Ionel Vaduva

Ionel Vaduva

Potrivit spuselor președintelui PSD, Liviu Dragnea, a fost schițat un program specific de sprijin punctual pentru zona rurală a Moldovei, locuitorii de la satele din această regiune urmând să intre în posesia a 20.000 de lei pe gospodărie, inclusiv pentru dotarea acestora cu utilaje agricole.

În declarațiile sale publice de vineri, 19 aprilie 2019, de la Botoșani, măsura, care nu are caracter de ajutor de stat, va fi adoptată prin ordonanţă de urgenţă şi va fi valabilă pentru şase judeţe din Nordul Moldovei.

„Plecând de la ideea că această regiune are un PIB pe locuitor de 27.000 de lei/an faţă de 44.000 de lei media naţională, am gândit, am elaborat un program specific de sprijin punctual pentru această regiune. Acordarea de 20.000 de lei în fiecare gospodărie pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuire în mediul rural şi dotarea gospodăriilor cu utilaje agricole. Cei care vor şi mai mulţi bani, pot merge până la 40.000 de lei şi le putem acorda garanţii pentru credite. Şi aici vorbim de izolarea termică şi energetică prin anvelopare, încălzire cu centrale termice, conectarea gospodăriilor la reţeaua de apă, canalizare şi gaze, amenajarea de grupuri sanitare în interiorul locuinţei, apă caldă menajeră prin sisteme solare”, a precizat Dragnea.

În plus, el a vorbit de adoptarea unei scheme de ajutor de stat pentru susţinerea dezvoltării zonelor celor mai defavorizate prin încurajarea investiţiilor şi a creării locurilor de muncă într-un context durabil.

„Prin această schemă vor fi sprijinite construcţiilor pentru sănătate, pentru industria alimentară, construcţiile turistice şi construcţiilor de depozitare”, a adăugat liderul social-democrat.

Dragnea a mărturisit că măsurile nu au caracter electoral, ci sunt o consecinţă a faptului că veniturile de la buget permit acest lucru.

„2019 este anul când nivelul bugetului de stat, nivelul veniturilor ne permit să venim cu acest program destul de bine închegat de sprijin pentru judeţele din Moldova. În România sunt alegeri aproape în fiecare an. Dacă mergem pe logica asta, înseamnă că nu trebuie să mai faci nimic. Electoral, neelectoral, pe noi ne interesează ca acest program să înceapă să fie implementat. Este rolul tuturor instituţiilor statului, civile, să comunice acest program tuturor cetăţenilor din Moldova, tuturor firmelor din Moldova, tuturor instituţiilor publice, pentru că acolo sunt câteva componente ale acestui program care pot determina începerea serioasă a unei creşteri serioase în această regiune, la care se adaugă proiectele mari de infrastructură care au fost iniţiate”, a conchis politicianul.

Raport MDRAP: Sărăcia și excluziunea socială au cunoscut o creștere după o scădere de patru ani

Raportul de țară al României din 2018 arată că, deși s-a înregistrat creștere economică, sărăcia și excluziunea socială au cunoscut o creștere după o scădere de patru ani. Creșterea sărăciei și a excluziunii sociale în 2016 este determinată de faptul că venitul disponibil pentru segmentul de populație reprezentat de cei mai săraci 10% din populație nu a crescut, spre deosebire de situația restului gospodăriilor.

Riscul de sărăcie sau de excluziune socială este cel mai mare în rândul tinerilor, al familiilor cu copii, al rromilor, al persoanelor cu handicap, al populației rurale și al persoanelor inactive.

În cadrul proiectului „Poverty mapping in new EU member states” (Comisia Europeană/Banca Mondială), demarat în 2012, au fost elaborate hărți ale sărăciei la nivel NUTS3 și pentru România. Rezultatele încadrează în categoria săracă județe din nord-estul și estul țării (Botoșani, Suceava, Vaslui, Galați, Vrancea), județe din sud (Teleorman, Giurgiu, Călărași) și din sud-vest (Mehedinți, Vâlcea).

