bani europeni - REVISTA FERMIERULUI

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) anunță că va scoate la licitație, în acest an, 510 unități administrativ-teritoriale (UAT) care vor fi cadastrate integral din fonduri externe nerambursabile, în cadrul Programului Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF). Reprezentanții ANCPI s-au întâlnit cu membrii Uniunii Geodezilor din România (UGR), în scopul stabilirii măsurilor necesare pentru accelerarea PNCCF.

ANCPI, instituție publică aflată în subordinea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA), este beneficiarul Proiectului „Creșterea gradului de acoperire și de incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, inclus în AXA prioritară 11 din POR 2014-2020, care are ca scop realizarea cadastrului general în 660 de UAT-uri rurale, până în anul 2023. „În prezent, prioritatea ANCPI este realizarea cadastrului general în cele 660 de comune incluse în Proiectul major, dintre care 510 vor fi scoase la licitație în 2020. Pentru 300 de comune, aceasta va fi a doua procedură de atribuire, în condițiile în care prima dată fie nu a fost depusă nicio ofertă, fie ofertele au fost respinse. În acest context, vom organiza o serie de întâlniri de lucru atât cu reprezentanții autorităților locale, cât și cu firmele care furnizează servicii de înregistrare sistematică a imobilelor. Cadastrul general nu poate fi realizat fără sprijinul tuturor celor implicați în acest proces. Programul național de cadastru și carte funciară 2015 – 2023 (PNCCF) se derulează într-un ritm foarte lent. Există, pe de o parte, multe contracte întârziate, iar, pe de altă parte, avem de-a face cu un număr foarte mare de contracte care sunt reziliate”, a explicat Laurențiu Alexandru Blaga, președinte – director general al ANCPI. 

La rândul său, Ionuț Săvoiu, președintele Uniunii Geodezilor din România (UGR), a subliniat: „Firmele de cadastru nu participă la licitațiile organizate de ANCPI, deoarece costurile de execuție sunt mai mari decât valoarea contractului. Prețul plătit de ANCPI pentru deschiderea unei cărți funciare ar trebui să fie direct proporțional cu timpul alocat unei lucrări, unui imobil. Trebuie să ne motivăm angajații, mai ales că, în această perioadă, ne confruntăm cu o lipsă acută de specialiști. Mulți au ales să lucreze la stat, în timp ce alții au plecat în străinătate.”

Proiectul „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România” completează obiectivul PNCCF, prin realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică pentru 5.758.314 de hectare din 660 UAT-uri situate în zone rurale ale României. Valoarea totală a proiectului este 312.891.155 de euro, din care 265.957.482 de euro reprezintă fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană și 46.933.673 de euro - cofinanțare de la bugetul de stat.

Selectarea UAT-urilor din zonele rurale a fost făcută după următoarele criterii de prioritizare: localități care fac obiectul dezvoltării proiectelor de infrastructură prevăzute în Master Planul General de Transport al României; localități care implementează ori sunt incluse în proiecte de dezvoltare a infrastructurii în cadrul altor programe; localități în care sunt identificate zone cu vulnerabilități sociale particulare privind accesul informal la proprietate. 

Publicat în Știri interne
Luni, 13 Ianuarie 2020 15:08

Agricultura, pentru oamenii „mari”

Marii fermieri învață constant, fac loturi demonstrative, folosesc tehnologii și tehnică de ultimă oră și sunt preocupați de viitorul agriculturii. Soluțiile tehnologice trebuie adaptate condițiilor climatice, dar indiferent de cât de bună este zona pentru o cultură agricolă, agricultorul este cel care decide exact ce soiuri se vor cultiva, pregătirea terenului, tehnologia ce trebuie aplicată, totul până la recoltare. Un specialist cu care e o plăcere să vorbești despre agricultură este Gheorghe Nițu, de la Agro Mihăilești (Giurgiu), pe care l-am vizitat recent.

Toată lumea din acest domeniu îl știe pe cel căruia i se spune „tata Nițu”, pentru că nu ai cum altfel. Îl întâlnești la toate târgurile și evenimentele de specialitate și este unul dintre cei care au devenit o voce pentru agricultorii români, având în spate nu mai puțin de 54 de ani de experiență.

