Serviciul de monitorizare agrometeo european (MARS) și-a îmbunătăţit recent estimările blocului comunitar (UE28) privind producţia de grâu şi cea de porumb din acest an, pe fondul precipitațiilor înregistrate în mare parte a Uniunii Europene (UE).

Asta în timp ce seceta din Spania a impus MARS să revizuiască în scădere estimările pentru orz la nivelul UE.

În cel mai nou raport lunar, MARS şi-a îmbunătăţit estimările privind producţia de grâu moale din 2019 în UE până la 6,10 tone pe hectar, de la 6,05 tone pe hectar luna trecută. Aceasta ar fi cu 8,6% mai mare decât producţia afectată de secetă de anul trecut şi cu 2,7% peste media din ultimii cinci ani.

În cazul producţiei de porumb a UE, prognozele MARS au fost îmbunătăţite până la 8,05 tone/hectar de la 7,92 tone/hectar, cu 5,7% peste media din ultimii cinci ani.

În schimb, estimările privind producţia de orz a UE au fost revizuite în jos până la 4,92 tone/hectar de la 4,96 tone/hectar luna trecută.

Ploile au fost benefice pentru culturile de cereale din nordul şi partea de nord-centrală a Europei, inclusiv în Germania şi Polonia, ţări care în luna aprilie s-au confruntat cu o perioadă secetoasă, iar precipitaţiile abundente din Europa de sud-est şi Italia au fost şi ele favorabile, susţine MARS. Graţie ploilor din ultimele săptămâni, recolta de cereale a UE ar urma să îşi revină în acest an, după ce, anul trecut, recolta a fost afectată de seceta severă din nordul Europei.

Estimările privind producţia de rapiţă a UE în 2019 au fost și ele îmbunătăţite uşor, până la 3,14 tone/hectar, faţă de 3,13 tone/hectar luna trecută. Este vorba de o producţie cu 8,8% mai mare decât cea de anul trecut, dar cu 3% sub media ultimilor cinci ani, a subliniat MARS.

Pe de altă parte, în cazul sfeclei de zahăr, MARS şi-a revizuit în jos estimările până la o producţie de 75,7 tone/hectar, de la 76,5 tone/hectar luna trecută. Chiar şi aşa, producţia din acest an ar urma să fie cu 11% mai mare decât cea de anul trecut şi cu 0,5% peste media ultimilor ani.

sursa: Agerpres

Publicat în Piata agricola

Conform analizelor interne ale UkrAgroConsult, prețurile atractive la export pe care le-a contabilizat țara noastră, cât și scăderea suprafețelor însămânțate cu rapiță au dus la majorarea totalului semănat cu grâu cu un procent de trei la sută, aferent anului comercial 2019-2020.

Chiar și așa, previziunile vecinilor ucraineni, cu privire la recolta noastră de grâu, relevă o diminuare de trei procente de la an la an, în condițiile în care seceta pedologică din toamna anului trecut, cât și cea înregistrată în primăvara timpurie a lui 2019, și-ar fi pus amprenta în mod negativ asupra randamentelor la hectar.

Într-o analiză publicată online, ucrainenii mai afirmă că potențialul nostru la export ar urma să fie revizuit în scădere, în condițiile unei recolte previzionate mai mici, care s-ar încadra însă în media cincinală a productivității. În următorul sezon comercial, mai susțin analiștii statului vecin, exportatorii se vor confrunta cu o competiție mai acerbă din partea Rusiei, a Ucrainei și a Franței, datorită producției mai mari estimate pentru aceste state.

În anul comercial 2019-2020, suprafețele însămânțate cu orz și porumb de la noi în țară, potrivit acelorași analize, ar urma să fie mai mari cu 10, respectiv 6 la sută față de sezonul anterior, pe fondul unor prețuri mai mari, dar și a cererii susținute la export.

Practic, în anul comercial amintit anterior, fermierii români au preferat să majoreze suprafețele semănate cu cereale, în detrimentul rapiței. În ciuda condițiilor agrometeo nefavorabile, fapt care a afectat randamentele la cerealele de toamnă, se estimează că producția ar urma să devină, din punct de vedere istoric, cea de-a treia cea mai importantă pentru România.