La nivel național, 6,2% din populația rurală, 5,3% din gospodăriile din mediul rural și 5,2% din numărul total al locuințelor sunt localizate în zonele marginalizate rurale. Cele mai multe dintre comunitățile marginalizate au în componența lor familii tinere cu copii, cu venituri reduse obținute predominant din agricultură, muncă informală (zilieri) și prestații de asistență social (în special alocațiile copiilor, venitul minim garantat și pensiile agricole).

În unele comunități de acest tip, accesul la apă potabilă este deficitar, lipsesc serviciile de salubritate, iar potențialul de producere al hazardurilor naturale (inundații, alunecări de teren) este ridicat.

La nivelul conducerii AFIR au fost recepționate o serie de solicitări venite din partea beneficiarilor publici, conform cărora sumele prevăzute în bugetul indicativ, în cadrul subcapitolului «actualizare», în limita a 5% din valoarea proiectului, nu sunt suficiente pentru a acoperi creșterile de preț rezultate ca urmare a modificărilor legislative (n.r. - costurile suplimentare generate de actualizarea elementelor de manoperă ofertate inițial), se precizează într-o informare transmisă presei de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

În acest sens, pentru deblocarea situațiilor apărute în implementarea proiectelor, șefia AFIR a demarat toate demersurile de actualizare și de modificare a procedurilor de lucru privind dezangajarea și, după caz, reangajarea sumelor, conform legislației în vigoare.

Vorbim de o serie de decizii referitoare la situația generată de aplicarea prevederilor OUG 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal - bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene și la impactul pe care aplicarea acestui act normativ îl are asupra proiectelor finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

„La nivelul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale au fost înregistrate numeroase solicitări ale beneficiarilor publici care au susținut că sumele prevăzute în bugetul indicativ în cadrul subcapitolului «actualizare», în limita a 5% din valoarea proiectului, nu sunt suficiente pentru a acoperi creșterile de preț rezultate ca urmare a modificărilor legislative. Pentru a preveni apariția unor impedimente de natură financiară în implementarea proiectelor, am luat decizia să acceptăm utilizarea tuturor economiilor identificate în cazul proiectelor nefinalizate. Totodată, pentru proiectele în cadrul cărora au fost dezangajate sume ca urmare a unor economii, după lansarea ultimei sesiuni de primire a proiectelor, se va permite acceptarea utilizării valorii totale a proiectului, aşa cum apare în raportul de selecţie. În acest caz, beneficiarii PNDR 2020 vor încheia acte adiţionale pentru suplimentarea angajamentelor financiare actuale până la valoarea prevăzută în raportul de selecţie, în conformitate cu prevederile legale în momentul întocmirii actului adițional, măsura ce se va aplica după realizarea modificărilor procedurale specifice ale AFIR. Aceste prevederi se aplică pentru toate proiectele beneficiarilor PNDR 2020, cu excepția celor aferente subMăsurilor 4.2 și 4.2a din cadrul Schemei de ajutor de stat GBER. Subliniez faptul că valoarea maximă eligibilă a contractului de finanțare nu poate fi însă majorată”, a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR.

De menționat este faptul că se acceptă ca și cheltuială eligibilă din FEADR doar costurile suplimentare generate de actualizarea elementelor de manoperă ofertate inițial, până la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, stabilit pentru domeniile de activitate prevăzute la art. 66, pct. 1 din OUG 114/2018, costurile suplimentare situate peste acest nivel, acceptate de beneficiari, reprezentând cheltuieli neeligibile.

Astfel, în coloana cheltuielilor eligibile din bugetul proiectului pot fi acceptate doar costurile suplimentare generate de actualizarea elementelor de manoperă ofertate, conform prevederilor art. 71, alin 1. din OUG 114/ 2018, „în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2019, pentru domeniul construcţiilor, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 17,928 lei/oră”.

Decontarea valorii suplimentare aferente actelor adiționale la contractele de achiziție de lucrări, având ca obiect modificarea prețului contractului prin actualizarea elementelor de manoperă, poate fi realizată din capitolele de lucrări ale devizului general, respectiv bugetului indicativ, în limita sumelor disponibile existente în bugetul proiectului în subcapitolele de lucrări. În acest sens, potrivit prevederilor procedurale, sumele disponibilizate în urma finalizării procedurilor de achiziție pot fi transferate către aceste subcapitole bugetare.