Ne-am întâlnit cu Gheorghe Nițu pe platforma experimentală de la Prunaru, județul Giurgiu, unde am observat culturi comparative la grâu, din diferite soiuri, cu genetică românească, dar și străină. „În ’65, când am intrat în agricultura fostă de stat, în ferme, am învățat de la mari dascăli, atât cei din producție, cât și cei de la catedră. Am cultivat soiuri românești, cu genetică românească, soiuri din spațiul sovietic, ucrainene, Bezostaia și alte soiuri, cu calități deosebite. Sigur că, pe parcurs, tehnologiile s-au îmbunătățit, știința a avansat, în fiecare an au apărut soiuri și hibrizi diferiți. Românii n-au rămas deloc în jos, pentru că soiurile românești s-au probat nu numai în țara noastră, ci și în alte spații, iar sămânța aceasta e foarte bine căutată”, ne-a povestit specialistul care a realizat culturi comparative încă de când era brigadier, șef de fermă, pentru a ști ce să aleagă pentru viitoarea campanie agricolă.

Soiurile românești nu trădează

Astfel a învățat că soiurile românești „nu te trădează” vreodată și că nu au fost mai prejos de cele din alte țări ale Uniunii Europene. Mai mult, indiferent de ce producție poate obține, nu se va opri să le cultive. Motivele? Sunt multe. „În primul rând, pentru că au niște calități de panificație excepționale, nu pot fi bătute de cele de afară nicicum. În fiecare an, când stabilesc structura soiurilor, pornesc cu 5-6 românești, după aceea celelalte, cele străine cu genetică aproape de spațiul nostru, ameliorate. Spre exemplu, soiul din spațiul Austriei, din spațiul german, dar căutăm să fie aristate; avem și nearistate, dar cele foarte, foarte timpurii, care de fapt se confundă cu perioada de vegetație a orzului, ca să nu avem acele fluctuații. Trebuie să lucrezi echilibrat, pentru a avea o balanță de venituri așa cum trebuie, nu spectaculoasă într-un an, 8-9 tone”, a precizat „tata Nițu”, care ne-a arătat un spic de grâu dintr-un soi românesc. „Aici avem niște spice sănătoase, o plantă cu un aparat foliar extrem de bogat și, datorită programelor de protecție fitosanitare, nutriție adecvată, sunt 55-60-65 de boabe, sperăm să fie foarte sănătoase, deoarece au procent de 80-90% format. E un soi de proveniență românesc și vom fi, zicem noi, foarte mulțumiți. Încă se acumulează și apreciem că vor avea boabe mari și de calitate, și în fiecare spiculeț trei, poate și patru.”

Schimbările climatice impun tehnologii specifice

O problemă în zona în care cultivă a fost seceta. În cariera sa, spune că până în prezent a întâlnit doar trei ani de acest tip, când grâul de toamnă a răsărit în primăvară. „Noi am aplicat tehnologia, dar să ai așa ceva acum, cu frunze de la bază până sus la spic, toate fără insecte pe ele, polifage, fără agenți patogeni, e un miracol. Și faptul că acest grâu a înfrățit în primăvară iarăși e o problemă. Hai că cele de afară înfrățeau în primăvară, dar și ale noastre au înfrățit în primăvară și practic... densitățile s-au completat și au ajuns la parametri... Sigur, talia e mai mică, dar aici vorbim de niște spice sănătoase”, a arătat Gheorghe Nițu.

Această particularitate a anului a impus tehnologii adecvate. De pildă, programul de nutriție a fost realizat în trei-patru faze. La început, planta era debilă și s-au aplicat șarjele de îngrășământ industrial pe faze, pentru a pătrunde, odată cu dinamica sistemului radicular, în profunzime. Scopul a fost ca, în complexul coloidal, concentrația să fie maximă pentru a avea o plantă bine hrănită.