Locul III istoric și la export

Estimările ucrainenilor privind situația actuală la export a României relevă și, în acest caz ,o a treia cea mai bună poziție din punct de vedere istoric. Totuși, aceștia afirmă că ritmul comerțului peste graniță ar putea să sufere revizuiri semnificative, în concordanță cu condițiile agrometeo existente în perioada de dezvoltare a porumbului, în special în perioada de vară.

Aceiași specialiști ucraineni afirmă că, în conformitate cu statisticile portuare existente, în perioada iulie 2018-aprilie 2019, țara noastră a exportat 4,349 milioane de tone de grâu. Mai exact, vorbim de o majorare cu cinci procente față de aceeași perioadă a anului comercial anterior, atunci când se înregistrau tranzacții care totalizau 4,148 de milioane de tone.

Ritmul actual de export al țării noastre, în viziunea ucrainenilor, ar fi cu 10 la sută mai mic, în comparație cu recordul înregistrat în perioada iulie 2016-aprilie 2017, și anume de 4,816 milioane de tone.

În luna aprilie a sezonului de marketing 2018-2019, țara noastră a comercializat peste graniță 187.700 de tone de grâu, cu 46 la sută mai puțin decât cantitatea înregistrată în luna aprilie a sezonului 2017-2018 (n.r. - aprilie 2018).

Principalii cumpărători de grâu românesc, în aprilie 2019, au fost Egiptul, Iordania și Sudanul.

Publicat în Piata agricola

În raportul său lunar, publicat joi, 16 mai 2019, Strategie Grains şi-a revizuit în scădere estimările privind producţia de grâu a UE, aferentă sezonul 2019-2020, până la un total de 143,9 milioane de tone, de la 144,8 milioane, cât preconiza în luna aprilie.

Chiar și așa, producția obținută ar fi una cu 13% peste recolta afectată de secetă de anul trecut.

În ceea ce privește orzul, Strategie Grains şi-a redus estimările privind producţia pentru 2019-2020 până la 60,3 milioane de tone, de la 61 milioane de tone luna trecută, cu 8% peste recolta din sezonul anterior.

„Perspectivele de recoltă rămân bune şi, în continuare, ne aşteptăm ca producţiile UE de grâu, orz şi porumb să fie mai mari în acest an, comparativ cu anul trecut. Ploile, care au căzut la finele lunii aprilie/ începutul lunii mai, au înlăturat îngrijorările anterioare, chiar dacă unele zone de secetă persistă în ţările din centrul şi nordul UE”, se menționează în raportul analiștilor francezi. „Cu toate acestea, luna aceasta ne-am revizuit estimările cu aproape un milion de tone la grâu şi cu 700.000 de tone pentru orz, ca urmare a însămânţărilor sub aşteptări în Danemarca şi Cehia, precum şi a pagubelor provocate de secetă în Ungaria”.

În cazul porumbului, Strategie Grains şi-a redus uşor estimările privind producţia realizată în UE în 2019-2020 până la 62,9 milioane de tone, de la 63,1 milioane de tone, calculate luna trecută.

Chiar şi aşa, este vorba de o producţie cu 2% mai mare decât cea înregistrată în 2018-2019.

Publicat în Piata agricola

În paralel cu noile informații privind indicele global al preţurilor produselor alimentare date publicității joi, 9 mai 2019, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a anunțat că producţia mondială de cereale ar urma să se majoreze per total cu 2,7% în acest an, până la un nivel-record de 2,722 miliarde tone, comparativ cu 2018.

„Ne aşteptăm la o creştere de 5% a producţiei de grâu, de 2,3% a producţiei de porumb şi de 5,4% a producţiei de orz”, menționează sursa citată.

Și consumul global de cereale ar urma să se majoreze anul acesta cu cel puţin 1,1%, pe fondul creşterii nivelului populaţiei mondiale, au adăugat specialiștii FAO, citați de Reuters. Tot aceștia au anunțat, în contrapartidă, că preţul cerealelor s-a contractat în aprilie a.c. cu 2,8 procente, practic a patra lună de declin consecutiv.