În cazul în care valoarea actelor adiționale conduce la depășirea valorii totale eligibilă a proiectului, se va majora valoarea neeligibilă prevăzută în bugetul indicativ, respectiv la subcapitolele de lucrări sau la subcapitolul actualizare, corespunzător valorilor înscrise în devizul general, respectiv bugetul indicativ al proiectului.

Pentru detalierea modului de aplicare a celor mai sus menționate, AFIR va publica pe site-ul instituției o notă de clarificare în acest sens.

În urma controalelor efectuate atât în trafic, cât și în unităţile de destinaţie de pe teritoriul României (centre de ambalare ouă, depozite frigorifice, unități de procesare etc.) pentru verificarea modului în care operatorii din sectorul alimentar respectă condiţiile sanitare-veterinare şi de siguranţa alimentelor, inspectorii ANSVSA în colaborare cu reprezentanţii Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) au aplicat 86 de sancţiuni în valoare de 319.280 de lei și au emis două ordonanțe privind suspendarea activității unor unități.

Potrivit unei comunicări venită din partea Autoritătii Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), în cadrul acestei acțiuni au fost verificate 2.220 de obiective, dintre care 535 de mijloace auto utilizate pentru transportul ouălor, 56 de centre de ambalare ouă, 108 unități de depozitare ouă, șapte unități de procesare a ouălor, precum și 1.514 de unități de vânzare cu amănuntul care comercializează ouă.

Una dintre neconformităţile sancţionate de inspectorii ANSVSA este și cea conform căreia operatorii unităților de destinație nu au notificat autoritățile sanitar-veterinare cu privire la sosirea unor loturi de ouă provenite din alte state membre ale UE.

De asemenea, a fost constatată nerespectarea normelor sanitare-veterinare privind condiţiile de igienă şi de temperatură pe durata transportului, precum și la nivelul unităților de ambalare, procesare, depozitare și comercializare a ouălor, respectiv deficiențe privind marcarea și etichetarea ouălor.

Totodată, operatorii unităților de ambalare, procesare, depozitare și comercializare a ouălor nu au pus în aplicare proceduri de dezinfecție, dezinsecție și combatere a dăunătorilor (DDD). Alte deficiențe constatate sunt cele privind depozitarea și eliminarea deșeurilor și a subproduselor nedestinate consumului uman, cât și depozitarea și comercializarea ouălor în unități neautorizate sau neînregistrate sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor.

Nu în ultimul rând, operatorii unităților de ambalare, procesare, depozitare și comercializare a ouălor nu au elaborat și implementat programe proprii de control.

În fine, au fost constatate deficiențe privind asigurarea trasabilității ouălor, respectiv utilizarea unor mijloace auto neigienizate pentru transportul ouălor.

În toată ţara sunt 250 de ferme care produc între 180 şi 200 de milioane de ouă pe lună. Nu sunt însă destule pentru cât consumă românii, astfel că mai importăm încă 40 de milioane. Cele mai multe se vând în Muntenia şi Transilvania.

8 din 10 români mănâncă săptămânal ouă, potrivit unui studiu dat publicității la finele lunii martie 2019. Aproape 240 de milioane de ouă - 20 la sută din import - se consumă în fiecare lună.

De la începutul lunii aprilie a.c., în a doua etapă de control al comercianților de legume şi fructe proaspete în lanțuri de magazine de tip hipermarket şi supermarket, depozite şi pieţe en-gros, din totalul celor 678 operatori economici verificați de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), la un număr de 532 (78%) s-au constatat abateri de la prevederile legale în vigoare.

Potrivit informării transmise de ANPC joi, 18 aprilie 2019, în cadrul acțiunii a fost verificată cantitatea de 487 tone fructe şi legume proaspete, din care 60 tone (12%) nu se încadrau în prevederile legale.

Ca urmare, au fost dispuse oprirea definitivă şi retragerea de la comercializare a circa 9,5 tone de fructe şi legume, în valoare de 60.479 lei, produse improprii consumului uman. De asemenea, s-a luat măsura opririi temporare de la comercializare a circa 135 tone fructe şi legume în valoare de 204.852 lei, până la remedierea neconformităţilor constatate. Nu în ultimul rând au fost aplicate 608 sancţiuni contravenţionale, dintre care 260 avertismente şi 348 amenzi contravenţionale în valoare de 1.723.600 lei pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor.

