Executivul Dăncilă a aprobat Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) privind transmiterea obiectivului de investiții „Canal magistral Siret-Bărăgan” din administrarea Ministerului Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională „Apele Române”, în administrarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), este anunțul făcut de MADR vineri, 15 februarie 2019.

Canalul magistral Siret-Bărăgan va trece în administrarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și va fi inclus în programul de reabilitare a infrastructurii de irigaţii

Obiectivul este astfel inclus în programul naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România, a precizat în aceeași zi prim-ministrul Viorica Dăncilă.

„Luăm măsuri şi pentru refacerea şi extinderea sistemului de irigaţii din România, obiectiv stabilit şi în programul de guvernare. (...) Aprobăm astăzi un act normativ prin care obiectivul de investiţii «Canal magistral Siret - Bărăgan» va trece din administrarea Ministerului Apelor şi Pădurilor în administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru a fi inclus în programul naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România”, a declarat Viorica Dăncilă în debutul şedinţei de guvern.

Șefa Executivului a menționat că obiectivul de investiţii, proiectat pe o lungime de 191 kilometri, pe teritoriul judeţelor Vrancea, Brăila, Buzău, Ialomiţa, cuprinde două etape de realizare.

„Finalizarea primei etape a investiţiei, situată în judeţul Vrancea, cu o lungime de 51,5 kilometri, va permite folosirea irigaţiilor pe o suprafaţă de aproximativ 120.000 de hectare. Astfel, vom facilita accesul agricultorilor la sursele de apă pentru irigaţii şi vom asigura o productivitate crescută a culturilor”, a mai declarat Dăncilă.

Condiții pentru aplicarea irigațiilor pe o suprafață de circa 120.000 ha

Conform precizărilor făcute de vocile autorizate ale ministerului de resort, prin finalizarea obiectivului „Canal magistral Siret–Bărăgan - Etapa I” se asigură condiții pentru aplicarea irigațiilor pe o suprafață de circa 120.000 ha, cu rol determinant pentru exploatațiile agricole din zonă în obținerea de producții sigure și stabile, cu randamente crescute, pe terenuri cu clase ridicate de fertilitate, dar supuse unor factori climatici nefavorabili.

O primă măsură reglementată de noul act normativ („Canal magistral Siret–Bărăgan – Etapa I“) și care vizează canalul pe zona acumularea Călimănești – Râmna, în lungime de 51,5 km, prevede transmiterea bunurilor aflate în domeniul public al statului, recepționate, aferente obiectivului în lungime de 5,7 km. S-a decis, totodată, transmiterea porțiunilor de canal cuprinse între km 5+700 și km 51+500, aflate în diverse faze de execuție, care vor fi finalizate de către MADR, prin ANIF. Urmează etapa a II-a care cuprinde canalul pe zona Râmna –Acumulare Dridu, pe lungime de 139,5 km, care se realizează conform prevederilor legale în vigoare.

Un alt pas decisiv este declararea obiectivului „Canal magistral Siret–Bărăgan – Etapa I” ca infrastructură de irigații de utilitate publică.

De asemenea, o altă măsură prevede completarea Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.793/2016, cu obiectivul „Canal magistral Siret–Bărăgan - Etapa I”.

Nu în ultimul rând, MADR va elabora Strategia de extindere a infrastructurii de irigații, ce va cuprinde proiecte de investiții cu impact semnificativ în economie.

Finanțarea se asigură de la bugetul de stat, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Publicat în Știri interne

Programul de investiţii în sistemul de irigaţii va continua și în 2019, nu mai puțin de 600 de milioane de lei fiind prevăzute în acest sens, a precizat, marţi, 12 februarie 2019, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, în comisiile reunite pentru buget, finanţe şi bănci din Parlament.

„Şi anul trecut, şi acum doi ani, şi anul acesta, şi, mai abitir, anul viitor, vom continua programul de investiţii în sistemul de irigaţii. Anul acesta, avem aproximativ 600 de milioane de lei pentru irigaţii şi avem în curs 40 de obiective de investiţii, mai deschidem 30, deci 70 de obiective de investiţii”, a spus oficialul guvernamental.

Daea a adăugat că toate canalele şi staţiile de pompare vor fi „reparate, calibrate, impermeabilizate”.

„Categoric, le vom repara. Am vorbit la general pe investiţii şi acestea sunt pe două direcţii de acţiune, prima este legată de staţiile de pompare, acolo unde este sursa de apă şi (unde este, n.r.) canalul de aducţiune. Toate canalele şi staţiile de pompare vor fi reparate, calibrate, impermeabilizate, într-un cuvânt, se află într-un proces de reabilitare prin planul naţional de irigaţii”, a conchis ministrul Agriculturii.

Anul trecut, au fost aprobate investiții în 47 de obiective de irigații, 1,2 milioane de hectare au fost pregătite pentru irigat, iar contractele pentru irigații (inclusiv cele sezoniere) au totalizat un milion de hectare.

De asemenea, în perioada 2017-2018 au fost puse în funcțiune 10 amenajări de irigații, nepuse în funcțiune de peste 20-25 de ani.

Publicat în Știri interne
Miercuri, 09 Ianuarie 2019 15:21

ANIF: Execuție bugetară de 99,6 la sută

Până în prezent, sumele alocate de la bugetul statului pentru derularea obiectivelor de investiții în sectorul irigații au fost folosite aproape în totalitate, astfel că execuția bugetară la Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) este de 99,6 la sută, a anunțat luni, 7 ianuarie 2019, la Agro TV, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

„Urmărim executarea în teren a obiectivelor de investiții. Până la această dată, tot ceea ce ne-am programat am realizat. Așa se face că execuția bugetară la ANIF este la 99,6 la sută. Banii care au fost alocați de la bugetul statului, pentru aceste obiective de investiții, au fost folosiți. Așa se face că am putut pune în mișcare sisteme uitate, sisteme abandonate, sisteme practic pe care nu le mai puteai identifica în teren – a se vedea Manoleasa, a se vedea Stânca Costești, a se vedea prima apă la Siret-Bărăgan, a se vedea Câmpia Covurlui, în Salcia, ultima stație de pompare”, a afirmat șeful MADR.

Oficialul guvernamental a adăugat că reabilitarea sistemului de irigații din România reprezintă o prioritate pentru guvernul actual, astfel că vor fi disponibili, printr-un program multianual, 1,1 miliarde de euro.

El a precizat totodată că unul dintre dezideratele sale este și acela ca țara noastră să dețină două milioane de hectare irigabile.

„Alături de plata subvențiilor la timp, ca prim obiectiv, punerea în funcțiune a sistemului de irigații ocupă un rol central. Spuneam că se vor mai acorda sume importante, pentru că noi, prin programul acesta de reabilitare a sistemului de irigații, ne-am propus să folosim un miliard aproape 100 de milioane de euro, bani care s-au prevăzut în buget, evident secvențial, pentru fiecare an în parte, în așa fel încât, în anul 2020, să ajungem la cele două milioane de hectare irigabile”, a mai spus Daea.

Nu în ultimul rând, el a explicat gândirea după care va fi reabilitat acest sistem de irigații național, atât infrastructura principală, cu bani de la stat, cât și cea secundară, prin organizațiile de udători, cu bani de la Uniunea Europeană.

„Statul investește cu bani proprii în infrastructura principală. Asta înseamnă stațiile de pompare, care iau apa din sursă, și canalele de distribuție, care duc apa pe câmp, până acolo unde apare prima stație de punere sub presiune. Aceasta desemnează de la ea încolo unitatea hidraulică aflată în proprietate privată. Statul, prin banii aceștia – 1,1 miliarde –, pune în funcțiune stațiile de pompare, refac secțiunea de scurgere, îmbunătățind, desigur, transportul apei, înțelegând aici că se impermeabilizează canalele pe porțiunile unde sunt necesare asemenea intervenții, în așa fel încât apa care se ia din sursă, pompată pe banii statului, se transportă gratuit până la stația de punere sub presiune. Aceasta o rezolvăm cu banii de la bugetul statului, în suma pe care am spus-o, atribuind în fiecare an suma necesară, funcție de planul de investiții. Pentru urmărirea punerii în funcțiune a celor 47 (în primă fază) de sisteme de irigații, care sunt acoperite de organizațiile de udători și, la care, noi le-am dat acces liber pentru a lua bani prin PNDR, cele 435 de milioane de euro pentru a-și reabilita sistemul de irigații în proprietatea privată a fermierului”, a conchis acesta.

