Lansare „SAS by Cropio”

Spre finele anului trecut, mai exact pe 28 noiembrie 2018, a avut loc, la Hotel Select din Slobozia (Ialomița), evenimentul de lansare al companiei „Studio of Agricultural Systems Romania S.R.L”. SAS România face parte din grupul firmelor SAS și este reprezentantul companiei Cropio în România.

Principalul serviciu pe care îl oferă nou-lansata companie este managementul terenurilor agricole din satelit, precum și monitorizarea tehnicii agricole, a operațiunilor agricole. „Practic, soluția SAS by Cropio este un instrument modern și eficient de management a unei exploatații agricole”, precizează Radu Gorunescu, manager SAS România.

Accesibil prin internet, de pe orice dispozitiv, fie el PC, telefon sau tabletă, fără proceduri de instalare complicate, fără licențe software costisitoare, sistemul «SAS by Cropio» oferă informații satelitare zilnice despre starea vegetației - prin indicele NDVI, despre temperatura aerului și solului, despre umiditatea din sol, pe trei paliere de adâncime 0 – 70 mm, 70 – 280 mm, 280 – 1000 mm, precum și informații meteo despre precipitațiile zilnice și acumulate.

Sistemul oferă informații despre productivitatea estimată, imediat după primele săptămâni de la răsărit, pe baza indicelui NDVI, comparând curbele de vegetație cu curbele similare aflate în baza de date, încă din 2013. „Această informație este foarte utilă în luarea deciziilor manageriale privitoare la viitorul lucrărilor ce se vor executa pe sola respectivă”, afirmă Radu Gorunescu.

Sistem integrat de gestiune a fermelor

În „SAS by Cropio” este disponibilă vizualizarea, în timp real, a întregii flote de utilaje agricole, a operațiunilor efectuate, a numărului de kilometri parcurși sau a suprafețelor lucrate, a combustibilului consumat, a normelor orare sau de suprafață lucrată efectuate de fiecare salariat, a recoltelor obținute, toate aceste informații fiind disponibile ca rapoarte, în format digital, pentru diferitele compartimente ale companiei – management, contabilitate, financiar, agronomic, tehnic, service etc. „De asemenea, serviciul nostru are în componență un sistem integrat de gestiune a inputurilor agricole, a terenurilor, a contractelor de arendă, a schimburilor de terenuri, a datelor personale ale salariaților, arendatorilor și partenerilor”, a specificat managerul SAS România.

Un modul important al serviciului „SAS by Cropio” este reprezentat de monitorizarea terenurilor agricole din dronă. De la acest nivel, pe baza filmărilor și a fotografiilor disponibile direct în portal, se pot identifica problemele culturii, diversele zone neuniforme, cauzele lor, infestările și tipurile de buruieni, boli, carențe și chiar tipuri de dăunători. Un modul puternic permite măsurarea densității la hectar, pe baza informațiilor din dronă, pentru culturile prășitoare. „Sistemul «SAS by Cropio» este, și vă invităm să vă convingeți, o revoluție în vizualizarea și managementul agricol”, afirmă Radu Gorunescu.

Pentru detalii suplimentare, contactați SAS România, e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., tel.: 0343.401.300.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 1-14 februarie 2019

Publicat în Eveniment
Miercuri, 06 Februarie 2019 12:27

Bariera

Buuun... Să presupunem că o mână de oameni, mânați de dorința de a-și valorifica cunoștințele științifice, de a le pune în slujba societății în care trăiesc, oameni care se sperie de perspectiva depopulării țării acesteia prin plecarea tuturor tinerilor, reușesc să „producă”  – într-un număr mic de ani și printr-un număr mare de acțiuni – un brand sănătos și atractiv al României.

Să ne imaginăm că aici ar fi, la un loc, Toscana și Provence, California și Tirol, Baden-Baden și Biaritz.

Sigur, sigur... ne trebuie o imaginație bogată. Foarte bogată! Dar, insist, să încercăm! Deși realitatea ne aruncă, hăt, departe de orice asociere cu cele de mai sus, nimic nu e imposibil. Dar să nu anticipăm.

Am ajuns la concluzia că forțăm, deocamdată, imaginația.

Cum credeți că ar trăi oamenii din țara asta, având „tresele” trecute în revistă? Cum credeți că v-ați vinde dumneavoastră produsele? Cum v-ați face planurile? Cum ați recompensa oamenii?... și cum v-ar recompensa zâmbetul și satisfacția lor?

Până la urmă, mai pe românește, firma dumneavoastră ar face mai mulți bani (și mai ușor) sau nu?! Ar face.

În același exercițiu de imaginație, vă invit să vă gândiți cum v-ați raporta la oamenii care au luptat și pentru voi, dar pe care nu i-ați cunoscut și, mai trist, de care n-ați fost alături.

Să ne oprim aici. E un exercițiu neplăcut. Mai ales pentru cei care sunt sinceri cu ei înșiși. Ceilalți caută scuze, găsesc eschive: „Ce, au venit la mine și nu i-am sprijinit?”, „banii, i-am făcut singur: am muncit de dimineață până seara” și așa mai departe.

Lăsăm imaginația și ne întoarcem la realitate

În câte proiecte civice, culturale, științifice sau de comunicare vă implicați?

Faceți mecenat (n-am nicio îndoială că pentru unii cuvântul/conceptul are nevoie de traducere), livrați toate sumele permise de lege către proiecte non-profit, dar care, prin desfășurarea lor, pot aduce „profit” României?

Noi spunem cu toții, și nu greșim, că Administrația, politicul – în general – poartă vina pentru neajunsurile din societatea (și economia) noastră.

Dar câți dintre noi facem ceva pentru acțiunile civile (cel mai adesea, inițiate de ONG-uri sau de mediul academic), acțiuni care – în final – ar reuși să creeze sustenabilitate, dezvoltare, performanță, distribuire corectă (și inteligentă) a plusvalorii obținute?

Insist pe aceste aspecte deoarece, atunci când apare, gestul caritabil este făcut cumva „din milă”. Adică, da, există oameni puternici din agricultură care susțin sălașuri de cult, case de copii sau de bătrâni, instituții medicale ș.a.m.d.

