irigatii - REVISTA FERMIERULUI

La numai câteva zile de la trimiterea pe flux a inițiativei legislative privind Programul de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Mihai Vișan, confirmă susținerea întregului lanț de producție agro-zootehnică începând de la anul.

În plus, și piața funciară este luată în calcul, prin dorința de întărire a rolului ADS ca „jucător” pe piața de profil.

„Programele care vor fi demarate în anul 2018: - program pentru susținerea crescătorilor de suine în activitatea de reproducție, pentru susținerea crescătorilor de păsări în activitatea de reproducție, program de sprijin pentru comercializarea lânii, înființarea de centre de colectare-prelucrare legume-fructe, program de investiții în sectorul de creștere a taurinelor, program de investiții în sectorul de creștere a ovinelor și caprinelor, program de dezvoltare a raselor românești Bazna și Mangalița, revitalizarea liceelor agricole prin preluarea finanțării activităților specifice de către MADR, programul „Mierea în școli”, pentru elevi, program pentru încurajarea activităților din zona montană, investiții în acvacultură, program național pentru îmbunătățirea calitativă a efectivelor de bivoli, program național de ameliorare genetică la ovine și caprine în vederea combaterii screpiei, program privind gestionarea durabilă a terenurilor și întărirea rolului ADS ca jucător pe piața funciară”, a declarat Vișan în cadrul conferinței PRIA Agriculture.

În ceea ce privește producția agricolă în anul 2017, acesta a ținut să arate că România a obținut producții foarte bune în acest an la grâu, mazăre, rapiță, orz, „cele mai mari din istoria țării”, potrivit afirmațiilor sale, agricultorii beneficiind atât de subvenții la timp, cât și de o vreme favorabilă în majoritatea regiunilor țării.

În plus, a adăugat Mihai Vișan, toate subvențiile pentru Campania 2016 s-au acordat până în 31 martie 2017.

„Cererile pentru Campania 2017 au fost depuse până la 15 mai 2017, creându-se premisele pentru acordarea avansurilor începând cu 16 octombrie a.c., iar plata regulară, până la 31 martie 2018. S-au acordat subvenții la reducerea accizei la motorină. Fondurile atrase prin subvenționarea agriculturii și intrate efectiv în țară se cifrează în acest an la 1,77 miliarde de euro”, a conchis el.

Petre Daea la „Ziua Porumbului” de la Orezu: „Da, vom avea roșii românești de Crăciun!”

Cel mai răsunător succes al actualei guvernări este programul tomate în sere.

Producătorii agricoli din România sunt susţinuţi, începând din acest an, printr-un program guvernamental să cultive tomate în spaţii protejate (sere, solarii), astfel încât să asigure necesarul de consum intern din producţia autohtonă.

Valoarea sprijinului financiar acordat beneficiarilor este de 13.481,4 lei/beneficiar/an, sumă ce reprezintă contravaloarea în lei a 3.000 de euro/beneficiar/an, pentru o suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi. Programul se desfăşoară pe o perioadă de opt ani.

Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de minimis pentru cultura de tomate, de 3.000 de euro/an, beneficiarii trebuie, printre altele, să deţină o suprafaţă cultivată cu tomate în spaţii protejate de cel puţin 1.000 de metri pătraţi, să obţină o producţie de minimum două kilograme tomate/mp, dar şi să valorifice o cantitate de tomate de 2.000 de kilograme, dovedită cu documente justificative.

Potrivit spuselor șefului lui Mihai Vișan, nu mai puțin de 4.300 de producători de tomate au închis ciclul I și au luat banii, partea a II-a din program fiind, în viziunea lui Petre Daea, pe un drum bun. În plus, el confirmă că românii vor avea pe masa de Crăciun tomate românești.