În 2018, MADR a investit în 47 de obiective de irigații, a contabilizat 1,2 milioane ha pregătite pentru irigat, 1 milion ha au fost contractate pentru irigații (inclusiv contracte sezoniere), 3.487 de stații de pompare au fost pregătite, din care 336 în funcțiune, au fost repuse în funcțiune 470 de stații de desecare. De asemenea, în 2018 s-au constituit alte 36 de Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru irigații cu 37.100 ha, iar în intervalul 2017 - 2018 s-au pus în funcțiune 10 amenajări de irigații nefuncționale de peste 20-25 de ani.

Pentru anul în curs, șefia ministerului de resort și-a propus ca la irigații, pe lângă reabilitarea actualelor sisteme (unele nu au fost în funcțiune de 20-25 ani), să se axeze și pe mărirea suprafețelor amenajate pentru irigații cu aproximativ 600.000 ha, având ca sursă de apă canalul Siret-Bărăgan, lacurile hidroenergetice și lacurile colinare.

Publicat în Știri interne

Joi, 1 noiembrie 2018, în cadrul Târgului Comercial IndAgra 2018, E.S. Ambasadoarea Israelului la București, Tamar Samash, a precizat că țara sa este liderul mondial în reciclarea și reutilizarea resurselor de apă în agricultură, companiile specializate israeliene fiind dornice să împărtășească din experiența sa cu omoloagele din România.

„Israelul este adesea cunoscut drept Națiunea Start-Up grație tehnologiilor sale de ultimă generație. În politicile hidrologice, de exemplu, Israelul nu e doar un lider mondial în reciclarea și reutilizarea resurselor de apă în agricultură, dar și un succes în procesul de desalinizare și dezvoltarea de noi tehnologii de conservare a acestora, precum sistemul de irigare prin picurare ori purificarea apelor reziduale pentru reutilizarea lor în irigații (80% din apa colectată este ulterior folosită în agricultură). Dacă o țară mică precum Israelul, care nu se bucură de resurse ori de o vecinătate prietenoasă, poate avea atât succes, atunci oricare altă națiune se poate bucura la rândul său de aceleași rezultate”, a afirmat Samash la conferința organizată de Camera de Comerț România-Israel. „Astăzi ne-am întâlnit pentru a ne împărtăși experiența și pentru a ne asigura că România va prospera prin întrebuințarea tehnologiilor pe care le punem la dispoziție. Aveți chiar acum oportunitatea de a discuta cu reprezentanții unora dintre cele mai importante companii din domeniul irigațiilor (...) care vă pot dezvălui metodele și strategiile lor cele mai eficiente”.

Ambasadoarea Israelului a adăugat că speră la o cooperare și mai mare între domeniile agricole ale țării pe care o reprezintă și cele ale României, în special pe zona de irigații.

„Suntem mândri să celebrăm relațiile excelente dintre Israel și România și suntem încrezători că viziunile și valorile noastre comune ne vor ghida pașii în promovarea unei cooperări extinse în domeniul agricol, cu precădere în aspectele ce țin de irigații. De asemenea, ne exprimăm deschiderea pentru orice inițiative în domeniul apelor și sperăm că, prin intermediul experienței noastre, putem încuraja potențialul acestui sector și că putem construi tot mai multe oportunități pentru afaceri de succes”, a conchis aceasta.

La rândul său, tot pe acest subiect, în cadrul unui forum care a avut loc în aceeași zi, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a afirmat că actualul guvern are ca prioritate irigarea culturilor agricole, Executivul de la București făcând eforturi de reconstrucție a unui sistem distrus de la Revoluție încoace.

„Un obiectiv important pentru Guvern şi obiectiv necesar pentru ţară este irigarea culturilor, folosirea apei. Uneori, unii spun că prin această folosire a apei, şi ştiinţific se poate dovedi, ea doar se recirculă, intră în sistem. Practic, se foloseşte în folosul şi pentru binele omului. De aceea tot timpul avem ca preocupare, ca mod de exprimare şi ca acţiune concretă această derulare în planul realităţii zi de zi a investiţiilor în domeniul irigaţiilor. Avem parteneri valoroşi. Sunt oameni aici care ştiu bine şi mânuiesc bine tehnica în domeniu. A iriga România este un obiectiv naţional extrem de important şi de necesar şi există posibilitatea unor investiţii majore care să treacă dincolo de dimensiunea cunoscută de către noi toţi. Până în 1989 aveam un sistem de irigaţii, după care, acesta paralizat fiind, ne aflăm acum în situaţia de a pune la loc ceea ce am distrus de-a lungul vremii. O să facem cu efort, dar cu interes formidabil, pentru că merită a se realiza producţiile respective şi a ridica randamentele pentru a fi competitivi pe piaţa internaţională”, a spus Daea.

România are a VI-a mare suprafaţă agricolă utilizată dintre ţările UE şi este printre primii zece exportatori mondiali de grâu şi porumb. Totalul suprafeţei agricole este de aproape 14 milioane de hectare. Pentru agricultură au fost alocate, în perioada 2017 - 2018, peste 6,5 miliarde de euro până în luna august 2018, fiind absorbite 5,62 miliarde de euro. Agricultura, silvicultura şi pescuitul au avut o pondere de 4,4% din PIB şi au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate, de 18,3% în primul trimestru al anului 2018.

Autoritatea Apei

Din cauza resurselor limitate, apei i se acordă o atenție deosebită în Israel. Ca urmare a acestei importanțe, există o structură guvernamentală cu o largă autonomie, asemănătoare unui minister, Autoritatea Apei (Water Authority), dar și numeroase firme și companii, susținute financiar de stat, care se ocupă cu soluții de managementul apei, desalinizare, reciclare a apelor uzate, irigații etc.

Printre aceste firme, companii și asociații, se numără Sorek Seawater Desalination Plant, Investment Promotion Center and Israel NewTech, Water Technologies Israel export institute, ICS2, Synthesis, TaKaDu, Mekorot, Utilis, Hutchison Kinrot Technology Incubator, Israel Export Institute Professionals, SupPlant, Green Horizons, Netafim, Shafdan, Aryeh Pools, Tifrah Recycled Water Reservoir and agriculture fields.

De asemenea, o importanță deosebită se acordă educării, încă de la cele mai mici vârste, în privința folosirii judicioase a apei, a protejării și reciclării acesteia.

Și cercetarea în domeniul apei și al agriculturii ocupă un loc important, iar unul dintre vârfurile în domeniu este facultatea de agricultură din Rehovot, unde vin să studieze tineri din numeroase țări.

Publicat în Știri interne

Prezent la ediția din 2018 a Târgului Comercial IndAgra, la Forumul „Securitatea Alimentelor şi a Resurselor de Apă”, joi, 1 noiembrie 2018, ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, Hans Klemm, a recunoscut că țara noastră are potenţial ca putere agricolă, iar posibilitatea de îmbunătăţire a productivităţii este mare, aceasta din urmă putând fi realizată prin introducerea tehnologiei.