Listă de abateri este lungă

Conform documentului de presă remis la redacție, ANPC a constatat o serie de abateri, aici amintind fructe și legume lovite, deshidratate, cu pete, pulpă moale, depreciate calitativ, precum și fructe și legume nesortate, calitatea fructelor expuse nefiind conformă cu cea afișată.

Totodată, au fost depistate fructe și legume depreciate, care prezintă părți moi, alterate, pătate, cu urme de boli de depozit, atacate de mucegai, improprii consumului, nefiind respectate criteriile necesare încadrării la calitatea I.

Cu ocazia controalelor, ANPC a descoperit legume și fructe fără etichete cu elementele de identificare şi caracterizare, respectiv neafișarea informațiilor privind țara de origine și calitatea legumelor și fructelor comercializate în vrac.

„Legume și fructe din afara României la care nu s-au găsit informații în limba româna privind denumirea produsului, specia, soiul (dacă este cazul), țara de origine”, se mai precizează în comunicat, cei de la ANPC adăugând că s-a mai depistat și neafișarea prețurilor de vânzare.

În plus, inspectorii ANPC au găsit neconcordanțe între prețul afișat la raft și cel marcat pe bonul de casă, precum și nerespectarea cantității nete la legumele și fructele preambalate (de exemplu cartofi albi plasă 2 kg, produsul cântărea în realitate 1,974 kg, lămâi la plasă de 500 grame, cantitate reală - 0,470 grame, ghimbir la caserolă de 200 grame având în realitate 188 grame).

O altă problemă depistată a fost și cea de comercializare a legumelor și fructelor utilizând practici incorecte, privind originea acestora (spre exemplu legume și fructe import Turcia, China, Egipt, comercializate ca având proveniența România).

Nu în ultimul rând, ANPC a constatat o neconcordanță a informațiilor privind proveniența, respectiv cea înscrisă pe ambalajul sau avizul produsului și cea înscrisă pe eticheta de la raft (pe etichetă apar două sau trei variante de țară de origine, de exemplu România, Bulgaria, Grecia, consumatorii fiind induși în eroare).

Comercializarea legumelor cu calibre diferite, diferența între calibrul mic și calibrul mare fiind de 75% a fost o altă problemă depistată de inspectorii ANPC.

În fine, Autoritatea a constatat o informare incorectă a consumatorilor (ex: era afișat, în imediata apropiere a legumelor sau fructelor, cu litere mai viu colorate, sintagma „IEFTIN”, fără a se face dovada, în magazin, a vreunui avantaj legat de preț la achiziționarea acestor produse.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor îi asigură pe cetățeni, că nu tolerează nicio abatere de la prevederile legale și că va monitoriza, la fel ca până acum, piața și se va asigura, în continuare, de respectarea drepturilor consumatorilor.

În prezent, din totalul de 65 de UAT-uri din județul Galați, patru (Matca, Valea Mărului, Băleni și Vârlezi) sunt cadastrate în proporție de sută la sută, a anunțat joi, 18 aprilie 2019, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI).

Conform comunicatului de presă remis la redacție, sunt finalizate lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor din 292 de sectoare cadastrale din 45 de UAT-uri.

Pentru aceste lucrări ANCPI a plătit peste 6 milioane de lei.

Potrivit aceluiași document, 23.726 de imobile au fost înregistrate gratuit în sistemul integrat de cadastru și carte funciară și au fost eliberate cărți funciare, gratuit, pentru proprietarii acestora din nouă comune din județul Galați, prin Programul național de cadastru și carte funciară 2015-2023 (PNCCF), susținut de Guvernul României.

Imobilele aparțin locuitorilor din comunele: Rădești, Berești, Jorăști, Tudor Vladimirescu, Cuca, Cudalbi, Barcea, Vlădești și Vârlezi, comună cadastrată integral.

Lucrările, începute în intervalul 2017 - 2018, s-au desfășurat pe o suprafață de 20.421 de hectare.