Tot joi, FAO a anunțat că indicele global al preţurilor produselor alimentare s-a majorat în luna aprilie a.c., comparativ cu luna precedentă, susținut de o relansare a preţului lactatelor şi al cărnii.

Lunar, sursa citată publică propriul Food Price Index, în baza căruia se măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

Concret, în aprilie 2019, acest indice a avut o valoare de 170,1 puncte, în creştere faţă de nivelul de 167,5 puncte, înregistrat în martie a.c. Practic, este vorba despre cel mai ridicat nivel înregistrat din iunie 2018 încoace, dar indicele rămâne cu 2,3% sub nivelul înregistrat în aprilie 2018.

Vocile autorizate ale FAO au mai precizat că preţul lactatelor a crescut în aprilie 2019 cu 5,2% faţă de luna precedentă, în urma majorării cererii pentru importurile de lapte praf, unt şi brânză. Este a patra lună de reviriment a preţului lactatelor.

Preţul cărnii a urcat și el cu trei la sută, în urma majorării cererii în Asia, şi în special în China, unde extinderea epidemiei de pestă porcină a afectat piaţa locală.

Nu în ultimul rând, preţurile uleiurilor vegetale şi al zahărului s-au majorat și ele.

Publicat în Piata agricola

Prin intermediul Jurnalului Agricol din data de 7 mai 2019, în baza datelor recepționate din teritoriu, Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS) admite că, în cazul zonei viticole Dealu Mare, ploile cu caracter torențial, intensificările de vânt cu aspect de vijelie și căderile de grindină înregistrate în perioada 27 aprilie – 2 mai 2019 au afectat creșterea vegetativă a lăstarilor principali de viță-de-vie și estimează pierderi de producție cuprinse între 10 - 90%.

harta 6 jurnalul agricol 7 mai 2019„În data de 30 aprilie, s-au înregistrat căderi masive de grindină în podgoria Dealu Mare (județele Prahova și Buzău), care au afectat lăstarii principali și, implicit, producția, diferențiat, în funcție de amplasarea plantațiilor viticole și pornirea în vegetație a soiurilor vinifere”, se menționează în documentul primit la redacție. „În perioada 27 aprilie - 2 mai 2019, s-au înregistrat ploi cu caracter torențial, intensificări ale vântului cu aspect de vijelie și căderi de grindină, în majoritatea arealelor viticole din România, care însă nu au afectat creșterea vegetativă a lăstarilor, cu excepția plantațiilor viticole din podgoria Dealu Mare”.

Aceeași sursă mai precizează că starea de vegetație a plantațiilor viticole este bună în majoritatea arealelor viticole, cu excepția unei suprafețe de aproximativ 6.200 ha, plantații viticole amplasate în zona viticolă Dealu Mare, unde se estimează pierderi de producție cauzate de căderile masive de grindină, cuprinse între 10 și 90 de procente.

Pe de altă parte, specialiștii desemnați să verifice situația în teritoriu afirmă că și în cazul plantațiilor care, la prima vizualizare, par afectate în proporție de 90%, se poate obține atât aparat foliar suficient pentru efectuarea normală a tăierilor de rodire în anul următor, precum și o producție de struguri pentru anul în curs de 10-30 % din producția planificată.

3.200 ha cu viță-de-vie, afectate în județul Prahova

Conform precizărilor făcute de sursa citată, ulterior căderilor abundente de precipitații, în data de 2 mai a.c., o echipă formată din specialiști de la Inspecția Vitivinicolă din cadrul Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Prahova, directori ai DAJ Prahova și reprezentanți ai ICDVV Valea Călugărească s-au deplasat în zona afectată de grindină, începând cu localitatea Valea Călugărească, județul Prahova, și finalizând cu localitatea Gura Vadului, la limita cu județul Buzău.

Potrivit raportului preliminar întocmit, suprafața evaluată pe raza județului Prahova a fost de aproximativ 3.200 ha, iar gradul de afectare constatat a fost cuprins în intervalul 50-90%.