„În cursul călătoriilor mele prin România, în ultimii trei ani, mi-a devenit foarte clar potenţialul României ca putere agricolă. Acest lucru a fost valabil în trecut. De exemplu, la mijlocul secolului al XIX-lea, Brăila a fost practic pentru comerţul internaţional cu cereale ceea ce este Chicago în prezent. Preţul grâului la finele secolului al XIX-lea era fixat în Brăila, la fel cum în prezent este fixat la Chicago. Nimeni nu ştie mai multe decât ministrul Agriculturii despre potenţialul îmbunătăţirii productivităţii agricole în România şi a fost un avocat neobosit pentru fermierul român, cu obiectivul îmbunătăţirii productivităţii. Când ne uităm la productivitatea agriculturii româneşti în comparaţie cu productivitatea agriculturii din alte ţări membre ale Uniunii Europene sau la nivel mondial, este clar că potenţialul aici pentru îmbunătăţirea producţiei, pentru îmbunătăţirea productivităţii este mare. Şi una dintre modalităţile prin care această îmbunătăţire poate fi realizată este prin introducerea tehnologiei. În SUA, unde ne bucurăm de o productivitate agricolă mare, acest lucru se datorează în parte unor fermieri foarte bine educaţi, dar şi unor fermieri care sunt capabili să aplice tehnologie modernă în producţia agricolă”, a afirmat oficialul SUA, citat de presa centrală.

Ambasadorul a adăugat că una dintre principalele provocări cu care se confruntă agricultura autohtonă este îmbunătăţirea sistemului de irigaţii.

„Există mai multe firme americane din sectorul agricol prezente astăzi aici. Vreau să le mulţumesc pentru sponsorizarea lor şi totodată vreau să subliniez că valoarea adăugată pe care ar putea să o aducă agriculturii româneşti, în relaţiile cu Guvernul român sau cu companiile româneşti şi bineînţeles cu fermierii români, este îmbunătăţirea sistemului de irigaţii, care este una dintre principalele provocări cu care se confruntă agricultura românească”, a mai spus diplomatul american.

Irigarea României, obiectiv național

Prezent de asemenea la lucrările forumului, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a precizat că actualul guvern are ca prioritate irigarea culturilor agricole, Executivul de la București făcând eforturi de reconstrucție a unui sistem distrus de la Revoluție încoace.

„Un obiectiv important pentru Guvern şi obiectiv necesar pentru ţară este irigarea culturilor, folosirea apei. Uneori, unii spun că prin această folosire a apei, şi ştiinţific se poate dovedi, ea doar se recirculă, intră în sistem. Practic, se foloseşte în folosul şi pentru binele omului. De aceea tot timpul avem ca preocupare, ca mod de exprimare şi ca acţiune concretă această derulare în planul realităţii zi de zi a investiţiilor în domeniul irigaţiilor. Avem parteneri valoroşi. Sunt oameni aici care ştiu bine şi mânuiesc bine tehnica în domeniu. A iriga România este un obiectiv naţional extrem de important şi de necesar şi există posibilitatea unor investiţii majore care să treacă dincolo de dimensiunea cunoscută de către noi toţi. Până în 1989 aveam un sistem de irigaţii, după care, paralizat fiind, ne aflăm acum în situaţia de a pune la loc ceea ce am distrus de-a lungul vremii. O să facem cu efort, dar cu interes formidabil, pentru că merită a se realiza producţiile respective şi a ridica randamentele pentru a fi competitivi pe piaţa internaţională”, a spus Daea.

Ministrul de resort a adăugat că se discută intens despre potenţialul agricol al României, dar în acest context este „necesar, inteligent şi practic” să se facă ceva pentru valorificarea acestui potenţial.

„Mă gândesc acum la un tablou al existenţei noastre pe baza datelor FAO. La fiecare 6 secunde moare de foame câte un copil . Acum, tot pe baza acestor date, peste un miliard suferă de inaniţie. Acum ştim cu toţii că Planeta, în integralitatea ei, are 70% apă. Restul, uscat. Dar din această apă, doar 2,6% este apă dulce. (...) De aceea consider necesar, inteligent şi practic să vorbim în spaţiul acesta al României despre ce avem ca resurse care înseamnă potenţial, despre ceea ce facem pentru valorificarea lui şi despre cum măsurăm potenţialul ţării. Mulţi vorbesc despre potenţial, foarte mulţi l-au desenat imaginar, însă în vremea noastră şi în pagina realizărilor iată că putem vorbi şi de dimensiunea lui reală la anumite culturi. De aceea, şi ieri, şi azi, şi mâine, şi oricând, ca specialist şi, mai ales, în tiparul acesta al răspunderii statale ne gândim, proiectăm guvernamental direcţii de acţiune pentru a valorifica potenţialul”, a precizat șeful MADR.

Petre Daea a mai declarat că este pentru prima dată în România când a fost creionat un tablou al potenţialului care poate fi măsurat doar prin niveluri de producţie, folosind resursele disponibile şi instrumentele de sprijin.

„L-am măsurat în 2017 şi l-am măsurat şi anul acesta şi este pentru prima dată în România când avem un tablou al potenţialului care poate fi măsurat doar prin niveluri de producţie, folosind resursele de care dispunem şi instrumente de sprijin şi dinamizare a activităţii, gândindu-ne la randamente. De aceea, cu mândrie naţională, cu respect total faţă de fermieri, care sunt actorii principali ai producţiei din ţara românească, spun că anul trecut şi anul acesta România a făcut un salt formidabil, de-a lungul vremii şi mai ales din momentul integrării în Uniunea Europeană”, a afirmat membrul Guvernului, citat de Agerpres.

În condițiile în care, înainte de 2007, țara noastră reușea un randament mediu la grâu, pe un interval de cinci ani, de 2.025 kilograme/hectar, de la momentul integrării şi până în prezent această producţie s-a dublat.

„De la momentul integrării până azi, România a sărit cu mult această producţie, a dublat-o şi mai bine. Suntem în jur de 5.000 de kilograme la hectar. Un salt formidabil. Şi întrebarea se pune: mai avem rezervă în acest domeniu? Răspunsul specialistului, al oamenilor de ştiinţă, al fermierilor, al acelora care străbat cu ochii minţii şi cu sudoarea frunţii brazda ţării, spune că da. Şi atunci următoarea întrebare care se pune e: cum? Şi, iată, azi, dumneavoastră discutaţi despre apă. Sau noi punem în planul discuţiei factorul esenţial, existenţial, apa, pe care o are România. Iar România nu este în altă parte, ci numai aici. Şi ea nu se poate asemăna cu nimeni pentru că n-are cu cine. N-o să găsim pe Planetă o ţară mai bine brăzdată din punct de vedere hidrografic, bazinele hidrografice ale ţării”, a explicat ministrul Agriculturii.

Tot ca o completare la afirmațiile ambasadorului Klemm, Daea a precizat că numai prin colaborarea în plan investiţional se vă găsi un răspuns la problemele grele cu care se confruntă şi se va confrunta în viitor țara noastră.

„Schimbările climatice de azi sunt doar un avertisment pentru mâine, iar dacă acest avertisment nu îl cântărim în planul nostru de cercetare, de inovare, de acţiune şi de interpretare corectă, se poate măsura în neajunsuri care pot determina situaţii ce nu sunt confortabile pentru nimeni. Sunt multe semne de întrebare. Cum facem faţă la bolile şi dăunătorii pe care îi avem la această dată. Unii dintre ei încă necunoscuţi, şi ca mod de manifestare, şi ca origine. Iată ce e cercetarea, inovarea este antrenată de situaţia zilnică pentru a da răspuns la multe altele pe care le avem în planul nostru de interpretare şi de punere în practică. Este nevoie în ţară de investiţii, este nevoie în ţară de colaborare, e nevoie în ţară de a introduce tehnici proaspete şi inteligente pentru a folosi apa cu picătura în aşa fel încât ea să aibă eficienţa pe care ne-o dorim cu toţii”, a conchis ministrul Agriculturii.

Camera de Comert şi Industrie a României (CCIR), în colaborare cu Ambasada SUA la Bucureşti, a organizat joi Forumul pentru siguranţa alimentară şi securitatea resurselor de apă, un eveniment special desfăşurat în cadrul Târgului Comercial IndAgra 2018.

Publicat în Știri interne

În perioada 31 octombrie - 4 noiembrie 2018, IPSO Agricultură, distribuitor exclusiv al utilajelor John Deere, Kuhn, Manitou și Bednar FMT, va expune, într-un spațiu generos (Platforma exterioară 12, standul nr. 01), cele mai reprezentative utilaje din portofoliu.

