Luni, 20 Mai 2019 18:18

OUAI-uri tulcene, datoare la ANIF

Mai bine de un milion de lei are de recuperat filiala tulceană a Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) de la două organizaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigat (OUAI), iar una dintre asociaţii solicită ştergerea penalităţilor la debitele înregistrate din anul 2014.

OUAI Sarichioi înregistrează debite în cuantum total de 234.366 lei, din care 199.655 lei reprezintă penalităţile, potrivit directorului filialei teritoriale a ANIF, Marius Damian.

O situaţie asemănătoare este și la Sabangia care are creanţe de 807.461 lei, din care irigaţiile pentru 2016 sunt în cuantum de 541.912 lei, iar suma de 265.549 lei reprezintă penalităţile.

Preşedintele OUAI Sarichioi, Ivan Fedot, a replicat că penalităţile au fost aplicate după ce subvenţiile pentru apa din irigaţii nu au fost acordate la timp, iar în momentul de faţă este foarte greu să se calculeze debitele fiecărui membru al asociaţiei, în contextul în care penalităţile au variat de la o lună la alta.

Filiala teritorială a ANIF a încheiat contracte pentru irigarea în acest an a unei suprafeţe de 41.290 de hectare din nouă amenajări, iar în luna aprilie a pus în funcţiune sistemul din două amenajări, Sarichioi şi Isaccea, astfel că acum sunt irigate 919 hectare.

Directorul ANIF a prezentat luni, în timpul şedinţei Colegiului Prefectural, situaţia contractelor şi a irigaţiilor din judeţ.

Conform spuselor oficialului agenției, din anul 2017, OUAI-urile nu plătesc apa de care beneficiază.

Sursa informației: Agerpres

Publicat în Știri interne

Indiferent de viziunea pe care premierul Viorica Dăncilă o are asupra membrilor cabinetului său, în ceea ce-l privește pe ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, Liviu Dragnea, președintele PSD, își dorește ca șeful MADR să fie „în picioare și valid, să poată să funcționeze”, a precizat acesta cu ocazia unei vizite efectuate la sistemul de irigații din cadrul Amenajării Gălățui Călărași, SPP 388.

„Aici doamna prim-ministru trebuie să ia o decizie. Este apanajul dumneaei, vrea să-l mențină, nu vrea să-l mențină (n.r. - pe ministrul Justiției, Tudorel Toader), pe mine mă interesează ca Petre Daea să fie în picioare și valid, să poată să funcționeze, că are o grămadă de lucruri de dus la capăt și să nu care cumva să te gândești să pleci, că ai treabă!”, i-a recomandat cu căldură Liviu Dragnea prietenului său de la Agricultură.

Șeful partidului de guvernământ îi recunoaște meritele lui Daea și l-a anunțat pe această cale că mai are mult de lucru la Ministerul Agriculturii.

„În continuare, pentru mine, dumneata ești cel mai bun ministru din Guvern, dar d-aia (n.r. - ironie la adresa numele său, Daea) o să și primești mai mult de lucru”, a continuat Dragnea.

Cu doar 24 de ore înainte, aflat în comuna Băneasa, județul Giurgiu, la o fermă de producție de sparanghel, Daea răspundea unei întrebări a jurnaliștilor privind demersurile făcute de acesta ulterior solicitării premierului Dăncilă de a anula ordinul privind stabilirea dimensionării tipurilor de exploatații de suine de pe teritoriul României.

„Evident, prin analiză foarte exactă, într-o componență mai largă instituțională, în așa fel încât să fie interpretat corect în practică și să fie posibil de aplicat de către fiecare gospodărie în parte. O facem cu mare atenție și cu un mare interes pentru creșterea efectivelor de animale în România. De altfel, este un obiectiv important al Guvernului, anume acela de a zootehniza țara”, a afirmat ministrul de resort.

Nu cu mult timp în urmă, prim-ministrul Dăncilă îi solicita public ministrului Agriculturii, Petre Daea, să anuleze un ordin care vizează crescătorii de porci. Măsura ar afecta micii crescători, în contextul în care România a fost puternic afectată de pesta porcină africană.

