grau - REVISTA FERMIERULUI

Șeful AGROSTAR, Nicolae Ștefan, a recunoscut în exclusivitate pentru Revista Fermierului că negociază atât cu parlamentari PSD, cât și cu omologi de-ai lor din PNL în vederea convingerii acestora (fie a unei singure facțiuni, fie a amândurora) să modifice Legea vânătorii și protecției fondului cinegetic, act normativ care aduce atingere gravă bunăstării oierilor români.

 

Negocierile AGROSTAR cu principalele partide politice vor avea loc în perioada următoare, în condițiile în care actualul ministru al Agriculturii, Achim Irimescu, pare a susține demersul legislativ de schimbare a legii cu pricina. Ștefan recunoaște însă că și-ar dori în plus ca atât PSD, cât și PNL să achieseze la dorința de modificare a actului normativ buclucaș, chiar dacă mulți dintre membrii Comisiilor de Agricultură din Parlament sunt printre altele și... vânători. Șeful AGROSTAR se teme însă de un posibil refuz al partidelor, situație care, în accepțiunea sa, ar fi „gravă” pentru oieri.

 

Dacă lucrurile vor ieși rău pentru crescătorii de oi, Nicolae Ștefan spune că singura soluție este de continuare a protestelor și după Sărbătorile de iarnă.

 

„Noi primul pas l-am făcut. Am avut o primă discuție cu ministrul Agriculturii (n.r. - Achim Irimescu), iar cu acesta am făcut un parteneriat pe zona aceasta, să ne susținem reciproc. El va face modificări la lege, astfel încât să găsim o soluție să suspendăm cumva aplicarea sa pe perioada de iarnă, să nu-i mai blocheze pe oameni cu oile, să-i lase până-n primăvară și, paralel cu acest demers, să schimbăm actul normativ. Marți (n.r. - 15 decembrie 2015) vom cere o discuție la Comisia pentru Agricultură. Și eu am discuții paralele și cu grupul PSD, și cu grupul PNL, să văd care este mai sincer și care vrea să preia din timona demersului modificării acestei legi.

 

Eu știu însă că va fi măcel. I-am spus și lui Nea' Marcel (n.r. - Marcel Andrei, vicepreședinte AGROSTAR și lider al oierilor): «Pe 15 o faci, dar va trebui și în ianuarie!». Acțiunea asta pe care o facem acum, semnalul acesta pe care îl dăm - și am înțeles că vor veni în București undeva la 2.000 – 3.000 de ciobani din țară - ăsta va trebui cumva să continue și după Sărbători. Vor spune cei cărora ne adresăm cu protestele că am urlat, am țipat, dar degeaba; ne va trece. Eu m-am asigurat deja de sprijinul Ministerului, facem acțiunea aceasta, suntem în negocieri și cu grupurile astea (să vedem care din ei sunt dispuși să preia modificările) astfel încât să semnăm un acord fie cu PSD, fie cu PNL, fie cu ambele. În cazul nedorit în care nu semnăm cu niciunul, atunci va fi foarte grav pentru noi. Încercăm să vedem ce putem face. Important este că ne susține Ministerul. Dacă MADR, Guvernul susțin modificarea legii, pentru oamenii noștri este o bilă albă”, a afirmat președintele AGROSTAR.

 

Că este aproape de oieri, cel puțin verbal (deocamdată), Achim Irimescu dă dovadă prin declarațiile sale.

 

„Eu le-am dat dreptate în mare parte. Faptul că s-a limitat numărul de câini, faptul că nu-i lasă să pășuneze ridică mari probleme oierilor. Ministerul poate veni cu amendamente la actul normativ, dar pentru asta, sigur, avem nevoie a fermierii să vină la noi, iar noi să mergem pe circuit”, a spus ministrul Agriculturii, chiar dacă cu jumătate de gură a recunoscut totodată că nu este fanul protestelor: „Dacă asta este singura cale (n.r. - protestele oierilor), asta este. Eu le-am spus însă - dacă noi inițiem procedura pentru amendarea legii, n-au de ce să mai demonstreze. Îi așteptăm să vină la discuții”.

 

Crescătorii de oi nu mai au răbdare (și încredere deopotrivă) și se plâng însă că deja au început să primească amenzi de la reprezentanți ai Gărzii Naționale de Mediu pentru „distrugerea faunei” ca urmare a tranzitării terenurilor agricole, motiv pentru care au și organizat acest protest de amploare. Și asta pe lângă abuzurile vânătorilor (câini împușcați etc., acțiuni semnalate de oieri încă din primăvară).

 

În opinia lui Nicolae Ștefan, acest protest ar fi trebuit să aibă loc imediat după aprobarea actului normativ, însă oierii din AGROSTAR au fost reticenți.

 

„Ca vânătorii să intre pe terenul oierilor și să le împuște animalele, să n-ai dreptul decât la nu știu câți câini, să nu poți pe această perioadă de iarnă să-ți muți oile, să le pășunezi; cineva le-a dat crescătorilor de oi niște interdicții foarte urâte. Mai nou, se pare că există o circulară în teritoriu la Garda Națională de Mediu (GNM), bază pentru a-i amenda pe capete pe oieri pentru că «distrug fauna». Pe proprietatea mea eu n-am voie să pasc oile? E o nebunie!”, a spus Nicolae Ștefan.

