Nu mai puțin de 722 de milioane de euro (78 de procente din total) au fost autorizate la plată ca avans din subvenția aferentă anului de cerere 2017 până la data de 25 octombrie 2017, a anunțat într-o emisiune televizată ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, adăugând totodată că, în acest an, țara noastră se laudă cu un an agricol excepțional, „fără precedent”, atât din punctul de vedere al dinamicii randamentelor, cât și al producțiilor totale obținute la principalele culturi agricole.

„La această dată, 78 la sută din avansurile pentru subvenții (n.r. - au fost autorizate la plată de către APIA). Asta înseamnă 722 de milioane de euro. Este un efort extraordinar al bugetului statului. (...) Da, fermierul lucrează, da, fermierul are tehnologia, însă, contribuția bugetului statului, prin subvenție, înseamnă 2,7 miliarde de euro introduse în exploatații. Statul vine cu acest suport bugetar extrem de important”, a precizat ministrul de resort la Antena 3. „Suntem în poziția de a fi prima țară din Uniunea Europeană (UE) care a accesat fondurile europene pe FEGA, care înseamnă 99,04 la sută. (...)”.

Tot în cadrul emisiunii „Punctul de întâlnire” cu Radu Tudor, Daea a adăugat că producția de grâu din acest an este „cea mai mare din istorie”, cu un randament mediu de 4.836 de kilograme la hectar. Situația pozitivă se repetă și la rapiță, și la mazăre, în cazul florii-soarelui România situându-se, conform datelor vehiculate de același Petre Daea, pe primul loc în UE, cu circa 3,15 milioane de tone de sămânță la hectar productivitate.

„Un an excepțional, un an fără precedent, un an istoric. (...) În primul rând, am realizat cea mai mare producție de grâu din istorie – peste 10 milioane de tone. Asta înseamnă o producție medie de 4.836 de kilograme la hectar. Așa s-a întâmplat și la rapiță, așa s-a întâmplat și la mazăre, așa s-a întâmplat și la orz, așa s-a întâmplat și la floarea-soarelui. La toate aceste culturi sunt producții istorice pe care nu le-a mai realizat România de când este țară și de când se cultivă aceste culturi”, a mărturisit Daea. „Suntem lideri la floarea-soarelui, locul I în Europa. Am realizat 3,15 milioane tone de sămânță. Vom vedea ce înseamnă producțiile celorlalte state pentru a vedea, compara. Randamentele sunt foarte bune, dar să vedem, să facem calculul la suprafața respectivă, să vedem ca producție totală unde ne aflăm”.

Atât Daea, cât și șeful său pe linie de partid, Liviu Dragnea, și el invitat în studio, au precizat că datele vehiculate sunt reale și, posibil, chiar mai mici decât situația din teren.

„Producția este, în mod real, mai mare decât o spun cifrele”, a precizat Dragnea, el fiind completat de Daea, care a menționat: „Este o reținere la fermieri, în general, să-și comunice întreaga producție și, atunci, ei stau până la sfârșitul anului să vadă ce și cum din punct de vedere contabilicesc. Este o producție reală care a putut fi constatată în teren de către fiecare fermier”.

Cifrele vehiculate de cei doi pesediști relevă o producție de 10.163.900 de tone de grâu și secară recoltate în 2017, în condițiile în care, în 2003, nivelul era de doar 2.496.500 de milioane de tone.

Randamentul mediu raportat de cei doi la grâu și secară este de 4.836,3 tone la hectar în cazul acestui an, în timp ce pentru 2003, acesta era de doar 1.428 de tone la hectar.

Un alt record al fermierilor români este cel la rapiță, unde producția a ajuns în acest an la un nivel de 1.684.000 de tone, față de cele nesemnificativ de mici din perioada 1992-1996 și, apoi, din 2003.

Productivitatea medie la hectar, conform datelor vehiculate de Dragnea și Daea, este de 2.845 de tone de rapiță la hectar, față de doar 473 în 2003.

Mazărea a atins în acest an un nivel al producției de 298.639 de tone, iar randamentul mediu, de 2.776 de kilograme la hectar.

La orz și la orzoaică am reușit un nivel de producție de 2.037.500 de tone, în timp ce media productivității a atins nivelul de 2.037,5 tone/ha.

În fine, la floarea-soarelui s-a înregistrat în acest an o cantitate de 3,167 milioane de tone, randamentul mediu la hectar fiind de 2.725 de kilograme de sămânță la hectar.

Publicat în Piata agricola

Într-o discuție telefonică purtată de redacția Revistei Fermierului cu ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, acesta a confirmat cifrele vehiculate de președintele PSD, Liviu Dragnea, pe pagina sa de Facebook, cu privire la producția de floarea-soarelui – 3,167 milioane de tone, obținută în 2017, și a menționat că este cea mai mare cantitate de materie primă realizată din istoria țării.

„Evident că da”, a ținut să confirme Daea cifrele publicate pe pagina de Facebook a lui Liviu Dragnea. „Este cea mai mare producție din istoria țării. Și calitativ, sigur. Calitatea este variabilă și relativă, în același timp”.

Același răspuns a fost dat la întrebarea dacă vom exporta mai mult floarea-soarelui față de anul comercial anterior: „Evident că da. Producția asta trebuie prelucrată afară și în interior”, adăugând că mai sunt fabrici de producție a uleiului la noi în țară care pot prelua cantitățile obținute.

Producţia de floarea-soarelui a României a înregistrat un record istoric de 3,167 milioane de tone în 2017, cu un randament de 2.725 de kilograme la hectar, preciza joi, 19 octombrie 2017, președintele PSD, Liviu Dragnea, pe reţeaua de socializare Facebook.

Producţia de floarea-soarelui din acest an este mai mare cu peste un milion de tone faţă de recolta din 2016, atunci când țara noastră s-a aflat pe primul loc în Uniunea Europeană (UE), atât la suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui, cât şi la producţie, obţinând un total de 1,95 milioane de tone de pe 1,01 milioane de hectare.

„Dincolo de toate conflictele politice, măsurile adoptate de Guvernarea PSD îşi arată rezultatele! După producţiile-record la grâu, iată că şi la floarea-soarelui avem veşti foarte bune! Mai mult, aşa cum ne-am angajat în Programul de guvernare, la data de 16 octombrie am început plata subvenţiilor pentru fermieri”, a scris liderul PSD pe Facebook.

România a mai obţinut anul acesta două recorduri istorice, unul la grâu, recolta depăşind 10 milioane de tone, iar celălalt la rapiţă, unde producţia a fost de 1,7 milioane de tone.

„Avem producţii istorice în 2017, în România. La grâu, secară şi triticale s-a depăşit o producţie de 10 milioane de tone, ceea ce nu s-a mai reuşit până acum în România. La rapiţă sunt 1,7 milioane de tone, cea mai mare producţie din istoria acestei ţări. De asemenea, la mazăre avem 300.000 de tone, iar producţia la orz şi orzoaică este cea mai mare din ultimii 23 de ani”, anunţa, în 22 august, liderul PSD, Liviu Dragnea.