Nu e un lucru rău. Problema reală și greu de rostit e alta. Acest sprijin (să ne lămurim, nu e vreun fenomen spectaculos prin dimensiune sau constanță) intră – fără să le astupe – în „găuri negre”. Un milion de euro strânși pentru construirea unei săli de sport e o reușită emoționantă, dar nu garantează buna funcționare a acesteia în anii următori, nu-i asigură fondurile pentru salariați, întreținere, consumabile ș.a.m.d. Aceiași bani, direcționați către o elită a comunității care elaborează o strategie a excelenței, ar putea genera – haideți să încercăm să acceptăm – câștiguri care să alimenteze și construirea unităților de sănătate publică și/sau cele destinate categoriilor defavorizate, și finanțarea acestora an de an. An de an. Cu salarii atractive pentru cei care-și desfășoară activitatea, cu dotări mereu aduse la zi, cu bugete normale pentru nevoile specifice funcționării.

Mai mult, într-o comunitate în care se instalează bunăstarea, dispar anumite „dependențe” sociale, ca atare, mai puțini bani necesari pentru „ajutoare”.

Cum sună? Frumos, așa cum sună la multe țări în care mediul privat s-a implicat urmând această cale.

După ce am adopta-o și noi, am putea constata, de pildă, că statul pune piedici. Bun. E momentul să-l obligăm să-și reducă pretențiile fiscale, să mărească pragul deductibilităților pentru firmele care sunt donatoare în astfel de proiecte, să susținem ușurarea (debirocratizarea) procedurilor de alocare, să ne revoltăm pe o proastă „răsplătire” a firmelor prin etalarea lor minoră în media, respectiv canalele publice de tv și radio (astăzi, CNA obstrucționează numirea explicită a firmei care face mecenat sau susține diferite cauze, numind-o „reclamă”. Da, e reclamă, și?! Totul se rezumă la faptul că nu e fiscalizată și că statul nu câștigă și din asta?! Dar problemele pe care le rezolvă în societate nu se pun?!).

Pentru a nu rămâne doar în sfera imaginarului, să coborâm cu picioarele pe pământ. Pe pământul nostru, dar uitându-ne, cu atenție, la ce se întâmplă pe pământurile altora.

Vinul, un produs agricol cu valoare adăugată mare, cu identitate

Să îmi permiteți, vă rog, să restrâng exemplificarea în perimetrul specializării mele. Adică, cum poate aduce cercetarea din domeniul vinului sprijin la bunăstarea colectivă?

(La noi, vinul este rareori privit drept combustibil pentru motorul economic și niciodată ca element ajutător al salvării sociale. Și, nu, nu este vorba despre băut).

Primul exemplu: Georgia. Este vorba de țara vecină de peste Marea Neagră. Nu foarte departe de noi, puțin mai la est. De aici, se pare, au luat și strămoșii noștri obiceiul cultivării Vitis vinifera.

Ce s-a întâmplat bine aici și ce model am putea adopta (și adapta) noi?

Toată suflarea din agricultură, dar și statul georgian (credeți că statul se mișcă undeva fără „presiune” din partea mediului privat?) au înțeles că branduirea Georgiei ca una din primele țări în care s-a făcut vinificație din struguri Vitis vinifera aduce beneficii tuturor. Vinul este un produs (și) agricol cu valoare adăugată mare, dar, foarte important, și cu identitate.

Este o resursă care trebuie să echilibreze balanța comercială. (România, ca „mare putere viticolă”, produce deficit inclusiv din vin, importurile fiind mai mari decât exporturile).

În această înțelegere au fost finanțate studii de istorie, arheologie, antropologie socială, paleobotanică și strategii naționale de comunicare.

„Georgia – 8.000 de recolte” este un slogan cunoscut în toată lumea, un element diferențiator puternic, care are la bază argumentul științific (acela pe care nu-l ia în considerare niciun guvern al României, dar, în egală măsură, cel care nu stârnește simpatie nici antreprenorilor români). Această poziționare a făcut ca Georgia, cu o suprafață viticolă mai mică decât a României, de patru ori să își crească producția în doi-trei ani, cu aproape 60%! Și exporturile, cu 54%!

Georgia este astăzi vedetă. Lucrările științifice din lume se rescriu în noua paradigmă - „Georgia, leagănul viticulturii”.

Din curiozitate, simpatie, dar și pentru specificul său, vinul georgian nu se vinde numai în țările ex-sovietice, după cum am fi tentați să credem (ba, dimpotrivă, climatul diplomatic le este defavorabil acolo), ci și în Statele Unite (creștere cu 56%) și în alte 52 de țări!

Georgia intră în „top 30 cei mai mari exportatori ai lumii”, în timp ce România (v-ați fi gândit?), NU!

La cele 77 de milioane de sticle exportate (171 de milioane USD), se preconizează, în continuare, creșteri procentuale anuale cu două cifre.

Pe lângă vin, Georgia și-a impus brandy-urile, băuturile tradiționale (cum ar fi țuica sau palinca de la noi) și, foarte probabil, vor urma alte produse alimentare finite. Drumul l-a deschis vinul. Turismul georgian se bazează pe vizitarea cramelor. Cramele se află... la țară. Acolo, oamenii încep să trăiască bine.

În acest timp, șantierele de la Cucuteni și Poduri – cele care ne atestă vechimea în viticultură de măcar 7.000 de ani (deci, pe-acolo, pe lângă fila georgiană) – stau închise.

Oenologia ca specialitate nu e definită și, drept urmare, nu avem certificări naționale în acest sens. Pluridisciplinaritate (viticultură, vinificație, arheologie, botanică, antropologie, economie, comunicare)? Un vis.

Să luăm alt exemplu. Pentru că este din „lumea bună”, comentariul va fi scurt. Bordeaux.

Orașul Bordeaux. Primăria a investit vreo opt milioane de euro – printr-o fundație – în Muzeul Vinului – Cité du Vin. Restul sunt bani privați. Vă dați seama cam ce circ ar ieși la noi și ce critici și-ar atrage un primar al Bucureștiului pe o asemenea inițiativă. „Ce treabă are Bucureștiul cu vinul?” (nu contează că e principalul motor din industria ospitalității), „De asta ne arde acum?”, „Nu vă mai săturați de băutură” ș.a.m.d.

În cifre, Cité du Vin a atras, în 2018, un milion de vizitatori.

Cred că nu e nevoie de prea multe calcule să ne dăm seama câte sute de milioane de euro s-au revărsat, pur și simplu, în comunitatea bordeleză într-un singur an.

În locul „săritului în sus” (o modă la noi, chiar dacă cel oțărât nu are tangență cu subiectul), a avut câștig de cauză pragmatismul. Și demnitatea, dacă vreți. În locul mâinii întinse, comunitatea locală își produce – prin propria-i voință – bunăstarea.

Știu că nu e plăcut subiectul. Unii se pot întreba cine e personajul care „ne tot ceartă” și pe ce se bazează spusele lui.