Concomitent cu aceasta, a folosit și niște îngrășăminte foliare, cu mai multe microelemente, tocmai pentru a spori vigoarea și planta să dea un spic sănătos. „Urmărim paralel pe fenofaze aplicarea preventivă, să combatem bolile și totodată insectele, că nu trebuie să dai o dată pentru Eriogaster, până atunci sunt încă 2-3-4 tratamente prin care trebuie să distrugi aceste insecte polifage. Și știm ce se întâmplă și cu bolile foliare. E greu să știi ce se întâmplă în frunze, dar trebuie să aprofundăm această știință. În spatele unui soi de grâu sunt vreo 40.000 de gene, din ce spun cercetătorii; pe astea trebuie să  le așezi, unele pentru rezistență la rugină, unele pentru rezistență la septorioză, altele pentru talia plantei, altele pentru productivitate. Noi trebuie să învățăm că trebuie să alegem acele molecule deștepte, inteligente, pentru că de exemplu septorioza, o boală extrem de importantă și păguboasă pentru grâu, ajunge să provoace pagube până la 50%”, ne-a spus tata Nițu, convins fiind că prevenția salvează culturile.

Astfel, controlul lanurilor trebuie să fie zilnic pentru că, uneori, modificările vin de la o oră la alta. Schimbările climatice aduc noi provocări, fermierii stau cu ochii pe telefon urmărind site-urile meteo ca să intervină la timp. „În ore!S-a terminat cu treaba de zile. Că peste două-trei ore începe ploaie, trebuie să alegem acele substanțe care nu se spală și care au efectul respectiv și să nu pierdem”, a precizat specialistul, subliniind că e de preferat ca tot ce alegi să fie prietenos cu mediul.

Lucrurile au evoluat și România a ajuns pe primul loc la porumb și la floarea-soarelui, cu o suprafață cultivată mai mare decât media europeană. Progresele sunt evidente.

Tehnica agricolă presupune acum o serie de mașini care fac mai multe lucrări la o singură trecere. „Aceste lucruri au făcut o corecție din mers. Se seamănă aproape de perioada optimă, încă nu în miezul ei, iar noi discutăm acum de lucruri de mare finețe în ore: cum seamănă America, Franța, în trei zile de la nord la sud, de la Toulouse la Paris, în ore se seamănă în America și așa mai departe. Aceasta este ținta noastră, nu cu căruța cu calul, că nici cai nu mai sunt acum”.

Tehnologizare, investiții, specializare

Gheorghe Nițu a înființat loturi demonstrative cu mai multe companii, furnizoare de tehnologii, nu doar de simple produse, pentru a putea analiza cine este mai aproape de fermier și de buzunarul lui. Mai mult, astfel vei ști ce produse trebuie să folosești și ce consumi. „Noi trebuie să facem probe și, cu ele, (să vedem, n.r.) ce se întâmplă. Ce e în spațiul alimentar acum, cu roșia aia, cu mărul ăla, încât nu știi ce să mai pui pe masă. De aceea trebuie să ne apropiem de spațiul nostru: ce pui tu în curtea ta. O să ziceți: n-au toți grădini. Dar unii au și nu pun! Ăia de la bloc trebuie să se ducă la ăla care are și să ia, dar nu de acolo unde sunt frumoase, vopsite, ba unele sunt înroșite cu niște produse. Mă opresc aici, că n-am făcut analizele respective. Dar sunt oameni care trebuie să analizeze acest lucru, că altfel analizează corpul lui și e prea târziu”, susține fermierul, convins că în cele din urmă calitatea va învinge. „Eu le spun românilor să consume de la noi din țară, nu numai că sunt patriot, dar noi avem cea mai mică cantitate de îngrășăminte și de pesticide folosite. Una, că suntem deștepți, a doua, că suntem prea săraci să dăm bani pe cantități mari. Cât folosește Olanda? De 30-40 de ori mai mult decât noi. La medie, poate vom avea vreo 70 kg substanță activă pe total, dar alții au depășit de mult 500-600 kg de substanțe active. De aceea au fost ei nevoiți să ia pentru înverzirea agriculturii o nouă înverzire, pentru că li se poluaseră râurile care le parcurg statele. Încă noi mai avem posibilitatea, datorită acestor cantități reduse, să mâncăm sănătos”.

