul de 21,7 milioane de tone.

Comisia Europeană, entitate care are propriile estimări cu privire la propria recoltă a comunității europene, previzionează o majorare nesemnificativă, dar chiar și așa, analiștii de la Bruxelles estimează un nivel-record de 18,5 milioane de tone de porumb.

Ucraina a furnizat mai mult de jumătate din importurile de porumb ale blocului comunitar aferente sezonului 2018-2019, mai mult decât dublul cantității exportate în aceeași perioadă a anului trecut.

Importurile din Ucraina, cât și cele din România și Bulgaria, ambele state membre UE mai puțin afectate de secetă în 2018, se vor majora în Franța, cel mai mare cultivator de porumb al blocului comunitar.

FranceAgriMer previzionează că importurile se vor majora cu o treime în acest sezon, până la un total de 800.000 de tone.

Nivelurile scăzute ale cursurilor de apă au exacerbat costurile de achiziție domestică de materie primă de origine agricolă în Franța și în nordul Europei. Situația a generat astfel o competitivitate și mai mare a achizițiilor din Europa de Est, spun traderii.

Germania se confruntă cu un nivel-record de importuri de porumb în vederea contracarării lipsei fânului și paielor, dar și ca soluție mai ieftină la grâu.

„Animalele trebuie hrănite, iar importurile de cereale furajere, incluzând aici și porumbul, au crescut amețitor din septembrie 2018 încoace. Cred că achizițiile de peste graniță vor continua până la recolta din vara acestui an”, a adăugat un trader german. „Importurile de porumb s-au încadrat în intervalul 100.000-200.000 de tone pe lună, față de 20.000 – 50.000 de tone pe lună în anii cu recolte mai aproape de normalitate”.

În Marea Britanie, utilizarea porumbului în furajarea animalieră s-a majorat în perioada iulie-noiembrie 2018 cu 53,3 procente față de anul anterior, până la un record total de 209.500 de tone, potrivit Agriculture and Horticulture Development Board.

„Nivelul-record de utilizare a porumbului în rații reflectă deficitul de cereale din producția domestică în acest sezon, respectiv nevoia de porumb din import”, a conchis analistul AHDB, Daniel Rooney.

Publicat în Piata agricola

Din 15 ianuarie 2019, echipa de specialiști BASF a început prezentarea în toată țara a noului portofoliu de produse.

Simpozioanele de iarnă dedicate fermierilor marchează startul noului sezon în agribusiness. Evenimentele se desfășoară într-un turneu național, care ajunge în cele mai mari orașe din țară, ora de începere fiind aceeași peste tot, respectiv 10:00.

Pe 15 ianuarie 2019, a avut loc la Constanța primul eveniment, la Hotel Del Mar, în stațiunea Mamaia, după care a urmat Brăila, la Regal Events Ballroom, pe 17 ianuarie.

Fermierii din Călărași și zonele adiacente sunt așteptați pe 22 ianuarie, la Centrul Cultural Județean din Călărași, sala Barbu Știrbei. Pe 24 ianuarie va avea loc al patrulea eveniment, la Giurgiu, la restaurantul Perla.

Echipa BASF va ajunge și în zona de sud, prima oprire fiind Alexandria, la Hotel Edma, pe 29 ianuarie. Urmează simpozionul de la Craiova, pe 31 ianuarie, la Oltenia Ballroom.

Evenimentele BASF vor continua cu Timișoara, pe 5 februarie, la Venue Ballroom & Events. Penultima oprire va fi la Oradea, pe 7 februarie, unde fermierii sunt așteptați la Opera Events.

Ultimul eveniment din seria simpozioanelor de iarnă va avea loc în Moldova, pe 12 februarie. Acolo vor fi așteptați fermierii din nordul și nord-estul țării, simpozionul având loc la Iași, la Hotel Internațional.

Publicat în Eveniment

În inima Capitalei, la sala „Studio” a Teatrului Național, luni, 14 ianuarie 2019, „natura” pozitivă a celor din Corteva Agriscience România, divizia de agricultură a grupului DowDuPont, s-a revărsat asupra sutelor de invitați la lansarea oficială în țara noastră a identității de brand.