Răspund doar atât: există cifre. Ele trebuie corelate, bineînțeles. Cine să vi le pună la dispoziție? Există vreun institut (sau măcar o celulă de lucru) de cercetări avansate și studii aplicate pentru politici și strategii agricole? NU.

Ei, nu-i nimic. Hotărâți-vă, anunțați-vă disponibilitatea și, împreună cu oameni care au ales calea științifică, se poate pleca la drum.

Nu e un drum lung. Nu e un drum greu. Doar are această barieră care nu se ridică decât în prezența formației complete: Antreprenor, Om de Știință.

Dacă se alătură și Funcționarul, apar și scurtături.

Eu vă aștept lângă barieră. O să mă recunoașteți. Citesc o carte despre Cucuteni și degust vinuri bune.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 1-14 februarie 2019

Publicat în Paharul cu... visuri

Până vineri, 25 ianuarie 2019, un număr de 95.801 ouă contaminate cu fipronil au fost retrase de la comercializare din judeţele Olt, Argeş, Ilfov şi din municipiul Bucureşti, a anunțat Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Olt.

Acţiunea de retragere de la comercializare a ouălor contaminate cu fipronil, provenite de la o fermă avicolă din Olt, va continua până la finalizarea stocului, iar exploatația în cauză are în continuare interdicţia de a comercializa produsele, au adăugat autoritățile.

„Din datele recepţionate de la judeţele implicate în alerta alimentară cu ouăle contaminate cu Fipronil, provenite de la o fermă avicolă din judeţul Olt, până la data emiterii comunicatului au fost retrase de la comercializare 95.801 bucăţi ouă din judeţele Olt, Argeş, Bucureşti şi Ilfov. Pentru toate loturile de ouă retrase de la comercializare, destinaţia este neutralizarea (incinerare în unităţi autorizate sanitar-veterinar). Acţiunea de retragere este în desfăşurare”, se menționează într-un comunicat de presă.

Vocile autorizate ale DSVSA Olt au mai precizat că au fost dirijate către neutralizare peste 261.000 de ouă de la ferma avicolă şi acţiunea va continua până la finalizarea stocului.

„Se menţine în continuare interdicţia de comercializare a ouălor de către ferma avicolă. Niciun produs al unităţii respective nu părăseşte ferma dacă nu este însoţit de un buletin de analiză care să ateste conformitatea acestora”, se mai arată în documentul de presă.

Inspectorii DSVSA Olt au depistat fipronil în concentraţie de 0,02 - 0,07 mg/kg la ouă provenind de la o fermă avicolă din judeţul Olt, produse în perioada 15-18 ianuarie. Ferma aparţine societăţii din Teleorman la care au fost găsite anul trecut ouă contaminate cu fipronil.

La sediul fermei avicole au fost sechestrate 304.230 de ouă, care vor fi dirijate către unităţi autorizate de neutralizare, unde vor fi distruse. În urma anchetei desfăşurate de DSVSA, a reieşit că 285.570 de ouă, reprezentând producţia fermei din perioada 15 - 18 ianuarie, au fost comercializate în judeţele Olt, Dolj, Argeş, Vâlcea şi Bucureşti. Aceste ouă au fost retrase de la comercializare, ca şi cele produse începând cu 4 ianuarie a.c., deoarece inspectorii DSVSA au descoperit neconformităţi referitoare la etichetarea ouălor şi asigurarea trasabilităţii produselor obţinute.

Publicat în Știri interne

Ca urmare a notificării și a listei de distribuție transmise de medicii veterinari ai DSVSA Teleorman, la începutul lunii decembrie 2018, s-a constatat că 36.000 de bucăți ouă au fost distribuite către o societate din județul Olt, motiv pentru care autoritățile sanitar-veterinare din acest județ au reușit să retragă începând cu data de 7 decembrie 2018 un număr de 6.000 de bucăți, a anunțat vineri, 11 ianuarie 2019, DSVSA Olt, printr-un comunicat de presă.

Și asta, în condițiile în care restul de ouă, până la totalul de 102.480 de bucăți, marfă distribuită în Olt,  București și Teleorman, nu a mai putut fi retrasă deloc de pe piață, fiind comercializată în totalitate.

Potrivit spuselor lui Rareș Hăbeanu, reprezentant al biroului de presă ANSVSA, conform rezultatelor analizelor efectuate, cantitatea de fipronil depistată în ouăle contaminate a fost de 0,02 miligrame pe kilogram produs.

„Referitor la ouăle contaminate cu fipronil provenite din județul Teleorman, în urma notificării și a listei de distribuție transmise de colegii din acest județ, s-a constatat că 36.000 bucăți ouă au fost distribuite către o societate din județul Olt. DSVSA Olt a dispus imediat verificarea societății, în urma controlului efectuat, societatea din Olt a demarat procedura de retragere, fiind retrase de la comercializare un număr de 6.000 de bucăți ouă, care au fost dirijate către o unitate de neutralizare, conform procedurilor”, se precizează în documentul de presă postat pe site. „Menționăm că în cursul anului 2018, toate fermele de găini ouătoare din județul Olt au prelevat probe sub supraveghere sanitară veterinară, în vederea determinarii existenței fipronilului, cu rezultate corespunzătoare”.

Ca urmare a unui control tematic efectuat în luna noiembrie 2018, la ferma avicolă din Drăgănești-Vlașca au fost depistate peste 4,2 milioane de ouă contaminate cu un insecticid interzis.

Cel puțin 102.480 de ouă contaminate cu fipronil, de la ferma avicolă din Drăgănești-Vlașca, județul Teleorman, au ajuns în consum.

În prezent, la ferma din Drăgănești-Vlașca se derulează o anchetă a celor de la ANSVSA și a celor de la DSVSA Teleorman, prin care se urmărește identificarea modului în care fipronilul a ajuns să fie folosit la respectiva unitate de producție.

Potrivit comunicatului de presă remis redacției noastre de Direcția de Sănătate Publică (DSP) Teleorman, joi, 10 ianuarie 2019, instituția nu a demarat nicio anchetă separată cu privire la cazul produselor contaminate cu fipronil la ferma din Drăgănești-Vlașca. Și asta, în condițiile în care informația vehiculată de principalele agenții de presă era aceea că și DSP Teleorman are prerogative în derularea unei anchete în cazul ouălor cu fipronil.

„Direcția de Sănătate Publică Teleorman nu are atribuții privind controlul siguranței alimentelor. Totodată, vă informăm că instituția noastră nu a emis niciun comunicat de presă cu privire la cazul produselor contaminate la ferma din Drăgănești-Vlașca”, se precizează în... comunicatul DSP Teleorman „În același timp, vă comunicăm faptul că, la nivelul Direcției de Sănătate Publică Teleorman, nu a fost demarată nicio anchetă în acest sens”.