La standul companiei IPSO Agricultură se vor regăsi patru modele de tractoare John Deere (John Deere 5E, John Deere 6MC, John Deere 6M, John Deere 7R), două modele de combine (John Deere S780i, John Deere W440) prevăzute cu hedere, un încărcător Manitou (MLT 737), un sprayer John Deere M732, precum și patru implemente (semănătoara Kuhn Maxima 3TS, plugul Kuhn MM 123 4123 4ET, distribuitorul de îngrășăminte Kuhn Axis 30.2W, precum și scarificatorul Bednar FMT Terraland TN 4000D 9R Profi).

Gama de utilaje și echipamente care va fi expusă la IndAgra a fost gândită în așa fel încât să acopere nevoile fermierilor, indiferent de dimensiunea fermei lor. „Ne apropiem de ultimul eveniment agricol important al anului – IndAgra. Începând cu 31 octombrie, timp de cinci zile îi așteptăm pe fermieri la Centrul Expozițional Romexpo din București, la noi în stand, cu o gamă variată de utilaje, în așa fel încât, să ne asigurăm că fiecare persoană ce ne trece pragul găsește la noi ceea ce caută. Am pregătit oferte speciale, atât pentru achiziția de utilaje, cât și pentru finanțarea achizițiilor. Pentru mai multe detalii ne vedem la târg. Echipa IPSO Agricultură așteaptă fermierii pe Platforma exterioară 12, la standul nr. 01”, a precizat Gabriela Dumitru, specialist comunicare IPSO Agricultură.

Alături de utilajele și echipamentele agricole marca John Deere, Kuhn, Manitou și Bednar FMT, fermierii pot afla informații importante legate de modalitățile de achiziție a utilajelor, oferte speciale, dar și disponibilitatea pieselor de schimb, precum și care sunt soluțiile inteligente pe care compania le pune la dispoziția fermierilor. În același timp, specialiștii de produs au pregătit sfaturi utile pentru exploatarea eficientă a utilajelor și echipamentelor agricole din fermă.

100 de ani de România și 100 de ani de tractoare John Deere

La 100 de ani de România, IPSO Agricultură aniversează și 100 de ani de tractoare John Deere în lume. „Legenda merge mai departe. La standul nostru de la IndAgra puteți afla mai multe informații despre istoria de 100 de ani a tractoarelor John Deere, unde pot fi văzute și rezultatele unui secol de inovații. Expunem patru modele de tractoare John Deere care ajută agricultorii să muncească mai eficient în fermă și să obțină lucrări de calitate”, arată Paul Popescu, specialist tractoare IPSO Agricultură.

Combine John Deere pentru ferme mici și mari

Două modele de combine John Deere vor fi expuse la târgul IndAgra: W440 Gen 2 și S780i. „Versatilă, fiabilă și ușor de întreținut, combina John Deere model W440 Gen 2 face parte din gama de combine compacte și este potrivită pentru fermele mici și medii (până la 250 ha). Aceasta are o putere maximă de 253 CP și beneficiază de o suprafață mare de cernere, de 6,3 m2, asigurată de 6 căișori. Suprafața de curățare este de 4,5 metri pătrați. Performanța în recoltare se datorează sistemului activ de batere a returului de spice, ce permite reducerea încărcării suplimentare a tobei. Capacitatea buncărului este de 6.000 litri”, precizează specialistul pentru combine de la IPSO Agricultură, Cosmin Miroiu. El a adăugat că la fel de important este faptul că această combină este ușor de întreținut și de reglat. Lanțul cinematic cuprinde puține curele și magistrale hidraulice. Începând cu anul 2017, combinele John Deere model W440 sunt dotate cu hedere din seria 600R, având lățimi de lucru de 4,85 sau 5,5 metri. Noul model W440 Gen 2 vine cu un sistem de descărcare cu punct de pivotare închis, cu un timp record de golire a buncărului datorită vitezei de descărcare de până la 100 l/sec. „Cu W440 Gen 2 descoperiți o cabină nouă cu un mediu de lucru excepțional, special conceput pentru fermieri. Cu o suprafață vitrată de 3,30 mp, aceasta este una dintre cele mai mari cabine de pe piață, dar și una dintre cele mai silențioase”, punctează specialistul.

De cealaltă parte, combina S780i este una dintre cele mai inteligente combine de pe piață. „În prezent, putem furniza servicii de optimizare și monitorizare a utilajului de la distanță, prin intermediul aplicațiilor mobile. Active Yield reprezintă singurul sistem de pe piață de calibrare automată a senzorului de masă. Astfel, după cinci descărcări ale buncărului, prin intermediul celor trei senzori din buncăr, combina asigură măsurarea precisă a producției. Ajustarea integrată a combinei (ICA 2) asigură ajustarea automată a combinei, în funcție de o țintă presetată pentru pierderi și corpuri străine din buncăr”, a mai spus Cosmin Miroiu.

Încărcătorul Manitou, de ajutor în orice fermă

Gestionarea activităților din fermă poate fi dificilă, mai ales în situația în care nu există suficientă forță de muncă. Indiferent că este vorba de hrana animalelor, de manipularea baloților sau a cerealelor, de pregătirea silozurilor sau de curățenia din fermă, toate aceste lucruri pot fi realizate într-o singură zi cu ajutorul încărcătorului telescopic Manitou. „De-a lungul anilor, Manitou a dezvoltat soluții deosebit de productive și flexibile pentru manipularea cerealelor, administrarea activităților specifice zootehniei sau pentru fermierii care practică agricultura mixtă”, a specificat Claudiu Vîlcu, specialist Manitou la IPSO Agicultură.

FarmSight, soluția pentru gestionarea resurselor unei exploatații

„Vrei să știi în orice moment cum sunt exploatate utilajele tale, ce cantitate de input-uri și cât carburant ai utilizat? Vrei să prelungești durata de viață a echipamentului agricol sau să beneficiezi de un utilaj de backup în cazul în care tractorul tău staționează în fermă? Venind la IndAgra, fermierul poate afla cum își poate optimiza resursele cu ajutorul pachetelor de servicii FarmSight”, punctează Alin Urdaș, specialist FarmSight IPSO Agricultură.

Sistemele de irigații asigură performanța

Nu putem controla seceta dar putem controla cantitatea de precipitații de care beneficiază culturile din câmp. Atunci când nu plouă, în perioadele de secetă excesivă pierderile înregistrate sunt substanțiale. „Nu îți mai lăsa producția la voia întâmplării, ajută plantele să atingă potențialul maxim de producție, instalează sistemul de irigații care se potrivește cel mai bine profilului tău. Te așteptăm la standul nostru de la IndAgra unde putem stabili împreună soluția ideală pentru ferma ta”, astfel sunt invitați fermierii la târgul de la Romexpo București de către specialistul în irigații al IPSO Agricultură, Romeo Drăgan.

Publicat în Tehnica agricola

Luna viitoare, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) intenționează să lanseze o nouă sesiune de depunere proiecte pe subMăsura 4.3 - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice - Componenta infrastructura de irigații, cu o alocare totală de 200 de milioane de euro, a anunțat marți, 23 octombrie 2018, la Radio Antena Satelor, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Dănuț Alexandru Potor.

„Ne concentrăm pe investițiile care provin din fonduri europene și aici vorbim de măsura 4.3, cu subMăsura dedicată irigațiilor. Așa cum s-a și discutat în spațiul public, noi am lansat această măsură care a avut deja o alocare totală (că o parte s-a consumat) de 435 de milioane de euro. Din acești bani, 158 de milioane de euro au fost deja contractați în sesiunile trecute de finanțare. Intenționăm să lansăm o nouă sesiune, chiar acum, pe parcursul lunii noiembrie, cu o alocare totală de 200 de milioane de euro; să vedem care va fi data exactă de lansare. Este o invitație deschisă către cei care au reușit să creeze OUAI-uri și să le acrediteze final, pentru că este un proces destul de laborios de preluare a infrastructurii de la ANIF. Știu că foarte multe dintre ele s-au realizat”, a precizat oficialul guvernamental.