În alte 57 de UAT-uri se desfășoară lucrări de cadastru general, atât la nivelul întregului UAT, cât și pe sectoare cadastrale (parțial), pentru care sunt alocate peste 12 milioane de lei.

În anul 2019 vor fi finanțate lucrări de peste 6,5 milioane de lei, pentru 44 de UAT-uri.

Totodată, nouă comune din județul Galați vor fi cadastrate integral cu fonduri externe nerambursabile prin Programul Operațional Regional 2014-2020. Pentru primele șase (Șendreni, Ivești, Vânători, Frumușița, Berești-Meria și Munteni) ANCPI a inițiat deja procedura de licitație. Pentru celelalte trei UAT-uri (Barcea, Independența și Liești) procedurile de achiziție vor începe în luna septembrie.

Obiectivul principal al PNCCF este înregistrarea gratuită a tuturor imobilelor (terenuri, clădiri și apartamente) din România în Sistemul integrat de cadastru și carte funciară. PNCCF este finanțat din veniturile proprii ale ANCPI - peste patru miliarde de lei, dar și din fonduri externe obținute prin Programul Operațional Regional, în cuantum de aproximativ 312 de milioane de euro. De asemenea, în cadrul acestui proiect, altă sursă de finanțare poate fi bugetul local.

Lucrările de cadastru general au fost finanțate din veniturile proprii ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), prin Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Galați.

Primul hipermarket din județul Ilfov al retailerului Kaufland (și numărul 122 la nivel de țară), deschis în orașul Bragadiru, vine la pachet cu un acoperiș acoperit în întregime de spațiu verde, o instalație de climatizare ecologică, dar și cu promisiunea desfacerii unui sortiment de produse de proveniență locală de minimum 50 la sută.

Potrivit spuselor lui Valer Hancaș, directorul de Comunicare & Corporate Affairs al retailerului german, investiția într-un acoperiș „verde” pentru noua locație nu a fost mare în comparație cu beneficiile, în condițiile în care Kaufland se implică în mod constant în protecția mediului.

„Teoretic vorbind, nu cred că este importantă investiția, neapărat, pentru o astfel de companie, ci mai degrabă intenția de a veni și de a fi aproape de comunitate și de mediu. Este important pentru noi să rămânem în continuare responsabili și să dezvoltăm finanțări în această direcție, direcții pe care le-am identificat a fi necesare, respectiv implicarea în mediile sociale și în protecția mediului”, a declarat Hancaș.

De asemenea, noul magazin din Bragadiru deține o instalație de climatizare ecologică - un sistem complex, modern, care recuperează căldura de la instalațiile frigorifice și care permite economisirea resurselor naturale, cu responsabilitate față de mediu.

„Iarna, magazinul este încălzit, iar vara, instalația inversează procesul, pentru a crea în hipermarket temperaturi ambientale plăcute, în concordanță cu standardele de sănătate publică. Sistemul de frig din magazin este fără freon și utilizează numai CO2, protejând astfel mediul înconjurător, fără să folosească pentru încălzire lemne, gaze sau petrol”, se menționează într-un document de presă remis la redacție.

Produse locale, peste 50 la sută

„Peste 50 la sută din sortimentul pe care îl avem în magazin este de proveniență locală”, a spus la rândul său Costin Ion, managerul magazinului, adăugând că această abordare este parte din politica retailerului german din fiecare țară în care acesta este prezent. Reprezentantul hipermarketului nu a precizat însă care sunt acele produse de proveniență locală, cel mai probabil fiind cele de origine agroalimentară.

În acest context, întrebat fiind de presă care mai este stadiul în care se află programul național pentru carne de porc 100% românească, demarat în 22 noiembrie 2017, de compania pe care o reprezintă, în parteneriat cu Cooperativa Agricolă „Țara Mea” și cu sprijinul Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură și al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Valer Hancaș a precizat: „(...) Este în dezvoltare, este aproape la capacitatea maximă. Vorbim de aproximativ 800 de porci pe zi, la nivel de țară, urmând a veni în completarea acestui proiect cu unul nou, pe care îl vom configura și dezvolta în următoarele săptămâni”.