Fipronilul este un insecticid cu spectru larg, interzis în Uniunea Europeană la animale destinate consumului uman, din cauza riscului foarte crescut pentru om de a suferi diverse forme de toxiinfecție alimentară.

Publicat în Știri interne

Potrivit comunicatului de presă remis redacției noastre de Direcția de Sănătate Publică (DSP) Teleorman, joi, 10 ianuarie 2019, instituția nu a demarat nicio anchetă cu privire la cazul produselor contaminate cu Fipronil la ferma din Drăgănești-Vlașca.

„Direcția de Sănătate Publică Teleorman nu are atribuții privind controlul siguranței alimentelor. Totodată, vă informăm că instituția noastră nu a emis niciun comunicat de presă cu privire la cazul produselor contaminate la ferma din Drăgănești-Vlașca”, se precizează în... comunicatul DSP Teleorman „În același timp, vă comunicăm faptul că, la nivelul Direcției de Sănătate Publică Teleorman, nu a fost demarată nicio anchetă în acest sens”.

Potrivit Ordinului Ministrului Sănatații nr. 1078 din 2010, privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a structurii organizatorice, Direcțiile de Sănătate Publică sunt servicii deconcentrate, subordonate Ministerului Sănătății, reprezentând autoritatea de sănătate publică la nivel local care realizează politicile și programele naționale de sănătate, elaborează programe locale, organizează structurile sanitare și evidențele statistice pe probleme de sănătate publică.

Un număr de 4,2 milioane de ouă contaminate cu Fipronil, o substanţă interzisă, au fost descoperite într-o fermă din localitatea Drăgăneşti-Vlaşca, de către inspectorii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Teleorman, anunțau, miercuri, 9 ianuarie 2019, agențiile de presă Mediafax și Agerpres.

Ambele instituții de presă precizau că „și inspectorii Direcţiei de Sănătate Publică Teleorman au deschis o anchetă în acest caz. Aceştia încearcă să afle cum a ajuns insecticidul în ouă”.

Descoperirea a fost făcută în luna noiembrie a anului trecut, dar abia acum au ajuns rezultatele de laborator.

Potrivit unui comunicat de presă al DSVSA Teleorman, ouăle sunt contaminate cu Fipronil, o substanţă interzisă în Uniunea Europeană.

„Ca urmare a primirii buletinului de analiză, care relevă depăşirea limitei maxime admise pentru substanţa Fipronil, DSVSA Teleorman a dispus, până la data acestui comunicat, sechestrarea unui număr de 4.200.000 de ouă, care vor fi dirijate la o unitate autorizată pentru a fi distruse”, se menționa în comunicatul DSVSA Teleorman.

Conform precizărilor specialiştilor, Fipronil este un insecticid folosit pentru a combate furnicile, gândacii, puricii, căpuşele, termitele, coropişniţele, gărgăriţele şi alte insecte.

La acest moment, nu se ştie dacă vreun ou din locul contaminat a fost pus în vânzare.

ANSVSA nu a transmis până la această oră niciun comunicat de presă.

Publicat în Știri interne
Miercuri, 09 Ianuarie 2019 19:35

Ouă cu Fipronil în Drăgănești-Vlașca

Potrivit Mediafax, inspectorii Direcției de Sănătate Publică Teleorman au descoperit că mai bine de patru milioane de ouă de la o fermă avicolă din localitatea Drăgănești-Vlașca ar fi contaminate cu Fipronil, un insecticid interzis în Uniunea Europeană la animale destinate consumului uman.

„Ca urmare a primirii buletinului de analiză, care relevă depășirea limitei maxime admise pentru substanța Fipronil, DSVSA Teleorman a dispus, până la data acestui comunicat, sechestrarea unui număr de 4.200.000 de ouă, care vor fi dirijate la o unitate autorizată pentru a fi distruse”, se arată în comunicatul transmis, miercuri, de instituție, citat de agenția de presă.

Fipronilul este un insecticid cu spectru larg, interzis în Uniunea Europeană la animale destinate consumului uman, din cauza riscului foarte crescut pentru om de a suferi diverse forme de toxiinfecție alimentară.

Știre în curs de actualizare.

Publicat în Ultimele noutati

Agricultura de precizie este un concept relativ nou pentru fermierii din țara noastră, care însă au realizat în ultimii ani că fără tehnicile și tehnologiile moderne nu pot progresa. Pe scurt, precizia în agricultură înseamnă folosirea tehnologiei pentru eficientizarea costurilor în procesul de producție, culegerea și analiza constantă a informațiilor legate de cultură ori de animale, pentru a obține informații clare și exacte care să conducă la reducerea costurilor și maximizarea producției. Prin urmare, companiile de IT au început dezvoltarea de noi produse cu aplicabilitate în agricultură. Syswin Solutions, companie românească de cercetare și dezvoltare în domeniul IT (IT, IoT și M2M), a lansat o soluție inteligentă pentru agricultură – SysAgria, care analizează, compară, decide și acționează în scopul optimizării resurselor și maximizării rezultatelor, procese vitale care vin în ajutorul fermierului. „Așadar, impactul pe care îl poate avea soluția SysAgria asupra culturii, mediului și, implicit, asupra agricultorului este cuantificabil. Prin reducerea consumurilor și a cheltuielilor, sporirea producției și a veniturilor, îmbunătățirea calității culturii și conservarea mediului, această soluție este menită să faciliteze o agricultură inteligentă și eficientă”, apreciază Ramona Budu, director dezvoltare afaceri internaționale în cadrul companiei Syswin Solutions.

Spre deosebire de alte sectoare economice, agricultura este puternic afectată de factorii externi, ceea ce conduce către necesitatea introducerii de noi soluții, care să ajute și să mențină echilibrul unei agriculturi intensive și de precizie. Creșterea randamentelor producției agricole la nivel global obligă și producătorii autohtoni  să adopte tehnici și tehnologii care cresc productivitatea și protecția mediului. „Cea mai recentă tendință de a face agricultură în Europa este agricultura de precizie. Această nouă abordare de management integrează soluțiile digitale în procesele agricole, cu scopul de a monitoriza și optimiza producția agricolă. Sistemele vor colecta și utiliza datele de mediu, pentru a recomanda acțiuni adaptate pentru fiecare cultură/situație. Rezultatele vor fi utilizate în timp real de agricultori, pentru optimizarea consumului de apă și nutrienți, combaterea dăunătorilor, precum și în scopul diminuării impactului negativ asupra mediului. Principiile fundamentale ale acestui concept relativ nou sunt: monitorizare (colectarea de date), stocare și prelucrare (analiză de specialitate a parametrilor), decizie și acționare. SysAgria contribuie la creșterea productivității în practicile agricole și a calității produselor.