Acesta a adăugat că, de această dată, în cadrul subMăsurii 4.3.I, vor fi eligibile și achizițiile de echipamentele de irigații: pivoți, aripi de ploaie, tamburi ș.a.m.d. care nu erau finanțabile în trecut.

Echipamente de irigat cu bani FEADR

Achiziţia de echipamente de irigat pentru OUAI-uri reprezintă o cheltuială eligibilă în limita a 30% din valoarea totală eligibilă a proiectului, se precizează în Ghidul solicitantului pentru subMăsura 4.3 „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice” - componenta infrastructura de irigaţii, din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020).

Conform Ghidului, beneficiarii eligibili sunt Organizaţii ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI), constituite din proprietari sau utilizatori de terenuri agricole, conform legislaţiei în vigoare.

„Suntem în perioada de pregătire a unei noi sesiuni de finanţare pentru înfiinţarea, modernizarea şi dezvoltarea sistemelor de irigaţii care au un rol vital atât în agricultură, cât şi pentru creşterea competitivităţii economiei agrare româneşti. În urma intrării în vigoare a Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 130/2018, această sesiune va fi dedicată exclusiv OUAI-lor. Consider important să precizez că vom face toate demersurile necesare şi modificările legislative aferente astfel încât în următoarea sesiune şi Federaţiile Organizaţiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii să fie eligibile pentru finanţare, lucru pe care l-am susţinut în cadrul întâlnirilor pe care le-am avut cu reprezentanţii acestora. Având în vedere că seceta reprezintă un factor natural extrem de dăunător, stimularea investiţiilor în sistemele de irigaţii este indispensabilă pentru creşterea producţiei şi a calităţii produselor agricole”, preciza Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR, la finele lunii august.

Conform Ghidului, prin proiectele depuse vor fi finanţate investiţii în modernizarea infrastructurii secundare de irigaţii, a clădirilor aferente staţiilor de pompare de punere sub presiune şi racordare la utilităţi, inclusiv construcţia şi modernizarea bazinelor de colectare şi stocare a apei de irigat.

Publicat în Finantari

Dat ca exemplu de însuși ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, cu ocazia vizitei sale la repornirea unei amenajări de irigații din localitatea Salcia, județul Mehedinți, tânărul fermier, Filip Purnavel, are o poveste pe cât de simplă, pe atât de lăudabilă, și anume una de patriotism modest.

Fără a fi prea darnic în detalii, am reușit totuși să aflăm de la tânărul ploieștean (da, a plecat din Ploiești în Mehedinți să facă agricultură) că a reușit să cumpere de la doi spanioli o fermă relativ mare într-o zonă care ar reprezenta o provocare serioasă pentru oricare dintre agronomii români.

Și spunem provocare pentru că vorbim de suprafețe de teren aflate pe malul Dunării, expuse deja fenomenului deșertificării ca urmare a lipsei de precipitații, dar și a unui sistem de irigații funcțional. Administratorul SC Manolo Y Alberto SRL provine dintr-o altă zonă de activitate (una „umană” și atât), însă dorește să se pregătească temeinic în acest domeniu complex al agriculturii, fapt pentru care, la cei 32 de ani ai săi, Filip Purnavel a optat pentru o nouă facultate, și anume pentru cea de Agronomie.

Chiar dacă bazinul de refulare al SPA Salcia trece prin inima exploatației sale, din cauza costurilor mari ale utilajelor pentru irigații, Purnavel este obligat să se confrunte cu seceta la câțiva metri de Dunăre.

Suntem siguri că vreți să aflați care sunt provocările cu care se confruntă Filip, așa că vă invităm să savurați interviul cu tânărul fermier.

Revista Fermierului: Domnule Purnavel, ne bucurăm să vă avem astăzi la o nouă ediție a interviurilor marca Revista Fermierului. Ne aflăm la evenimentul de inaugurare a Amenajării pentru irigații Izvoare-Cujmir, localitatea Salcia, județul Mehedinți. Ce suprafață cultivați în zona adiacentă canalului reabilitat?

Filip Purnavel: În momentul de față, prin societatea pe care o deținem cultivăm aproximativ 1.700 de hectare. Astfel, suntem și principalii beneficiari ai stației de aducțiune de apă.

R.F.: Cât timp ați așteptat până ce SPA Salcia a fost repusă în funcțiune?

F.P.: Sunt aici de patru ani de zile, însă până nu demult nu aveam mari speranțe să vedem apă pe canal. Hai să spunem că eram mai degrabă circumspecți privind reabilitarea SPA Salcia.

R.F.: În viziunea dumneavoastră, îl considerați drept un beneficiu pentru fermier faptul că nu plătește apa pentru irigații? Știm din anii anteriori că susținerea sectorului de irigații pentru clientul final nu era altceva decât de o reducere a prețului energiei electrice, nicicum de gratuitatea apei pe canal.

F.P.: Fără îndoială că este un avantaj foarte mare că nu plătim apa. Vorbim de această dată de cu totul și cu totul altfel de agricultură. Chiar și așa, cu SPA Salcia reabilitată, încă ne bazăm pe ploaie. Din motivul lipsei precipitațiilor, cred că vom întoarce câteva sute de hectare de culturi agricole.

R.F.: Atunci când v-a prezentat membrilor presei, ministrul Agriculturii amintea de o organizație de udători din care faceți și dumneavoastră parte. Câți membri sunt în OUAI Salcia?

F.P.: Noi avem puțini membri în organizația de udători. Sunt eu, că am o suprafață mare. Metodologia este că trebuie să acoperim măcar jumătate din suprafața deservită, cel puțin teoretic. Spun asta pentru că ea nu va deservi sau cine știe când va deservi vechiul plan. Noi am avut noroc. În cazul nostru, este vorba de o suprafață mică, un microsistem aproape, în condițiile în care canalul de irigații deservește 5.500 ha, aproximativ, iar noi, laolaltă cu alți încă vreo 10 fermieri mici, abia am reușit să atingem pragul acela.

R.F.: Presupunem că veți apela totuși la fondurile FEADR pentru a achiziționa utilaje de irigat.

F.P.: Da. Domnul ministru (n.r. - al Agriculturii, Petre Daea) a spus că putem iriga deja, pentru că este apă pe canal. Fără îndoială că, teoretic, acest lucru este posibil, dar implică niște costuri pe care nu ni le putem permite anul acesta.

Nici anul trecut n-a fost pentru noi unul bun, pentru că a plouat foarte mult în timpul recoltatului. Am pierdut 300 ha de mazăre pe câmp destinate ZIE, iar grâul, mai mult de jumătate din cantitate a fost încolțit.

R.F.: Mai devreme aminteați că veți întoarce în brazdă ceva culturi. Despre ce este vorba?

F.P.: Vom întoarce 300 ha din cele aproximativ 350 hectare însămânțate cu rapiță, ca urmare a faptului că nu a răsărit din lipsa apei.

R.F.: În prezent, mai întâmpinați probleme și la alte culturi?

F.P.: Avem 680 ha semănate cu grâu care nu vor răsări până când nu va ploua.

R.F.: Ce altceva ați mai însămânțat anul acesta pe restul suprafețelor?

F.P.: Avem 145 de hectare semănate cu lucernă. Urmează să însămânțăm în primăvară floarea-soarelui. Cu porumbul, noi nu ne riscăm. Solul este nisipos și se află în plin proces de deșertificare.

R.F.: Vorbiți-ne, vă rugăm, de parcul dumneavoastră de utilaje. Este unul croit pe specificul solului din zonă?

F.P.: Avem semănătoare Horsch de 8 metri de păioase, avem utilaje, nu ne plângem în acest punct de vedere. Dacă nu le-am fi avut, nu am fi reușit nici măcar să semănăm. Aici, fermierul mic, cu un disc mic, nu are ce face, pentru că nu intră în pământ.

R.F.: Preferați utilaje și implemente noi sau second-hand?