 

„Eu tot i-am dus pe colegii mei pe la comisiile parlamentare. La Comisia de Mediu nu m-am băgat pentru că eu l-am rugat ieri pe Achim să facem o discuție patronată de Agricultură și cu reprezentanții Mediului, și cu noi. Vrem să facem o comisie interministerială, să-i atragem pe cei de la Mediu și să-i determinăm să cedeze din nebunia aceea pe care au scris-o acolo. Ieri (n.r. - 10 decembrie a.c.) am avut marea întâlnire cu Achim (n.r. - Irimescu) la ora 14. El susține în totalitate schimarea legii, dar din păcate cred că au fost interese mari prin Parlament. Au amețit-o, au zăpăcit-o (n.r. - Legea vânătorii). Cred că vânătorii ăștia au acolo o putere de lobby mai mare decât au membrii AGROSTAR. Ai noștri (n.r. - Sindicatul Crescătorilor de Ovine prin Marcel Andrei, vicepreședinte Agrostar), din păcate, nu m-au ascultat. Eu în momentul în care am văzut că totuși iese legea, le-am zis că neapărat trebuie să schimbăm strategia și să trecem la acțiuni de presiune pentru că actul normativ avea să treacă până la urmă de Legislativ. Așa s-a și întâmplat. Eu i-am spus lui Marcel Andrei că nu este în regulă, că legea va fi pusă în aplicare și că se va trezi la iarnă că va veni și va plânge. Acum, când au început cu amenzile și au început cei de la Garda Națională de Mediu (GNM) să-și ia atribuțiunile în serios, gata s-a declanșat apocalipsa”.

 

Oierii, din nou în stradă. Cine. De ce. Unde.

 

Federația Națională a Sindicatelor din Agricultură, Alimentație, Tutun, Domenii și Servicii Conexe AGROSTAR protestează marți, 15 Decembrie, 2015, în fața Parlamentului (intrarea Izvor), începând cu ora 12.00, față de prevederile din Legea vânătorii, care încalcă grav dreptul la proprietate, interzic înfiinţarea, întreţinerea sau recoltarea culturilor agricole, fără asigurarea protecţiei faunei de interes cinegetice și limitează numărul de câini pe care crescătorul de animale îl poate deține.

 

„Legea 407/2006 a suferit, în decursul timpului, nenumărate modificări, dar odată cu modificările aduse în anul 2015 apare o noutate, și anume aceea că «pe terenul proprietate crescătorul de animale nu mai poate pășuna». Concret, articolul 23 din Legea 149/2015 dispune: «(1) În scopul gestionării durabile a faunei cinegetice, se interzic: ...c) păşunatul animalelor domestice în terenul agricol între 6 decembrie şi 24 aprilie», a precizat secretarul general al AGROSTAR, Horațiu Raicu, într-un comunicat de presă.

 

Practic, se menționează în document, legiuitorul nu face altceva decât să încalce flagrant dreptul de proprietate statuat de art. 44 din Constituția României. Practic, agricultorilor care cresc animale „li se suspendă dreptul de proprietate”. Prin acest act normativ, legiuitorul uită atributele conferite de dreptul de proprietate: posesia, folosinţa şi dispoziţia.

 

„Totodată lit.e a aceluiași articol dispune: «e) înfiinţarea, întreţinerea sau recoltarea culturilor agricole, fără asigurarea protecţiei faunei de interes cinegetic;», faună pe care legiuitorul a avut grijă să o definească, potrivit lit.m), art.1 din Legea 407/20016 - «(...) faună de interes cinegetic - totalitatea exemplarelor din populaţiile din speciile de faună sălbatică prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, existente pe teritoriul României;», explică Horațiu Raicu.

 

Mai pe înțelesul tuturor, dacă există doi iepuri sălbatici în cultură, nu mai poți face nimic.

 

Nu în ultimul rând, legiuitorul s-a îngrijit și de numărul de câini care pot păzi turma, limitând numărul acestora.

 

Este total anormal ca într-un an în care agricultura a fost lovită crunt de secetă, se arată în comunicat, pentru care nici până în acest moment nu s-au acordat despăgubiri, să promovăm un astfel de act normativ, care nu face altceva decât să mai pună o povară în plus pe umerii agricultorilor și așa decapitalizați. În loc să facem politici agricole durabile, venim cu tot felul de acte normative în măsură să pună piedici.

 

O altă „bubă” în capul oierilor a apărut tot ca urmare a modificării Legii vânătorii și protecției fondului cinegetic. Aceiași parlamentari români au stabilit că, la şes, ciobanii pot avea la stână doar un câine. La deal sunt permişi doi, iar turmele de la munte pot fi păzite de cel mult trei câini. Cine o încalcă, riscă amenzi de până la 1.500 de lei. Crescătorii de oi sunt revoltaţi şi spun că nu pot păzi sute de ovine cu doar trei câini, aşa cum cred parlamentarii.

 

Completarea Legii vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic a fost făcută după ce vânătorii au reclamat că animalele folosite pentru paza turmelor omoară iepuri şi căprioare. Soluţia găsită a fost limitarea, prin lege, a numărului de câini pe care ciobanii au voie să-i crească. Cei de la şes au dreptul la un singur animal.

 

Datele AGROSTAR relevă că țara noastră deține circa opt milioane de ovine și oieri, undeva la 300.000-400.000. (Ionel Văduva)

Publicat în Ultimele noutati

Despre efectele potențial perverse asupra României ca urmare a celui mai nou embargou impus de Rusia Turciei pe zona de legume-fructe (după doborârea unuia dintre avioanele sale de luptă Suhoi 24 de către aviaţia turcă), despre completarea Legii vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic care a fost făcută după ce vânătorii au reclamat că animalele folosite pentru paza turmelor omoară iepuri şi căprioare, despre cum au căzut peste 112.000 de fermieri testul avansului pe suprafață din cauză că nu au avut șansa ca butonul AC (Control Administrativ/aprobat pentru avans) să afișeze, în timp util, un răspuns convenabil în dreptul numelui lor, cât și despre mandatul pe care Achim Irimescu îl va avea la Consiliul de Miniștri, într-un experiment de presă pe care l-am demarat astăzi.

 

Practic, i-am propus ministrului de resort să comenteze trei știri culese din presa centrală și de specialitate și să-și exprime poziția vizavi de cele prezentate.

 

Prima pe lista Revistei Fermierului a fost știrea conform căreia embargoul decretat de Rusia împotriva Turciei după doborârea unuia dintre avioanele sale de luptă Suhoi 24 de către aviaţia turcă va fi limitat la fructe şi legume, dar va putea fi extins.

 

„Aceste măsuri (...) nu constituie decât un prim pas şi ar putea fi extinse dacă va fi necesar”, avertiza nu demult premierul rus Dmitri Medvedev.