„Domnule ministru (...) o să vă rog să reveniți rapid asupra Ordinului pe care l-aţi dat în legătură cu stabilirea dimensionării tipurilor de exploatații de suine pe teritoriul României”, i-a transmis premierul ministrului agriculturii în deschiderea ședinței de guvern de vineri, 29 martie 2019. „Eu cred că trebuie să avem grijă de oamenii care au ferme mici şi să-i încurajăm. Vă rog să anulați ordinul şi să revenim la ce aveam înainte, şi bineînțeles vom face o analiză referitor la acest aspect”.

Ordinul privind stabilirea dimensionării tipurilor de exploataţii de suine pe teritoriul României a fost adoptat pe 18 martie a.c.

Prin acest ordin, se stabilesc dimensiunile pentru exploataţiile de creştere a suinelor pe teritoriul României. Astfel, ferma de suine de subzistenţă este definită drept exploataţia agricolă cu un efectiv de maximum cinci capete de porcine cu greutatea de peste 30 kg și aceasta este singura pentru care nu este nevoie de înregistrarea la Oficiul Registrului Comerţului.

Practic, oricine are mai mult de cinci porci trebuie să se înregistreze la Registrul Comerţului, în Sistemul naţional de identificare şi înregistrare a animalelor şi la autoritățile sanitar-veterinare.

Publicat în Știri interne

Cele circa 360.000 de hectare, reprezentând suprafața acoperită de sistemul de irigații din județul Brăila, ar urma să fie reabilitate în totalitate până în 2020, este anunțul făcut miercuri, 27 martie 2019, de numărul 1 din agricultura românească, ministrul Petre Daea.

„Avem ca obiectiv să repunem în funcţiune sistemul de irigaţii la nivelul la care a fost în anul 1989, pe întreaga suprafaţă, care însumează 360 de mii de hectare. Brăila va fi primul judeţ al României care în 2020 va avea întreaga suprafaţă de irigaţii reabilitată, pentru a nu mai sta sub semnul incertitudinii privind producţia agricolă. Avem un program bine stabilit, care este urmărit la agrafă. (...)”, a precizat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

Ministrul Agriculturii a fost prezent în judeţul Brăila, pentru a verifica stadiul lucrărilor de reabilitare la Amenajarea Terasa Brăilei, care deserveşte peste 100.000 de hectare, prin cele 150 km de canale existente, şi unde se reabilitează patru staţii de repompare cu construcţiile adiacente.

Oficialul guvernamental a amintit, de asemenea, că în ţară sunt deschise 40 de şantiere pe sistemul de irigaţii în baza Programului Naţional de Irigaţii, proiecte pentru executarea cărora a fost alocat peste un miliard de euro din bugetul statului şi 435 de milioane de euro de la Uniunea Europeană, prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală.

Conform conducerii filialei brăilene a Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), pe raza judeţului se află în derulare, la acest moment, lucrări finanţate prin Programul Naţional de Irigaţii în sumă totală de 40,2 milioane de lei.

Publicat în România Agricolă

În viziunea numărului 1 din agricultura românească, șeful MADR, Petre Daea, exprimată miercuri, 27 martie 2019, cu ocazia inspectării lucrărilor de reabilitare la Amenajarea Terasa Brăilei, refacerea sistemului de irigații reprezintă o condiție primordială de păstrare a poziției de lider european în producția de porumb.

„Mă aştept ca România să îşi păstreze poziţia de lider în Uniunea Europeană, în ceea ce priveşte producţia de porumb. Merită asta. România nu trebuie să părăsească locul unu la producţia de porumb şi va fi posibil de menţinut cu o singură condiţie: să readucem sistemul de irigaţii în funcţiune. În condiţiile în care aducem sistemul de irigaţii în funcţiune pe cele două milioane de hectare, România, vrând-nevrând, prin rotaţia culturilor, prin decizia agrotehnică a fermierilor, va însămânţa un milion hectare la irigat. Un milion hectare la irigat, cu 16 tone porumb la hectar fac 16 milioane tone. România pune în jur de 2,5 milioane hectare de porumb. Pe 1,5 milioane hectare, cât este diferenţa, dacă se realizează, în condiţiile cele mai grele de irigat, o producţie între 4 şi 5 tone, iată cum România depăşeste 23 de milioane de tone, ceea ce-i va consacra poziţia de lider în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte cultura porumbului şi merită asta”, a afirmat ministrul Agriculturii în exercițiu, citat de corespondenții agențiilor centrale de presă.