F.P.: Am încercat să achiziționăm utilaje și noi, și second-hand din import. Este ca și când ți-ai lua mașină din străinătate, din Bulgaria, din Germania etc. Important este unde găsești utilajul și la ce preț îl cumperi.

Purnavel si DaeaMuncă multă, bani puțini

Am continuat discuția cu fermierul mehedințean despre provocările piețelor de desfacere a materiei prime produse în România. Am primit aceleași răspunsuri sintetizate simplu în sintagma „Muncă multă, bani puțini”.

R.F.: Să vorbim puțin de comercializarea materiei prime pe care o produceți și apoi o recoltați. Cum reușiți să răzbateți de la an la an, în condițiile în care, știm foarte bine, prețul grâului nu este unul mulțumitor pentru producătorii români?

F.P.: Noi suntem niște pioni în mâinile traderilor. 90 la sută din marfă o vindem Cargill, direct din câmp. Am avut probleme cu vânzarea, prețuri foarte mici...

R.F.: Cum pleacă materia primă de origine agricolă de la dumneavoastră din fermă?

F.P.: Marfa pleacă rutier până în portul din Severin sau în cel din Calafat, iar apoi călătorește pe barjă până la Constanța.

R.F.: Ați spus despre prețuri la materia primă de origine agricolă că sunt foarte mici. Dumneavoastră ce prețuri medii ați obținut pe producția comercializată?

F.P.: Floarea-soarelui am valorificat-o cu prețuri variind între 1,10 – 1,20 lei, în funcție de cum am prins contractul. Grâul a oscilat la recoltat, o perioadă rămânând la un nivel de 0,55 lei. Acum, prețul este foarte sus. Marfa a fost proastă oricum, dar acum aceasta se cumpără la prețuri cu care, în anii trecuți, se achiziționa materia primă pentru panificație.

R.F.: În afară de floarea-soarelui și de grâu, ce alt tip de produs ați mai valorificat?

F.P.: Rapiță. Vorbim de o cultură bună, profitabilă și care aduce primii bani în fermă, după orz, dar și una riscantă, deopotrivă. Profitul mai mare presupune un risc mai mare. Nu este întâmplător faptul că prețul la rapiță este mult mai sus. În acest caz vorbim de un preț de 1,5 lei kilogramul, de obicei, cam în fiecare an, destul de stabil.

În cazul mazării, optez pentru această cultură în fiecare an, de vreo trei-patru ani încoace, chiar și înainte să existe condiția cu Zona de Interes Ecologic (ZIE). Prețul ei însă a scăzut constant, de la 1,1 lei kilogramul la 0,70 lei kilogramul, urmând să ajungă cam pe același palier cu grâul, dar la producții mult mai mici.

R.F.: Să vorbim puțin de genetica utilizată la dumneavoastră în fermă.

F.P.: La floarea-soarelui, noi ne-am orientat către Tehnologia Express, de la DuPont Pioneer, fiindcă comportă costuri mult mai mici. Avem tribenuron-metil care este mult mai ieftin decât imazamox. Floarea-soarelui convențională este greu de cultivat pentru că avem probleme cu buruienile.

Ca genetică la rapiță, de obicei mizăm pe cea de la Monsanto, pentru că se scutură mai greu.

R.F.: Chiar dacă ferma dumneavoastră nu este la distanță mare de Dunăre, aveți parte de secetă, cât și de fenomene meteo extreme. Știm că în 2017 ați avut probleme agrometeo serioase. Despre ce a fost vorba?

F.P.: Pe lângă faptul că am avut probleme cu recoltarea, noi am avut parte și de grindină, anul trecut. Am avut pierderi, doar că am avut culturi bune. Eu, în solele mele cu grâu, unde am avut pierderi de 20-30 la sută, am reușit un randament mediu de 5.800 de kilograme. Chiar și așa, n-am reușit să beneficiez de asigurare pentru că era încheiată pe o productivitate medie de 6.000 de kilograme de produs la hectar; ne încadram la franciză. Iată un subiect în plus de discuție privind asigurările și daunele.

R.F.: În ce sistem achiziționați inputurile destinate agriculturii?

F.P.: În cazul pesticidelor, lucrăm cu plata la recoltă. Complexele și azotul care comportă dobânzi mari, încercăm să le achiziționăm cu banii jos.

R.F.: La cei 32 de ani ai dumneavoastră, ce anume v-a determinat să alegeți agricultura?

F.P.: Am cumpărat o fermă, aici, în zonă. M-am sacrificat și am venit aici. Dacă nu ești aici, sunt probleme mari.

R.F.: Ocoliți puțin răspunsul. Să încercăm altfel – ați avut vreo legătură cu agricultura dinainte de achiziția exploatației? Poate, părinții?

F.P.: Nu. Pur și simplu, în 2012, ferma asta era o oportunitate investițională bună. Eu sunt din Ploiești, nu pot să spun că trec pe acasă prea des. Am venit aici și nu pot da „vina” decât pe „soartă”.

R.F.: Din ce domeniu veniți?

F.P.: Nu am avut nicio legătură cu domeniul agriculturii, înainte de achiziție. Acum sunt student la agronomie. Am venit din domeniul uman, iar pasul a fost unul accidental.

R.F.: Ce sfaturi le-ați da tinerilor cu privire la orientarea sau reorientarea către agricultură? Merită să încerce sau este bătaia de cap mult prea mare?

F.P.: Depinde ce fel de producție vrea să facă un potențial tânăr fermier. Dacă este interesat de sectorul vegetal, el trebuie să dețină sau să arendeze suprafețe mari, pentru că profitul este relativ mic și nu este sigur. Dacă vrei să te apuci de o activitate din sectorul agroalimentar și ești tânăr, trebuie să faci ceva mai specializat.

R.F.: Cunoaștem pe scurt povestea fermei dumneavoastră. Am putea spune că achiziția sa este un gest... patriotic. De ce ați păstrat numele vechi al exploatației?

F.P.: Am păstrat numele vechi - SC Manolo Y Alberto SRL – pentru că este mai bine așa pentru relațiile cu clienții.

R.F.: Cât ați investit până în prezent în această activitate care v-a „alungat” din Ploieștiul natal?

F.P.: În jur de două milioane de euro.

R.F.: Presupun că ați apelat și la credite bancare...

F.P.: De obicei, creditele bancare le contractăm pentru achiziția inputurilor. Avem în curs inclusiv credite pentru înființarea de culturi.

R.F.: La fondurile europene pentru investiții cu bani FEADR v-ați gândit?

F.P.: N-am accesat până acum fonduri europene. Mi-a fost frică de metodologie, de controale, de bețele-n roate care se pun, de obicei. Așa mi-au spus alți fermieri din zonă care au accesat aceste fonduri și care regretă acum.

R.F.: Vă gândiți să vă orientați și către zona de procesare a materiei prime sau zootehnie?

F.P.: Ar fi niște pași interesanți de făcut, numai că vorbim de costuri mari de producție, de aici și neajunsurile. Morăritul nu prea mai merge de ceva timp, animalele presupun alte cunoștințe sau oameni care se pricep.

Pentru că trec de la una la alta, la noi în zonă, din păcate, avem probleme cu oamenii, cu mâna de lucru, cu tractoriștii.

R.F.: Să înțeleg că nu mai sunt oameni dispuși să muncească?

F.P.: Nu, nu mai sunt. Cei care sunt au alte probleme, de aceea sunt... liberi.

R.F.: Care este salariul oferit unui tractorist la dumneavoastră în fermă?

F.P.: 2.000 lei, net, plus bonusuri de campanie. Spre exemplu, în perioadele de pauză, operatorii utilajelor încasează salariul, plus prime de sărbători, și iarna, și primăvara, apoi toamna, la finele campaniei. La fermele mari așa se întâmplă, însă se lucrează și mai mult. Fără îndoială, din punctul meu de vedere, dacă am iriga și am avea profituri mai mari, am oferi salarii și mai mari.

R.F.: La nivelul la care sunt în prezent, subvențiile vă sunt de ajutor?