Din datele furnizate de specialiştii Ministerului Agriculturii, sunt toate şansele ca România să înregistreze în acest an o producţie-record şi la porumb. Anul trecut, România a deţinut supremaţia doar la suprafaţa cultivată cu porumb, cu 2,49 milioane de hectare, fiind pe poziţia a doua la producţie, după Franţa, cu circa 10 milioane de tone, conform datelor Institutului Naţional de Statistică.

Publicat în Piata agricola

Într-un interviu acordat Revistei Fermierului, producătorul agricol constănțean Gheorghe Lămureanu a mărturisit că decizia sa de a cultiva un soi de grâu dezvoltat de compania Semințe Fundulea – PG102 – a fost una inspirată, în condițiile în care acesta i-a oferit o productivitate-record în acest sezon, una de 9.980 kilograme la hectar.

Asta, în condițiile în care, în sezonul 2015-2016, fermierul constănțean a folosit pe 400 ha soiul Apache de la Limagrain, unul care i-a oferit atunci o producție de peste șapte tone la hectar. Pentru anul în curs, și la acest soi străin Lămureanu recunoaște că a obținut productivități mari în condiții de agromediu aproape perfecte.

Pe fondul unui an relativ slab din punctul de vedere al randamentelor obținute la floarea-soarelui, condițiile meteo din sudul țării fiind potrivnice acestei culturi (culcări din cauza furtunilor, calatidiu mic, uscat și tijă verde), Lămureanu se poate lăuda totuși cu o medie de circa 4.500 kg. de sămânță la hectar.

Și porumbul este motiv de laudă pentru fermierul constănțean, 12 tone la hectar fiind o medie de invidiat în 2016, limită peste care el estimează că va sări în această toamnă, și în acest caz cultura fiind ajutată de irigații.

În contrapartidă, Lămureanu urmează să renunțe treptat la rapiță, ca urmare a schimbărilor climatice din arealul în care acesta activează.

Conform celor mai recente rapoarte furnizate de USDA, suprafețele cultivate cu grâu și porumb, la nivel mondial, vor scădea în sezonul următor cu 0,71%, respectiv 0,5%.

Pentru Uniunea Europeană se estimează o scădere a suprafețelor cultivate cu grâu cu 2,52%, în vreme ce porumbul rămâne relativ constant, iar suprafețele cultivate cu rapiță și floarea-soarelui ar urma să crească cu 2,92%, respectiv 0,63%.

Revista Fermierului: În ceea ce privește cultura grâului, în ferma dumneavostră cum au evoluat lucrurile de la ultima discuție?

Gheorghe Lămureanu: La grâu am încheiat sezonul cu o producție medie de 7.500 kilograme la hectar, suprafața totală însămânțată fiind de 700 ha. Chiar dacă nu am semănat în totalitate soiuri românești, la acestea am obținut randamente care au depășit 9.000 de kilograme la hectar. Un exemplu elocvent în acest sens este și soiul creat de Semințe Fundulea – PG102 –, unul care s-a apropiat de 10 tone/ha randament mediu pe anul acesta. Adevărul este că grâul din ferma mea a avut parte de niște condiții de agromediu bune în sezonul încheiat cu recolta din vară: umiditate, a succedat o cultură premergătoare ideală (soia), însă 10 tone de grâu la hectar înseamnă până la urm o reușită (9.980 kilograme grâu la hectar).

R.F.: Și suntem siguri că, pe lângă randament, soiurile românești au și un grad de panificație pe măsură...

G.L.: PG102 este unul din soiurile care au proteină, așadar, indirect, și gluten. Asta nu înseamnă că soiurile străine n-au dat rezultate. Spre exemplu, Apache, care este considerat din punct de vedere al panificației nu atât de eficient, totuși, ne dă producții în fiecare an, de circa 4-5 ani de zile, de aproximativ 10 tone la hectar.

R.F.: S-a discutat foarte mult de irigații. Noi știm că investiți în acest sector. Ați reușit să aduceți apă pe solele cu deficit?

G.L.: De doi ani de zile am beneficiat de programul acesta al Uniunii Europene (UE) și am irigat în jur de 400 ha, motiv pentru care am obținut producții deosebite. Și pentru a exemplifica, am reușit să obținem la floarea-soarelui în jur de 4.500 de kilograme la hectar, ceea ce nu este deloc de neglijat. Sperăm să „sărim” și la porumb de limita pe care am avut-o anul trecut, undeva la 12 tone producție medie. I-am dat trei „ape”, i-am oferit umiditatea necesară atunci când a trebuit și cât a trebuit.

R.F.: Am înțeles că rapița a reprezentat o problemă pentru fermierii români, din punct de vedere al însămânțării în toamna lui 2017. Care este situația din ferma dumneavoastră?

G.L.: Catastrofă, și anul trecut, și anul acesta. Aici nu avem cu ce ne lăuda. Rapița este o cultură care, probabil, va dispărea în viitorul apropiat din arealul nostru. Ne-am sfătuit mai mulți fermieri, astfel încât, încet-încet, să renunțăm la această cultură. Am însămânțat totuși 200 ha și anul acesta, având în vedere oferta Pioneer (valabilă la suprafețe de peste 150 ha), companie care s-a angajat să suporte prețul seminței în cazul în care cultura nu va răsări. Rapița este de trei săptămâni în pământ și putem spune că este deja compromisă.

R.F.: Către ce ne putem reorienta? Dacă renunțăm la rapiță, prima cultură care aduce bani în fermă, avem potențial de a merge pe zona de sorg?

G.L.: Am semănat și eu 50 ha cu sorg acum trei ani. Totuși, eu prefer să merg pe cultura de orz, una care a dat rezultate la fel de bune ca ale grâului și care a avut un preț mai bun, chiar mai bun precum cel de anul trecut.

R.F.: Ați fost căutat de fabricile de bere pentru producția de orz?

G.L.: Sigur. De câțiva ani însă, nu mai colaborăm cu Soufflet, care este o firmă mare și corectă, dar care este foarte departe de noi și ne costă o groază de bani transportul, în condițiile în care, la malul mării, suntem căutați atât cu orzul, cât și cu grâul.

R.F.: În momentul de față, care este oferta de achiziție la florea-soarelui în zona dumneavoastră de interes? Sunteți mulțumit de sumele obținute?

G.L.: Din păcate, și la floarea-soarelui prețul este la fel de mic, comparativ cu cel al grâului. Am obținut 355 de dolari pe tona de materie-primă de la o fabrică românească. Nu ne satisface. Măcar 1,5 lei kilogramul dacă obțineam pe kilogramul de floarea-soarelui (o cultură la fel de riscantă ca rapița)... În zona noastră, primăvara și vara nu prea beneficiem de precipitații optime și, atunci, fie cultura trebuie neapărat irigată, fie te mulțumești cu producții mai mici pe unitatea pe suprafață, atunci când nu ai aport de precipitații.