„Plantațiile viticole aferente centrului viticol Valea Călugărească, de pe raza localității Bucov, sunt afectate într-o mai mică măsură (10-20%)”, au adăugat vocile autorizate ale instituțiilor menționate.

Din punctul de vedere al localizării geografice, cele mai afectate sunt plantațiile viticole din centrul viticol Urlați-Ceptura, amplasate pe raza orașului Urlați.

O situație aparte o prezintă plantațiile din central viticol Urlați-Ceptura, în special pe raza localității Urlați, unde se estimează pierderi în plantațiile viticole de 90%”, au adăugat specialiștii deplasați la fața locului.

Pe de altă parte, în funcție de momentul dezmuguririi, cele mai afectate plantații sunt cele cultivate cu soiuri cu dezmugurire timpurie, în special soiurile Fetească neagră, Fetească regală, Fetească albă, la care lăstarii aveau între 15-30 cm.

O veste bună este însă cea potrivit căreia cel mai puțin afectate sunt plantațiile cu soiuri cu dezmugurire târzie (Cabernet Sauvignon, Pinot noir), la care lăstarii sunt în diferite faze de dezvoltare, de la stadiul de mugure de iarnă în stare de vată (BBCH 05), la stadiul de primă frunză vizibilă (BBCH 11).

„În plantațiile viticole, colecțiile ampelografice, poligoanele experimentale și loturile demonstrative ale ICDVV Valea Călugărească, gradul de afectare este cuprins între 20% în plantațiile amplasate la baza pantei și în prima treime a pantei, și creste până la 60% în plantațiile amplasate în treimea superioară a pantei și pe platou”, au conchis specialiștii prahoveni.

Daune similare și în podgoriile din Buzău

Potrivit aceluiași raport, Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ) Buzău a întreprins și ea o evaluare a pagubelor produse în centrele viticole ale zonei viticole Dealu Mare din județul Buzău.

Specialiștii care s-au deplasat acolo au constatat că suprafața afectată este de 3.000 ha, în centrele viticole Breaza, Pietroasa și Zorești, gradul de afectare fiind cuprins între 15-80%.

„La SCDVV Pietroasa, gradul de afectare este cuprins între 30% şi 50%, cele mai afectate fiind soiurile Tămâioasa românească, Feteasca regală şi Busuioaca de Bohotin”, au completat oficialitățile.

Conform precizărilor specialiștilor, distrugerile constau în ruperea totală sau parțială a lăstarilor și a inflorescențelor, fără să fie afectat și lemnul anual.

„Apreciem că distrugerile sunt mari asupra organelor vegetative și generative ale viței-de-vie, dar cu pierderea parțială, și nu integrală, a producției de struguri din anul în curs și cu posibilitatea de a se reface în timp scurt aparatul foliar care va permite diferențierea normală a mugurilor de rod pentru anul următor”, au îndemnat la calm aceleași surse.

„Butucii se refac relativ ușor”

Potrivit evaluărilor preliminare efectuate de specialiștii din teritoriu, pe fondul rezervei de apă înmagazinate în solurile din toate plantațiile viticole afectate și a temperaturilor mari care se vor înregistra în luna mai, din mugurii neporniți de la baza cepilor sau a coardelor, din mugurii secundari sau terțiari, acolo unde complexul mugural nu a fost distrus în întregime, din mugurii dorminzi sau de la subsuoara frunzelor de pe lăstarii rupți de grindină vor porni lăstari a căror creștere va fi intensă.

„Având în vedere că grindina a survenit în prima parte a perioadei de vegetație, butucii se refac relativ ușor. La majoritatea soiurilor, dezmugurirea nu a fost uniformă, existând între 1- 4 ochi (muguri) neporniți, în special de la baza cepilor sau a coardelor. De asemenea, aproape pe fiecare butuc sunt 1-3 lăstari neafectați de grindină, poziționați sub coardă. Refacerea aparatului foliar se poate produce, acolo unde este cazul, și din copilii formați din ochii situați sub punctele unde lăstarii au fost rupți de grindină (se consideră ca fiind efectul unui carnit). Pe acești copili pot apărea inflorescențe, asigurând compensarea parțială a producției”, precizează sursa citată.

