La data de 14 martie 2019, ritmurile de creștere se desfășoară normal la culturile semănate în perioada optimă și pe terenurile cu umiditate suficientă, iar culturile sunt uniforme și viguroase, este anunțul făcut joi de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Cu toate acestea, se mai precizează într-un anunț făcut de specialiștii ministerului de resort, culturile agricole de toamnă în primăvara lui 2019 au câteva particularități care impun măsuri tehnologice specifice, menite să stimuleze pe cât posibil vegetația și să elimine orice concurență a buruienilor din cultură.

„Având în vedere evoluția vremii, în această perioadă se aplică îngrășămintele minerale pe bază de azot și potasiu la culturile de toamnă, în funcție de zonă, fiind necesară realizarea unei fertilizări suplimentare cu azot”, se menționează în document. „Luând în considerare și rezerva de umiditate existentă în sol, se recomandă fracționarea dozei de azot, în 3-4 etape, în vederea sporirii gradului de utilizare a îngrășămintelor cu azot, prin menținerea unei concentrații mărite, în zona de maximă dezvoltare a rădăcinilor la grâu. Datorită faptului că prognoza vegetativă la cultura de grâu indică valori reduse ale taliei plantelor cu internodii scurte, nu se recomandă utilizarea regulatorilor de creștere. Se recomandă utilizarea îngrășămintelor foliare cu microelemente și macroelemente ușor asimilabile asociate cu tratamente fitosanitare pentru echilibrarea nutriției”.

De asemenea, o atenție specială se impune a se acorda stării de aprovizionare a solului cu apă, urmărindu-se în mod deosebit adaptarea intervențiilor tehnologice capabile să conserve apa existentă în sol.

Potrivit centralizării datelor disponibile la nivel de țară, agronomii MADR au concluzionat că orzul şi grâul de toamnă sunt în faza de formare a frunzei a treia și respectiv înfrățire, iar cultura de rapiţă parcurge etapa de dezvoltare a aparatului foliar.

De asemenea, din evaluările de pe teren, la modul general, până în prezent nu a fost semnalată nicio suprafață afectată de boli sau dăunători specifici, însă ținând cont de încălzirea vremii este necesară supravegherea permanentă a culturilor, astfel încât efectuarea tratamentelor de primăvară să se facă în stadiile primare ale manifestării bolilor/dăunătorilor.

Conform statisticilor MADR, în toamna anului 2018 s-a însămânțat o suprafață de 3.004.800 ha, din care grâul ocupă 2.055.682 ha, orzul 266.585 ha și rapița 476.936 ha.

Publicat în Cultura mare

Precipitațiile consistente din punct de vedere al cantităților căzute, precum și episoadele de ger din ultimele săptămâni au lăsat în urmă condiții neuniforme de dezvoltare a culturii de rapiță în statele membre ale Uniunii Europene, însă pierderile previzionate de specialiști până la acest moment sunt interpretate la forma că totalul recoltei din această vară ar urma să fie unul de nivel mediu.

„Viziunea noastră este că recolta de rapiță a UE ar urma să atingă un nivel mediu sau să fie una care să depășească ușor acest prag”, a declarat Benoit Fayaud, specialist Strategie Grains, citat de Reuters.

„Dezvoltarea culturii (n.r. - de rapiță) este întârziată. Suntem însă optimiști în condițiile în care vremea caldă previzionată pentru perioada următoare va ajuta la înflorire și la dezvoltarea generală a plantelor”.

O vreme mai caldă și mai însorită, previzionată pentru această săptămână în Franța, ar urma să susțină intrarea plantelor de rapiță în etapa de înflorire, chiar dacă unele din ele au suferit în urma atacului puricilor cerealelor (n.r. - în acest caz Phyllotreta vittula) susținut de o toamnă blândă și de un exces de umiditate din iarnă, a mai adăugat Fayaud.

Media precipitațiilor căzute în luna martie 2018, în Hexagon, s-a situat la un nivel mai mare decât media pe sezon cu 60 de procente, fapt care a dus la băltiri în multe din parcelele însămânțate cu rapiță.