În 2018, țara noastră a ocupat primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte producţia de porumb, cu peste 18 milioane de tone recoltate de pe o suprafaţă de 2,415 milioane hectare.

Petre Daea s-a aflat miercuri într-o vizită de verificare a stadiului lucrărilor de reabilitare la Amenajarea Terasa Brăilei din satul Albina. Aceasta deservește peste 100.000 ha, prin 150 km de canale. Se reabilitează patru stații de repompare cu construcțiile adiacente.

Publicat în România Agricolă

În ceea ce privește implementarea PNDR 2020, în prezent sunt înregistrate întârzieri pe zona beneficiarilor publici și pe cea de irigații, a declarat secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Eugeniu Crunțeanu, vineri, 15 martie 2019, la Brăila.

Fostul șef AFIR a adăugat că plăţile în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020) făcute prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) au ajuns la 50%.

„Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a plătit, până în momentul de faţă, către beneficiarii ei, dintr-un total de 8,13 miliarde de euro, cât are Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pe perioada 2014 - 2020, o sumă de 4,62 miliarde euro, practic am ajuns la 50% din program. Implementarea programului este, în acest moment, într-un punct extrem de important, şi am venit să vorbim despre locurile unde mai avem restanţe, unde mai avem întârzieri. Întârzieri sunt în zona de beneficiari publici şi pe cea de irigaţii, pe măsura 4.3”, a declarat Crunțeanu.

Potrivit Agerpres, Crunțeanu s-a aflat la Brăila pentru a dezbate stadiul implementării în judeţele Brăila şi Galaţi a Măsurii 4.3 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, componenta infrastructura de irigaţii, Brăila aflându-se pe primul loc la Măsura 4.3, cu 71 de proiecte câştigate, în valoare de 70 milioane de euro.

„Pentru zona de sud a României, acest sector al irigaţiilor este unul extrem de important. Întrucât ne apropiem cu paşi repezi de perioada în care UAI-urile vor solicita apă pentru irigaţii, am zis să mergem peste tot în ţară unde avem proiecte pe Măsura 4.3 şi să luăm proiect cu proiect, şi să vedem care este stadiul fizic şi financiar şi ce probleme apar în implementarea acestui proiect. Avem un program naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii, care în momentul de faţă are 47 de puncte de lucru pornite în care se lucrează. În cursul anului 2019, vor mai fi pornite încă 30 de şantiere”, a adăugat secretarul de stat.

Daniel Eugeniu Crunțeanu, care coordonează şi activitatea APIA, a precizat că, în prezent, pe campania din 2018, au fost făcute plăţi în procent de peste 93%.

„Din punctul de vedere al depunerii cererilor de plată pe campania 2019, am avut programaţi până ieri un număr de 139.038 de fermieri, din care s-au prezentat şi au fost introduşi în sistem 135.360 fermieri, care au în lucru o suprafaţă de 394.984 hectare”, a completat Crunțeanu.

Publicat în Finantari

În opinia lui Petre Grigore, reprezentantul Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) filiala Galați și administratorul SC Simongrig SRL, exprimată cu ocazia Adunării Generale a Membrilor LAPAR din 19 februarie 2019, producătorul român din sectorul agrozootehnic nu se află în poziția dominantă la masa negocierii cu sectorul de retail, raportul prețului de achiziție de la producător la consumatorul final fiind de 1/3.