Conform documentului, la întâlnirile cu reprezentanții societăților comerciale și cu producătorii particulari au fost stabilite scheme de tratament pentru protecția plantațiilor de viță-de-vie afectate, adaptate pentru fiecare caz în parte, în funcție și de achizițiile de substanțe de combatere, deja efectuate de către producătorii de struguri.

În prima fază, specialiștii recomandă, prin intermediul raportului citat, aplicarea tratamentelor anticriptogamice.

„În scopul cicatrizării rănilor produse și al refacerii capacității de producție a acestor plantații, se va efectua un tratament fitosanitar cât mai repede posibil de la data căderii grindinei. Tratamentul se va efectua cu fungicide pe bază de cupru (Cu din oxiclorură de cupru 40% , Cu metalic din hidroxid de cupru 50%, Cu metalic 25%) în doză de 2,5 kg/ha. Rezultate bune se obțin și cu fungicide de contact pe bază de folpet, captan, dichlofluanid, mancozeb în doză de 2 kg/ha”, potrivit documentului primit la redacție.

În zonele de risc, în care făinarea viței-de-vie produce atacuri în fiecare an, se va aplica și un fungicid de contact pe bază de sulf în doză de 3 kg/ha, mai precizează sursa citată.

De asemenea, specialiștii recomandă aplicarea unei fertilizări foliare. Concret, în scopul refacerii aparatului vegetativ și generativ al butucului este necesară aplicarea de îngrășăminte foliare care au în compoziție atât macroelemente (N, P, K), cât și microelemente, în special bor. Momentul aplicării este la două săptămâni după producerea acestui eveniment, când peretele vegetal este suficient dezvoltat pentru a absorbi eficient elementele minerale.

Nu în ultimul rând, în viziunea specialiștilor, este necesară aplicarea de lucrări „în verde”. Mai exact, în funcție de posibilitățile tehnice și materiale ale fiecărui producător, se recomandă efectuarea de lucrări „în verde” pentru refacerea capacității vegetative și productive a butucilor, în cazul în care aparatul vegetativ este afectat mai mult de 75%.

„Refacerea butucilor se bazează pe tăierea «în verde». În acest sens, lăstarii se scurtează în «cepi erbacei» de 2-3 ochi . Lăstarii emiși din cepii erbacei se ciupesc când ajung la 20-30 cm pentru a grăbi maturarea lemnului și procesul de diferențiere a mugurilor de rod”, se mai menționează în document.

Dealu Mare este o zonă viticolă cu multiple podgorii, aflată în județele Buzău și Prahova, pe versantul sudic al dealurilor Istriței. Centre viticole importante sunt Pietroasele, Săhăteni, Tohani, Ceptura și Valea Călugărească.

Publicat în Horticultura

Bazându-se pe cifrele Eurostat, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Alexandru Valentin Țachianu, a declarat în deschiderea celei de-a XX-a ediții a Târgului Național al Mierii că un român a consumat 1,4 kilograme de miere în 2018 (cifră revizuită ulterior în scădere, de același oficial guvernamental, la 1,16 kilograme).

„Apicultura, din fericire, stă mult mai bine decât altele. Este unul dintre puținele sectoare unde balanța comercială este pe plus, unde suntem pe plus și la export. Avem o producție bună. Putem asigura consumul intern, putem da și la export. Din păcate, consumul pe cap de locuitor este mic încă. Avem undeva la 1,4 kilograme de miere”, a afirmat Țachianu vineri, 29 martie 2019, la Târgul Național al Mierii.

Ulterior, într-o conferință de presă, acesta a revizuit cifra prezentată în deschiderea evenimentului și a spus că românii au consumat doar 1,16 kg de miere pe cap de locuitor în anul 2018.

„Oricum, consumul este mic”, a mai precizat el.