 

„Un decret semnat sâmbătă de preşedintele Vladimir Putin prevede un evantai de măsuri de retorsiune - de la restricţii comerciale la interdicţia angajării de lucrători turci -, stabilirea punerii lor în practică intrând acum în sarcina Guvernului. În ce priveşte produsele interzise, va fi vorba de două grupe principale: legumele, inclusiv tomatele, şi fructele”, preciza la rândul său vicepremierul Arkadi Dvorkovici.

 

Măsurile nu vor fi aplicate imediat, aşa încât ”consumatorii şi comercianţii să aibă timp, câteva săptămâni, să găsească alţi furnizori” şi să se evite astfel „noi creşteri de preţuri pe piaţa internă”.

 

Replica lui Irimescu a fost scurtă, la obiect și a avut în vedere ca obiectiv principal reinstaurarea controalelor asupra transporturilor de legume și fructe cu proveniență Turcia, la capitolul reziduuri de pesticide, făcând referire la o posibilă redirecționare a produselor blocate de ruși către România (cum s-a întâmplat în cazul embargoului impus de aceiași ruși europenilor, americanilor, australienilor, canadienilor etc ca replică la nemulțumirile vesticilor privind intervenția din Crimeea).

 

„Cum s-a întâmplat cu blocada Rusiei pe produsele europene, la fel se va întâmpla și în cazul Turciei. Polonezii nu le-au mai dat fructele și legumele pe ajutorul de criză, ci le-au vărsat în România pe prețuri mai mici, dar tot au avut de câștigat. Ce dădea Uniunea Europeană a fost foarte redus ca nivel de compensare”, a apreciat șeful MADR. „E posibil, e posibil (n.r. - redirecționarea legumelor și fructelor turcești de pe piața rusă către România). Sigur, aici trebuie să luăm noi măsuri. Ar trebui să reintroducem ce-am făcut eu atunci când am fost în țară (n.r. - pe poziția de secretar de stat în Guvernul Ponta): controlul mai des al camioanelor la, de exemplu, reziduuri de pesticide, de produse chimice în legume și fructe. În momentul de față acest lucru nu se face. Teoretic, acest control ar trebui să existe, măcar prin sondaj, din când în când. La vremea când eram eu secretar de stat, mi se spunea mai mereu însă că nu funcționează aparatura specifică de control”, a precizat Irimescu, făcând referire voalată la faptul că aceia care erau îndrituiți să întreprindă controale... să spunem că evitau acest lucru.

 

Irimescu îi așteaptă pe oierii care vor să protesteze pe 16 decembrie, să vină la el în birou pentru a găsi soluții de amendare a Legii vânătorii

 

O nouă „bubă” în capul oierilor a apărut ca urmare a modificării Legii vânătorii și protecției fondului cinegetic. Parlamentarii au stabilit că, la şes, ciobanii pot avea la stână doar un câine. La deal sunt permişi doi, iar turmele de la munte pot fi păzite de cel mult trei câini. Cine o încalcă, riscă amenzi de până la 1.500 de lei. Crescătorii de oi sunt revoltaţi şi spun că nu pot păzi sute de ovine cu doar trei câini, aşa cum cred parlamentarii.

 

Completarea Legii vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic a fost făcută după ce vânătorii au reclamat că animalele folosite pentru paza turmelor omoară iepuri şi căprioare. Soluţia găsită a fost limitarea, prin lege, a numărului de câini pe care ciobanii au voie să-i crească. Cei de la şes au dreptul la un singur animal.

 

Și aici, Irimescu a fost tranșant: „Eu le-am dat dreptate în mare parte. Faptul că s-a limitat numărul de câini, faptul că nu-i lasă să pășuneze ridică mari probleme oierilor. Ministerul poate veni cu amendamente la actul normativ, dar pentru asta, sigur, avem nevoie a fermierii să vină la noi, iar noi să mergem pe circuit”, a spus ministrul Agriculturii.

 

În ceea ce privește amenințarea cu protestele în data de 16 decembrie, Irimescu a precizat: „Dacă asta este singura cale (n.r. - protestele oierilor), asta este. Eu le-am spus însă: dacă noi inițiem procedura pentru amendarea legii, n-au de ce să mai demonstreze. Îi așteptăm să vină la discuții”, a conchis pe acest subiect Achim Irimescu.

 

Cei 112.841 fermieri rămași fără avans din subvenția pe suprafață vor avea prioritate la „plățile normale” prin regionalizare

 

Motivul pentru care mai bine de 112.000 de fermieri nu și-au primit avansul din subvenție ar fi acela că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) lucrează cu două tipuri de liste aferente fiecărei scheme de plată: „white list” - lista albă și „black list” - lista neagră. Conform specialiștilor, un fermier ar putea apărea pe lista neagră doar din cauza unei erori apărută în sistemul informatic, situație care se poate remedia într-un anumit termen. Fiecare eroare generată de sistemul informatic primește un număr și un timp de rezolvare.

 

Anul acesta, pe lista albă au fost înșirați producătorii agricoli din toată țara, eligibili pentru plata avansului. Atunci când a fost introdusă în modulul de plăți avans, lista albă ar fi generat în dreptul fermierilor multiple răspunsuri. Unii au selectat răspunsul „AC aprobat pentru avans”, mai exact „Control Administrativ aprobat pentru avans”. În cazul acestor beneficiari norocoși, butonul a fost funcțional instantaneu, fapt care a și făcut ca dosarul să nu se întoarcă cu eroare.

 

Alții însă au avut parte de surprize neplăcute. Cei peste 112.000 de fermieri rămași fără bani au avut parte de mesajul „Neverificat pentru avans” sau „Deschis, este necesar Controlul Administrativ (AC), neverificat”. Practic, din cauză că nu au avut șansa ca butonul AC să afișeze în timp util un răspuns convenabil în dreptul numelui lor (AC sau În curs de autorizare), aceștia au rămas fără bani.