R.F.: Domnule Lămureanu, care este cultura-regină a toamnei în ferma dumneavoastră?

G.L.: Cultura pe care o iubim mai toți fermierii este cea a grâului, una care dă satisfacție atunci când faci tehnologie și îi dai pământului puțin mai mult decât ai luat de la el, dar se pare că anul acesta floarea-soarelui va ocupa locul I. Și asta pentru că am semănat pe mai mult de jumătate din suprafață ceea ce am recoltat până acum – floarea-soarelui – în condițiile unui randament de 4.500 kg la hectar; un record.

R.F.: Asta vă îndeamnă să păstrați pe mai departe în structura de cultură floarea-soarelui?

G.L.: An de an, 10 la sută din suprafață o semănăm cu floarea-soarelui, astfel încât să facem rotația la 7-8 ani de zile.

R.F.: Vă temeți de posibila modificare legislativă (europeană și națională) cu privire la acordarea plăților directe în baza existenței cadastrului, și anume la plățile acordate pe fermă?

G.L.: Nu mă tem de nimic. Atunci când ești corect în declarații și dacă nu ești lacom, nu ai de ce să te temi de nimic. Eu sunt unul dintre cei care așteaptă anul 2020 pentru a vedea ceea ce se va întâmpla cu primele (n.r. - plățile). Probabil că dacă nu va mai da Europa, nu vom mai primi nici noi.

Sper însă ca, în perioada aceea, să putem vinde materia-primă la prețul corect, s-o valorificăm cu același preț pe care îl obțin și vesticii. În prezent, ei comercializează grâul cu 250 de euro tona, iar noi cu 150 euro tona; inadmisibil. Și asta în condițiile în care, la ora la care discutăm, cheltuielile pe unitatea de suprafață, în euro, sunt identice și la noi, și la ei (n.r. - fermierii din țările vestice). Prețul inputurilor este egal cu al lor, iar producția noi o vindem cu 40 la sută mai puțin.

Publicat în Din fermă-n fermă!

Chiar dacă nesiguranța privind intențiile de a semăna mai multă rapiță în această toamnă persistă mai mult sau mai puțin în anumite state din blocul UE28, în cazul României fapt confirmat de însuși secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Daniel Botănoiu, potrivit analiștilor citați de Reuters și de Revista Fermierului, producătorii agricoli europeni ar urma să însămânțeze suprafețe importante cu această cultură oleaginoasă în perioada următoare.

„În sud-estul Europei, în special în Bulgaria, însămânțările cu rapiță au fost făcute «în praf», astfel că eventualele pierderi nu pot fi excluse din ecuație, fapt care ar putea să determine întoarcerea acestei culturi și reînsămânțarea suprafețelor respective cu grâu”, a afirmat Laurine Simon, analist al Strategie Grains. „În Germania și Scandinavia, ploile amână semănatul”.

Prețurile mici la cereale din ultimii ani, în special la grâu, bineînțeles, fără a lua în calcul anumite poziții scurte pe bursele mari, i-ar putea determina pe fermieri să se reorienteze către cultura rapiței.

Spre exemplu, Franța ar putea cunoaște o majorare a suprafețelor însămânțate cu rapiță în toamna lui 2017, una susținută de câștiguri potențiale mai consistente, în comparație cu cerealele, precum și de o vreme favorabilă în plin sezon de semănat.

Suprafețele însămânțate cu grâu în Hexagon s-ar putea diminua în condițiile atingerii unor vârfuri-record pentru ultimele opt decenii (peste cinci milioane de hectare semănate în ultimii doi ani), chiar dacă o modificare semnificativă de viziune nu este de așteptat.

„Factorii economici determinanți, la momentul însămânțărilor, erau mai degrabă în favoarea culturii rapiței, iar condițiile de semănat din Franța sunt propice”, a adăugat Simon.

Grâul franțuzesc ar putea pierde teren în fața rapiței, culturilor proteice și a altor varietăți de nișă, în condițiile în care fermierii încearcă să-și mărească marjele de profit, pe fondul unor șanse mici de revigorare a prețurilor mici ale cerealelor față de nivelurile înregistrate în ultimii ani.

„Sunt deja vizibile reorientări către unele culturi mai neobișnuite, însă este puțin probabil să fie revizuită în scădere ponderea suprafețelor alocate însămânțărilor cu grâu”, a mai punctat specialistul Strategie Grains.

În Germania, fermierii ar urma să diminueze însămânțările cu rapiță cu circa 60.000 de hectare, până la un total de 1,25 milioane hectare, mărturisesc pe de altă parte analiștii din piață, citați de Reuters. Vizate sunt alte culturi cerealiere.

„Vânzările de sămânță indică o ușoară deviere de la cererea de grâu și o reorientare către orz și secară, culturi cu valoare de piață mai mare”, mărturisesc specialiștii.

În Marea Britanie, însămânțările cu rapiță sunt în mare parte definitivate, cu o ușoară creștere în zonele cu istoric pe această cultură oleaginoasă.

„Rapița pentru ulei recâștigă teren, după câțiva ani în care producătorii agricoli au evitat-o din cauza dăunătorilor și a prețurilor mici”, a precizat pentru Reuters Sarah Wynn, de la firma de consultanță agricolă ADAS. „Prețul a câștigat puțin teren, iar fermierii au început să prindă încredere în abordări alternative pentru a controla insectele dăunătoare în absența tratamentului la sămânța de rapiță, chiar dacă oportunitatea de a însămânța mai devreme, pe fondul unui nivel de umiditate optim, are o influență și mai mare în demersul de reorientare”.

Însămânțările cu grâu în Marea Britanie, unele care ar urma să sufere unele modificări, abia au demarat și, până în prezent, suprafețele semănate sunt nesemnificative ca tendință.

În cazul Poloniei, întârzierea definitivării recoltatului înseamnă că suprafețele însămânțate cu rapiță ar urma să aibă de suferit, diminuarea previzionată urmând să fie de circa 30.000 de hectare, până la un nivel de sub 800.000 ha, a afirmat Wojtek Sabaranski, analist în cadrul Sparks Polska.

„Tradus, asta înseamnă o suprafață mai mare disponibilă pentru grâul de toamnă, în condițiile în care cele două culturi se luptă pentru hectare în plus”, a mai spus Sabaranski. „În nordul Poloniei, recoltatul cerealelor este întârziat foarte mult, motiv pentru care care însămânțările cu rapiță au fost și ele întârziate sau omise total”.

Nu în ultimul rând, potrivit estimărilor unor renumiți analiști din piața românească de profil, suprafața însămânțată cu rapiță se va majora semnificativ în acest an agricol. Explicația pentru această majorare este legată de randamentul foarte bun și de prețul atractiv, rapița fiind prima cultură care aduce bani în conturile fermierilor.