Cu toate acestea, previziunile Strategie Grains cu privire la recolta 2018 de rapiță a Franței sunt de stabilitate, în condițiile în care producția de anul trecut care a totalizat 5,3 milioane tone. Și vorbim în acest caz de stabilitate ca urmare a echilibrului generat de un nivel mai mare al însămânțărilor în comparație cu randamente estimate mai mici.

În Germania, așteptările cu privire la producție sunt de reviriment față de un an 2017 slab, ca urmare a urmare a absenței prezenței relativ scăzute a înghețului la sol.

„Sunt anumite zone din nordul și estul Germaniei unde sunt semne că rapița a fost afectată de îngheț, ca urmare a frigului tardiv, însă la nivel național, cultura ar urma să atingă un nivel rezonabil de productivitate”, a precizat la rândul său un analist german, citat de aceeași agenție internațională de presă.

„Randamentele nu vor fi fantastic de mari în acest an, însă ar trebui să atingă un nivel decent la nivelul întregii țări”.

Asociația Cooperativelor Agricole din Germania previzionează la rândul său că totalul producției de rapiță a țării ar urma să atingă în acest an un nivel de 4,67 milioane tone, în creștere cu 9,5 la sută față de 2017, dar în scădere față de media cincinală de 5,2 milioane tone.

În Polonia, recolta totală de rapiță ar urma să scadă cu 19 la sută până la un total de 2,26 milioane tone, ca urmare a diminuării suprafețelor semănate și a impactului episoadelor de frig sever care și-au făcut simțită prezența în regiunile nordice și centrale, potrivit aprecierilor lui Wojtek Sabaranski, specialist agribusiness la Sparks Polska.

„Pierderile cauzate de îngheț la rapiță este destul de severă în zonele menționate, în condițiile în care, local, nivelul distrugerilor este de 20-25 din totalul plantelor”, a mai adăugat polonezul.

„Starea culturii de rapiță din sudul țării, sud-vest și sud-est este mult mai bună, în condițiile în care vremea este mai blândă cu aceasta”.

În ceea ce privește situația din Marea Britanie, acolo, ca urmare a vremii umede și reci, riscul de afectare a culturii de rapiță este în creștere.

„Suntem cu mai bine de o lună în urmă în ceea ce privește dezvoltarea culturii de rapiță. De aceea, sunt motive să ne temem că vom pierde potențial de producție”, a adăugat Jack Watts, consultant-șef, departament culturi combinte, din cadrul Național Farmers Union.

Condițiile de umezeală au împiedicat aplicarea fertilizanților, fapt care ar duce la o vulnerabilitate și mai mare a plantelor la vremea nefavorabilă prognozată pentru lunile următoare, a precizat britanicul.

Potrivit unui studiu privind intențiile de orientare privind culturile agricole, condus de Agriculture and Horticulture Development Board (AHDB) din Marea Britanie, însămânțările la rapiță au crescut față se anul agricol anterior cu 11 procente, până la un total de 622.000 hectare, fapt care ar duce la finalizarea unui cincinal de declin.

În ceea ce privește România, singurele informații privind cultura rapiței sunt cele de la ANM. Astel, potrivit prognozei agrometeo valabilă în perioada 14-20 aprilie 2018, în Dobrogea, Muntenia, Moldova şi Transilvania, la cultura de rapiţă se va semnala înfrunzirea (5-16 frunze), precum şi apariţia inflorescenţelor, local în vestul şi sud-estul ţării.

Conform Jurnalului Agricol al ASAS, valabil la data de 12 aprilie 2018, în ceea ce privește culturile de grâu, orz și rapiță, starea de vegetație pentru această dată relevă că stadiile de dezvoltare sunt devansate față de anii precedenți.

„Procesul de înfrățire la cerealele de toamnă care a fost favorizat de condițiile agro-meteorologice din zilele precedente va fi încetinit datorită reducerii umidității stratului superficial de sol și a concurenței dintre frați. Creșterea în înălțime a plantelor se va accelera treptat”, se mai menționează în document. „Atac de boli și dăunători - condițiile au devenit favorabile și pentru majoritatea insectelor dăunătoare, dar pe moment situația pare să se încadreze în limitele obișnuite pentru această perioadă a anului. Pierderi – Staționar”.

La nivelul lunii februarie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, preciza că starea de vegetaţie a culturilor agricole semănate în toamnă este bună, iar temperaturile ridicate au ajutat la răsărirea şi înfrăţirea culturilor, însă există o problemă la rapiţă, mai ales în partea de sud a ţării.