F.P.: Subvenția este ceva esențial pentru activitatea noastră. Dacă n-ar mai exista plățile directe, 90 la sută din fermieri s-ar lăsa de agricultură.

R.F.: Vă gândiți să vă extindeți suprafețele din fermă sau vă sunt de ajuns?

F.P.: Creștem gradual, de la an la an. În acest moment, ne concentrăm doar pe comuna în care ne aflăm, unde mai există teren de valorificat. Acum patru ani de zile, când am ajuns aici, se lucrau undeva la 1.200 ha. Acum, deja am crescut și se crește gradual.

Pe de altă parte, este greu să coordonezi de unul singur o fermă atât de mare. Cu cât te vei extinde fără a avea o resursă umană solidă, cu atât o vei coordona mai prost, dacă se optează pentru acest sistem unic de mangement.

Publicat în Interviu

Atâta vreme cât vom avea apă pentru irigat, potențialul de obținere a unui profit semnificativ din activitățile aferente sectorului vegetal este uriaș, a declarat, marți, 2 octombrie 2018, Adrian Țone, administratorul Bangkok 84 Impex SRL, una dintre societățile cu care acesta lucrează pe raza județului Ilfov aproximativ 3.000 ha de teren arabil arendat.

Aflându-se alături de ministrul Agriculturii, Petre Daea, și de directorul general ANIF, Ionuț Barbu, la evenimentul de repornire a staţiei de pompare Jilava din cadrul amenajării de irigaţii Berceni-Vidra-Frumuşani, fermierul a precizat că România deține un sol superior calitativ, iar aportul potențial, suplimentar, susținut de irigații, ne poate transforma ușor într-o țară competitivă pe plan productiv, una capabilă să se „bată” cu orice alt stat, din punctul de vedere al randamentelor la principalele culturi agricole.

Pe de altă parte, el se teme că eventuale producții competitive, cel puțin pe plan regional, ar putea genera nemulțumiri, inclusiv la nivel de decizie politică europeană.

„Fermierii români depind de ceea ce se vrea la un moment dat. Probabil, prin chestia asta (n.r. - reabilitarea infrastructurii principale de irigații) vom deranja încă puțin, așa cum am deranjat și cu insecticidele, cu pesticidele care ne tot sunt oprite, din motive știute doar de ei. Așa vor face și cu chestia aceasta. Când vor vedea că ieșim în piață cu porumb mai ieftin decât al lor, cu grâu, cu rapiță, atunci își vor pune problema: cum anume?”, afirmă fermierul.

Tot la capitolul temeri, Țone a adăugat că o eventuală schimbare viitoare de pe eșichierul politic ar putea duce la o reorientare, inclusiv în ceea ce privește apa gratuită pentru irigații, fapt care s-a mai întâmplat în urmă cu un deceniu.

„Mi-e teamă că investim, iar peste doi-trei ani nu vom mai avea apă din cauza schimbărilor politice. Se poate. Există posibilitatea ca altă guvernare să nu mai pornească stația, că nu mai are bani de curent. Așa s-a întâmplat și în 2008. Am 10 tamburi în curte și trei motopompe. Le-am cumpărat, le-am întins pe câmp să irigăm și... ne-am spălat pe mâini. Acum, tamburii aceia sunt niște utilaje moarte. Dacă nu ai apă, cum să irigi?”, a mărturisit producătorul agricol.

Țone Necredinciosul

Așa cum singur a recunoscut în fața presei, Adrian Țone a fost sunat la finele anului trecut de către directorul ANIF pentru a i se propune încheierea unui contract de irigații pe doi ani. Chiar dacă neîncrezător, acesta l-a semnat și nu mică i-a fost mirarea când a observat cât de repede au demarat lucrările la canalul de irigații Sabar, care se alimentează cu apă din râul cu același nume.

„Noi am irigat și acum 13 ani din acest canal. În luna decembrie 2017 m-a sunat directorul de ANIF să-mi comunice că trebuie să semnăm un contract de irigații pe 2018-2019. L-am întrebat pentru ce anume, iar dânsul mi-a răspuns pe atunci: «Că să fie, așa, semnat». Nu am crezut la acea vreme că se va ajunge aici. Am rămas însă uimit în februarie-martie 2018, când am văzut pe canal șapte excavatoare lucrând aproape zi și noapte. Având în vedere însă ce se întâmplă, avem deja discuții cu mai multe bănci pentru a investi în jur de un milion de euro în pivoți. Am alți prieteni agricultori, colaboratori, vecini de-ai mei care și-au manifestat și ei intenția de a investi în irigații. Și chiar dacă, momentan, nu suntem organizație de udători pentru a accesa banii europeni, în maximum șase luni, această organizație va fi; există voință”, a afirmat producătorul agricol. „Canalul exista de mult, însă nu era curățat, era colmatat, funcționa o singură pompă, se ardea mereu transformatorul, în fiecare an ne rugam de vechea conducere să dăm drumul la apă. Noi fiind și producători de sămânță, eram disperați să avem acces la apă”.

Cum fermierii români se descurcă în aproape orice condiții, înainte de reabilitarea stației, Țone iriga direct din râul Sabar nu mai puțin de 115 ha aflate aproape de cursul apei, direct, cu motopompa. El recunoaște că dacă, la prășitoare, anul acesta a fost bogat în precipitații, anul trecut s-a văzut clar că este nevoie de apă pentru irigații.

„Anul acesta, am irigat direct din râu, circa 80 de litri de apă pe metrul pătrat, și am avut un cost de circa 70-80 de euro pe hectar. Am avut o normă de udare de 20 de litri o dată și am irigat cele 115 ha pe care am pivot acum. 2018 a fost un an deosebit și a plouat mult. Însă anul trecut, când nu a fost la fel, plusul de producție a fost de cel puțin 30-35 la sută la culturile irigate de porumb și de floarea-soarelui”, a mai punctat producătorul agricol.

Despre investiții și capitalizarea fermierilor... numai de bine

Un alt punct al discuției cu fermierul român a fost și aspectul legat de investițiile în terenul agricol. Țone recunoaște că singurul pământ pe care îl deține este cel din ghivecele cu flori ale soției, cele peste 3.000 de hectare pe care le lucrează fiind toate în arendă.

Producătorul agricol nu se teme de eventuale speculații imobiliare, ca urmare a faptului că a încheiat contracte de arendă pe minimum 10 ani.

„Pivotul pe care îl voi monta din nou în mai-iunie 2019 va trece pe lângă două vile. Terenul acesta nu-l pot cumpăra pentru că nu se vinde cu 4.000 – 6.000 de euro hectarul. Aici se vinde cu 30 de euro metrul. Acest teren este luat în arendă. Avem însă contracte de arendare pe 10-15 ani. Afacerea „este betonată”, din punctul de vedere al agriculturii. Însă dacă proprietarul găsește să vândă terenul pe o sumă foarte mare, mă despăgubește. Nu-l poți opri pe om dacă își vinde terenul cu 300.000 de euro hectarul”, a mai declarat Adrian Țone.

În ceea ce privește potențialul investițional în instalații pentru irigat, suma necesară ar fi de 1.000 de euro hectarul.

„Dacă eu vreau să pun un pivot care să-mi irige 150 ha într-o singură trecere, costul acestui pivot va fi de 150.000 de euro”, mai spune el.

Tot în acest context, coroborat cu capacitatea sa de capitalizare, tocmai nevoia de investiții îl împiedică să se bucure de profitul obținut.

„Atâta timp cât investim încontinuu, nu se poate discuta de capitalizare. Spre exemplu, în ultimii cinci ani am făcut achiziții de utilaje de șase milioane de euro. N-ai cum să te capitalizezi”.

„Apa gratuită este prin lege”, Barbu, ANIF

Pentru a-i liniști atât pe fermier, cât și pe alții aflați în această situație, directorul general al ANIF, Ionuț Florin Barbu, a afirmat că prin programul de guvernare s-a legiferat acordarea apei gratuite pentru irigații și „nimeni nu poate umbla la această lege”.