„În jur de 1,2 milioane de hectare cu rapiță urmează să fie însămânțate în această toamnă, mai mult ca anul trecut”, a declarat pentru Revista Fermierului Bogdan Iliescu, consultant agribusiness. „Cred că porumbul va pierde din suprafețele semănate pe fondul extraproducției, iar în cazul florii-soarelui nu se spune nimic. Nimeni nu vrea să spună nimic, nici măcar combinatele. La jumătatea lunii octombrie vom ști dacă am contabilizat o producție pozitivă sau una negativă de floarea-soarelui”.

Publicat în Piata agricola

Pentru a doua lună la rând, serviciul de monitorizare a resurselor agricole (MARS) al Comisiei Europene (CE) și-a revizuit în creștere previziunile pentru randamentele care ar urma să fie obținute la hectarul cu porumb și la cel cu sfeclă de zahăr în acest an pe teritoriul Uniunii Europene și a menționat că ploile din țări cum sunt Franța și Germania au ajutat culturile vizate să se dezvolte, echilibrând astfel efectele secetei și arșiței din alte părți ale continentului.

Potrivit documentului remis presei luni, 18 septembrie 2017, la nivel de uniune, MARS a estimat o producție medie de 6,99 tone de porumb la hectar, în creștere față de nivelul de 6,93 t/ha previzionat în august.

Vorbim de 1,4 procente peste nivelul mediu al ultimilor cinci ani, chiar dacă cu 2,2 la sută mai mic decât randamentele anului 2016, se mai preciează în documentul citat.

Revizuirile în creștere ale productivităților estimate pentru Franța și România – cei mai importanți producători de porumb din UE – echilibrează posibilele contractări ale randamentelor din țările afectate de valurile de căldură și de căderile minime de precipitații din Spania și Croația.

Estimările MARS sunt în creștere și în cazul productivității la sfecla de zahăr pentru anul în curs, mai exact de la 76,9 tone la hectar la 74,7 t/ha, revizuiri pozitive pentru Germania și Polonia.

Este vorba de o creștere de 6,6 procente peste media ultimilor cinci ani și de o majorare cu 3,7 la sută față de anul trecut.

Potrivit Reuters, porumbul și sfecla de zahăr au beneficiat de ploi care au întrerupt recoltatul unor culturi mai timpurii, cum este și cazul grâului și orzului în țări ca Germania și Marea Britanie.

Marginal, serviciul de monitorizare a resurselor agricole (MARS) și-a revizuit în scădere productivitatea la grâul moale în cele 28 de state membre UE de la 5,86 tone la hectar la 5,85 t/ha, ușor peste media cincinală.

La oleaginoase, producția medie estimată de MARS pentru acest an în interiorul blocului comunitar UE28 a fost revizuită de asemenea în scădere, ușoară, ce-i drept, de la 3,27 tone la hectar la 3,25 t/ha, și de această dată marjă ușor peste media ultimilor cinci ani.

În cazul florii-soarelui, estimările cu privire la producție au crescut la 2,11 tone la hectar de la nivelul de 1,97 tone la hectar, de această dată cu 8,5% peste media cincinală, în principal pe fondul unei revizuiri în creștere previzionată pentru România.

Nicolae Sitaru: Porumb mult, recolta de floarea-soarelui „mai proastă decât de obicei”. Cine are dreptate? MARS sau fermierii?

Fermierii din România anunță deja prețuri în scădere la achiziția porumbului din fermă, pe fondul unei producții mai mari decât cea din 2016 (n.r. - estimările aparțin vicepreședintelui LAPAR, Nicolae Sitaru, una de 11-12 milioane tone metrice, cantitate din care mai bine de jumătate ar urma să fie exportată) și spun despre recolta de floarea-soarelui că „este mai proastă decât de obicei”.

Și asta, în condițiile în care, în cazul porumbului, rapoartele USDA relevă pentru anul agricol 2016-2017 o producţie estimată a fi în scădere în regiune (Serbia, Ucraina și Rusia), stocuri la nivel mondial evaluate însă ca fiind mai mari, iar reacţia burselor pe piața porumbului la situație, nesemnificativă (în afară, poate, de sporirea pozițiilor scurte ale speculatorilor în contractele futures cu porumb, pe Bursa din Chicago, în săptămâna până la data de 12 septembrie a.c.). Într-o anumită măsură, prețul mic la porumb e oarecum de înțeles - avem majorări de randamente în Argentina și în Mexic, iar informația circulă rapid.

Întrebat fiind care sunt estimările sale cu privire la producția de floarea-soarelui, Sitaru a spus că, la nivelul fermei sale, productivitatea va fi de sub trei tone la hectar, în condițiile în care această cultură nu are nevoie de prea multe precipitații pe parcursul anului agricol.

Atât bolile, cât și furtuna care a culcat în anumite zone tarlale întregi cu floarea-soarelui au avut și ele „un merit” la scăderea randamentelor la hectar.

În zona noastră, floarea-soarelui e mai proastă decât de obicei, pentru că ea nu prea dorește multă ploaie în tot timpul anului și cred că a fost o incidență mai mare a bolilor și noi n-am putut să le controlăm, dar compensează soia și porumbul; nu este răul cel mai mare. Oricum, suprafețele cu floarea-soarelui sunt mai mici în fiecare fermă decât cele cu porumb și soia și ce a dat ploaia mai mult la porumb compensează pierderile de la floarea-soarelui. În cazul florii-soarelui am avut producții medii de sub trei tone la hectar, la mine în fermă. Am avut și probleme din cauza vânturilor. Suprafața a fost asigurată, dar au fost două furtuni foarte puternice și au rupt foarte mult. La floarea-soarelui, în zona noastră, producția este slabă, ca urmare a florilor mai multe. Dumnezeu nu ți le dă pe toate; recuperează porumbul și soia”, a conchis Sitaru, adăugând că, la soia, se așteaptă randamente medii de patru tone la hectar, cultură neirigată.

Publicat în Piata agricola

Fermierii din România anunță deja prețuri în scădere la achiziția porumbului din fermă, în ciuda unei producții mai mari decât cea din 2016 (n.r. - estimările aparțin vicepreședintelui LAPAR, Nicolae Sitaru, una de 11-12 milioane tone metrice, cantitate din care mai bine de jumătate ar urma să fie exportată) și spun despre recolta de floarea-soarelui că „este mai proastă decât de obicei”.

Și asta în condițiile care, în cazul porumbului, rapoartele USDA relevă pentru anul agricol 2016-2017 o producţie estimată a fi în scădere în regiune (Serbia, Ucraina și în Rusia), stocuri la nivel mondial evaluate însă ca fiind mai mari, iar reacţia burselor pe piața porumbului la situație, nesemnificativă (în afară, poate, de sporirea pozițiilor scurte ale speculatorilor în contractele futures cu porumb, pe Bursa din Chicago, în săptămâna până la data de 12 septembrie a.c.). Într-o anumită măsură, prețul mic la porumb e oarecum de înțeles - avem majorări de randamente în Argentina și în Mexic, iar informația circulă rapid.