„(...) Avem o problemă la rapiţă, pentru că perioada de însămânţare a rapiţei a coincis cu o perioadă aspră, pentru că seceta a înăsprit solul. Nu a creat condiţii optime pentru crearea unui pat germinativ corespunzător. Fermierii erau obligaţi să însămânţeze pentru că ieşeau din perioada optimă şi din nefericire aici avem goluri în cultură în anumite zone şi îndeosebi în partea de sud a ţării. Aici solul a scuipat pur şi simplu utilajele, nu le primea, nu puteau să intre în sol, să-l mobileze să-l mărunţească şi au fost răsăriri în etapă. În unele locuri nu a răsărit deloc, sunt goluri, e o densitate neuniformă. Sigur, aceste culturi sunt în aşteptare, dar specialistul le urmăreşte”, afirma ministrul cu mai de o lună în urmă.

Publicat în Cultura mare

Sub aspect fenologic, până la data de 11 ianuarie 2018, proporția cerealelor de toamnă aflate în condiții precare de dezvoltare s-ar fi diminuat cu aproape trei puncte procentuale, până la un total de 14,1%, ca urmare a condițiilor favorabile agrometeo, potrivit spuselor unor voci autorizate din cadrul UkrAgroConsult.

Conform cifrelor vehiculate de specialiștii entității de analiză agribusiness din Ucraina, procentajul culturilor agricole aflate în stare bună de dezvoltare a crescut până la un total de 49,2 la sută, de la 38,5% la aceeași dată a anului trecut (n.r. - ultimele 30 de zile până la data de 11 ianuarie 2017), în timp ce în cazul culturilor aflate în stare satisfăcătoare, nivelul s-a micșorat până la un total de 36,6 la sută, față de 43,9 procente înregistrate anul anterior.

Statul vecin a definitivat la timp procesul de însămânțare a cerealelor de toamnă, iar cifrele finale relevă un total de 7,237 milioane hectare semănate, incluzând aici 6,276 milioane hectare cu grâu, 812.400 hectare cu orz și 149.000 hectare cu secară.

Săptămâna trecută, aceleași voci ale UkrAgroConsult preconizau că recolta de cereale a Ucrainei în 2018 ar urma să scadă cu două procente față de anul anterior, până la un total de 61,1 milioane tone, ca urmare a unor randamente mai mici înregistrate la cultura grâului.

Concret, producția de grâu ar urma să se contracte și să atingă un nivel total de 25,1 milioane tone în acest an, față de cele 26,1 milioane tone în 2017, în ciuda unei suprafețe mai mari însămânțate.

În 20017, Ucraina a recoltat un total de 62,3 milioane tone de grâu.

Orzul și grâul de toamnă se vor afla la răsărire, apariţia frunzei a treia şi înfrăţire

În cazul României, în perioada 16-22 ianuarie 2017, vremea normală sub aspect termic de la începutul intervalului va intra într-un proces de încălzire treptată, la nivelul întregii țări, chiar dacă în aceeași perioadă se întrevăd precipitații mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), acestea fiind însoţite de intensificări temporare ale vântului, în majoritatea regiunilor agricole.

Potrivit, prognozei agrometeo a ANM, la începutul intervalului se pot înregistra cantități de apă mai însemnate astfel că speciile de toamnă vor intra în starea de repaus biologic, pe aproape întreg teritoriul agricol.

În plus, pe terenurile fără strat protector de zăpadă, culturile de câmp vor putea fi afectate de temperaturile minime scăzute din aer, înregistrându-se brunificări și degerături ale frunzelor. Sub aspect fenologic, orzul și grâul de toamnă se vor afla la răsărire, apariţia frunzei a treia şi înfrăţire (20-100%), în cea mai mare parte a țării, iar la cultura de rapiță se va semnala înfrunzirea (7-12 frunze), la nivelul întregului teritoriu agricol.

Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între -5 și 4 grade Celsius în primele zile, limite apropiate de normele climatologice și -6 și 7 grade C spre sfârșitul perioadei, valori mai ridicate cu 1 și 5 grade Celsius comparativ cu mediile multianuale, în toate zonele de cultură.