Pe lângă posibilitatea integrării oricărui tip de senzor pentru componenta de monitorizare, SysAgria analizează, compară, decide și acționează în scopul optimizării resurselor și maximizării rezultatelor, procese vitale care vin în ajutorul fermierului și al culturii”, precizează Ramona Budu, director dezvoltare afaceri internaționale Syswin Solutions.

Ce monitorizează SysAgria

Există o gamă variată de senzori care monitorizează cei mai importanți piloni pe care se susține o „agricultură sănătoasă” – aer, lumină, sol.

Temperatura este un factor-cheie în creșterea și dezvoltarea plantelor. Totodată, prin menținerea nivelurilor optime de umiditate relativă într-o seră și în alte medii de creștere, se asigură o transpirație optimă a plantelor. „Direcția și viteza vântului, punctul de îngheț și precipitațiile sunt alți parametri vitali pe care îi monitorizează  SysAgria”, punctează Răzvan Ungurelu, director general de proiect în cadrul companiei Syswin Solutions.

De asemenea, lumina este o cerință absolută pentru creșterea și dezvoltarea plantelor. Cu toate acestea, plantele au cerințe optime diferite, iar intensitățile luminoase excesive sunt dăunătoare. Intensitățile de lumină insuficiente au tendința de a reduce creșterea, dezvoltarea și randamentul plantelor. „Implementând soluția noastră - SysAgria, fermierii pot monitoriza intensitatea luminii, la nivel de spectru vizibil, ultraviolete, infraroșii, pentru o evaluare cât mai exactă a efectelor expunerii îndelungate asupra culturii”, punctează Răzvan Ungurelu. El a adăugat că temperatura solului, pH-ul, lumina și umiditatea, corelate cu nivelul conductivității electrice, determină, în anumite condiții considerate optime, germinarea semințelor. Așadar, împreună cu ceilalți parametri monitorizați din aer, cunoașterea exactă și în timp real a valorilor acestora ajută la creșterea productivității și, implicit, conduce la o utilizare mai eficientă a resurselor necesare.

Principalele beneficii ale unei soluții care se implementează cu ușurință

SysAgria este un dispozitiv compact, rezistent (cutie metalică rezistentă la intemperii și factori de mediu, protecție IP65, izolată termic față de mediul exterior), care se instalează cu ușurință și necesită o mentenanță  minimală. A fost gândit ca un concept modular care se poate personaliza cu ușurință în funcție de necesitățile clientului sau ale culturii monitorizate. „Orice componentă poate fi înlocuită facil, iar update-urile necesare sistemului se pot realiza de la distanță. Fiind dotată cu un panou solar, un încărcător/charger solar și un acumulator deep-cycle (12 V, 9Ah), SysAgria este o soluție independentă energetic ce asigură funcționarea în parametri normali pe toată perioada anului”, a specificat directorul tehnic Syswin Solutions, Adrian Zărnescu.

Transmiterea datelor către aplicația online se realizează la intervale regulate de timp - în general, 5-10 minute - folosind, în funcție de situație, tehnologiile LoRa, LoRaWAN și/sau GPRS. „Totodată, sistemul este echipat cu dataloger care permite salvarea locală a tuturor datelor transmise pe o perioadă de până la zece ani”, a mai spus Adrian Zărnescu.

Utilizatorii au acces 24/24 ore, 7/7 zile la date statistice, grafice comparative, alerte de depășire ale pragurilor de atenționare ale parametrilor monitorizați și preavertizare în cazul îndeplinirii condițiilor de îmbolnăvire specifice tipurilor de culturi monitorizate.

Există și o versiune cu automatizare, dezvoltată pentru monitorizarea în timp real a microclimatului dintr-un solar. Automatizarea operațiunilor (acționare rulouri laterale, ventilare, încălzire, irigare) are un efect pozitiv asupra producției atât din punct de vedere calitativ, cât și din punct de vedere cantitativ.

Exemplele vorbesc de la sine

La Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda, a fost instalată versiunea SysAgria Premium pentru monitorizarea unei culturi experimentale de grâu, parametrii monitorizați fiind umiditatea relativă și temperatura aerului; evapotranspirația și temperatura la nivelul frunzei; radiația solară, pH-ul solului; electroconductivitatea solului; temperatura și umiditatea solului.

De asemenea, în județul Călărași, într-o mare fermă, au fost instalate două stații SysAgria pentru monitorizarea a două culturi diferite – porumb și soia. „În momentul de față, aceste stații sunt cele mai complexe dispozitive de tip SysAgria instalate, Stația 1 din cultura de porumb însumând 29 de parametri măsurați, iar Stația 2 din cultura de soia măsurând nu mai puțin de 24 de indicatori”, a precizat managerul de proiect Răzvan Ungurelu.

La porumb, pe lângă rolul de analiză a stării plantelor, SysAgria joacă și rolul de stație meteo standard, furnizând informații adiționale despre starea vremii (viteza și direcția vântului, presiunea atmosferică, nivelul radiației solare, temperatură și umiditate). Un alt aspect inedit este monitorizarea culturii prin măsurarea mai multor parametri pe trei niveluri diferite, atât în sol, cât și în aer. „Dat fiind faptul că porumbul este o cultură de talie mare, de interes ridicat și cultivată pe suprafețe extinse, costurile implicate sunt de anvergură, fertilizarea și pierderile provenite la aceasta putând avea un impact considerabil asupra fermierului. Așadar, monitorizarea solului la trei adâncimi diferite (prin informații despre pH, electroconductivitate și așa mai departe) conduce la realizarea unei imagini mult mai specifice asupra sănătății solului, a nevoilor plantei și, implicit, oferă o unealtă prin care se pot lua decizii rapide și eficiente (fertilizare, irigare etc)”, explică directorul tehnic Adrian Zărnescu.

Prin analogie, toate aspectele amintite mai sus sunt valabile și în cazul culturii de soia, unde este instalată cea de a doua stație SysAgria. După părerea lui Adrian Zărnescu, soia este o plantă destul de pretențioasă, a cărei cultivare și creștere necesită de regulă o fertilizare intensă, aspect ce implică bineînțeles eforturi considerabile. „Prin urmare, sunt de la sine înțelese contribuția și nevoia soluției SysAgria”.

Directorul de dezvoltare al Syswin Solutions, Ramona Budu, a menționat că soluții SysAgria mai există într-o livadă de aluni, în sere și în plantații viticole din România. Totodată, compania poate dezvolta produse similare cu aplicabilitate în zootehnie.