Totodată, el a adăugat că pentru a avea un aflux de produse românești în hipermarketurile din România, retailerul, producătorul și guvernul trebuie să dezvolte „aceeași intenție, aceeași cooperare și, în primul rând dialog”, astfel încât să existe „rezultate în această direcție”.

Grădinescu... crește

Rămânând în zona produselor agroalimentare, Hancaș a răspuns în continuare întrebărilor jurnaliștilor despre platforma de finanțare „Creștem Grădinescu” prin care Kaufland oferă granturi în valoare totală de peste 130.000 de euro pentru dezvoltarea grădinilor sau a fermelor urbane în România.

El a mai mărturisit că, până la aprobarea unui astfel de proiect finanțat prin platforma menționată, procedurile nu ar trebui să dureze foarte mult, ci „în principiu șase săptămâni”.

„Grădinescu continuă în 2019 pornind de la locațiile actuale, în număr de nouă, între care trei școli din Capitală. Am deschis în luna decembrie, la finalul anului 2018, o locație în Cetatea, la Alba Iulia, asta, oarecum, în sprijinul celebrării Centenarului României. Proiectul continuă. În momentul de față, a fost înființat un grant care a fost pus la dispoziția proiectului (...), astfel încât să încurajăm și în alte județe, orașe inițiative care vin să dezvolte comunitatea și mediul (...), în direcția în care, până în momentul de față, ne-am deplasat”, a continuat Hancaș.

Platforma „Creștem Grădinescu” oferă finanțare pentru două tipuri de proiecte - Grădini Urbane Comunitare și Ferme Urbane. Bugetul maxim acordat variază în funcție de tematica aleasă, respectiv pentru o Grădină Urbană Comunitară finanțarea ajunge până la 10.000 de euro per proiect, iar pentru o Fermă Urbană, până la 15.000 de euro. Selecția proiectelor va fi realizată de o comisie de experți, pe baza unor criterii transparente, precum suprafața utilă a grădinii, complexitatea acesteia, numărul de beneficiari și al activităților propuse în acord cu experiența echipei.

Kaufland se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu peste 1.270 de magazine în 7 țări și o rețea de 122 de magazine în România. În 2019, Kaufland România a primit pentru a treia oară certificarea Best Buy Award, care atestă că este lanțul de magazine cu cel mai bun raport calitate – preț de pe piața locală.

Beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) constituiți ca persoană fizică autorizată (PFA) și ca întreprindere individuală (ÎI), care au intrat sub incidența Legii 182/2016, radiate din oficiu, au posibilitatea solicitării înregistrării în registrul comerțului și a autorizării funcționării la oficiile registrului comerțului de pe lângă tribunale sau, după caz, prin intermediul birourilor de asistență și reprezentare constituite la nivelul primăriilor.

„Recomand tuturor beneficiarilor noștri aflați în această situație să se informeze prin intermediul colegilor din cadrul structurilor teritoriale ale Agenției, cei care cunosc toate procedurile și care vor oferi sprijinul necesar reglementării acestor cazuri. Precizăm faptul că beneficiarii PNDR se pot reautoriza cu păstrarea denumirii anterioare și a codului unic de înregistrare, solicitare care trebuie menționată în mod expres în cererea de înregistrare. Ulterior, vor fi semnate acte adiționale la nivelul Oficiilor Județene și Centrelor Județene ale Agenției. Suntem o instituție care știe foarte bine ce are de făcut, suntem bine pregătiți la nivel administrativ și am luat toate măsurile necesare, în termen util, astfel încât niciun beneficiar să nu fie afectat de aceste modificări legislative”, a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR.

Solicitarea noii înregistrări în registrul comerțului se face prin completarea unui formular tipizat, după rezervarea denumirii firmei. De asemenea, există posibilitatea să se solicite îndreptarea erorii materiale referitoare la denumire în cazul în care pentru rezervare s-au folosit elemente distincte față de denumirea anterioară.

„Menționăm că operațiunile amintite mai sus se realizează fără plata vreunei taxe, iar ghidul privind formularele utilizate și documentele care se depun în susținerea cererilor de înregistrare se regăsesc pe pagina de internet a ONRC, secțiunea Înmatriculări persoane fizice (https://www.onrc.ro/index.php/ro/inmatriculari/persoane-fizice)”, se precizează într-un comunicat de presă.