 

Pentru a veni însă în ajutorul lor, ministrul Irimescu va aplica principiul regionalizării. Mai exact, APIA îi va identifica cu prioritate pe cei 112.841 de fermieri din regiunile care au fost controlate sau nu fac obiectul controlului și, chiar dacă nu vor apuca toți să-și primească banii, oficialul guvernamental speră la câteva zeci de mii de beneficiari cu banii în cont.

 

„Încerc să fac un lucru util, mai exact să forțez lucrurile, astfel încât să pot din cei care au fost între 602.159 și 715.000 să-i plătesc cu prioritate, pentru că ei erau intrați pe circuit, n-au făcut obiectul controlului. Plățile normale vor fi făcute doar atunci când s-a finalizat controlul. Atunci voi aplica regionalizarea. Trebuie să identific din cei 112.841 pe cei care se află în niște regiuni care au fost controlate sau nu fac obiectul controlului; sper eu, poate că nu pe toți, dar măcar câteva zeci de mii bune (50.000 – 60.000). Aceste plăți nu cred însă că vor fi făcute mai devreme de înainte de Crăciun. Dacă reușesc să-i plătesc până la sfârșitul anului este mare lucru”, a apreciat Irimescu.

 

Plec la Consiliul de Miniștri cu mandat de păstrare a cotei de pescuit la calcan

 

Pentru că de deplasarea de săptămâna viitoare la Consiliul de Miniștri ai agriculturii din UE știam deja, l-am întrebat pe Achim Irimescu cu ce mandat pleacă la Bruxelles. Domnia sa ne-a explicat că, în decembrie, se discută întotdeauna cotele la pescuit pe Marea Neagră, motiv pentru care principalul obiectiv va fi păstrarea cotelor de pescuit la calcan, respectiv asumarea unor demersuri de protejare a rechinului Câine de mare, aflat în pericol din cauza braconajului.

 

„Datele furnizate de institutul nostru de la Constanța sunt proaste. Noi avem trei pești de interes economic, practic până acum doi: primul a fost șprotul la care avem cotă de 1.250 de tone pe an, dar nu-l pescuim că nu există interes economic și calcanul 42,5 tone, oficial (din culise se spune că s-ar bracona și de 10 ori în plus). În acest context, din datele furnizate de cercetătorii noștri a rezultat că există un mare risc pentru rechinul Câinele de mare din Marea Neagră; vor să introducă cotă pentru el. Se ia media ultimilor ani care România duce la câteva tone.

 

Eu vreau să mă duc să lupt pe rollover, adică continuarea cotei la calcan, în condițiile în care UE vrea să reducă nivelul la zero. Eu vreau să continui să am cifra oficială de 42,5 tone. În momentul în care avem zero, nu mai putem raporta nimic. Atâta timp cât există cotă, nu cântărește nimeni dacă în contul a două au fost prinse 20 de tone. Însă, când cota este zero, «ești prins, ești omorât!». Noi ne luptăm pentru micii pescari. Pe partea de rechin vom cere amânarea până la anul viitor că se vor lua măsuri tehnice, se va reduce perioada de pescuit ș.a.m.d.”, a conchis ministrul Agriculturii. (I.V.)

Publicat în Știri interne

Începând cu 3 decembrie 2015, Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) are un nou Consiliu Director care a fost mandatat de Adunarea Generală sa conducă activitățile Alianței pentru perioada 2015 – 2016, președinte al acestui for fiind desemnat Andrei Măruțescu, Head of Corporate Affairs CU România și Republica Moldova Syngenta, potrivit unui comunicat de presă remis la redacție.

 

„Alianța este condusă de o Adunare Generală care este organul de conducere alcătuit din totalitatea membrilor și administrată de Consiliul Director, care asigură punerea în executare a hotărârilor Adunării Generale.


Noul Consiliu Director are, ca Presedinte, reprezentantul companiei Syngenta, Andrei Măruțescu. Funcția de vice-președinte a fost preluata de reprezentantul companei Pioneer Hi-Bred, Cristina Anca Cionga. Al treilea membru în CD, cu funcția de trezorier, a revenit pentru încă un an companiei KWS, care l-a desemnat pe Hristofor Michelis, iar compania Limagrain și-a păstrat poziția de cenzor prin Ion-Liviu Lăpădătescu”, se precizează în document.

 

Alianţa Industriei Seminţelor din România (AISR) a fost fondată în anul 2012, cu obiectivul de a reprezenta vocea industriei de semințe din România și de a asigura un dialog deschis și permanent cu toate asociaţiile profesionale şi patronale din agricultura românească, precum si cu autoritățile, în procesul de reglementare a seminţelor certificate din țara noastră.

 

AISR își desfășoara activitatea pe grupuri de lucru, care sunt constituite din experți ai companiilor membre, ce acoperă diferite arii de interes în zona de activitate din sectorul de semințe.

 

Alianța Industriei Semințelor din România reprezintă un segment de peste 70% din piața domestică, reunind zece mari companii (Bayer, Caussade, Euralis, KWS, Limagrain, Maisadour, Monsanto, Pioneer, RAGT, Syngenta), care produc și furnizează semințe de calitate, adaptate condițiilor de cultură din țara noastră, oferind soluții durabile fermierilor.

 

AISR își propune să organizeze, și în 2016, întâlniri cu mass-media, cu reprezentanţi ai publicului larg în vederea informării cât mai corecte asupra domeniului seminţelor certificate.

Publicat în Știri interne

Ministerul Agriculturii și-a dublat numărul de angajați în ultima perioadă, iar salariile sunt „destul de bune”, însă personalul nu ar fi atins aceeași cota de performanță așteptată (România va pierde 800 de milioane de euro fonduri europene), a declarat șeful instituției amintite, Achim Irimescu, cu ocazia evenimentului de lansare a platformei de dialog pentru dezvoltarea integrată a mediului rural în România care a avut loc la București în prima decadă a lunii decembrie a.c.