Despre Corteva Agriscience știm încă din luna februarie a anului trecut, atunci când, în data de 28 februarie, James C. Collins Jr., Chief Operating Officer al diviziei de agricultură DowDuPont, anunța numele pe care divizia de agricultură DowDuPont (NYSE:DWDP) îl va avea în momentul separării de compania-mamă, preconizat pentru 1 iunie 2019. Compania de agricultură rezultată în urma acestei separări se numește Corteva Agriscience, numele fiind derivat din îmbinarea cuvintelor „inimă” și „natură” provenite din ebraică „kor-teh-vah” (cor-teva - inima [pământului], natură).

„Suntem trei entități mari, trei giganți, trei companii americane care se unesc. (...) Corteva Agriscience este unul dintre cei mai mari jucători în biotehnologie la nivel mondial. Suntem o companie la care nivelul de investiție zilnică în cercetare ajunge la aproape cinci milioane de dolari, înmulțit cu 365 de zile, investim undeva la două miliarde și ceva de dolari în cercetare”, a declarat Jean Ionescu, director general România și Moldova, Corteva Agriscience, luni, la evenimentul de lansare oficială a identității de brand în România. „Aducând împreună punctele forte ale DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences, vom putea beneficia de o prezență globală, de cunoștințe și de resurse diverse, pentru a ajuta fermele și fermierii să prospere oriunde. Împreună, vom forma un lider agricol unic, mai bine echipat pentru a aduce soluții inovatoare care vor îmbogăți viețile celor care produc mâncare și produse agricole, precum și celor care le consumă, oferind progres pentru generațiile de mâine. Este un mare potențial de creștere pentru România, de care pot beneficia fermierii și consumatorii”.

Corteva Agriscience a atras cele mai promițătoare talente și a dezvoltat tehnologii, inovații și centre de cercetare care îi oferă posibilitatea de a transforma domeniul alimentar, ajutând fermierii să beneficieze de culturi mai bune, mai sănătoase și mai abundente, utilizând pentru aceasta mai puține resurse naturale și contribuind la asigurarea unui lanț alimentar sigur și sustenabil pentru consumatori. Filiala din România a companiei este parte a diviziei comerciale Europa Centrală și de Est și are 145 de angajați cu normă întreagă, plus circa 450 de angajați sezonieri. Departamentul de cercetare al companiei este cel mai mare din România și cuprinde 24 de specialiști.

„Asistăm cu toții la provocări majore care se impun agriculturii. Sectorul trebuie să se integreze, pentru că nu există alte soluții. Șase din șapte furnizori mondiali principali fuzionează, demers la care cu toții asistăm, astăzi, aici. Vorbim de o fuziune a trei mari coloși din industria agricolă”, a afirmat, la rândul său, Maria Cîrjă, marketing manager Corteva Agriscience, România și Moldova. „Cei trei mari coloși – Dow, DuPont și Pioneer – s-au unit pentru că și-au dorit să pună împreună capacitățile de cercetare, de producție și forța de muncă pe care o au și de care dau dovadă pentru a crea produse noi mai prietenoase cu mediul și cu o activitate mai performantă”.

Șapte noutăți agrochimice și genetice

Pe lângă lansarea identității de brand, cu o pauză genială de teatru în care Horațiu Mălăele și Ion Caramitru au fost magistrali, evenimentul în sine a reprezentat și o modalitate de prezentare în premieră a unor produse ale companiei. Vorbim în acest caz de un erbicid, o soluție de management al azotului din sol, precum și de trei hibrizi noi de porumb și doi de floarea-soarelui.