La solicitarea conducerii Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), specialiștii Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) au transmis clarificări privind situația beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală constituiți ca persoană fizică autorizată (PFA) și ca întreprindere individuală (ÎI), care au intrat sub incidența Legii 182/2016 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului (OUG) 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale.

Cuantumul de 1.000 de euro/ha acordat până în prezent (conform HG 108/2019) reprezintă aproximativ 10% din totalul cheltuielilor, fiind un procent insuficient pentru susținerea cheltuielilor legate de tehnologiile aplicate în cultivarea usturoiului, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de act normativ, publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Conform propunerii de modificare a art. 6 alin. (2) din Hotărârea Guvernului (HG) 108/2019, producătorii agricoli s-au adresat ministerului de resort pentru găsirea unor soluții de creștere a valorii sprijinului financiar, reclamând cheltuielile mari privind achiziția de semințe, forța de muncă, input-uri, utilajele agricole folosite etc.

„În cadrul întâlnirilor cu cultivatorii de usturoi, la care au participat și formele asociative reprezentative ale acestora, s-au realizat analize și calcule privind cheltuielile și veniturile rezultate din această cultură, reieșind necesitatea unui sprijin mai mare de la bugetul de stat, în sensul creșterii cuantumului de la 1.000 euro/ha la 3.000 euro/ha reprezentând contravaloarea în lei de 13.950 lei/ha, noul sprijin venind în susținerea și menținerea culturii de usturoi în zonele cu tradiție, precum și înființarea de noi suprafețe, crescând în acest fel interesul fermierilor pentru accesarea acestui program”, se mai menționează în documentul citat anterior.

Ca atare, sprijinul acordat fermierilor pentru cultura usturoiului urmează să fie majorat de la 1.000 de euro/ha la 3.000 de euro/ha.

La sfârșitul lunii februarie, Guvernul Dăncilă acorda un sprijin de 1.000 de euro/ha pentru cultura usturoiului, în limita unui buget de două milioane de euro.

După intrarea în vigoare a actului normativ, în program s-au înscris aproximativ 159 de beneficiari, cu o suprafață de aproximativ 119 ha, iar prin HG 108/2019 pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi”, precum și pentru stabilirea unor măsuri de verificare și control a acesteia, se preconiza înscrierea a aproximativ 2.000 de beneficiari cu o suprafață totală de aproximativ 2.000 ha, constatându-se că scopul actului normativ nu a fost îndeplinit.

În România, suprafața cultivată cu usturoi în anul 2017 a fost de 9.974 de hectare, obținându-se o producție de 55.673 tone.

Majoritatea suprafețelor sunt exploatate de către micii fermieri constituiți în ferme de familie.

În perioada 2010-2017, trendul general al producției a fost descrescător. În anii 2016 și 2017, producția de usturoi a înregistrat un declin. Comparativ cu anul 2010, în anul 2017 producția de usturoi a scăzut cu 11,5 mii tone.

Județele cu cele mai mari suprafețe cultivate cu usturoi sunt: Botoșani, Dolj, Iași, Mehedinti, Suceava, Teleorman, Timiș.

În urma analizei datelor comunicate de direcțiile pentru agricultură județene, a rezultat o suprafață medie a exploatației de 0,22 ha. Circa 62% din totalul exploatațiilor cultivate cu usturoi au dimensiuni cuprinse între 0.004 ha și 1 ha.

La nivelul României, consumul de legume mediu anual pe locuitor se situează în jurul valorii de 155,9 kg, din care consumul de usturoi anual/cap de locuitor reprezinta 2,2 kg, respectiv 1,41 % din consumul total de legume.

Potrivit comunicatului transmis de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), în cadrul acțiunii de control „Demetra” a fost reținută oficial și dirijată către neutralizare o cantitate de 81,35 tone de legume și fructe și au fost aplicate 31 de sancțiuni în valoare totală de 602.200 de lei.

De asemenea, până la această dată au fost controlate 430 de mijloace auto destinate transportului de legume-fructe și 3 depozite.