Potrivit spuselor organizatorului „Zilei Porumbului” de la Orezu, același Nicolae Sitaru, la nivelul zilei de 14 septembrie 2017, prețul tonei metrice de porumb gravita în jurul sumei de 120 de euro tona metrică, la poarta fermei, preț mai mic cu 10 euro față de cel de anul trecut (preț păstrat și la nivelul zilei de 18 septembrie 2017, conform declarațiilor sale telefonice). De pe cele 670 ha însămânțate cu porumb, Sitaru a estimat că va obține anul acesta un randament mediu de peste 12 tone la hectar.

„Producția anului 2017 în România este rezonabilă, undeva la 11-12 milioane tone. Producția este mai bună la porumb anul acesta, precum și la soia, însă prețurile sunt modeste; nu veți auzi însă vreodată un fermier mulțumit de prețuri. La mine în fermă estimez o producție de 12 tone și peste, în condițiile în care, anul trecut, am obținut opt tone la hectar, având în vedere că recoltăm terenurile cele mai «subțiri», terenurile semănate prima dată și care sunt terenuri mai calde, mai nisipoase. Sperăm ca producția să depășească 12 tone și să fie cel mai bun an”, a afirmat Sitaru.

Totodată, el a recunoscut că fermierii mari din județul Ialomița așteaptă și ei producții de peste 10 tone/ha, „producții europene” în opinia sa, în condițiile unor culturi neirigate.

„În fermele mai mici, productivitatea este și mai bună, și mai proastă. La irigații, randamentele sunt mult mai bune, acolo vorbim deja de 15 tone la hectar, medie”, a adăugat el.

În ceea ce privește recomandările pentru noile însămânțări cu porumb, din sezonul 2017-2018, Sitaru este rezervat și spune că în loturile sale demonstrative de la „Ziua Porumbului”, majoritatea companiilor prezente au obținut la anumiți hibrizi productivități de peste 13 tone/ha.

„Este foarte greu să faci o recomandare. (...) În fiecare an, anumiți hibrizi se comportă diferit în funcție și de ploile pe care le avem. (...) Fiecare companie are câte un hibrid situat în zona a 13 tone de porumb boabe la hectar, ceea ce înseamnă că este un hibrid performant și fiecare fermier, în funcție de nevoile sale și de prețul seminței, și de ce vrea el să facă în fermă, are posibilitatea să-și aleagă”, a mărturisit fermierul.

Floarea-soarelui nu dorește multă ploaie

Întrebat fiind care sunt estimările sale cu privire la producția de floarea-soarelui, Sitaru a spus că, la nivelul fermei sale, productivitatea va fi de sub trei tone la hectar, în condițiile în care această cultură nu are nevoie de prea multe precipitații pe parcursul anului agricol.

Atât bolile, cât și furtuna care a culcat în anumite zone tarlale întregi cu floarea-soarelui au avut „un merit” la scăderea randamentelor la hectar.

„În zona noastră, floarea-soarelui e mai proastă decât de obicei, pentru că ea nu prea dorește multă ploaie în tot timpul anului și cred că a fost o incidență mai mare a bolilor, iar noi n-am putut să le controlăm, dar recompensează soia și porumbul; nu este răul cel mai mare. Oricum, suprafețele cu floarea-soarelui sunt mai mici în fiecare fermă decât cele cu porumb și soia și ce a dat ploaia mai mult la porumb compensează pierderile de la floarea-soarelui. În cazul florii-soarelui am avut producții medii de sub trei tone la hectar, la mine în fermă. Am avut și probleme din cauza vânturilor. Suprafața a fost asigurată, dar au fost două furtuni foarte puternice și au rupt foarte mult. La floarea-soarelui, în zona noastră, producția este slabă, ca urmare a florilor mai multe. Dumnezeu nu ți le dă pe toate; recuperează porumbul și soia”, a conchis Sitaru, adăugând că, la soia, se așteaptă randamente medii de patru tone la hectar, cultură neirigată.

În platforma pe care s-a desfășurat „Ziua Porumbului” de la Orezu au fost prezente 12 companii cu câte șase hibrizi fiecare, adică 72 de hibrizi, în total. Productivitatea înregistrată s-a situat pe o plajă destul de largă, și anume de pe la nouă tone de porumb boabe la hectar până la 15 t/ha, producție neirigată, practic cea mai bună producție de când se desfășoară „Ziua Porumbului”.

Nu în ultimul rând, chiar dacă materia primă a fost recoltată la umidități diferite, aceasta a fost adusă la un nivel de 14%.

Daea: Aștept rezultatele finale în ceea ce privește producțiile de porumb și floarea-soarelui

La fel de strict ca de obicei, contrar tendințelor omologilor săi din celelalte state UE, ministrul Agriculturii, Petre Daea, „a scăpat” printre degete o singură informație, și anume că la nivelul zilei de 14 septembrie 2017, suprafața recoltată era de 70 de procente din total.

„Aștept rezultatele finale în ceea ce privește producția de porumb. De fiecare dată, nu fac anunțuri decât atunci când recolta se află sub cheie. Când vom pune cheia pe magazie, atunci vom da răspunsul la această întrebare”, a afirmat Daea în cadrul aceluiași eveniment de la Orezu. „La fel și la floarea-soarelui. Recoltatul nu este încheiat. Am ajuns undeva la 70 la sută la recoltat. Sunt suprafețe care trebuie să fie încă recoltate. Când vom finaliza recoltatul la această cultură vom anunța, știind că ministrul Daea nu spune decât cifre exacte”.

Estimări USDA pentru august 2017: Producția de porumb a UE, în scădere

La nivelul zilei de 14 septembrie 2017, Landmar Moldova cumpăra porumb din fermă cu 540 lei tona, FCA, iar United Graind cu 620,73 lei/TM (preț CPT, port Constanța – la data de 15 septembrie 2017).

Datele USDA pentru septembrie 2017 relevă că producția internațională de porumb este estimată a fi în declin în comparație cu ultima lună în Serbia, Ucraina, în anumite regiuni UE și în Rusia, scădere aflată în contrapartidă cu majorările din Argentina și din Mexic. De reținut că la nivelul lunii august 2017, producția de porumb era în scădere.

Previziunea specialiștilor americani pentru recolta de porumb din Ucraina, valabilă pentru luna septembrie a.c., relava o diminuare datorată căldurii și secetei din luna august, în timp ce, în Argentina, suprafața cultivată de porumb a fost evaluată în creștere față de luna trecută, ajungând la un nivel record.

Totodată, exporturile de porumb au scăzut în Serbia și Rusia, însă s-au majorat în Ucraina. În ciuda unei recolte mai mici, oferta mare pentru export a Ucrainei și avantajele logistice sunt așteptate să acopere nevoia de import a UE.