„Tomata II are un început foarte bun. (...) Au fost înscriși în Registrul Unic peste 9.000 de producători. 4.300 au închis ciclul I și au luat cele 3.000 de euro pentru 1.000 de metri pătrați. Acum, sunt înscrieri în fiecare zi, pentru că (n.r. - producătorii de tomate) au căpătat încredere. Și sâmbăta aceasta (n.r. - 9 septembrie 2017), și duminică, am fost în teren, în centrul țării, pe la Sibiu, ocazie cu care am văzut tineri de 29 de ani, copii de 9 ani care s-au apucat de această treabă, i-am încurajat și vor primi și aceștia sumele respective. Am reușit să aducem pe piață peste 25.000 de tone de tomate în ciclul I, extrasezon. Sperăm să facem același lucru și în ciclul II, înțelegând aici noiembrie - decembrie, când sunt înscriși și au cultivat, culturile sunt în desfășurare, au legat, au început să fructifice, iar primele etaje deja au o mărime care se apropie de recoltare la sfârșitul lunii octombrie, noiembrie pentru a fi scoase pe piață. (...) Categoric da, vom avea roșii românești de Crăciun”, a precizat Petre Daea la „Ziua Porumbului” din ferma lui Nicolae Sitaru, membru marcant LAPAR.

360 de milioane pentru „Programul de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție”

În data de 6 septembrie 2017, biroul permanent al Camerei Deputaților primea de la senatoarea PSD Doina Silistru și de la deputatul PSD Ioan Munteanu inițiativa legislativă privind aprobarea „Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție”, valoarea totală a propunerii de ajutor de stat reglementată prin intermediul acesteia fiind de 360 de milioane de euro, unul care ar urma se fie susținută din bugetul național.

Potrivit proiectului de act normativ – BP343/2017 –, una dintre condițiile primordiale pentru încasarea sumelor disponibile este ca beneficiarii care au realizat investiții prin program să desfășoare activitate de reproducție în sectorul suinelor pe o perioadă de minimum 10 ani de la finalizarea investiției.

Publicat în Ultimele noutati

Irigațiile continuă să rămână și în septembrie 2017 un deziderat uneori dificil de atins pentru anumiți fermieri români (fără a discuta aici motivele impasului), chiar și în condițiile în care majoritatea profesioniștilor din sector este de acord că fără ele nu se poate face performanță.

În ciuda faptului că lucrurile au început să se miște și în acest sector al irigațiilor (ce-i drept, cu pași lenți), agricultorii speră în continuare ca natura și Divinitatea să le fie părtași și în următorul ciclu de producție și... sunt cu ochii pe cer.

Potrivit declarațiilor unei părți semnificative a gospodarilor din comunele călărășene (județ aflat printre fruntași în topul producțiilor), 2016-2017, per total, a fost un an bun pentru sectorul agricol. Însă, la anumite intervale de timp, un an bun aduce cu sine un sezon succesor cu probleme, unul care generează din start nevoia utilizării irigațiilor. Însă, așa cum ne-am învățat și ca urmare a „grelei moșteniri”, irigațiile rămân un deziderat greu de atins, ele nu pot ajuta la schimbarea definitivă de paradigmă, lăsând astfel, așa cum s-a mai spus, totul în... voia Domnului.

Că fără Divinitate, fără acea forță-motrice nevăzută, a cărei influență în viețile noastre este recunoscută sau nu în mod direct de majoritatea dintre noi, multe lucruri tind să se abată de la făgașul normal, este clar. Însă, noi, românii, mai avem și o altă vorbă: „Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă și în traistă”. Nu este cazul și atunci când vorbim de cei care trudesc din greu pământul patriei, acești oameni care ne pun pâinea pe masă zi de zi. Însă, an de an, din ce în ce mai mult, este nevoie de schimbarea de paradigmă despre care se tot vorbește și de conștientizarea faptului că Divinitatea ne ajută, dar trebuie să ne ajutăm și noi înșine.

„Noi am avut noroc cu Dumnezeu. Dacă nu ne ploua, nu știu ce făceam, nu știu ce realizam, nu știu ce producții făceam”, recunoștea într-o intervenție radiofonică Ion Mihuț (administratorul SC Mihuț SRL), locul III în topul membrilor Consorțiului de Extensie și Dezvoltare Rurală Călărași, după SC ILYA SRL și SC ILDU SRL, cu ocazia Zilei Fermierului Călărășean și a Comunei Vâlcelele. „În medie, producțiile au fost bune. Urmează acum porumbul, la care estimăm o producție de 8-10 tone și poate dă Dumnezeu și o ploaie să iasă și rapița. (...) Să zicem că acest an agricol a fost bun. Ce urmează însă acum e mai greu. Am semănat rapița în praf. Așteptăm o milă de ploaie. Dacă aveam irigațiile, dădeam și noi o udare de aprovizionare, băgam 500-600 metri cubi de apă și răsărea rapița. Așa, stăm și ne uităm pe cer. Sistemul de irigații la noi în zonă a fost prin canale deschise. Era mai greu cu motopompe, dar era totuși bun și puteam face lucrări de irigat și la porumb, precum și udări de aprovizionare”.