Compania românească de cercetare și dezvoltare în domeniul IT Syswin Solutions participă, în perioada 31 octombrie-4 noiembrie, la IndAgra (Platforma nr. 5, standul 02), unde cei interesați pot afla toate informațiile de care au nevoie.

Publicat în Tehnica agricola

În comuna Redea, județul Olt, am întâlnit un tânăr în vârstă de 29 de ani, Liviu Marius Ciocan, care nu numai că are grijă de partea vegetală din ferma întinsă pe 3.200 ha, dar are și drag de animale.

Deține în prezent un efectiv de 200 de capete de taurine de carne din rasa Angus. De ce Angus și nu Bălțată românească sau Charolaise, de exemplu? Pentru că, spune el, este o rasă mai puțin pretențioasă, „mai rustică”.

Povestea fermei specializate pe rasa de carne Angus a început acum trei ani, cu 120 de vaci. „O perioadă, am ținut-o în repaus, n-am mai extins-o, deoarece am vrut să punem cultura vegetală la punct, s-o organizăm foarte bine. După care, anul acesta, am demarat niște proiecte pentru modernizarea fermei și ne dorim să mărim efectivul de animale, care azi a ajuns la 200 de capete”, ne-a spus tânărul fermier.

Rasa Angus se comportă cel mai bine pe pășune, dar în zona în care Liviu Marius Ciocan are ferma, nu există niciuna prin apropiere. Deocamdată, animalele stau libere în adăpost, dar fermierul intenționează să caute o zonă cu pășune, în care să mute ferma de vaci Angus.

Printre planurile sale se află și valorificarea prin închiderea lanțului. „Ideal este să închidem tot cercul, ca să dăm plusvaloare afacerii. Toate trebuie făcute pas cu pas. Mai întâi să modernizăm ferma, după care luăm în calcul și abatorizarea, și procesarea”, arată fermierul din județul Olt, nemulțumit fiind de ce sume se obțin doar din creșterea animalelor pentru carne.

Procesarea în fermă, cea mai bună variantă pentru profit

Liviu Marius Ciocan a început aventura agricolă în urmă cu șase ani, pe la vârsta de 23 de ani, când s-a decis să facă pasul acesta și să administreze societatea. „Când am intrat prima dată în afacerea asta, într-adevăr mi-a fost destul de greu, pentru că nu eram obișnuit. Agricultura, până la urmă, necesită multă muncă, iar munca cu pământul este grea, după părerea mea. Trebuie să fii prezent, trebuie să te implici foarte mult. Dar, zic eu, în toți acești ani am acumulat experiență și am făcut lucruri bune, per total”, își amintește tânărul fermier care urmează să investească în modernizarea unei mori cumpărate din zonă. Produsul obținut – făina – se va vinde către procesatori, dar și ambalată către magazine.

Valorificarea producției a fost și rămâne o problemă pentru fermierii mici, uneori chiar și pentru cei mari, în condițiile în care nu sunt uniți să vândă împreună printr-o cooperativă, grup de producători. După părerea lui Liviu Marius Ciocan, la ora actuală, procesarea rămâne cea mai bună variantă pentru a avea profit. „Generează și ea costuri, o muncă mult mai mare, dar cred că este singura soluție prin care să stăm tot timpul pe plus și de asta am hotărât să facem pasul și pentru procesare, pentru valorificarea grâului sub formă de făină, valorificarea vacilor de carne sub formă de produse procesate”.

Deși ferma pe care o administrează tânărul deține spații de depozitare, spune că, în general, a vândut imediat după recoltat o mare parte a producției, mai ales că în ultimii doi ani prețul n-a mai prea crescut, a variat la grâu între 60 de bani și 70 de bani pe kilogram. „Depozitarea, la fel, generează costuri și n-a fost rentabil să ținem grâul până în ianuarie-februarie, ca să-l vindem atunci. În mare parte, vindem la recoltat. Avem nevoie de bani, de lichidități, așa că am ales varianta vânzării direct din câmp”.

Investiții în utilaje și în calitatea solului

Pe cele 3.200 de hectare pe care le are în grijă Liviu Marius Ciocan, culturile se împart astfel: 50% grâu, 25% rapiță, 10% leguminoase, mazăre, în special, și restul, floarea-soarelui și porumb, în suprafețe mai mici, deoarece nu au fost atât de profitabile în ultimul an.

Modernizarea realizată până în acest moment a însemnat investiții în utilaje și în îmbunătățirea calității solului. „Trebuie să avem grijă de culturi, dar şi de sol. Îl îmbunătățim de la an la an. Ferma este împărțită pe două zone: la 10 km de Caracal către Dolj, către Craiova, avem 1.500 de hectare, iar pe zona aceasta, unde este și ferma de taurine de carne, sunt în jur de 1.700-1.800 de hectare. Pe zona aceasta, este un sol mult mai bun decât pe partea de Dolj, unde este un brun-roșcat de pădure, și acolo am pus accent pe îmbunătățirea calității solului”.

Diferența de producție între cele două zone este destul de mare. Mai mult, la un sol de calitate slabă, omiterea unei lucrări se simte la producție. În schimb, un sol mai bun îți permite și anumite greșeli.

Forța de muncă, o mare provocare

În total, Liviu Marius Ciocan lucrează cu 50 de angajați, doi fiind ingineri agronomi deoarece, oricât ar fi de informat, are nevoie de astfel de suport de specialitate. „Întotdeauna avem de învățat și de la an la an apar tehnologii noi și produse noi, care uneori ne depășesc. Trebuie să ne consultăm cu specialiștii”, crede fermierul oltean, care se confruntă și el cu lipsa forței de muncă. Ba mai mult, spune despre generația tânără că „nu prea este așa dornică și nu vrea să se implice în agricultură... forța de muncă este o problemă și la noi în zonă, cum este în toată țara. Sperăm ca lucrurile să se îndrepte și din punctul ăsta de vedere”.

Pași înceți, dar siguri pe drumul spre apă

O altă problemă este cea a lipsei apei, a precipitațiilor, mai ales că în ultimii cinci ani s-a schimbat mult „harta” lor. „A mai plouat… câteodată. Pe partea de irigații, sunt depuse proiecte pe OUAI pentru modernizarea și punerea în funcțiune a stațiilor de irigat și sper eu că, într-un an, maximum doi, să punem la punct o mare parte din sistemul de irigații, adică să începem să irigăm nu toată suprafața, dar cât mai mult din ea”, a precizat Liviu Marius Ciocan.