„Venim cu cea mai inovativă soluție în erbicidarea culturilor de cereale. Este vorba de substanța activă halauxifen-metil, sub denumirea generică de Arylex active, pe care astăzi o lansăm aici, în fața dumneavoastră. O substanță activă care se va găsi în erbicidele destinate combaterii buruienilor la foarte multe culturi agricole”, a adăugat Maria Cîrjă. „Tot astăzi, vom lansa o soluție inovativă, și anume N-Lock, acea soluție de management al azotului, în majoritatea culturilor agricole. (...) Lansăm astăzi trei hibrizi de porumb și doi de floarea-soarelui”.

Pachetul tehnologic Pixxaro Super reprezintă o soluție eficientă pentru controlul unui spectru larg de buruieni dicotiledonate anuale și perene, în cultura de cereale păioase. Este o combinație de trei substanțe active cu moduri diferite de acțiune ce asigură prevenirea apariției fenomenului de rezistență.

Pachetul Pixxaro Super conține Pixxaro EC – un litru și Frontal 75 GD – 80 de grame. Doza recomandată este de 0,25 litri de Pixxaro EC și 20 g de Frontal 75 GD la hectar.

Perioada de aplicare este în primăvară, de la faza de trei frunze până la burduf. Perioada optimă de aplicare, când buruienile dicotiledonate sunt răsărite în masă și se află în faza de 2-4 frunze.

„Vorbim de un pachet cu aplicare în post-emergență care vă controlează toate buruienile cu frunză lată din cultura de cereale. Este un erbicid complet, controlând toate buruienile dicotiledonate anuale și perene din cultura de cereale. Această substanță activă – Arylex – este una nouă, care aparține celei mai noi clase, descoperită de compania Corteva – arylpicolonați”, a afirmat Ion Mutafa, category marketing manager erbicide, Corteva Agriscience.

Un alt produs prezentat în cadrul evenimentului de lansare a identității de brand Corteva a fost N-Lock MAX, un stabilizator de azot. Acesta se utilizează cu toate tipurile de fertilizanți cu azot. El asigură folosirea eficientă a azotului în culturile de cereale, rapiță și porumb, garantând o productivitate mai mare și pierderi mai mici de azot.

N-Lock MAX are o formulare modernă bazată pe micro-încapsulare care permite aplicarea activă cu ajutorul mașinilor de erbicidat, având o activitate de până la 12 săptămâni.

„Forma amoniacală a azotului este forma stabilă care rămâne în stratul rădăcinilor, în stratul superficial al solului. Aceasta este forma pe care ne-o dorim s-o avem cât mai mult la nivelul rădăcinilor. Tocmai asta este acest produs N-Lock MAX. Este un produs care menține azotul în stratul rădăcinilor, disponibil plantelor de porumb, de cereale păioase, de rapiță”, a precizat Ciprian Păcuraru, customer technology specialist în cadrul companiei.

În ceea ce privește materialul semincer, în cazul hibrizilor de porumb, prin vocea lui Mihai Valentin, category marketing manager corn&soy, Corteva a prezentat invitaților patru noutăți.

În primă instanță vorbim de P8834 FAO 310 Optimum AQUAMax, un hibrid care aduce un potențial productiv ridicat și înlocuiește hibridul P9175 în propriul portofoliu al companiei.

Densitățile recomandate în condiții de sol neirigat sunt de 68.000-76.000 plante recoltabile la hectar, în solele cu acces la sursă de apă pentru irigat 76.000-85.000 plante recoltabile la hectar.

Are o productivitate excelentă, o excepțională toleranță la secetă și arșiță și o stabilitate bună.

„Acest hibrid are capacitatea, datorită producției extraordinare, de a-și depăși grupa de productivitate. Se bate cu hibrizi din grupa FAO 350 și este un hibrid pe care îl recomand cu cea mai mare tărie pentru cultura dublă”, a menționat Mihai Valentin, category marketing manager corn&soy Corteva Agriscience România.

O altă noutate a fost reprezentată de hibridul de porumb P9889 FAO 380 Optimum AQUAMax. Acesta are o foarte bună toleranță la secetă și arșiță și este recomandat pentru toate zonele de cultură și tehnologii medii și intensive, urmând să înlocuiască un alt hibrid, și anume P9903.