Defalcat, pe tipuri de produse, autoritățile au reținut 23 de tone de ceapă uscată din Polonia, 10 tone de morcovi din Ungaria și Serbia, 23,04 tone de mere din Polonia, 200 kg de usturoi din China, 6,45 tone de cartofi din Polonia, 1,82 tone de ciuperci din Polonia, 6,78 tone de roșii din Spania, 2,2 tone de vinete din Spania, 7,8 tone ardei gras din Spania, respectiv 60 kg de roșii din Grecia.

„Dintre neconformitățile sancționate, menționăm: lipsa documentelor sanitare veterinare, igienă necorespunzătoare, lotizare necorespunzătoare (depășirea capacității de depozitare), mijloace de transport necorespunzătoare, lipsa elementelor de identificare (etichetare necorespunzătoare), cât și lipsa autorizației de fucționare a depozitului de destinație”, se menționează într-un document de presă al ANSVSA primit la redacție.

Primele rezultate ale verificărilor ANSVSA privind reziduurile de pesticide din fructele şi legumele din comerțul intracomunitar și import vor fi gata în zilele următoare, conform spuselor reprezentanților biroului de presă al ANSVSA.

Începând cu data de 11 aprilie 2019, ANSVSA a demarat o serie de controale la nivel național pentru depistarea reziduurilor de pesticide din legumele și fructele provenite atât din comerțul intracomunitar, cât și din import.

Acțiunea este parte a operațiunii de control „Demetra”, aflată sub coordonarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).

Inspectorii sanitari-veterinari au verificat pe palierul lor de competență toate mijloacele de transport sigilate de către inspectorii ANAF.

Acțiunea de control a ANSVSA se va desfășura pe toată durata operațiunii „Demetra”.

Un număr important de vaci friză din Marea Britanie se bucură, mai nou, și de un „guler” digital, menit să controleze un sistem de muls robotizat conectat la rețeaua 5G, dispozitiv creat de Centrul de Inovare Agricolă de Precizie (Centrul Agri-EPI), cu sprijinul agenției britanice de inovare.

„Atunci când vaca se simte pregătită pentru a fi mulsă, se va apropia de porțile mulgătoarelor care se vor deschide automat. Sistemul recunoaște animalul, aparatul de muls se va încadra cu precizie pe mameloane, iar vacile primesc o recompensă în hrană”, precizează dezvoltatorii, care au adăugat că gulerul a fost montat unui număr de 50 de bovine friză, dintr-un șeptel total de 180 de capete.

De asemenea, în cadrul Centrului de Inovare Agricolă de Precizie (Centrul Agri-EPI) din sud-vestul Angliei, vacile respective au fost dotate și cu un sistem de crotalii digitale, dispozitive care monitorizează starea de sănătate a animalelor. Acestea nu dăunează bovinelor, iar monitorizarea permite operatorilor să constate eventualele neplăceri resimțite de acestea.

„Testăm abilitatea tehnologiei 5G de a transmite datele de la senzorii noștri mult mai rapid și nu de la PC-ul fermei, respectiv de la o conexiune lentă la internet în bandă largă”, a declarat Duncan Forbes, manager de proiect la Centrul Agri-Epi, citat de Reuters.

Animalele din exploatația-școală „The working dairy” aparținând Agri-EPI mai au la dispoziție și alte gadgeturi care controlează inclusiv periile automate ce pornesc rotația atunci când sunt atinse de animale, perdele operate de senzori care se deschid în funcție de vreme și un sistem inteligent de alimentare care livrează automat mâncare în hambar.

„Putem conecta fiecare vacă, putem conecta fiecare animal din această fermă”, a declarat Nick Chrissos, reprezentant al Cisco Systems, citat de aceeași agenție de presă internațională.

Cisco Systems, dezvoltator al infrastructurii de rețea pentru tehnologii emergente, a creat un prototip 5G pentru a testa conectivitatea wireless și mobilă, în trei locații rurale, prin implementarea tehnologiei și în sectorul creșterii bovinelor de lapte din Anglia.

Tehnologia 5G promite conexiuni mult mai rapide, considerate a fi capabile să schimbe modul în care ne trăim viața, de la autovehicule cu conducere autonomă, la ochelari pentru realitate virtuală sau descărcarea unui film în câteva secunde, pe telefonul mobil.

Pagina 1 din 109