Pentru canalul principal de irigații, s-au demarat lucrări de reparații, iar echipamentele de irigații sunt prinse în proiecte. „Sunt depuse proiecte pe modernizare. O să fie puțin mai dificil la sistemele secundare, pentru că sunt dezafectate și trebuie refăcute complet. Acolo cred eu că o să fie o problemă”.

În zonă nu se mai irigă niciunde și speranțele rămân în modernizare și investiții. Organizația de Utilizatori de Apă pentru Irigații Deveselu va deservi Redea, Grădinile, Vișina, către Corabia. Așadar, o suprafață destul de mare.

Articol publicat în Revista Fermierului, 01-14 octombrie 2018

Publicat în Din fermă-n fermă!

În satul Mailat din județul Arad, pe raza comunei Vinga, legumicultura este o chestiune de tradiție. Cândva, arbagicul și ceapa constituiau un adevărat brand local. Acum, o bună parte din legumele produse sunt înghițite în mod special de piața Aradului. Familia Varga cultivă legume de aproape 25 de ani, pe care le vinde mai apoi angro la „Obor”, în municipiul Arad.

Micuța fermă a familiei Varga are 2.600 de metri pătrați de solarii și încă trei ha cu legume de câmp. Am ajuns la Mailat într-o zi caniculară de vară și, cu puțin noroc, l-am prins acasă pe fermierul Varga Miklos, exact după ce a venit de la piață, asta, în timp ce doamna Varga pornea tractorul să meargă cu oamenii în câmp, la scos de cartofi. Am avut plăcuta surpriză să descopăr o persoană volubilă, dispusă să-mi împărtășească din secretele muncii de legumicultor.

Punctul forte al familiei Varga sunt ardeii, vinetele, rădăcinoasele și cartofii. Roșiile creează probleme în cultură, drept pentru care sunt plantate destul de rar. „Tomate punem o dată la zece ani. Deși respectăm tehnologia, ceva nu le place și aproape de fiecare dată ratăm cultura. Anul acesta, am pus un solar cu roșii, care însă este pagubă. Deși arată bine pe exterior, în interior sunt bolnave și am preferat să nu le ducem la piață”, spune domnul Varga, conștient că doar calitatea vinde la preț bun. A învățat asta în cei 25 de ani de când bate piețele Aradului. De ardei, este mulțumit. A obținut 3.000 de kilograme într-un solar de 400 de metri pătrați, cu mult mai puțin însă față de ce obțin vecinii din Ungaria la aceeași cultură. „Într-un solar de cinci ari, în Ungaria se produc 10.000 de kilograme de ardei. Probabil că ne lipsește ceva, pe partea de tehnologie, poate o analiză de sol, ca să știm cu ce să intervenim, dar și cu producția obținută de noi sunt mulțumit. Probleme avem cu tripșii. Am încercat aproape orice, fără succes însă”, a specificat fermierul arădean, care recunoaște că cel mai bine se simte în solarul cu vinete. „La noi, „vedetele” sunt vinetele. La 800 mp cu vinete în două solarii, am obținut anul trecut o producție de 9.000 kg, pe care le-am dat la un preț mediu de 3 lei/kg. Anul acesta, încă nu am tras linia, așa că nu știu exact cum stăm la această cultură. În orice caz, va fi mai slab decât anul trecut și ca producție, și ca preț”.

Cartoful și ceapa de Mailat au căutare

Pe piața Aradului, majoritatea cunoscătorilor caută cartoful de Mailat, o cultură profitabilă și pentru familia Varga. „Cine vine la Obor caută cartofi de Mailat, Anul acesta, suntem mulțumiți și de preț. Chiar dacă avem o cantitate mai mică de cartofi față de anul trecut, prețul este dublu. De altfel, în general, prețurile de pe piața din Arad sunt mai mari decât cele din Timișoara. Nu vreau să supăr pe nimeni, dar la noi calitatea este mai bună decât în alte părți. De exemplu, sortăm cartofii cu mare atenție. Am investit 5.600 de euro într-o mașină de spălat cartofii, pe care am adus-o din Ungaria, pentru că noi răspundem de calitatea cartofului pe care-l vindem până ce acesta ajunge în oală”, arată Varga Miklos.

Ceapa este brandul local al comunei Vinga, așa că nu putea lipsi nici din schema de culturi a familiei Varga. Deja fermierul a prospectat piața și pregătește acum terenul pentru a cultiva ceapa de sămânță. „Am vorbit cu colegii care mai aduc marfă de prin Polonia și de prin alte locuri și mi-au spus că ceapa cam lipsește. Cred că dacă o să pun ceva mai multă ceapă, voi avea de câștigat, cu condiția să am ceapă uscată pe piață la final de mai. Pe vremea comuniștilor, se puneau sute de hectare cu ceapă la Vinga, dar asta a fost odată. Nu să producem ceapă este o problemă, asta știm să facem foarte bine, problema este să o vindem. Va dau un exemplu. Anul trecut, am pus un hectar cu ceapă la care am aplicat toată tehnologia. Am obținut opt vagoane de ceapă. Două le-am vândut ca ceapă verde, trei ca ceapă uscată și restul a rămas pe câmp”, spune legumicultorul din județul Arad.

Multe din problemele de tehnologie pe care le are Varga Miklos ar putea fi rezolvate de un specialist, pe care de unul singur este destul de greu să-l plătești. Din păcate, problema asocierii este tratată cu reticență în comuna arădeană Vinga, așa că, în decursul a mai puțin de 30 de ani, din cei 60-70 de legumicultori profesioniști au mai rămas vreo șase.

Varga Miklos ne-a zis că dacă nu este pe minus la finele anului, este mulțumit. „N-am intrat în datorii, e bine!”, concluzionează gazda noastră din satul Mailat. Și, în final, sacrificiile sunt mari și profitul este mic.

Comuna Vinga este situată în extremitatea sud-vestică a județului Arad, în Câmpia Vingăi, la 23 km de orașul Arad și la circa 30 km de Timișoara. Suprafața comunei este de 14.500 ha, iar populația ajunge pe la 6.000 de locuitori, în trei sate: Vinga, Mailat și Mănăștur. Principala ocupație este agricultura.

Satul Mailat, în care se găsește ferma legumicolă a familiei Varga, se mândrește cu o frumoasă datină care se ține în ultima duminică din luna august, „Duminica de Mailat”, când toți cei născuți aici se întorc în sat, unde, cu această ocazie, au loc diverse manifestări culturale.