Se simte oare nevoia, dar lipsește curajul? Sau nu există, pur și simplu, resurse de alocat pentru irigații?

Domnule ministru Petre Daea, iată că fermierii vor, dar nu au putere. Pe ei când veniți să-i vizitați? Și nu, nu au ciolanul în portbagaj...

Claudiu Iliuță: „Am irigat doar la cultura dublă”

Un exemplu de ambiție este Claudiu Iliuță (fiul celebrului deja șef al Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță) cel mai tânăr fermier din consorțiu. El a conștientizat că îmbinarea tehnologiei de ultimă oră cu darul Divinității – ploaia – reprezintă succesul în afacerile românești din agricultură.

Așa după cum bine recunoaște chiar el, în 2017 nu a avut nevoie decât de „o apă” pentru a contabiliza un an foarte bun în ceea ce privește producția de cereale.

„Anul acesta nu a fost nevoie de irigat. A fost un an foarte bun. A plouat foarte mult; economie de bani. Am irigat doar la cultura dublă de floarea-soarelui. Am semănat floarea-soarelui după orz. Am irigat până săptămâna trecută și a fost nevoie decât de o apă”, a menționat tânărul Iliuță în preziua sărbătoririi Zilei comunei Vâlcelele. „Lucrez 4.500 ha cu 20 de mecanizatori; am în plus. Mai bine să am rezerve. Se poate lucra la 4.500 ha și cu 15 persoane”.

MADR vrea sisteme de irigații pe două milioane de hectare

Până în 2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) are ca obiectiv realizarea unor sisteme de irigaţii care să acopere o suprafaţă agricolă de două milioane de hectare.

În opinia ministrului de resort, Petre Daea, „numai canalele de irigaţii care trebuie refăcute, recalibrate şi racordate la sistem, puse cap la cap, înseamnă drumul de aici până la Berlin şi înapoi”, a afirmat el în mai multe ocazii.

Pentru anul în curs, fondurile bugetate se cifrează la peste 1,41 miliarde de lei pentru refacerea unui număr de 40 de amenajări de irigaţii, care vor acoperi după finalizare circa 1,3 milioane de hectare.

Țara noastră prezintă un risc considerabil faţă de schimbările climatice, zonele cele mai afectate fiind situate în sud, în sud-est şi în est ale ţării, conform rapoartelor internaţionale relevante şi analizelor efectuate de Administraţia Naţională de Meteorologie.

Seceta, inundaţiile şi alte probleme legate de schimbările climatice au un impact semnificativ asupra stabilităţii producţiei şi securităţii alimentare naţionale, iar lipsa unei infrastructuri adecvate contribuie la limitarea oportunităţilor de dezvoltare economică, în pofida existenţei potenţialului din agricultură.

Studiile realizate în domeniu au estimat că România a suferit pierderi anuale medii legate de vreme în sumă de 8,45 de miliarde de dolari (0,26 procente din PIB), în perioada 1980 - 2011, din care 34 de procente au fost legate de secetă, se arată într-un document publicat pe site-ul MADR privind reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii.

Sistemele de irigaţii din România au fost construite până în anul 1990, suprafaţa amenajată pentru irigaţii ocupând circa 22% din suprafaţa agricolă a ţării şi circa 34% din suprafaţa arabilă. În prezent, România dispune de o suprafaţă amenajată pentru irigat de circa 3,1 milioane de hectare, din care 1,5 milioane de hectare reprezintă suprafaţa viabilă şi marginal viabilă, însă viabilă efectiv este de numai 823.000 de hectare.