 

Deja, practic, nu mai este niciun secret că Irimescu își dorește o reformă a întregului aparat de conducere a Ministerului pe care îl conduce, cât și a instituțiilor aflate în subordinea MADR. Asta chiar dacă, uneori, din cauza problemelor pe care potențialii manageri le au cu legea, cu foștii subalterni sau sunt în conflict de interese, ministrul Agriculturii în exercițiu este nevoit să lucreze cu același personal pe care îl critică.

 

În opinia sa, angajații din organigrama MADR au salarii „destul de bune”, în ciuda faptului că nu s-a reușit utilizarea integrală a banilor europeni, țintele „de serviciu” ale șefului de la Ministerul Agriculturii fiind în acest caz șeful interimar de la APIA, fostul director general AFIR (și alții).

 

Irimescu pare să întrevadă un lanț vicios care leagă incapacitatea administrativă a agențiilor de plăți de faptul că tinerii de la sat preferă să emigreze și nu să se angajeze în sisteme de antreprenoriat finanțate din bani europeni.

 

Mai mult, Achim Irimescu nu are încredere nici potențiali antreprenori de la sat. El a afirmat cu subiect și predicat că și dacă ar da gratuit 50.000 de euro, „primul ieșit în calea sa” nu ar ști ce să facă cu banii.

 

„Atâta timp cât salariile oferite în agricultură nu vor fi suficient de mari, lumea va continua să plece, să-și desfășoare activități în vest. Sigur că fiecare fermier mare care are nevoie de forță de muncă, are un calcul de eficiență. Este clar că el va căuta să plătească cât mai ieftin forța de muncă și să aibă profit cât mai mare. (...) Cred că ar trebui văzute salariile ca o corelație între performanță, eficiență și venit. Avem în Ministerul Agriculturii salarii destul de bune. Din păcate, n-am reușit să folosim integral banii europeni; înseamnă că nu ne-am atins scopul în ceea ce privește eficiența noastră, a administrației. Avem administrație foarte multă. Ministerul (n.r. - Agriculturii) aproape s-a dublat ca număr de angajați în ultima perioadă, dar nu s-a întâmplat la fel cu eficiența noastră”, a spus Achim Irimescu. „Nu știu dacă eu aș merge în mediul rural și aș da gratuit 50.000 de euro primului (n.r. - tânăr) ieșit în cale dacă va ști să folosească banii cum trebuie. Avem și birocrație, avem și multe cerințe care trebuie respectate, dar este o mare problemă pe care n-am reușit s-o rezolvăm din '90 până acum și dacă în continuare nu reușim să facem un film exact unde ne aflăm, ceea ce trebuie să facem și cu ce mijloace, nu vom face decât să modernizăm satul ca pe oricare oraș din România sau din Europa”.

 

Șeful de la MADR a mărturisit în fața audienței formate atât din actuali guvernanți, cât și din oficialități europene (de origine română spre norocul nostru) că vom fi obligați să dăm înapoi celor de la Comisia Europeană mai mult de 800 de milioane de euro din cauza incapacității accesării corecte și la timp a a acestor bani. Și asta în ciuda faptului că afacerile create din aceste fonduri ar fi putut crea și mai multe locuri de muncă (extra agricole), oportunități care nu ar fi generat valuri întregi de emigranți către Vest cu origini în satul românesc.

 

Nici măcar o strategie de care unul dintre invitați vorbea (Vasile Dâncu) nu ar salva mare lucru, în condițiile în care Irimescu spune că românii sunt buni la astfel de demersuri... fără finalitate.

 

„Cel puțin 800 de milioane (n.r. - de euro) vor fi returnați Comisiei Europene și e dureros că se întâmplă așa. Cu 800 de milioane de euro se puteau face multe afaceri în mediul rural, unele care să aducă o viață mai bună fermierilor și, mai ales, celor care își desfășoară activitatea în afara agriculturii. Din păcate, în mediul rural, principalul furnizor de locuri de muncă este totuși agricultura”, a spus Irimescu. „Cred că provocarea nr. 1 este să stabilim o strategie. Deși, aici nu cred că este punctul nostru forte. Am stabilit la strategii, nu știu câte din '90 și până acum, și niciuna nu a fost menită să poată oferi ceea ce ne dorim cu adevărat. Vom scrie și de această dată o nouă strategie. Sigur, o strategie sper eu să fie a mediului rural, într-adevăr”.

 

Nu în ultimul rând, Irimescu a mai precizat că este „efectiv șocat” că țara noastră are parte de o Politică Agricolă Comună (PAC) care introduce înverzirea, dar că prea puțini fermieri autohtoni și-au și propus să-și stabilească perdele forestiere de protecție.

 

„Avem în fiecare an probleme cu viscolul. La fel, nu reușim să asigurăm și în cea mai mare parte sunt terenuri agricole pe lângă drumurile naționale. (...) Așteptăm un parteneriat. Nu să venim doar să cerem, ci să venim și cu soluții”, a conchis ministrul Irimescu, oficial guvernamental care în primele sale zile după primirea portofoliului declara că pentru domnia sa, fermierul român este „rege”!

 

De salarii a vorbit inclusiv Angela Filote, Șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România. În accepțiunea sa, crearea platformei de dialog pentru dezvoltarea integrată a mediului rural reprezintă un moment de cotitură pentru țara noastră, unul care ne oferă o modalitate diferită de a privi la creșterea economică.

 

Din poziția pe care o deține, Filote spune că rata de creștere economică de care se bucură țara noastră în prezent nu se simte la nivelul cetățeanului, una bazată pe consum și pe salarii mici.

 

„Văd în crearea acestei platforme, în acest moment, o oportunitate extraordinară de cotitură. Și când zic de cotitură, mă refer iarăși la felul în care ne uităm la mediul rural din România și la modelul de creștere economică pe care ni-l dorim în România. România, în acești 25 de ani de după Revoluție, a avut un model de creștere economică care a generat creștere economică: iată, România este unul din statele membre cu cele mai impresionante rate de creștere economică, fără a genera însă și creșterea economică la nivelul cetățeanului. Este o creștere bazată pe consum, este o creștere bazată destul de mult pe salarii destul de mici. Or, o creștere economică durabilă se bazează pe producție, iar acea creștere care îi acordă satisfacție și cetățeanului este cea care duce la creșterea salariilor”, a precizat oficialul european.