Nu în ultimul rând, exporturile pentru 2016-2017 din Brazilia au fost evaluate în creștere, în timp ce
în SUA, imaginea de ansamblu pentru porumb în sezonul 2017-2018 este pentru o producție mai mare, un consum ceva mai mare în scop furajer dar mai mic în scop industrial, stocuri finale mai mari și prețuri mai mici.

În fine, stocurile globale pentru porumb au ajuns la valoarea de 202,5 milioane de tone, în creștere cu 1.6 milioane față de ultima lună.

La floarea-soarelui, prețul vehiculat de United Grain la nivelul zilei de 15 septembrie 2017 era de 1.347,22 lei tona metrică (preț CPT Constanța, în scădere), iar CerealeColectDistribution cumpăra materia-primă cu 1.385,71 la nivelul zilei de 13 septembrie 2017 (preț CPT, în creștere).

Aceeași USDA vorbește și despre producția internațională de floarea-soarelui care, în prezent, este în ușoară creștere.

preturi

Publicat în Piata agricola

Culturile de floarea-soarelui și porumb însămânțate în părțile de vest și de sud-vest ale țării, precum și în cele din nordul și estul Moldovei ar putea întâmpina „anumite probleme” la finalul acestui sezon agricol, a declarat directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu, miercuri, 6 septembrie 2017, cu ocazia lansării pe piață a Inovagria Meteo (aplicație suport pentru informare și decizie privind managementul fenomenelor meteo și agrometeo din România).

Informația este lansată în piață la doar 17 zile distanță de afirmațiile publice ale ministrului Agriculturii, Petre Daea, potrivit cărora procesul de recoltare a florii-soarelui a debutat cu aproximativ 10 zile mai devreme, pe fondul temperaturilor ridicate care au produs o coacere forțată a semințelor, lucrările fiind, pe atunci, în plină desfășurare în județele din sudul și sud-estul țării.

„Este posibil ca în părțile de vest și sud-vest ale țării să fie anumite probleme la culturile de floarea-soarelui și porumb și, nu în ultimul rând, în cele de nord și de est ale Moldovei”, a declarat pentru Revista Fermierului, Elena Mateescu. „Cu siguranță, tehnologia este foarte importantă în contextul așteptărilor privind producțiile, pentru că efectele sunt diferențiate. Astfel, dacă au fost aleși hibrizi cu perioadă diferită de vegetație - de la extratimpurii, timpurii și până la tardivi -, cu însămânțarea în diferite epoci și, nu în ultimul rând, cu un grad de rezistență la ceea ce înseamnă arșița și seceta în lunile de vară (observăm că fenomenele se accentuează în special în a doua jumătate a acestui anotimp), toate acestea pot asigura un procent bun de producție”.

Prezent la sediul ANM, vicepreședintele celei mai mari organizații de producători agricoli de cultură mare (LAPAR), Gheorghe Albu, a precizat pentru Revista Fermierului că producțiile de floarea-soarelui și de porumb nu le vor depăși pe cele de anul trecut, iar în ceea ce privește randamentele din ferma sa, acestea ar putea fi chiar puțin mai mici decât cele din 2016.

„În ferma mea nu am excelat cu producții față de anul trecut (și la porumb, și la floarea-soarelui), dar ne menținem pe aceeași linie, poate puțin mai jos față de 2016. Producția obținută, chiar în condițiile acestea de secetă, de arșiță, este satisfăcătoare și ne ajută la recuperarea cheltuielilor, a ne onora contractele de arendă și a plăti inputurile și datoriile către bănci, în care să ne mai rămână nu o cotă de profit, ci de dezvoltare”, a menționat oficialul LAPAR.

Tot el a spus că la nivelul fermierilor membri ai LAPAR, și prin raportări, precum și prin întâlnirile pe care aceștia le-au avut, s-a constat că la nivel de productivități, acestea se „mențin pe linia de plutire” față de anul trecut.

„Am avut colegi care au obținut în 2016 și 2.300 – 2.400 de kilograme de semințe de floarea-soarelui la hectar, dar și unii care au recoltat 4.000 kg/ha. La porumb, am avut membri LAPAR care au obținut cantități de porumb de 5-6 tone de boabe la hectar, iar alții (printre care și colegul nostru Sitaru) care au contabilizat chiar și 10-15 tone de porumb la hectar”, a spus Albu. „Pentru anul agricol 2016-2017, considerăm încheiat ciclul cu floarea-soarelui și cu porumbul pentru că o parte din ele le avem în hambar sau chiar le-am și valorificat. Avem producții realizate care variază între 2,3 și 4 tone la hectar la floarea-soarelui sunt unele care s-au realizat. Comparativ, producțiile de anul acesta sunt aproape egale cu cele de anul trecut”.

În ceea ce privește exploatația sa, Albu are sole de pe urma cărora a obținut și 3,6 tone de semințe de floarea-soarelui la hectar, iar pe altele, plasate pe alte forme de relief, nu a obținut decât maximum 2.000 kilograme/ha, în timp ce de pe doar 150 ha însămânțate cu porumb pentru boabe (suprafețe lucrate chiar de arendatori, pentru consum propriu), randamentul mediu a fost chiar și de 10 tone.

„Una peste alta, depășim o medie de 2,7 tone de floarea-soarelui la hectar producție, suprafața însămânțată fiind de 1.500 hectare”, a mai adăugat Gheorghe Albu. „La porumb, noi îl cultivăm în mare parte pentru furaje. Îl facem siloz și am obținut în jur de 40-45 de tone de porumb-siloz la hectar. O parte din suprafață, prin contractul de arendă, o avem dată proprietarilor de teren, pentru că marea majoritate sunt din mediul rural și au nevoie și de o plată în natură (porumb și grâu), iar acolo, pe aceste locuri, oamenii obțin în jur de 10 tone de porumb la hectar. Asta, bineînțeles, cu protecția perdelelor forestiere, cu aplicarea de tehnologii, cu mai puține treceri pentru a păstra apa în sol, cu introducerea de hibrizi rezistenți la arșiță și secetă. Ei cotă parte din suprafață, dar la nivel de fermă, la mine, totalizează aproape 150 ha suprafață însămânțată cu porumb pentru boabe”.

Anul trecut, țara noastră a ocupat primul loc în Uniunea Europeană (UE) atât la suprafața cultivată, cât și la producția de semințe de floarea-soarelui, cu cele 1,95 de milioane de tone de pe 1,01 milioane hectare. În schimb, la porumb a deținut supremația doar la suprafață, cu 2,49 de milioane hectare, fiind pe poziția a doua la producție, după Franța, cu circa 10 milioane de tone, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

În 2017, suprafața programată pentru însămânțări a fost de 2,6 milioane hectare la porumb și de peste un milion de hectare la floarea soarelui.