Agro Mihăilești este moștenitoarea Agrozootehnica Mihăilești, fostă IAS până în ’89, care a avut, dincolo de suprafața de cultură mare, și zootehnie. Gheorghe Nițu a decis că vrea modernizarea zootehniei, iar în ’91 a realizat ferma de la Naipu. „Pe parcursul a 12 ani, am avut un partener olandez, iar la un moment dat după privatizare, am putut să-mi dau pachetul de acțiuni al meu, de 45%. A adus doi tineri din Olanda și lucrurile merg foarte bine, că la ei nu mai au spațiu să crească vaca. La ei, ferma e de 50 de vaci maximum, iar la noi ajungi la 5.000-6.000-10.000”, ne-a amintit fermierul, întrebându-se care reprezintă viitorul, ferma de familie sau ferma mare?

Balanța sa înclină spre fermele mari, deoarece aduc venituri crescute și în ele se poate aplica tehnologia, se poate achiziționa aparatură de top etc. La fel se întâmplă și în cultura mare, fermele de proporții își permit investiții în utilaje de top cu care să facă față schimbărilor climatice. „Cum se poate dota un fermier, hai să zic de 30 de hectare, nu vorbesc de ăla cu două hectare, cu tehnologie de vârf? Nu poate! Ei nu pot să strângă seringa în mână! La fel și cu asta. Substanța o ia și, Doamne Ferește, s-ar putea s-o ia pe post de sulfamidă sau așa mai departe. E treabă de știință și fără specialist în fermă nu se poate”, susține tata Nițu.

Specialiștii trebuie formați deoarece ei ne decid viitorul

Gheorghe Nițu este unul dintre puținii specialiști preocupați să transmită generațiilor următoare experiența sa. Din acest motiv, la Agro Mihăilești poți întâlni tineri fermieri care lucrează suprafețe de diferite dimensiuni, nu neapărat mari, și care își doresc să învețe tehnologie. „Ei reprezintă viitorul nostru, noi trebuie să le predăm ștafeta. Agricultura de mâine, pe mâna cui o dăm? Pe mâna celor pasionați, a celor care au o dorință nu de a face o școală ca să meargă în altă parte să adune căpșuni, ci ca să muncească aici, în țară, în propria fermă”, ne-a spus fermierul, care îi îndeamnă pe tineri ca, din fragedă copilărie, să meargă în câmpuri, să vadă ce fac adevărații fermieri, cum a făcut și el la vremea sa.

Digitalizarea este de bun augur, dar fără specialist care să știe ce butoane trebuie apăsate ar putea să devină potrivnică.

Susținerea tinerilor și reformă agrară

Nevoia de o infuzie de profesioniști adevărați în domeniu rămâne o constantă în agricultură. De altfel, problema forței de muncă încă dă bătăi de cap fermierilor.

O idee ar fi asigurarea lor de terenuri pe care viitorii agricultori să își desfășoare activitatea. „Aș mai îndemna pe cei de la Agenția Domeniilor Statului, unde au mari suprafețe date la câte unul, așa a fost situația la un moment dat, să se adapteze. Unde să se ducă inginerii? Pământul e într-o stagnare cu vinderea. ADS ar putea împărți terenurile pe care le are tinerilor. De ce să am o fermă de 10.000 de hectare sau de 20.000, sau de 50.000 și să n-am vreo 1.000 de fermieri care au terminat facultate, vârfuri de-adevărat, și să se bată cu cei mai înalți tehnologi din lume? Să trecem la treabă!”, a exclamat tata Nițu. Astfel, povestea agriculturii românești va fi dusă mai departe.

Implicarea tinerilor în acest sector trebuie făcută coerent și concret. Un bun exemplu pentru crearea de viitori specialiști îl reprezintă școlile în sistem dual, susținute de diferite organizații, așa cum sunt cele din Timiș și București. În lipsa școlilor profesionale, acestea realizează acea categorie de „meseriași” indispensabili în agricultură. Absolvenții chiar știu meserie, în sensul că numărul de ore pe care l-au practicat în fermă sau la reparatul unui utilaj agricol, în ultimul an, reprezintă undeva la 70% din programa școlară. Printre cei care rămân în zona agricolă, sunt și copiii de fermieri. „Îi vor întrece pe părinți și acesta e un motor. Iar statul trebuie să intervină unde nu pot ei. Hai să punem concret pe masă o reformă. Pe timpul lui Cuza, s-a dat celor care și-au vărsat sângele câte trei-patru hectare. Or, cum am mai zis, noi avem la Agenția Domeniilor Statului niște terenuri, suprafețe mari de pământ. Trebuie să venim să facem cu adevărat o reformă, care e în mâinile statului! Nu se duce să dezmoștenească pe nimeni, nu încalcă nicio normă constituțională. Este o treabă de viitor”, a afirmat specialistul, pentru care învățatul nu se va opri niciodată.