„De ce credeți că nu au fost emise normele metodologice pentru Legea Supermarketurilor? Pentru a favoriza importurile acestea. Noi colaborăm cu piața de retail, însă suntem la mâna lor. Noi, cât de mari am fi, nu putem discuta de pe poziție dominantă, ci de pe poziția celui de-al doilea; ei impun regulile. De aceea, este firesc, dacă faci o socoteală, raportul prețului este de 1 la 3, mai exact marfa pleacă de la mine cu 1 și la vânzare, en detail, ajunge cu 3”, a declarat Grigore pentru reporterii emisiunii „România Agricolă”.

În acest context, fermierul gălățean consideră că apariția Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea” ar fi de bun augur, astfel încât să susțină o legătură strânsă între furnizor și cumpărător, atât pe piața internă, cât și pe piețele UE și pe cele terțe.

„Ar fi bine să se facă (n.r. - Casa Română de Comerț Agroalimentar «Unirea»), pentru că, după câte țin eu minte, cu câțiva ani în urmă, a mai fost în cadrul Ministerului Agriculturii un secretar de stat care, într-o discuție personală, mi-a spus că urmărește așa ceva. Cu ocazia unei vizite în anumite state arabe, importatorii cereau partide foarte mari de grâu. Ca să faci partide de grâu foarte mari, trebuie să existe un departament la nivelul MADR care să se ocupe, ca să consolideze, să facă legătura dintre cei care caută partide mari și cei care vor să furnizeze”, a mai precizat agricultorul și legumicultorul din Galați.

Lipsă de apă în sol

O altă discuție abordată cu Petre Grigore a fost și cea legată de starea de vegetație a culturilor agricole. El a explicat că anul 2019 pare a fi mai greu decât cel trecut, în condițiile în care lipsa apei din sol persistă.

El crede însă că speranțe sunt pentru fermierii din Ardeal și din partea Banatului, și a Crișanei, cel puțin deocamdată.

„Situația este un pic mai dificilă anul acesta. Adevărul e că urmează un an mai puțin bun, după câțiva ani foarte foarte buni. Rapița, toată, este compromisă. Orzul, nici el, nu dă prea mari speranțe, iar grâul de abia acum răsare și nu este înfrățit. Am primit diverse informații de la colegi că grâul este înfrățit în special în Ardeal și în partea Banatului și a Crișanei”, a mai precizat fermierul. „O altă problemă este aceea a lipsei apei în sol. Deficitul acesta de apă trebuie să ne dea de gândit și să ne determine să găsim soluții, să pregătim instalațiile de irigat (cei care dețin astfel de aparatură), astfel încât să mai diminuăm din pagube, pentru că acestea vor apărea, cu siguranță. La noi, în partea Podișului Covurlui, întotdeauna acolo este o zonă cu secetă endemică și cantitățile de precipitații au fost foarte scăzute. Sperăm ca în zilele următoare să avem parte de precipitații. Însă, conform prognozelor pe care le-am primit, nu prea sunt speranțe”.

Născut la Mărăcineni în 1953, Petre Grigore a absolvit o facultate de specialitate la Bucureşti. Devenit inginer agronom, a fost repartizat la Galaţi. A lucrat ca şef de fermă la IAS Iveşti, iar la IAS Şendreni a ajuns director tehnic. A mai fost director la Agrogal, dar şi la Direcţia Agricolă. I s-a conferit, prin decret prezidenţial, Meritul Agricol în Grad de Cavaler, în anul 2007. A fondat SC Simongrig SRL şi activează acum doar în mediul de afaceri.

Publicat în România Agricolă

Conform anunțului făcut de Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) Brăila, oficialii instituției au solicitat fonduri pentru decolmatarea în acest an a peste 40 de kilometri de canale de desecare, valoarea totală depășind 377.000 de lei.

„În perioada mai-decembrie 2018, au fost decolmataţi 26,5 km de canale de desecare, în valoare de 377.701 lei, iar pentru anul 2019 au fost solicitate fonduri în valoare de 872.932 lei, pentru decolmatarea a 41,3 km de canale de desecare”, se arată în informarea semnată de directorul ANIF Brăila, Vasile Turcitu, citată de Agerpres.