 

Aderarea la Uniunea Europeană și supermarketurile au dat o lovitură țăranului român, similară cu colectivizarea

 

Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Vasile Dâncu, a recunoscut în fața a doi oficiali europeni (români la origine) că integrarea în Uniunea Europeană a dat o lovitură dură țăranului român, alături de marile rețele de retail, magazine care nu respectă inclusiv legi actuale care protejează micul producător agroalimentar român.

 

„Astăzi, supermarketurile noastre și, mai ales, anul 2007, au dat o lovitură, dincolo de colectivizare și alte lucruri; integrarea în Uniunea Europeană, să fim foarte sinceri, a dat o lovitură mortală țăranului român, în condițiile în care complexul industrial agrar din Europa a venit peste noi precum tancurile sovietice. Cei care ne întoarcem acasă de Sărbători și ne întoarcem la părinți și la vecini, știm asta foarte bine. La noi s-au dat legi legate de produsele românești din obligația de a avea produse autohtone în supermarketuri, dar nu se respectă această lege. Avem organisme minunate de control, dar nimeni nu respectă acest lucru”, a mărturisit Dâncu.

 

El a mai adăugat că România are nevoie în prezent de o nouă strategie, una care ar trebui să fie „națională”.

 

„Numai strategii globale... sunt greu de aplicat în România. Dacă suntem ultima civilizație rurală, atunci este clar că nu există un model european pentru asta. Trebuie să gândim noi această strategie și mă bucur că suntem trași de mânecă prin aceste platforme de dezbatere în care încearcă toată lumea să ne trezească pe noi înșine să facem asta”, a concluzionat membrul cabinetului Cioloș.

 

Organizatorii evenimentului și-au propus să ca prin intermediul acestei platforme să se identifice principalele provocări de dezvoltare cu care se confruntă zonele rurale, având în vedere discrepanța dintre ponderea lor în populația activă din România (28%) și contribuția la PIB (4,6%).

 

„Deși rata de ocupare în agricultură a fost de 28% în 2014, contribuția acestui sector economic la PIB este de doar 4,6%. Aceste cifre reflectă o productivitate scăzută și o lipsă de alternative reale și arată, în același timp, sub-ocuparea în agricultura de subzistență. Potențialul de creștere în agricultură este limitat de structura polarizată a exploatațiilor agricole și de fragmentare. Accesul la împrumuturi bancare este dificil, în timp ce lanțurile de aprovizionare și piețele locale rămân subdezvoltate. Crearea de locuri de muncă și diversificarea activităților din mediul rural întâmpină dificultăți substanțiale.

 

Rata sărăciei și a excluziunii sociale rămâne foarte ridicată (55%), reprezentând un procent aproape dublu comparativ cu mediul urban. În ceea ce privește educația, discrepanța între mediul rural și cel urban începe să se manifeste de la vârste timpurii și devine mai pronunțată pe măsura ce se avansează în ciclurile de învățământ. Rata abandonului școlar timpuriu este de trei ori mai mare în mediul rural față de mediul urban, în timp ce participarea la învățământul superior secundar și la învățământul terțiar rămâne scăzută, rezultând în dobândirea de competențe scăzute. În același timp, accesul la îngrijire medicală și furnizarea de servicii sociale rămâne limitat. Infrastructura de bază este subdezvoltată, având un impact negativ asupra calității vieții și reprezentând un obstacol major în calea creșterii economice în zonele rurale”, se arată în documentul de poziție al platformei.

 

Conferința face parte din seria de evenimente „AICI EUROPA”, care au ca scop stimularea dezbaterilor cu privire la priorităţile Uniunii Europene, în strânsă legătură cu agenda publică naţională din România. (I.V.)

Publicat în Știri interne
Vineri, 27 Mai 2011 16:06

Iunie în cultura mare

Luna iunie este cunoscută în popor ca luna cireşelor sau sub denumirea de Cireşar sau Cireşel. Practic, cu luna iunie trecem calendaristic în sezonul de vară, dar totodată trecem şi la strânsul primelor roade ale câmpului. Lucrările prezentate mai jos constituie repere orientative pentru cititorii noştri şi nu exclud posibilitatea efectuării de alte lucrări în cadrul acestor culturi. Fiecare agricultor, în funcţie de cultura pe care o are, de suprafeţele pe care le deţine şi în funcţie de condiţiile climatice, profitând mai ales de faptul că ştie bine terenul pe care îl lucrează, va decide ce este mai corect de făcut pentru ferma sa.

Înainte de a trece la lucrările din prima lună a sezonului cald, facem câteva precizări cu referire la perioada de primăvară parcursă până la publicarea materialului de faţă.

Majoritatea culturilor agricole din toamnă sunt întârziate din punct de vedere vegetativ cu aproximativ 10 - 14 zile faţă de perioada normală de vegetaţie. Întârzierea este în primul rând din cauza temperaturilor mai scăzute întâlnite pe parcursul lunilor aprilie şi mai. Spre exemplu, la cultura rapiţei, declanşarea înfloritului a fost întârziată, plantele au avut în primăvară o creştere încetinită, ramificaţiile florifere au apărut mai târziu, iar distanţa dintre flori (dintre silicve) este mai mică decât de obicei. Toate acestea sunt consecinţe ale temperaturilor mai scăzute decât în mod normal întâlnite în lunile de primăvară.

În ce priveşte culturile de primăvară, semănatul s-a încheiat mai târziu în anumite zone, decât epoca optimă recomandată, datorită în principal ploilor survenite în lunile aprilie şi mai. Aceste ploi, pe de o parte, au decalat efectuarea semănatului culturilor de porumb şi floarea-soarelui mai târziu, iar pe de altă parte, pe anumite suprafeţe ploile au determinat formarea crustei care a dus în unele cazuri la compromiterea culturilor şi la un cost suplimentar de reînsămânţare a acestora. De pildă, la grâu, persistenţa acestor ploi a determinat creşterea agresivităţii agenţilor patogeni şi în special a făinării.
Intervenţiile pentru protejarea culturilor agricole (tratamente şi erbicidare la grâu; erbicidare la porumb şi floarea-soarelui etc) au fost făcute în anumite zone cu întârziere de peste 10 zile.