Cea mai mare satisfacție pentru un fermier rămâne lanul verde, cu clorofilă, aducător de recoltă sănătoasă și bogată, de „pâinea noastră cea de toate zilele”.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 15-31 iulie 2019

Publicat în Din fermă-n fermă!
Luni, 13 Ianuarie 2020 12:37

Teren de la ADS pentru tinerii fermieri

Adrian Oros a declarat că Ministerul Agriculturii va încerca să le dea tinerilor fermieri câte 50 de hectare de teren agricol de la Agenția Domeniilor Statului. În acest an, a spus ministrul în cadrul unei vizite recente în județul Cluj, expiră unele contracte de concesionare, iar ADS nu le va mai prelungi. „Vom încerca să alocăm tinerilor fermieri câte 50 de hectare de teren agricol, hectare pe care le-am identificat în contractele de concesionare care expiră acum, în anul 2020, și care nu vor mai fi prelungite. Este foarte important ca de acest teren să beneficieze și tinerii fermieri, ținând cont de fenomenul de îmbătrânire a fermierilor și a forței de muncă din agricultură”, a precizat Adrian Oros. El a adăugat că se intenționează și modificarea redevențelor obținute de pe terenurile concesionate de la ADS, redevențe care, la ora actuală, sunt „ridicole” în comparație cu producțiile obținute astăzi la hectar.

În prezent, Agenția Domeniilor Statului administrează aproape 320.000 de hectare, din care suprafața concesionată ajunge la circa 230.000 de hectare. Cadastrate ar fi cam 111.000 de hectare. Ceea ce nu este concesionat, așa cum susțineau în trecut conducerile ADS, este un teren neatractiv, fiind fărâmițat și fără șanse de a se compacta.

Publicat în Știri interne

Cele 47,70 milioane de euro reprezentând fondurile europene nerambursabile alocate în sesiunea 2018 prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020) pentru dezvoltarea fermelor mici au fost epuizate înainte de data închiderii sesiunii, în condiţiile în care solicitările pentru finanţare au fost de două ori mai mari, a anunţat, luni, 15 octombrie 2018, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Instituția a primit online un număr de 6.372 de solicitări de finanţare, în valoare totală de 95,58 milioane de euro, iar alocarea financiară stabilită pentru sesiunea anuală 2018 a submăsurii 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” a fost de 47,79 milioane de euro.

Sesiunea de primire a cererilor de finanţare a fermelor mici a fost deschisă pe 1 august 2018 şi avea prevăzut ca termen-limită de depunere data de 31 decembrie 2018.

„Subliniez faptul că toate activităţile pe care solicitantul se angajează să le efectueze prin Planul de afaceri sunt obligatorii, pentru menţinerea sprijinului acordat, pe toată perioada Contractului de finanţare, respectiv perioada de implementare şi de monitorizare a investiţiei finanţate prin PNDR 2020. Am reuşit până acum să acordăm sprijin financiar pentru mai mult de 25.700 de mici fermieri, care au solicitat finanţări de peste 160 de milioane de euro pentru dezvoltarea propriilor exploataţii agricole. Valoarea plăţilor efectuate până în prezent acestor fermieri este de aproximativ 123 de milioane de euro”, a precizat Adrian Chesnoiu, directorul general al Agenţiei.

Potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare al procesului de selecţie şi al procesului de verificare a contestaţiilor pentru proiectele aferente măsurilor din PNDR 2020, în cazul atingerii plafonului stabilit de 200% din alocarea disponibilă, sesiunea de depunere a proiectelor se închide automat, înainte de termenul-limită.

Publicat în Finantari

Nu mai puțin de 288,02 milioane de euro au intrat în conturile României, miercuri, 22 mai 2018, reprezentând rambursarea plăţilor aferente Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), a anunțat premierul PSD, Viorica Dăncilă, la începutul ședinței Executivului.

Prim-ministrul a precizat că România a atins procentul de 17% la absorbţia fondurilor europene, apropiindu-se de media europeană de 18%.