Anul trecut, cu fonduri în valoare de 97.762 de lei, au fost reabilitate staţii de pompare pentru evacuarea apei la minimum 50% din capacitate, iar lucrările de reabilitare continuă în 2019, fiind solicitate de la buget fonduri pentru repararea staţiilor de pompare pentru evacuare în valoare de 925.484 de lei.

Totodată, au fost întocmite note conceptuale pentru staţiile de evacuare din fonduri de investiţii şi s-au alocat, începând cu 2018, fonduri în valoare de 18.533.307 lei, pentru staţia SPE Valea Encii, care prin reabilitare preia şi suprafaţa deservită de staţia Maxim Gorki, soluţionând astfel şi reabilitarea acesteia.

600 de milioane de lei la nivel de țară

Programul de investiţii în sistemul de irigaţii va continua și în 2019, nu mai puțin de 600 de milioane de lei fiind prevăzute în acest sens, preciza marţi, 12 februarie 2019, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, în comisiile reunite pentru buget, finanţe şi bănci din Parlament.

„Şi anul trecut, şi acum doi ani, şi anul acesta, şi, mai abitir, anul viitor, vom continua programul de investiţii în sistemul de irigaţii. Anul acesta, avem aproximativ 600 de milioane de lei pentru irigaţii şi avem în curs 40 de obiective de investiţii, mai deschidem 30, deci 70 de obiective de investiţii”, a spus oficialul guvernamental.

Daea a adăugat că toate canalele şi staţiile de pompare vor fi „reparate, calibrate, impermeabilizate”.

„Categoric, le vom repara. Am vorbit la general pe investiţii şi acestea sunt pe două direcţii de acţiune, prima este legată de staţiile de pompare, acolo unde este sursa de apă şi (unde este, n.r.) canalul de aducţiune. Toate canalele şi staţiile de pompare vor fi reparate, calibrate, impermeabilizate, într-un cuvânt, se află într-un proces de reabilitare prin planul naţional de irigaţii”, a conchis ministrul Agriculturii.

Anul trecut, au fost aprobate investiții în 47 de obiective de irigații, 1,2 milioane de hectare au fost pregătite pentru irigat, iar contractele pentru irigații (inclusiv cele sezoniere) au totalizat un milion de hectare.

De asemenea, în perioada 2017-2018 au fost puse în funcțiune 10 amenajări de irigații, nepuse în funcțiune de peste 20-25 de ani.

Publicat în Știri interne

Executivul Dăncilă a aprobat Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) privind transmiterea obiectivului de investiții „Canal magistral Siret-Bărăgan” din administrarea Ministerului Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională „Apele Române”, în administrarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), este anunțul făcut de MADR vineri, 15 februarie 2019.

Canalul magistral Siret-Bărăgan va trece în administrarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și va fi inclus în programul de reabilitare a infrastructurii de irigaţii

Obiectivul este astfel inclus în programul naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România, a precizat în aceeași zi prim-ministrul Viorica Dăncilă.

„Luăm măsuri şi pentru refacerea şi extinderea sistemului de irigaţii din România, obiectiv stabilit şi în programul de guvernare. (...) Aprobăm astăzi un act normativ prin care obiectivul de investiţii «Canal magistral Siret - Bărăgan» va trece din administrarea Ministerului Apelor şi Pădurilor în administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru a fi inclus în programul naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România”, a declarat Viorica Dăncilă în debutul şedinţei de guvern.

Șefa Executivului a menționat că obiectivul de investiţii, proiectat pe o lungime de 191 kilometri, pe teritoriul judeţelor Vrancea, Brăila, Buzău, Ialomiţa, cuprinde două etape de realizare.

„Finalizarea primei etape a investiţiei, situată în judeţul Vrancea, cu o lungime de 51,5 kilometri, va permite folosirea irigaţiilor pe o suprafaţă de aproximativ 120.000 de hectare. Astfel, vom facilita accesul agricultorilor la sursele de apă pentru irigaţii şi vom asigura o productivitate crescută a culturilor”, a mai declarat Dăncilă.