Toate aceste fenomene meteorologice au determinat în general efectuarea unor lucrări agricole cu întârziere şi chiar au generat creşterea preţului de execuţie al acestora.

Revenind la calendarul agricol al lunii iunie, trebuie să precizăm că agricultorii trebuie să pregătească combinele pentru recoltare. Se vor verifica spaţiile de depozitare (acolo unde este cazul), mijloacele de transport şi se vor face primele tranzacţii de vânzare a recoltei. Dacă pentru orz marea majoritate a fermierilor pregătesc spaţiile de depozitare în ferme sau silozuri, pentru sămânţa de rapiţă, de cele mai multe ori se încheie contracte directe de livrare. Practic, rapiţa, datorită seminţelor cu un conţinut mai mare de ulei se va vinde imediat după recoltare.
Luna iunie deschide sezonul campaniei de vară, campanie prin care se trece la recoltarea orzului şi rapiţei, se pregăteşte  recoltarea  grâului şi se continuă celelalte activităţi specifice  plantelor prăşitoare. În prezentarea de mai jos încercăm să atingem câteva lucrări esenţiale care se vor desfăşura în cadrul acestei luni, la următoarele culturi: rapiţă, orz, grâu, porumb şi floarea-soarelui.
Rapiţa

Pentru  rapiţă, iunie (a doua jumătate a lui iunie) reprezintă luna în care această cultură se recoltează. Pregătirea recoltării culturii de rapiţă este prioritatea principală a fermierilor. În vederea desfăşurării în bune condiţii a recoltării trebuie luate în considerare următoarele aspecte:

-    Verificarea combinelor din punct de vedere tehnic (montarea echipamentului de recoltare, pregătirea şi montarea cuţitelor laterale, verificarea reglajelor care se pot face înainte de intrarea în lan, verificarea etanşeităţii combinei etc);

-    Verificarea utilajelor cu care se va transporta producţia din câmp la siloz. Având în vedere că gradul de curgere al seminţelor de rapiţă este ridicat, trebuie precizat că orice îmbinare necorespunzătoare la mijloacele de transport reprezintă o pierdere de producţie pe durata transportului. De asemenea, camioanele de transport trebuie dotate cu prelată pentru acoperirea producţiei pe durata deplasării. În caz contrar, vântul puternic sau viteza mai mare de deplasare poate să diminueze producţia din maşină;

-    Fermierii care au în cultură soiuri, în vederea reducerii gradului de scuturare până în momentul recoltării, este bine să aplice un adjuvant de protecţie al silicvelor cu aproximativ trei săptămâni înainte de începerea efectivă a lucrării. Acest adjuvant formează o pelicula de protecţie în jurul silicvelor şi menţine silicva închisă. Important de ştiut la aplicarea acestor produse este faptul că ele trebuie să îmbrace complet silicva. Altfel,  acolo unde pe silicve avem întreruperi de produs, acestea vor crăpa. Adjuvanţii se pot aplica fără probleme şi în cazul hibrizilor, dar la majoritatea hibrizilor silicvele sunt mai puţin dehiscente decât în cazul soiurilor;

-    Recoltarea culturii se poate începe de la umiditatea de 11-12%, dar depinde foarte mult de condiţiile climatice din perioada respectivă, precum şi de modul în care arată cultura, cât şi de dotarea tehnică a fermierului. Dacă se întârzie recoltatul peste perioada optimă şi plantele de rapiţă ajung la supracoacere, pierderile de producţie prin scuturare vor fi mult mai mari;

-    Sămânţa de rapiţă cu umiditate mai mare de 11% trebuie trimisă după recoltare imediat la siloz, unde se poate asigura o ventilaţie corespunzătoare (în unele cazuri chiar o uscare) şi o condiţionare pentru eliminarea resturilor vegetale. De multe ori aceste resturi vegetale cresc umiditatea seminţelor. Dacă totuşi se intenţionează ţinerea seminţei în fermă, este bine ca aceasta să se depoziteze sub şoproane care au o ventilaţie naturală bună, în strat subţire de aproximativ 15 – 20 cm. Sămânţa trebuie lopătată manual sau mecanic până când umiditatea scade sub 10%.
Orz

În aceasta lună, înainte sau după recoltarea rapiţei se va efectua şi recoltarea orzului.

După felul în care arată culturile de orz la această dată, cred că practic vom avea o suprapunere la recoltare. Atât rapiţa, cât şi orzul vor fi recoltate în paralel.

Pentru cultura orzului, alegerea momentului optim de recoltare trebuie să aibă în vedere două aspecte importante:

- Recoltarea cu pierderi cât mai mici de producţie. Aceste pierderi pot fi datorate atât scuturării (o recoltare târzie), cât şi treieratului incomplet (o recoltare timpurie).

- Umiditatea de recoltare. În mod normal când avem suprafeţe mici de orz şi orzoaică putem foarte bine recolta la umiditatea de 14% (bineînţeles trebuie luată în calcul şi evoluţia climatică din perioada de recoltare). La această umiditate sămânţa se păstrează fără probleme. În schimb, dacă avem suprafeţe mai mari de orz, recoltatul poate începe mai devreme, atunci când umiditatea în boabe a ajuns la 16-17%. Este ştiut faptul că dacă umiditatea orzului scade în lan sub 11%, creşte puternic riscul de a avea pierderi de recoltă prin scuturare.

Grâu

În perioada următoare, culturile de grâu vor  trece prin mai multe etape: de înspicare, de înflorire şi de formare a boabelor. Dar, aceste etape variază foarte mult de la un soi la altul şi de la o zonă la alta.