„Noi am modificat prin programul de guvernare – apa gratuită este prin lege. Nimeni nu poate umbla la această lege. Ea trebuie respectată atât de Ministerul de Finanțate, cât și de Guvern și trebuie alocați bani în fiecare an pe bugetul ANIF pentru a fi apă gratuită pe canal”, a menționat la rândul său Ionuț Barbu.

Chiar dacă amenajări de irigaţii similare cu Berceni-Vidra-Frumuşani sunt energofage, Barbu a spus că singurele costuri puse pe seama fermierilor sunt cele de pompare a apei din canal către culturile agricole.

În ceea ce privește investițiile în amenajare, Barbu a mai precizat: „Investiția a fost demarată în luna februarie; este finalizată acum. S-a făcut bazinul de aspirație pe un kilometru. S-au montat stăvilare noi la râul Sabar. Au fost reabilitate stația, conducta de refulare și 26 km de canal. Valoarea investiției este undeva la 1,3 milioane de lei. Împărțind pe o amenajare de 10.000 ha, pe un hectar reprezintă 28 de euro această investiție pentru repunerea în funcțiune a unui sistem de irigații care, în ultimii 12-13 ani, nu a funcționat. Această unitate este una energofagă, însă fermierul trebuie să achite doar costurile cu motopompa sau stația de la canal până la plantă”, a conchis Ionuț Barbu.

Irigații vs productivitate

În zonă sunt circa 11 fermieri mari, potențial beneficiari ai apei gratuite pentru irigații. Adrian Țone, beneficiar a 3.200 ha irigabile pe amenajarea Berceni-Vidra-Frumuşani, este administratorl Bangkok 84 Impex SRL, companie care, alături de alte entități economice aparținându-i acestuia, cât și celorlalți membri ai familiei, lucrează pe raza județului Ilfov aproximativ 3.000 ha de teren arabil. În ferma lui Țone, structura de cultură este bazată pe grâu, rapiță, semințe certificate de porumb, cât și pe floarea-soarelui. Primele 2.000 ha de teren pe care acesta le lucrează de aproape două decenii sunt situate de-a stânga și de-a dreapta canalului de irigații, ca și ultimele 1.000 ha.

Arenda pe care acesta o oferă proprietarilor de teren variază între 800-1.000 kilograme de grâu.

Anul acesta, Adrian Țone a obținut randamente bune la rapiță, cu pierderi destul de mari la grâu, din cauza băltirilor. La floarea-soarelui a afirmat că „stă bine”, însă nu foarte bine, ca în 2017. Dacă anul trecut, a avut o producție medie de floarea-soarelui de 4.000 de kilograme, anul acesta a obținut randamente de doar 3.000 – 3.200 kilograme.

În orizontul 2020-2022, suprafața irigabilă din România se va situa undeva la 2,6 milioane de hectare. Anul acesta, potrivit spuselor lui Barbu, a fost pompată apă pe 1.600 – 1.700 de kilometri pentru 1,3 milioane ha, fiind irigate efectiv 548.000 ha.

În 2018, ca urmare a nevoii de apă, pentru prima dată în România a trebuit să fie dată apa pe data de 14 aprilie. S-a întâmplat la Sistemul Nicoreşti-Tecuci, pentru că nu se putea planta din cauza lipsei de umiditate. În comparație, anul trecut, s-a început introducerea apei pe canale la data de 15 mai. Explicația devansării, conform aprecierilor ministrului Agriculturii, Petre Daea, a fost aceea că fenomenele climatice din 2018 au fost cu totul şi cu totul diferite faţă de alţi ani şi vor fi diferite în continuare, „pentru ca schimbările climatice sunt o realitate”.

În anul 2016, suprafaţa contractată la irigat a fost de 346.000 de hectare, iar după numai un an, aceasta a depăşit 825.000 hectare.

Potrivit datelor MADR, în anul 2018 se vor aloca 26,5 milioane de euro pentru refacerea şi reconstrucţia sistemului naţional de irigaţii din miliardul de euro prevăzut în buget până la finele lui 2020.

Publicat în Din fermă-n fermă!

Staţia de pompare a apei Jilava din cadrul Amenajării de irigaţii Berceni-Vidra-Frumuşani a fost repornită marţi, 2 octombrie 2018, după 13 ani în care nu a mai funcţionat, în urma unei investiţii de 1,3 milioane de lei realizată din bugetul Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF).

Unitatea urmează să deservească o suprafaţă de circa 10.000 de hectare în judeţele Ilfov, Giurgiu şi Călăraşi.

„Este o activitate continuă pentru a repune sistemul de irigaţii în funcţiune. Am fost peste tot în ţară (...) am fost la Iaşi, la Botoşani, am fost la Galaţi, am fost la Brăila, am fost peste tot şi ne vom duce peste tot, acolo unde avem graficul de execuţie a lucrărilor, cum este cazul aici şi cum va fi cazul săptămâna viitoare în altă parte. Lăsăm să fie o surpriză pentru dumneavoastră. Este o surpriză plăcută, pentru că punem în mişcare un sistem de irigaţii unde uitarea se cuibărise, iar dezordinea se instalase. Aţi putut vedea aici ce dezastru a fost la această staţie. Am venit cu domnul director general (n.r. - Florin Barbu, director general al ANIF) în februarie şi am văzut această staţie. Am fost şi la punctul de alimentare. Era dezastru. De 13 ani nu a funcționat această stație. Zidurile erau dărâmate, pompele erau ruginite, înţepenite, canalul acesta era pur şi simplu colmatat, nu mai exista canal. A trebuit să refacă secţiunea de scurgere, să o cureţe ca să poată să vină apa aici, plus că la punctul acela de la Sabar, de alimentare, a trebuit să facă lucrări hidrotehnice”, a precizat Petre Daea, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în locul amintit.

Șeful MADR a menționat totodată că se află „într-un loc fericit, pentru că se construieşte în România și se construiește peste tot”, investiţia realizată de ANIF la această staţie din Jilava fiind de circa 1,3 milioane de lei.

„Ne aflăm într-un loc fericit azi, pentru că se construieşte în România. Avem 47 de amenajări din cele 48 pornite investiţiile, celelalte sunt în faze de pregătire a investiţiilor respective, în aşa fel încât toate cele 86 de amenajări pentru irigaţii să fie funcţionale în 2020. Am ajuns la 1,2 milioane hectare la această dată, continuăm şi vom continua şi la iarnă. Continuăm în alte zone ale ţării, o să vedeţi, şi o să vă chemăm peste câteva zile, sper peste 20 de zile, cam aşa este graficul, dacă mintea mă ajută acum la această oră şi memoria îmi desenează traseul activităţii mele, până când se declanşează practic operaţiunea de punere în funcţiune a unei staţii foarte importante, care avea termen de punere în funcţiune în anul 2019. Iată că o facem cu un an mai devreme! Sunt lucrări importante peste tot în ţară şi se execută în etapa stabilită de fiecare”, a punctat Daea.

Conform datelor furnizate de MADR, amenajarea de irigaţii Berceni Vidra Frumuşani a fost dată în folosinţă în 1978, având o suprafaţă deservită de 9.833 de hectare (ha), din care 7.300 ha în judeţul Ilfov, 1.822 ha în judeţul Giurgiu şi 711 ha în Călăraşi, 26 de kilometri de canale de aducţiune şi distribuţie şi un număr de 8 staţii de pompare din care o staţie de bază (SPA Jilava).

Staţia SPA Jilava nu a mai funcţionat timp de 13 ani, dar, la solicitarea fermierilor, în anul 2018, ANIF a executat din februarie şi până în prezent o serie de lucrări de curăţare a canalelor de irigaţii în lungime de 26 km (decolmatări 25.954 mc), dar şi lucrări de decolmatare a canalului, prin programul de întreţinere şi reparaţii.

Alimentarea cu apă a staţiei de bază SPA Jilava se face gravitaţional de pe canalul Sabar. Staţia are în componenţă cinci agregate de pompare SIRET900, cu o putere instalată de 1.600 KW şi un debit instalat de 6.530 mc/s.

Publicat în România Agricolă
Pagina 1 din 5