„Avem încă o veste bună: în data de 22 mai 2018, în conturile României au intrat 288,02 milioane euro, reprezentând rambursarea plăților aferente fondului european agricol pentru dezvoltare rurală. Această sumă se adaugă la suma de 1,85 miliarde de euro primită până în prezent pentru agricultură. Acest lucru a fost posibil prin acordarea la timp a subvenţiilor - şi vreau să îl felicit pe dl ministru Daea -, dar şi urmărirea atentă a derulării proiectelor de dezvoltare rurală”, a menționat Dăncilă.

Şefa Executivului a adăugat că, „de la începutul anului 2018, România a primit cu titlu de rambursare 2,14 miliarde euro, reprezentând 67% din suma programată a fi accesată de la UE de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale”.

„Pentru că facem referire la fondurile europene, vreau să reiterez ce a spus doamna ministru Rovana Plumb aseară, şi anume faptul că România a atins procentul de 17% la absorbţia fondurilor europene, deci ne apropiem cu paşi rapizi de media europeană care este de 18%”, a punctat premierul Dăncilă.

Miercuri, 23 mai 2018, în cadrul Conferinței Naționale a Agricultorilor – LAPAR, Viorica Dăncilă a vorbit despre absorbţia fondurilor europene în domeniu, precizând că anul acesta, prin investițiile PNDR, urmează să fie plătite 1,4 miliarde de euro.

„Creşterea absorbţiei fondurilor europene, cu efecte directe asupra menţinerii activităţii în mediul rural, stimularea investiţiilor, dezvoltarea rurală durabilă, cu un impact de circa 9,7 miliarde euro, care se realizează pe două fronturi: absorbţie şi contractare de fonduri. Astfel, au fost atrase fonduri nerambursabile de 1,2 miliarde euro în anul 2017, iar în anul 2018 vor fi plătite peste 1,4 miliarde de euro pentru investiţiile din PNDR, pe perioada 2014-2020”, a precizat premierul PSD.

Totodată, ea a precizat că este important ca noul buget al UE să susţină în continuare obiectivele investiţionale pentru stimularea convergenţei la nivelul întregii Uniuni.

„Am apreciat faptul că Politica de Coeziune şi Politica Agricolă comună rămân principalele priorităţi investiţionale în viitorul buget, însă nu putem spune că ne simţim confortabil cu reducerea alocărilor pentru cele două politici. Mai ales în termeni reali, acestea par a fi mult mai mari decât procentele anunţate (...) În calitate de prim-ministru, voi susţine ca politica agricolă comună să continue să fie o politică puternică, bazată pe cei doi piloni, cu o alocare bugetară la fel de consistentă ca până în prezent (...). România nu poate accepta o politică agricolă comună fără Pilonul II-Dezvoltare rurală sau cu diminuarea obiectivelor şi a ariei de aplicabilitate a programelor naţionale de dezvoltare rurală”, a mai afirmat Dăncilă în cadrul conferinței organizate de LAPAR la București.

Publicat în Finantari

Solicitanţii fondurilor europene nerambursabile prin intermediul subMăsurilor agricole din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020) vor respecta criteriile generale de eligibilitate aplicabile în sesiunile anterioare, a anunţat, miercuri, 2 mai 2018, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Totuși, vocile autorizate ale agenției recunosc că vor exista câteva modificări în ceea ce priveşte alocarea, pragurile de calitate şi acordarea punctajului aferent fiecărui criteriu de selecţie.

„În această perioadă se depun la APIA cererile de plată şi sunt fermieri interesaţi să ştie cum să declare exploatațiile agricole în vederea accesării fondurilor europene pentru investiţii agricole care urmează a fi disponibile în acest an. Astfel, condiţiile generale de depunere nu se vor schimba faţă de sesiunea din anul precedent, însă vor fi câteva modificări în ceea ce priveşte alocarea, pragurile de calitate şi acordarea punctajului aferent fiecărui criteriu de selecţie. Toate aceste elemente le vom stabili împreună cu Autoritatea de Management pentru PNDR în urma consultării Comitetului de Monitorizare şi le vom comunica în cel mai scurt timp. Aşadar, încurajăm fermierii eligibili pentru finanţare prin PNDR să facă toate eforturile pentru a depune în timp util cererea unică de plată la APIA, respectiv până pe 15 mai”, a precizat directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu.