În iunie, la cultura grâului se va continua (acolo unde este nevoie) cu efectuarea tratamentelor foliare pentru combaterea bolilor. Normal în această perioadă se aplică şi ultimul tratament de combatere a bolilor, în special al bolilor spicului (fuzarioza, înegrirea spicelor). Tratamentul are rolul şi de a menţine frunza stindard verde pe o perioadă cât mai lungă de timp. Această frunză are un rol important în obţinerea unor boabe cu greutate mai mare (MMB-ul mare) şi de bună calitate. Pentru protejarea cu eficienţă sporită a culturilor de grâu, în vederea alegerii celor mai bune produse de tratare este bine a se consulta cataloagele firmelor distribuitoare de pesticide din zonă.

Odată cu aplicarea fungicidelor se pot aplica şi o serie de insecticide, în special pentru combaterea adulţilor şi a larvelor de ploşniţa cerealelor, a viermelui roşu al paielor, a cărăbuşeilor şi a altor tipuri de insecte. Dintre acestea cel mai puternic atac în perioada de înflorire şi formare a boabelor este dat de ploşniţa cerealelor. În cazul în care atacul apare şi se manifestă după apariţia spicului, atacul se va putea observa la baza spicului sau chiar la baza spiculeţelor. În acest caz, spicul în totalitatea lui sau spiculeţele atacate se usucă forţat şi fenomenul se observă în lan ca o albire a spicelor sau spiculeţelor. Datorită pierderilor importante produse de această insectă, se recomandă ca tratamentele să se efectueze în mod obligatoriu atunci când avem 5 exemplare/m2 (PED = 5 exemplare/m2).  În funcţie de dăunătorul pe care vrem să-l controlăm şi de perioada de aplicare se vor utiliza numai insecticide avizate recomandate de firmele de specialitate.

Porumb

În iunie, fermierii vor continua cu întreţinerea culturilor de porumb şi numai unde este cazul se va interveni şi cu alte lucrări mai deosebite (poate o lucrare de rărire a plantelor - pentru fermierii mici, poate o lucrare de combatere a excesului de umiditate etc).

Principala lucrare de întreţinere a culturii porumbului este dată de combaterea buruienilor. Această lucrare se poate face atât pe cale chimică, cât şi mecanică, caz în care odată cu combaterea buruienilor se face şi o afânare superficială a solului şi eventual (acolo unde este posibil) o aplicare de îngrăşăminte chimice. În mod normal, aplicarea în vegetaţie a erbicidelor se poate realiza atunci când plantele de porumb au între 2 şi 6 frunze adevărate, dar momentul aplicării depinde foarte mult de substanţa activă utilizată (erbicidul folosit) şi de stadiul de dezvoltare al buruienilor.

Având în vedere condiţiile climatice din acest an, buruienile au avut o dezvoltare explozivă. În funcţie de momentul aplicării, de gradul de îmburuienare, de frecvenţa buruienilor şi de spectrul de buruieni dominante, se va alege erbicidul care va avea cel mai bun control asupra buruienilor. În cazul combaterii buruienilor dicotile din cultura de porumb, fermierul are la alegere o gamă variată de produse. În cazul buruienilor monocotiledonate, numărul produselor omologate la cultura porumbului, cu aplicare în vegetaţie, este mai mic şi majoritatea au ca substanţe active produse ca: fluroxipir, nicosulfuron, rimsulfuron, tropramezon etc (a se consulta lista produselor omologate). Pentru hibrizii de porumb de tipul “CTM” cu rezistenţă  la cicloxidim se pot aplica aceste erbicide până la stadiul de 6 frunze. Aplicate şi în faza mai avansată a culturii de porumb (6 - 8 frunze) de obicei nu produce efecte de fitotoxicitate, dar datorită foliajului mai mare, gradul de combatere a buruienilor monocotile este mai redus.

Floarea-soarelui

Fermierii vor continua efectuarea lucrărilor de întreţinere la culturile de floarea-soarelui. Pe primul plan rămâne combaterea buruienilor atât pe cale chimică, dar şi mecanică.

Referitor la combaterea buruienilor pe cale chimică, aceasta se face diferenţiat în funcţie de sistemul de cultură. Astfel: la hibrizii normali, clasici, combaterea buruienilor monocotile este relativ simplă şi fără costuri prea mari şi se efectuează cu erbicide pe bază de cicloxidim, cletodim, fenoxaprop-p-etil, fluazifop-p-butil, quizalofop-p-ethyl, quizalofop-p-tefuril, propaquizafop etc. O problemă deosebită este dată de controlul buruienilor dicotile. În cazul unui asolament corespunzător şi al unei tehnologii de cultură adecvate cu erbicidare la pregătirea patului germinativ sau în preemergenţă, buruienile dicotile pot fi ţinute sub control.

La floarea-soarelui semănată în cele două sisteme noi de cultură, sistemul clearfield şi sistemul expres - cu hibrizi recomandaţi în aceste sisteme - contribuie la controlul în mare măsură a buruienilor dicotiledonate. De fapt, scopul principal pentru care fermierii noştri s-au orientat spre aceste sisteme noi de cultură a fost necesitatea combaterii buruienilor problemă din cultura de floarea-soarelui. În acest caz, important este să se ţină cont de perioada de aplicare a erbicidului. Normal, aceste erbicide se aplică atunci când planta de cultură are între 4 şi 6 frunze adevărate. La hibrizii cu rezistenţă la imazamox, aplicarea acestui erbicid în faza de 6 - 8 frunze ale plantei de floarea-soarelui controlează foarte bine şi toate speciile de orobanche (Orobanche spp) din România.

Din punct de vedere al combaterii buruienilor pe cale mecanică, fermierii, în funcţie de gradul de îmburuienare a culturii, pot face una până la două praşile mecanice. Pe lângă combaterea buruienilor, praşila mecanică are şi rolul de afânare superficială a solului. Concomitent cu lucrarea de afânare a solului pot fi aplicate şi unele îngrăşăminte chimice.

Mihai M.

Publicat în Cultura mare
Pagina 34 din 34

newsletter rf

Revista