Condiții pentru aplicarea irigațiilor pe o suprafață de circa 120.000 ha

Conform precizărilor făcute de vocile autorizate ale ministerului de resort, prin finalizarea obiectivului „Canal magistral Siret–Bărăgan - Etapa I” se asigură condiții pentru aplicarea irigațiilor pe o suprafață de circa 120.000 ha, cu rol determinant pentru exploatațiile agricole din zonă în obținerea de producții sigure și stabile, cu randamente crescute, pe terenuri cu clase ridicate de fertilitate, dar supuse unor factori climatici nefavorabili.

O primă măsură reglementată de noul act normativ („Canal magistral Siret–Bărăgan – Etapa I“) și care vizează canalul pe zona acumularea Călimănești – Râmna, în lungime de 51,5 km, prevede transmiterea bunurilor aflate în domeniul public al statului, recepționate, aferente obiectivului în lungime de 5,7 km. S-a decis, totodată, transmiterea porțiunilor de canal cuprinse între km 5+700 și km 51+500, aflate în diverse faze de execuție, care vor fi finalizate de către MADR, prin ANIF. Urmează etapa a II-a care cuprinde canalul pe zona Râmna –Acumulare Dridu, pe lungime de 139,5 km, care se realizează conform prevederilor legale în vigoare.

Un alt pas decisiv este declararea obiectivului „Canal magistral Siret–Bărăgan – Etapa I” ca infrastructură de irigații de utilitate publică.

De asemenea, o altă măsură prevede completarea Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.793/2016, cu obiectivul „Canal magistral Siret–Bărăgan - Etapa I”.

Nu în ultimul rând, MADR va elabora Strategia de extindere a infrastructurii de irigații, ce va cuprinde proiecte de investiții cu impact semnificativ în economie.

Finanțarea se asigură de la bugetul de stat, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Publicat în Știri interne

Programul de investiţii în sistemul de irigaţii va continua și în 2019, nu mai puțin de 600 de milioane de lei fiind prevăzute în acest sens, a precizat, marţi, 12 februarie 2019, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, în comisiile reunite pentru buget, finanţe şi bănci din Parlament.

„Şi anul trecut, şi acum doi ani, şi anul acesta, şi, mai abitir, anul viitor, vom continua programul de investiţii în sistemul de irigaţii. Anul acesta, avem aproximativ 600 de milioane de lei pentru irigaţii şi avem în curs 40 de obiective de investiţii, mai deschidem 30, deci 70 de obiective de investiţii”, a spus oficialul guvernamental.

Daea a adăugat că toate canalele şi staţiile de pompare vor fi „reparate, calibrate, impermeabilizate”.

„Categoric, le vom repara. Am vorbit la general pe investiţii şi acestea sunt pe două direcţii de acţiune, prima este legată de staţiile de pompare, acolo unde este sursa de apă şi (unde este, n.r.) canalul de aducţiune. Toate canalele şi staţiile de pompare vor fi reparate, calibrate, impermeabilizate, într-un cuvânt, se află într-un proces de reabilitare prin planul naţional de irigaţii”, a conchis ministrul Agriculturii.

Anul trecut, au fost aprobate investiții în 47 de obiective de irigații, 1,2 milioane de hectare au fost pregătite pentru irigat, iar contractele pentru irigații (inclusiv cele sezoniere) au totalizat un milion de hectare.

De asemenea, în perioada 2017-2018 au fost puse în funcțiune 10 amenajări de irigații, nepuse în funcțiune de peste 20-25 de ani.