Publicat în Cultura mare

Dacă în urmă cu câteva zile, ministrul Agriculturii, Petre Daea, preciza pentru Agerpres că recoltatul precoce al florii-soarelui afectează „puțin” productivitatea, șeful și susținătorul său, Liviu Dragnea, președintele PSD și al Camerei Deputaților, a menționat marți, 22 august 2017, în cadrul unui eveniment care a avut loc în localitatea Bogata, județul Călărași, că sunt toate șansele ca la floarea-soarelui, România să fie pe primul loc în Europa, în acest an!

„Noi ne batem în Europa cu țările mari, ca și nivel de producție agricolă, și este un obiectiv major la nostru ca România să ajungă pe primul loc în următorii ani ca și producție agricolă la unele soiuri. De exemplu, sunt toate șansele ca la floarea-soarelui să fim pe primul loc în Europa. Acum vom fi poate pe locul trei după Franța și Germania; ne uităm cu atenție la Polonia. (...) Am speranțe că în următorii ani, România își va recâștiga locul pe care îl merită în ceea ce înseamnă producția agricolă din Europa”, a afirmat Dragnea cu ocazia vizitei în teren a sistemului de irigații din cadrul Amenajării Gălățui Călărași. „Toată lumea vorbește de potențialul agricol al României, numai că până acum nimeni nu l-a indentificat. Am vorbit cu domnul ministru (n.r. - Petre Daea) acum două luni de zile. Este în curs de finalizare acest proces de evaluare a potențialului agricol al României; nu este complicat de făcut. Am ajuns, de exemplu, la producții la grâu de peste 10 tone, ceea ce în România nu s-a mai întâmplat. Cel puțin acesta este potențialul agricol al României pe diverse categorii de produse”.

Pe de cealaltă parte, semne privind o producție de floarea-soarelui mai mică ar fi deja, conform spuselor ministrului Agriculturii, Petre Daea, fapt care ar trebui să ducă la o majoare a costurilor de achiziție a materiei prime. Potrivit afirmațiilor lui, citate de Agerpres, recoltarea florii-soarelui a debutat cu aproximativ 10 zile mai devreme ca urmare a temperaturilor ridicate. Acestea ar fi produs o coacere forţată a seminţelor, potrivit spuselor lui Daea, lucrările fiind în plină desfăşurare în judeţele din sudul şi sud-estul ţării.

„Recoltatul la floarea soarelui a început în plin peste tot în sudul ţării (...). Lucrările au început mai devreme la floarea-soarelui cu aproximativ 10 zile şi se vor derula şi în septembrie. Într-un fel, este bine că a început recoltatul mai devreme, pentru că se eliberează terenul pentru însămânţările de toamnă, dar dăunează un pic producţiei, fiind o coacere forţată din cauza temperaturilor ridicate, cu influenţe asupra bobului. Agricultorii accelerează recoltatul pentru că este o perioadă atipică; deşi frunzişul este verde, sămânţa a ajuns la maturare. Deocamdată, este prematur să spunem cum va fi producţia în acest an”, menționa pentru agenția de presă, Petre Daea.

Până mai zilele trecute erau recoltate aproape 12.000 de hectare cultivate cu floarea-soarelui în judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Constanţa, Prahova şi Argeş, anunța oficialul de stat, iar cele mai mari suprafeţe recoltate se regăsesc în judeţele Teleorman şi Dolj, fiecare cu peste 3.000 de hectare.

floarea soareluiCele mai recente informații din piață relevă că prețul florii-soarelui, la data de 22 august a.c., sărea cu puțin peste 1375 lei tona (CerealeColectDistribution, preț CPT Constanța), în condițiile în care cu 15 zile în urmă era de aproape 1383 lei tona (United Graind, preț CPT Constanța), confirmându-se astfel schimbările mai dese ale costului de achiziție.

Prețuri mici sunt și în Ungaria, spun cei de la AgroGo, chiar dacă fluctuațiile nu sunt așa de mari. Datele Bursei din Budapesta indică faptul că prețurile au scăzut simțitor pe măsură ce se apropie perioada de recoltare, însă în ultima perioadă diferențele de preț au fost destul de mici (la fel și volumele tranzacționate).

În 2017, România a ocupat primul loc în Uniunea Europeană (UE) atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţia de seminţe de floarea-soarelui, cu cele 1,95 de milioane de tone de pe 1,01 milioane hectare. Și în 2017, suprafaţa programată pentru însămânţări a fost de peste un milion de hectare la floarea-soarelui.

Prognoza agrometeorologică publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) pentru perioada 19 - 25 august arată că, în funcţie de data semănatului, floarea-soarelui va parcurge maturitatea în ceară şi deplină (10-100%), izolat fiind posibilă declanşarea lucrărilor de recoltare.

Publicat în Piata agricola

Potrivit analiștilor din piață, în ultima perioadă, în portul Constanța, prețurile CPT (vânzătorul plătește transportul până la destinație) raportate de traderi sunt mai mici, chiar dacă recoltatul a debutat cu circa 10 zile mai devreme, pe fondul unei coaceri forţate de temperaturile ridicate, cu influenţe asupra bobului, implicit asupra randamentelor.

Cele mai recente informații din piață relevă că prețul florii-soarelui, la data de 17 august a.c., sărea cu puțin peste 1375 lei tona (CerealeColectDistribution, preț CPT Constanța), în condițiile în care cu 15 zile în urmă era de aproape 1383 lei tona (United Graind, preț CPT Constanța), confirmându-se astfel schimbările mai dese ale costului de achiziție.

Prețuri mici sunt și în Ungaria, spun cei de la AgroGo, chiar dacă fluctuațiile nu sunt așa de mari. Datele Bursei din Budapesta indică faptul că prețurile au scăzut simțitor pe măsură ce se apropie perioada de recoltare, însă în ultima perioadă diferențele de preț au fost destul de mici (la fel și volumele tranzacționate).

Semne privind o producție de floarea-soarelui mai mică ar fi deja, conform spuselor ministrului Agriculturii, Petre Daea, fapt care ar trebui să ducă la o majoare a costurilor de achiziție a materiei prime. Potrivit afirmațiilor lui, citate de Agerpres, recoltarea florii-soarelui a debutat cu aproximativ 10 zile mai devreme ca urmare a temperaturilor ridicate. Acestea ar fi produs o coacere forţată a seminţelor, potrivit spuselor lui Daea, lucrările fiind în plină desfăşurare în judeţele din sudul şi sud-estul ţării.

„Recoltatul la floarea soarelui a început în plin peste tot în sudul ţării (...). Lucrările au început mai devreme la floarea-soarelui cu aproximativ 10 zile şi se vor derula şi în septembrie. Într-un fel, este bine că a început recoltatul mai devreme, pentru că se eliberează terenul pentru însămânţările de toamnă, dar dăunează un pic producţiei, fiind o coacere forţată din cauza temperaturilor ridicate, cu influenţe asupra bobului. Agricultorii accelerează recoltatul pentru că este o perioadă atipică; deşi frunzişul este verde, sămânţa a ajuns la maturare. Deocamdată, este prematur să spunem cum va fi producţia în acest an”, a menționat pentru agenția de presă Petre Daea.