Afirmația pare a fi în contradicție flagrantă cu statisticile Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), organizație profesională și autonomă a apicultorilor de la noi din țară, cu reprezentativitate la nivel de ramură de circa 60 la sută, date care spun că, anual, consumăm între 0,55 – 0,6 kilograme de miere, situându-ne astfel la coada clasamentului la nivel european.

„Din punctul meu de vedere, consumul este sub un kilogram. Sigur, Eurostat este o entitate care face aprecieri pe baza unor date pe care le recepționează de la unitățile noastre care fac statistici. Oricum, suntem în coada Europei la consumul de miere, indiferent că este 0,6 kg sau un kilogram”, a replicat Fetea. „Noi, dacă am consuma în loc de 0,6 – 0,7 kg de miere pe cap de locuitor, să zicem 1,4 kilograme cât anticipa domnul ministru (n.r. - SS MADR A.V. Țachianu), nu mai exportam miere”.

30.875 de tone!

O altă cifră care a ridicat sprâncenele jurnaliștilor aflați la conferința de presă organizată de ACA a fost și aceea potrivit căreia România ar fi produs anul trecut un total de 30.875 de tone de miere, sursa fiind aceeași Eurostat. Și asta, în condițiile în care ministerul de resort deține propria unitate specializată de statistică

Și de această dată, albinarii români, reprezentați și de această dată tot de Ioan Fetea, au răspuns că producția totală ar fi cu mai bine de 3.000 de tone mai mică decât ceea ce afirmă statul.

„Din aprecierea noastră și din datele noastre, neoficiale, sigur că da, nu contrazicem noi datele oficiale, media este de aproximativ 70 la sută (n.r. - din totalul prezentat de Țachianu), adică undeva cu vreo 3.000 de tone mai puțin decât datele oficiale, adică vreo 26.000-27.000 de tone. Vorbim de anul trecut, unul mai bun decât 2017”, a adăugat șeful ACA. „ Probabil, dacă se pune toate mierea, avem o producţie de 30.000 de tone de miere, dar pe piaţă apar doar 20.000 - 22.000 de tone, restul se vinde la negru şi dacă am aduna şi această miere care se vinde la negru - vedeţi, dacă mergeţi spre Braşov, toată şoseaua este ocupată de brânzeturi, de ţuică, de siropuri şi miere. Din păcate, nu o consumam noi, pentru că nu avem această educaţie de a consuma produse naturale şi sănătoase”.

România produce, în medie, 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa. În 2015, efectivele de albine atingeau un vârf de 1,47 milioane de familii. La nivelul lunii septembrie 2018, existau 1,450 milioane de familii de albine, creşterea anuală fiind de doar 3-5%.

Potrivit ACA, în ultimii doi-trei ani, consumul de miere a înregistrat o creştere de 15%, până la 550 de grame pe locuitor pe an, însă şi în aceste condiţii România se află tot în sfârşitul clasamentului, la nivel european. Datele statistice arată că românii consumă de 3-4 ori mai puţin, comparativ cu cele două kilograme consumate în Germania sau 1,5 kilograme în Olanda şi Belgia. Din păcate, tot din cifrele statistice se vede că românii consumă în fiecare zi 70 de grame de zahăr şi doar trei grame de miere.

Publicat în Ultimele noutati
Miercuri, 27 Martie 2019 18:53

Lăptarii, la control

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a aplicat 112 amenzi cu valoare de 291.110 lei, a emis șase ordonanțe de suspendare temporară a activității și 49 de ordonanțe pentru interzicerea activității, în urma unor controale din sectorul lactatelor.

În plus, ANSVSA a reţinut de la comercializare şi a dirijat către unități de neutralizare cantitatea de 1.521 de kilograme de produse lactate.

În perioada 19 februarie – 15 martie 2019, instituția mai sus menționată a desfăşurat o acţiune la nivel naţional, în vederea verificării modului de respectare, de către operatorii din sectorul alimentar, a condiţiilor sanitare veterinare referitoare la producerea, colectarea, procesarea şi depozitarea laptelui crud şi a produselor lactate.