Densitățile recomandate în condiții de sol neirigat sunt de 66.000-75.000 plante recoltabile la hectar, în solele cu acces la sursă de apă pentru irigat 76.000-85.000 plante recoltabile la hectar.

„P9889 va înlocui P9903 care este cel mai bine vândut hibrid din România în momentul de față. Peste 140.000 ha cultivate cu P9903. Productivitatea lui P9889 o depășește cu mult pe ale celorlalți hibrizi din piață și va fi cu siguranță un nou star al grupei semitimpurii”, a continuat Valentin.

Ultimul hibrid nou, prezentat de Mihai Valentin, a fost P0217 FAO 440 Optimum AQUAMax. Acesta este recomandat pentru zonele aride și semiaride de câmpie din sudul și vestul țării.

Densitățile recomandate în condiții de sol neirigat sunt de 60.000-65.000 de plante recoltabile la hectar, în solele cu acces la sursă de apă pentru irigat 68.000-75.000 plante recoltabile la hectar.

„P0217 are un sistem radicular bine dezvoltat. Acesta reușește să exploreze un volum foarte mare de sol, și anume peste șase metri cubi”, a precizat Mihai Valentin.

Nu în ultimul rând, la capitolul noutăți din zona materialului semincer la floarea-soarelui, Andrei Ciocoiu, category marketing manager oilseeds, Corteva Agriscience România, a prezentat doi noi hibrizi, și anume P64LE136 și P64LP130.

Primul din listă - P64LE136 ExpressSun - este un hibrid tolerant la secetă și arșiță, de talie medie, tolerant la lupoaie (Orobanche cumana), rasa G, rezistență la mană rasele 710 și 714, respectiv toleranță bună la Phomopsis și Sclerotinia.

Densitățile recomandate în condiții de sol neirigat sunt de 55.000-58.000 plante recoltabile la hectar, în solele cu acces la sursă de apă pentru irigat 58.000-62.000 plante recoltabile la hectar.

„Este hibridul care a dat cele mai bune rezultate în loturile de testare. Este maximumul de productivitate pe care vi-l poate oferi compania, astăzi. Este un hibrid diferit, cu o talie mai redusă a plantelor, o poziție diferită a calatidiului, de tip pendul. El este recomandat pentru sudul și estul țării”, a afirmat Andrei Ciocoiu, category marketing manager oilseeds, Corteva Agriscience România.

În fine, noutatea absolută, reprezentată de P64LP130, este hibridul semitimpuriu, cu un conținut ridicat de ulei, pretabil la secetă și arșiță. Bazându-se pe tehnologia Clearfield Plus, acest hibrid are o rezistență genetică și tehnologică la lupoaie (Orobanche cumana) din România (OR5+OR7). El are o toleranță bună la Sclerotinia și Phomopsis, plus un grad de autofertilitate ridicat.

Densitățile recomandate în condiții de sol neirigat sunt de 55.000-60.000 plante recoltabile la hectar, în solele cu acces la sursă de apă pentru irigat 60.000-64.000 plante recoltabile la hectar.

„Acesta este hibridul numărul 1 în Turcia. Lucrul acesta ar trebui să ne spună următorul lucru – rezistență la secetă. În Turcia avem seceta aproape cea mai agresivă din câte găsim în această zonă. P64LP130 a devenit în doi ani de zile numărul 1 în Turcia”, a conchis Andrei Ciocoiu.

Corteva Agriscience unește activitățile DuPont Crop Protection, DuPont Pioneer și Dow AgroSciences prin crearea unei companii autonome care transformă deja piața și va avea poziție de lider pe segmentele de piață: Semințe, Protecția Culturilor și Agricultură Digitală.

Noua companie a dezvoltat talente, tehnologii, inovații și capacități de cercetare care îi vor conferi o poziție unică în a transforma sistemul de alimentație ajutând fermierii să producă mai mult și mai sănătos, utilizând o cantitate mai redusă de resurse naturale.

Publicat în Eveniment
Pagina 1 din 16