Au fost recoltate aproape 12.000 de hectare cultivate cu floarea-soarelui în judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Constanţa, Prahova şi Argeş, a anunțat oficialul de stat, iar cele mai mari suprafeţe recoltate se regăsesc în judeţele Teleorman şi Dolj, fiecare cu peste 3.000 de hectare.

Anul trecut, țara noastră a ocupat primul loc în Uniunea Europeană (UE) atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţia de seminţe de floarea-soarelui, cu cele 1,95 de milioane de tone de pe 1,01 milioane hectare. Și în 2017, suprafaţa programată pentru însămânţări a fost de peste un milion de hectare la floarea-soarelui.

Prognoza agrometeorologică publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) pentru perioada 19 - 25 august arată că, în funcţie de data semănatului, floarea-soarelui va parcurge maturitatea în ceară şi deplină (10-100%), izolat fiind posibilă declanşarea lucrărilor de recoltare.

Publicat în Știri interne

În săptămâna 31 iulie – 6 august 2017, prețurile la export pentru grâul din Rusia au scăzut după o perioadă de 11 săptămâni de majorări și stabilizări, ca urmare a intensificării procesului de recoltare în țările producătoare de la Marea Neagră, afirmă analiștii, citați de Reuters.

Situația prețurilor pare a fi una de domino, în condițiile în care prețurile din România sunt aliniate celor din Rusia și Ucraina printr-un „cordon ombilical” invizibil.

Rusia, Ucraina și Kazahstanul (cei care, de altfel, dau și „ora exactă” în bazinul Mării Negre) previzionează exporturi cantitativ importante în sezonul agricol 2017-2018, în condițiile în care condițiile agrometeo din ultima perioadă au dat speranțe fermierilor din aceste trei țări pentru a-și păstra stocurile de legătură.

Potrivit unei note date presei de IKAR, agenția de consultanță în agricultură, prețurile grâului rusesc la Marea Neagră cu un procent de proteină de 12,5 la sută, cu livrare în august, gravitau în jurul sumei de 194 de dolari americani tona metrică (FOB), la finele săptămânii 31 iulie – 6 august 2017, în scădere cu doi USD TM față de cele înregistrate în săptămâna anterioară perioadei menționate.

În ceea ce privește prețurile pentru grâul cu 11,5% proteină, prețurile s-au contractat cu 179 dolari tona.

În ceea ce privește calitatea recoltei, în prezent există o polaritate, potrivit specialiștilor.

„Exportatorii spun că opțiunile sunt limitate în ceea ce privește grâul cu un nivel al proteinei de 13 la sută sau mai mare, dar că ofertele sunt din belșug pentru materia-primă cu un nivel al proteinei de 11,5 la sută sau mai mic”, a spus cei de la SovEcon, o altă firmă de consultanță cu sediul la Moscova.

Cei de la SovEcon au mai adăugat că prețurile la orz s-au majorat cu 4,5 dolari SUA, până la un total de 175-179 USD/TM, pe fondul unei cereri constante.

La nivelul datelor existente până la data de 2 august 2017, Rusia a exportat 2,6 milioane tone de cereale începând cu 1 iulie a.c. (debutul sezonului comercial 2017-2018), în creștere cu 21 la sută față de anul anterior. Asta include cele 1,6 milioane de tone grâu comercializate, nivel aflat în scădere cu 7,5 procente față de perioada similară a anului trecut.

La nivel intern (partea europeană a Rusiei), prețurile pentru grâul de clasă III au scăzut cu 125 ruble, până la un total de 9.050 ruble (151 dolari SUA) tona metrică, ex-works, conform SovEcov. Stocurile ex-works nu includ taxe de livrare.

„Prețurile scad sub presiunea informațiilor pozitive cu privire la noua recoltă și a stocurilor semnificative”, au mai adăugat analiștii SovEcon. Recoltatul cerealelor a fost întârziat în Rusia de vremea umedă instalată în anumite regiuni, situația însă se îmbunătățește pe zi ce trece.

Prețurile semințelor de floarea-soarelui de proveniență Rusia sunt în creștere cu 350 de ruble, până la un total de 19.950 ruble pe tona metrică, au mai adăugat cei de la SovEcon, citați de Reuters, în timp ce prețurile interne la uleiul de floarea-soarelui s-au majorat și ele cu 325 ruble până la un total de 44.325 ruble, iar cele la export au atins niveluri de 740 dolari americani tona.

Indexul IKAR al prețurilor la zahărul alb pentru sudul Rusiei a scăzut cu 79,6 dolari până la 543 dolari tona, la data de 4 august a.c., în condițiile unei cotații de 59,89 ruble pentru un dolar american.

Pentru grâul românesc, ora exactă e dată de Moscova și Kiev pe piețele strategice

Analiștii români vehiculează în prezent o situație verificată de cifre. Ei spun că grâul românesc are parte de o concurență acerbă din partea materiei-prime rusești și ucrainiene în cea mai mare parte a piețelor strategice de export. Practic, acesta este, în viziunea lor, principalul motiv pentru care cotația din porturile locale este aliniată aproape exact la cotațiile din celelalte puncte de export din bazinul Mării Negre.

La nivelul zilei de 6 august 2017, prețul tonei metrice de grâu pentru panificație era de 615 lei (ofertă cumpărare Landmar Moldova FCA, din fermă), iar cu două zile în urmă, oferta de cumpărare cereale Colect Distribution (CPT Constanța) era de 711,91 lei TM.

De asemenea, în data de 2 august 2017, oferta de cumpărare United Grain (CPT Constanța) era de 716,47 lei tona metrică, fiind dovedită astfel scăderea de preț la materia primă înregistrată și în Rusia.

În ceea ce privește floarea-soarelui, oferta de cumpărare Colect Distribution (CPT Constanța) era de 1371,83 lei la data de 4 august a.c. și de 1367,96 lei la data de 2 august 2017.

Potrivit rapoartelor USDA valabile pentru luna iulie 2017, producția de grâu din Rusia este estimată la 72 milioane de tone, adică mai mare cu trei milioane tone. Acestă estimare este bazată pe condițiile favorabile din acest an, similare celor de anul trecut, care au generat recolte record de grâu.

Același document relevă faptul că proiecția consumului de grâu la nivel global este de creștere, bazată în principal pe creșterea consumului din Rusia. Această creștere se datorează stocurilor mai mari de grâu.

Nu în ultimul rând, americanii apreciază că stocurile de grâu la nivel global au scazut față de luna trecută și au ajuns la 260.6 milioane tone.

Cu privire la floarea-soarelui, USDA apreciază că cdată cu creșterea suprafeței cultivate rezultată în urma reviziei statisticilor pentru sezonul 2016/17, se estimează și o creștere a producției de floarea soarelui pentru Ucraina.

Publicat în Piata agricola