Concret, fermierii care au în vedere depunerea unei cereri de finanţare pentru a dezvolta o investiţie în sectorul agricol, vor folosi la calculul dimensiunii economice a exploataţiei agricole coeficienţii de producţie standard 2013 (standard output), conform Reţelei de Informaţii Contabile Agricole (RICA). AFIR subliniază însă că nu se va folosi pentru calcularea dimensiunii exploataţiilor versiunea din 2010 a listei coeficienţilor de producţie standard.

Totodată, solicitanţii vor avea în vedere aceleaşi specii prioritare valabile în sesiunile 2017, ele fiind prevăzute în fişele măsurilor din cadrul PNDR 2020.

Lista coeficienţilor de Producţie Standard 2013 poate fi consultată pe pagina de internet www.madr.ro, secţiunea Agricultură - Reţeaua de Informaţii Contabile Agricole (RICA) - Coeficienţi pentru calcul Unităţii de Dimensiune Economică şi a tipologiei exploataţiei agricole.

De asemenea, această listă va fi disponibilă în cadrul cererii de finanţare pentru fiecare subMăsură în parte, la momentul publicării acesteia pe pagina de internet a Agenţiei (www.afir.info).

Publicat în Finantari

Firmele care oferă servicii de consultanță potențialilor beneficiari de fonduri FEADR ar trebui să aibă un grad similar de responsabilitate cu cei care își doresc banii europeni, precum și cu angajații Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), a declarat în exclusivitate pentru Revista Fermierului șeful instituției, Adrian Ionuț Chesnoiu, în primul său interviu acordat presei de specialitate.

În opinia sa, toate aceste trei entități – consultant, beneficiar de fonduri europene și angajatul AFIR – ar trebui să fie la fel de responsabile pentru implementarea cu succes a obiectivelor unui proiect de accesare a banilor disponibili prin PNDR 2014-2020.

În plus, Chesnoiu a atras atenția asupra faptului că unii potențial beneficiari de bani europeni continuă să-și adapteze nevoia de finanțare după direcțiile impuse prin sesiunile de depuneri de proiecte de investiții în agricultura românească.

„Un beneficiar de fonduri europene trebuie să plece întotdeauna de la nevoia pe care o are. Nu de la modul în care se lansează o sesiune de apeluri sau ce praguri de calitate trebuie să îndeplinească. Nevoia există, trebuie să și-o îndeplinească foarte clar și să știe ce să facă. Trebuie să ieșim din acea logică că ne adaptăm nevoia în funcție de ce posibilități lansează statul membru prin sesiunile destinate investițiilor în agricultura românească”, a spus Chesnoiu într-un amplu interviu pe care îl vom publica în zilele următoare în integralitate. „Într-adevăr, consultanța din România, destinată acestor proiecte cu finanțare europeană, este un domeniu care ne interesează foarte mult. Am discutat și cu secretarul de stat MADR, Alexandru Potor, că este o zonă în care trebuie să ne implicăm activ, în sensul în care acești consultanți care își oferă serviciile către beneficiarii noștri trebuie să aibă deopotrivă aceeași responsabilitate pe care o au beneficiarul și angajatul AFIR. Și asta, pentru că toți acești trei piloni suntem responsabili pentru implementarea cu succes a obiectivelor unui proiect. Atunci când definești obiectivul unui proiect cu finanțare europeană, trebuie să știi foarte clar ce obligații îți asumi”.

Răspunsul oficialului AFIR este doar o parte dintr-unul mai amplu la întrebarea care a vizat posibilitatea desecretizării pragurilor de calitate. Potențialii beneficiari de fonduri FEADR își doresc asta pentru a nu mai majora nejustificat veniturile consultanților. Ca exemplu, fermierii care își doresc bani europeni pentru investiții mărturisesc că dacă s-ar ști de la bun început că un prag este de 80 de puncte, nu s-ar mai semna contracte cu consultanți, pentru că deponentul ar ști că nu este capabil să ducă la bun sfârșit cerințele (și-ar cunoaște limitele).

Publicat în Finantari

newsletter rf

Revista