Articol publicat în Revista Fermierului, 15-30 septembrie 2018

Publicat în Horticultura

Semences de France este departamentul de vânzări de semințe pentru culturile de câmp din cadrul Grupului InVivo, cel mai important grup de cooperare agricolă din Franța. Compania, creată în 1991, este deţinută de InVivo în proporţie de 68%, iar restul de 32% aparţine celor 49 de cooperative franceze. Sediul administrativ al Semences de France se află în nordul Franței, în localitatea La Chapelle-d’Armentières. Compania Agxecutive, cu sediul în București, este reprezentantul exclusiv al Semences de France în România. Florin Constantin, Strategic consulting&business development Agro-food sector Romania, Balkans&Black Sea, ne-a spus că Semences de France, în parteneriat cu Agxecutive, doreşte să aibă un aport la valoarea adăugată din agricultura României. Toate produsele aduse în ţara noastră vor fi înscrise în catalogul european, iar varietăţile vor fi testate la nivel naţional.

Spre finalul lunii august, s-a lansat oficial pe piața românească Semences de France, eveniment în cadrul căruia, pe lângă prezentarea brandului francez, s-a vorbit despre parteneriatul exclusiv cu Agxecutive, companie fondată și administrată de Florin Constantin, un nume cunoscut în agribusiness, cu o vastă experiență managerială, el deținând în trecut poziții-cheie în diverse firme furnizoare de input-uri pentru agricultură. „Agxecutive este reprezentantul exclusiv al Semences de France în România. Se lucrează la prospectarea pieţei, dar şi la testarea unor soiuri şi hibrizi, în ideea de a introduce o gamă variată. Toate produsele aduse în ţara noastră vor fi înscrise în catalogul european, iar varietăţile vor fi testate la nivel naţional. Astfel, Semences de France, în parteneriat cu Agxecutive, doreşte să contribuie la valoarea adăugată din agricultura României. Am observat, şi este incredibil, că fermierii sunt deja interesaţi de ceea ce vom lansa în piaţă. Am fost asaltat de e-mailuri şi de telefoane pentru a afla mai multe informaţii despre genetica pe care am testat-o şi pe care o vom propune pieţei agricole româneşti. Cred că mitul prin care fermierul era fidel unei companii, mergând cu aceleaşi soiuri sau aceiași hibrizi cinci ani, pentru a nu risca, a dispărut. Astăzi, fermierii români şi-au schimbat mentalitatea. Ei sunt deschişi la tehnologia nouă, care le oferă performanţe şi, bineînţeles, un profit mai mare. Fermierii vor să testeze şi să încerce o altă genetică pentru că au realizat că noul înseamnă evoluţie, calitate, profit şi un business mai bun. Când oferi genetică, ea trebuie să confirme şi să aducă performanţe. În ceea ce ne priveşte, noi ne bazăm pe rezultatele comunicate de reţelele de testare tehnică agricolă care şi-au creat credibilitatea în piaţă, pe expertiza şi pe potenţialul genetic de producţie, dar şi pe adaptabilitatea pedoclimatică şi rezistenţa la boli şi dăunători ale soiurilor şi hibrizilor”, a precizat Florin Constantin. El a fost completat de invitatul special din Franța, Olivier Crabos, International Development Director al Semences de France: „Vom aduce revoluția franceză în agricultura din România. Avem convingerea că dacă la nivel european ne poziționăm ca un expert, vom reuși alături de partenerul nostru exclusiv Agxecutive să aducem valoare adăugată agriculturii. Chiar dacă nu suntem un ameliorator, ne dorim să devenim un jucător important şi valoros pe piața de seminţe din România”.

Hibrizi cu genetică revoluționară, care vor surprinde piața agricolă

Semences de France face parte din grupul cooperatist InVivo, care reunește mai mult de 200 de cooperative agricole, cu peste 10.000 de salariaţi, din care 60% sunt în afara Franţei. Grupul are patru activităţi principale, cea agricolă fiind cea mai importantă. „În urmă cu şase luni, partea agricolă a grupului InVivo a fost rebranduită sub numele Bioline, pentru a integra produsele de la sămânţă până la consumatorul final, cu misiunea fermă de a conserva mediul. Cea de-a doua activitate este legată de furaje pentru animale, urmată de distribuţia de accesorii şi bricolaj pentru grădinărit în cele 1.000 de magazine proprii, iar în urmă cu doi ani a fost lansată cea de a patra activitate, distribuția de vinuri. Astăzi, InVivo este prezentă în peste 40 de țări, ceea ce demonstrează că suntem un grup mare, cu o prezență substanțială. Cifra de afaceri ajunge la circa șase miliarde de euro”, a punctat Olivier Crabos.

Semences de France are 150 de angajați şi o cifră de afaceri de peste 150 de milioane de euro, fiind cea mai mare companie de material semincer din Franţa. „Avem 30 de specialiști pe culturi furajere, 20 pe cereale păioase și 40 pe restul culturilor hibride de câmp. Expertiza noastră este marcată de două modele de business. Primul vizează cerealele păioase, acesta fiind un model de prestări servicii pentru cooperativele agricole membre, iar cel de-al doilea, pentru culturile furajere şi hibride, reprezintă un model clasic al firmelor furnizoare de semințe bazat pe comercializare și profit. Trebuie să precizez că noi facem distribuție, nu cercetare. Prin urmare, am încheiat acorduri strategice cu mai mulți producători de semințe pe teritoriul francez care ne dau genetica lor. Pentru alte țări, discutăm cu fiecare în parte pentru extinderea acordului”, a explicat directorul Semences de France. Olivier Crabos a ținut să menționeze că în România vor fi comercializați hibrizi promițători care, cu siguranță, vor surprinde piața agricolă cu o genetică revoluționară. „La porumb, venim cu hibrizi productivi rustici toleranți la stresul de cultură, din grupele de maturitate FAO 300 – FAO 400. Avem origini genetice diferite, din Germania, Franța, Austria și SUA, iar tot ceea ce propunem agricultorilor pentru primăvara 2019 sunt varietăți testate și certificate în România. La cultura de floarea-soarelui, suntem interesați de segmentele Clearfield, Clearfield Plus, dar și de hibrizi cu rezistență la erbicidele sulfonilureice, iar genetica vine din Franța și Austria. Pentru sorg, avem parteneriate cu Franța și Ungaria, iar pentru soia, cu firme din Argentina și Italia. La rapiță, aducem genetică din Franța și Polonia, la grâu, orz și cereale păioase, din Franța și Germania, iar pentru mazăre genetica vine tot din Franța”, a specificat specialistul companiei Semences de France.

Articol publicat în Revista Fermierului, 15-30 septembrie 2018

Publicat în Cultura mare
Pagina 1 din 3