Cu această ocazie, au fost controlate 701 ferme, 452 de exploatații non-profesionale de animale producătoare de lapte (gospodării ale populației), 366 de centre de colectare lapte, 113 unități de procesare a laptelui autorizate sanitar-veterinar pentru schimburi intracomunitare, 486 de unități de procesare a laptelui înregistrate sanitar-veterinar, 128 de depozite independente, cât și 33 de depozite independente care asigură stocarea produselor lactate care urmează a fi distribuite prin programul „Laptele şi cornul”.

Conform dării de seamă transmise presei de către ANSVSA, au fost constatate și sancţionate atât utilizarea unor mijloace auto neautorizate pentru transportul laptelui crud de la ferme/centre de colectare la unitățile de procesare a laptelui, cât și depistarea unor echipamente nefuncționale în spațiile de producție și deficiențe structurale la nivelul unor depozite și unități de colectare și procesare a laptelui (pereți, plafoane, pavimente, care prezintă zone deteriorate, greu de igienizat). De asemenea, s-a descoperit că operatorii unor unități din sectorul alimentar nu au elaborat și implementat programe proprii de control, în vederea determinării criteriilor pentru laptele crud, în timp ce în anumite unități, operatorii nu au calculat mediile geometrice (pentru determinarea numărului total de germeni/ml și a numărului de celule somatice/ml), pe baza rezultatelor analizelor efectuate.

Reprezentanții ANSVSA au mai constatat nerespectarea normelor sanitare veterinare privind condiţiile de igienă şi de temperatură a laptelui pe durata transportului, la nivelul exploatațiilor comerciale de animale producătoare de lapte, al centrelor de colectare a laptelui, precum și la recepția în unităţile de procesare lapte, respectiv nerespectarea cerințelor generale și specifice de igienă referitoare la muls, colectarea, răcirea și procesarea laptelui crud.

În plus, deficiențele semnalate au fost în ceea ce privește identificarea și înregistrarea în Baza Națională de Date a animalelor producătoare de lapte crud destinat procesării, implementarea și actualizarea programelor HACCP, precum și a procedurilor bazate pe principiile HACCP (bunele practici de igienă, combaterea dăunătorilor, evaluarea și selecția furnizorilor, verificarea eficienței pasteurizării etc.), respectiv marcarea de identificare și etichetarea laptelui și a produselor lactate.

Publicat în Știri interne

Anul trecut, țările blocului comunitar (UE28) au realizat o producție-record de carne de pasăre de 15,2 milioane de tone, o majorare cu 25 la sută sau 3,2 milioane de tone, în comparație cu totalul înregistrat în 2010, conform datelor publicate luni, 25 martie 2019, de Eurostat.

În 2018, șase state membre ale Uniunii Europene (UE) au reușit să producă 70 de procente din producţia totală de carne de pasăre, amintind aici Polonia (16,8%), Marea Britanie (12,9%), Franţa (11,4%), Spania (10,7%), Germania (10,4%) şi Italia (8,5%).

În ceea ce privește producția de profil din țara noastră, statisticile Eurostat relevă că producţia de carne de pasăre a cunoscut aceeași tendință de creștere cu 11% în 2018, comparativ cu 2017, până la 452.000 de tone.

România este depăşită de ţări precum Belgia, cu o producţie de 469.000 de tone de carne de pasăre, Ungaria - 525.000 de tone şi Polonia - 2,545 milioane tone.

Pe de altă parte, statisticile Ministerului Agriculturii de la noi din țară spun că, tot anul trecut, s-au înregistrat creșteri la exportul de carne de pasăre (+19,3 milioane de euro), dar și la importuri (+14,2 milioane de euro).

Publicat în International

Mai bine de 5.200 de producători agricoli din județul Olt au optat și în acest an pentru înscrierea în programul „Tomata”, primele roşii româneşti provenite din judeţul amintit mai sus urmând să fie recoltate şi comercializate de „săptămâna viitoare” (n.r. - 25-31 martie 2019).

Vorbim de un număr total de producători de roșii în spații protejate cu peste 1.000 mai mare faţă de anul precedent, a precizat șeful Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Olt, Dragoş Drăghicescu.