Publicat în Știri interne
Miercuri, 09 Ianuarie 2019 15:21

ANIF: Execuție bugetară de 99,6 la sută

Până în prezent, sumele alocate de la bugetul statului pentru derularea obiectivelor de investiții în sectorul irigații au fost folosite aproape în totalitate, astfel că execuția bugetară la Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) este de 99,6 la sută, a anunțat luni, 7 ianuarie 2019, la Agro TV, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

„Urmărim executarea în teren a obiectivelor de investiții. Până la această dată, tot ceea ce ne-am programat am realizat. Așa se face că execuția bugetară la ANIF este la 99,6 la sută. Banii care au fost alocați de la bugetul statului, pentru aceste obiective de investiții, au fost folosiți. Așa se face că am putut pune în mișcare sisteme uitate, sisteme abandonate, sisteme practic pe care nu le mai puteai identifica în teren – a se vedea Manoleasa, a se vedea Stânca Costești, a se vedea prima apă la Siret-Bărăgan, a se vedea Câmpia Covurlui, în Salcia, ultima stație de pompare”, a afirmat șeful MADR.

Oficialul guvernamental a adăugat că reabilitarea sistemului de irigații din România reprezintă o prioritate pentru guvernul actual, astfel că vor fi disponibili, printr-un program multianual, 1,1 miliarde de euro.

El a precizat totodată că unul dintre dezideratele sale este și acela ca țara noastră să dețină două milioane de hectare irigabile.

„Alături de plata subvențiilor la timp, ca prim obiectiv, punerea în funcțiune a sistemului de irigații ocupă un rol central. Spuneam că se vor mai acorda sume importante, pentru că noi, prin programul acesta de reabilitare a sistemului de irigații, ne-am propus să folosim un miliard aproape 100 de milioane de euro, bani care s-au prevăzut în buget, evident secvențial, pentru fiecare an în parte, în așa fel încât, în anul 2020, să ajungem la cele două milioane de hectare irigabile”, a mai spus Daea.

Nu în ultimul rând, el a explicat gândirea după care va fi reabilitat acest sistem de irigații național, atât infrastructura principală, cu bani de la stat, cât și cea secundară, prin organizațiile de udători, cu bani de la Uniunea Europeană.

„Statul investește cu bani proprii în infrastructura principală. Asta înseamnă stațiile de pompare, care iau apa din sursă, și canalele de distribuție, care duc apa pe câmp, până acolo unde apare prima stație de punere sub presiune. Aceasta desemnează de la ea încolo unitatea hidraulică aflată în proprietate privată. Statul, prin banii aceștia – 1,1 miliarde –, pune în funcțiune stațiile de pompare, refac secțiunea de scurgere, îmbunătățind, desigur, transportul apei, înțelegând aici că se impermeabilizează canalele pe porțiunile unde sunt necesare asemenea intervenții, în așa fel încât apa care se ia din sursă, pompată pe banii statului, se transportă gratuit până la stația de punere sub presiune. Aceasta o rezolvăm cu banii de la bugetul statului, în suma pe care am spus-o, atribuind în fiecare an suma necesară, funcție de planul de investiții. Pentru urmărirea punerii în funcțiune a celor 47 (în primă fază) de sisteme de irigații, care sunt acoperite de organizațiile de udători și, la care, noi le-am dat acces liber pentru a lua bani prin PNDR, cele 435 de milioane de euro pentru a-și reabilita sistemul de irigații în proprietatea privată a fermierului”, a conchis acesta.

În 2018, MADR a investit în 47 de obiective de irigații, a contabilizat 1,2 milioane ha pregătite pentru irigat, 1 milion ha au fost contractate pentru irigații (inclusiv contracte sezoniere), 3.487 de stații de pompare au fost pregătite, din care 336 în funcțiune, au fost repuse în funcțiune 470 de stații de desecare. De asemenea, în 2018 s-au constituit alte 36 de Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru irigații cu 37.100 ha, iar în intervalul 2017 - 2018 s-au pus în funcțiune 10 amenajări de irigații nefuncționale de peste 20-25 de ani.

Pentru anul în curs, șefia ministerului de resort și-a propus ca la irigații, pe lângă reabilitarea actualelor sisteme (unele nu au fost în funcțiune de 20-25 ani), să se axeze și pe mărirea suprafețelor amenajate pentru irigații cu aproximativ 600.000 ha, având ca sursă de apă canalul Siret-Bărăgan, lacurile hidroenergetice și lacurile colinare.

Publicat în Știri interne
Pagina 1 din 5