Temperatura maximă a aerului se va încadra între -2 și 10 grade Celsius, pe aproape întreg teritoriul agricol, în timp ce temperatura minimă a aerului va oscila între -11 și 3 grade Celsius în cea mai mare parte a ţării, producându-se îngheț la sol.

Rezerva de apă pe profilul de sol 0-100 cm în cultura grâului de toamnă, se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, în aproape toată țara. Izolat în centrul, estul, nordul și nord-estul Moldovei, centrul Dobrogei se vor înregistra deficite de umiditate în sol.

Conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, producţia totală de grâu, secară şi triticale a fost anul acesta de circa 10,164 milioane tone, de pe o suprafaţă recoltată de 2,101 milioane ha, producţia medie fiind de 4.836 kg/ha.

Publicat în Piata agricola

Conform datelor preliminare, în toamna anului 2015, fermierii din România au însămânțat cu rapiță un total de 412.400 hectare, cu 18.000 ha mai puțin decât în toamna lui 2014, potrivit datelor agregate de blackseagrain.net.

Diminuarea suprafețelor cultivate cu rapiță a fost generată de condițiile meteo nefavorabile. Vremea anormal de caldă din luna decembrie 2015 nu a permis plantelor să se întârească suficient. Mai mult, acestea au continuat vegetația o perioadă, risipind astfel nutrienții acumulați.

La începutul lunii ianuarie, temperatura aerului a scăzut, iar cantitatea de zăpadă nu a fost suficientă pentru a proteja cultura de rapiță în majoritarea regiunilor de producție.

În perioada 9-15 martie 2015, temperaturile din aer şi sol mai ridicate decât în mod normal vor imprima ritmuri de vegetaţie în general normale culturilor de câmp pe aproape întreg teritoriul agricol, iar în zonele de câmpie din jumătatea de sud a ţării, procesele de creştere şi dezvoltare ale plantelor vor fi mai intense. Pe suprafeţele agricole cu o bună aprovizionare cu apă a solului, precum şi la culturile semănate în perioada optimă, starea de vegetaţie se va prezenta medie şi bună, iar la cele tardive uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se va prezenta medie şi slabă, îndeosebi pe terenurile afectate de seceta pedologică.

La rapiţa înființată în epoca optimă se va înregistra înfrunzirea (8-16 frunze), pe întreg teritoriul agricol al ţării.

Drept urmare, specialiștii ANM din România recomandă continuarea controlului biologic pentru determinarea vigurozităţii plantelor la speciile de toamnă (orz, grâu şi rapiţă).

În această perioadă va predomina un regim termic mai ridicat decât în mod obișnuit, în aproape toată țara. Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între 3...13°C, abaterile termice pozitive fiind de 1...7°C, în majoritatea regiunilor agricole.

Ucraina: Rapița se află în stare de vegetație ușoară

În perioada 29 februarie – 4 martie 2016, condițiile agrometeo din Ucraina au fost oarecum similare cu cele de săptămâna trecută. Potrivit meteorologilor, o așa vreme neobișnuit de caldă a mai fost observată în 2002, 2008 (chiar și mai caldă), 2010, 2014 și 2015, dovadă clară a tendinței de schimbare a climei.

În săptămâna menționată, temperatura aerului s-a situat în intervalul -0,2 și 7,4 grade Celsius. Temperatura maximă a aerului a crescut până la 13 grade Celsius, iar cea minimă (din cele mai friguroase nopți) a ajuns la nivelul de -8 grade Celsius, în regiunea Dnepropetrovsk. Precipitații în cantități și intensități diferite, sub forma ploilor și lapoviței au fost observate de-a lungul întregii țări, excepție făcând regiunile din sud. Pământul s-a dezghețat în mai toate regiunile țării. Nivelul de adâncime la care a pătruns înghețul nu a fost mai mare de cinci centimetri, iar umiditatea acumulată în sol a fost eficientă.

Rapița reacționează negativ însă la fluctuațiile abrupte de temperatură din primăvară. Cea mai apropiată de optim temperatură pentru creșterea masei vegetative este de 18-20 de grade. Începând cu 3 martie a.c., starea de vegetație a rapiței de toamnă se va prezenta slabă spre medie.

Publicat în Cultura mare