Majoritatea cultivatorilor înscrişi în program provin din localităţi din zona de sud a judeţului Olt, mai exact din comuna Izbiceni, urmată de Tia Mare, Cilieni, ambele cu mai mult de 500 de legumicultori care cultivă tomate în spaţii protejate.

„Direcţia Agricolă Olt a încheiat pe 20 martie sesiunea de înscriere în programul Tomata 2019. Programul s-a dovedit şi în acest an un succes, astfel că la această dată sunt înscrişi un număr de 5.250 de fermieri. Localităţile cu cei mai mulţi fermieri sunt următoarele: Izbiceni - 1.124, Tia Mare - 790, Cilieni - 697, Scărişoara - 497, Giuvărăşti - 389, Gârcov - 303, Rusăneşti- 288, Vădăstriţa - 240, Pleşoiu - 212, Strejeşti - 124; Băbiciu - 79. În alte localităţi, sunt sub 50 de fermieri înscrişi în program. Primele roşii româneşti, din judeţul Olt, vor fi recoltate şi puse în vânzare de săptămâna viitoare”, a afirmat Drăghicescu, citat de corespondenții presei centrale.

Publicat în Horticultura

Producția mondială de grâu a anului în curs ar urma să se majoreze cu patru procente de la an la an, țările membre ale blocului comunitar (UE28), respectiv Rusia având o contribuție majoră în susținerea acestei creșteri, potrivit unui raport al Agricultural Market Information System (AMIS-FAO) dat publicității joi, 7 martie 2019.

Practic, recolta de grâu la nivel global ar urma să atingă un nivel de 757,4 milioane de tone metrice, în creștere față de totalul de 728,3 milioane de tone metrice cât s-au înregistrat anul trecut, apreciază analiștii AMIS, o platformă interinstituțională de pe lângă FAO, entitate care monitorizează volatilitatea prețurilor și urmărește îndeaproape piața sectorului agroalimentar.

În 2017, producția mondială de grâu atingea un record al tuturor timpurilor, care totaliza 759,4 milioane de tone metrice, se mai precizează în documentul AMIS. Estimările reprezintă un efort comun al FAO și AMIS de agregare a datelor privind producția.

Uniunea Europeană (UE28) ar urma să atingă o producție totală de 149 de milioane de tone de grâu în 2019, în creștere cu 8,36 la sută față de nivelul cel mai scăzut al ultimilor șase ani, înregistrat în 2018, și care a atins un nivel de 137,4 milioane de tone. Condițiile agrometeo favorabile, combinate cu o suprafață însămânțată mai mare, par să susțină o producție de grâu mai mare în acest an.

„Se estimează că la nivelul Uniunii Europene, suprafața însămânțată cu grâu se va majora cu trei procente și, în condițiile unor condiții agrometeo în general favorabile și care au limitat efectele negative ale înghețului, estimările privind producția de grâu sunt de creștere cu 11 la sută în acest an”, potrivit raportului FAO „Crop Prospects and Food Situation”, dat publicității în aceeași zi.

Rusia, din poziția de cel mai mare exportator de cereale, ar putea înregistra în acest an o majorare a producției de aproape 10% față de 2018, conform documentului citat. Vremea bună, laolaltă cu o creștere a nivelului însămânțărilor pe multiple planuri, ar urma să susțină creșterea producției la nivel de țară, au adăugat analiștii AMIS.

Anul acesta, producția de grâu a SUA ar putea atinge și ea un nivel de 52 de milioane de tone metrice, în creștere față de totalul de 51,3 milioane de tone înregistrat în 2018.

În 2019, Canada, cel de-al treilea mare exportator de grâu al lumii, va cunoaște și ea o creștere a producției de patru la sută, de la an la an.

Și Australia – un alt mare exportator – se va bucura de o creștere a producției față de anul agricol anterior, unul afectat serios de secetă, și ar urma să producă 24 de milioane de tone de grâu în acest an, o majorare semnificativă de 38,7 la sută, față de 2018.

Publicat în International
Pagina 1 din 14