Conform documentului, amenajările de irigaţii din România sunt într-un stadiu avansat de degradare, pe 75% din suprafaţa acestora irigaţiile nu sunt funcţionale, iar cele funcţionale sunt ineficiente din punctul de vedere al consumului de apă şi energie şi costisitoare pentru fermieri.

Cu un randament mediu la hectar de 4,836 tone de grâu, secară și triticale obținut în vara acestui an, anunțat marți, 22 august 2017, cu surle și trâmbițe de ministrul Agriculturii, Petre Daea, alături de susținătorul său declarat, Liviu Dragnea (președintele PSD și al Camerei Deputaților), țara noastră pare să fi atins noi recorduri.

Conform afirmațiilor șefului MADR, această productivitate medie de nemaiîntâlnit la grâu (dar și la secară și la triticale, în tandem) ar fi atras după sine și o calitate pe măsură.

„La grâu, randamentul mediu este de 4.836. Este o producție istorică. România nu s-a întâlnit cu un asemenea randament la unitatea de suprafață, ca producție medie. Aceasta este cu o tonă peste și față de producția obținută anul trecut. Și calitatea este bună. Este un grâu cu indici de panificație. Este un grâu care a intrat în rețeaua de consum și, evident, el poate fi folosit în funcție de pretențiile și interesele fiecăruia, înțelegând aici că destinația este determinată de cel care îl folosește”, a afirmat ministrul Agriculturii, Petre Daea.

Cifre mai detaliate cu privire la producția de cereale a României au fost vehiculate mai departe chiar de către Liviu Dragnea, cu ocazia vizitei în teren la sistemul de irigații din cadrul Amenajării Gălățui Călărași, alături de favoritul său, șeful MADR.

Potrivit afirmațiilor acestuia din urmă, în cazul conglomeratului grâu-secară-triticale, producția totală pare să fi depășit cantitatea de 10 milioane de tone, una „istorică” și de această dată.

Și cu producția de rapiță a României s-a lăudat Dragnea, în condițiile unei recolte de 1,7 milioane de tone.

Record după record, Liviu Dragnea a vorbit inclusiv de cifre îmbucurătoare și în cazul mazării, respectiv orzului și orzoaicei.

„Ne-a ajutat și Dumnezeu anul acesta, dar s-a reușit până la urmă ca în 2017 să se obțină niște producții istorice în România. La grâu, secară și triticale s-a depășit o producție de 10 milioane de tone, ceea ce n-a mai fost până acum în România. La rapiță vorbim de 1,7 milioane de tone, cea mai mare producție din istoria acestei țări. La mazăre, 300.000 de tone, iar este cea mai mare producție. La orz și orzoaică este cea mai mare producție din ultimii 23 de ani”, a mărturisit șeful Camerei Deputaților. „Sigur că a fost o vreme foarte bună pentru agricultură, dar faptul că Ministerul Agriculturii a alocat subvențiile la timp, până la finalul lunii martie, iar fermierii au putut beneficia de acești bani – și vorbim de bani serioși, 2,7 miliarde de euro, din care 2,2 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, bani care au intrat în România – s-a ajuns în situația în care, în multe zone, băncile au început să-i caute pe fermieri, că fermierii n-au mai fost pe la ele; n-au mai avut nevoie, au avut banii la timp”.

România, în top!

Datele oficiale ale Ministerului Agriculturii, prezentate presei de către Petre Daea și Liviu Dragnea, relevă că de pe suprafața totală recoltată de 2.101.552 ha s-au obținut 10.163.887 tone de grâu, secară și triticale, adică o medie de 4.836 kilograme la hectar. Potrivit statisticienilor MADR, în acest caz vorbim de un record istoric al României, mai exact de cea mai mare producție totală, respectiv de cea mai mare productivitate medie la hectar.

În cazul rapiței, aceleași date relevă că în urma recoltării celor 592.312 ha însămânțate s-a obținut o cantitate de 1.684.795 tone, în fapt un randament la hectar de 2.844 kilograme la hectar. Și de această dată discutăm de un record istoric al României, mai exact de cea mai mare producție totală, respectiv de cea mai mare productivitate medie la hectar.

Cu privire la mazăre, datele MADR relevă o productivitate de 2.776 kilograme la hectar, cantitatea totală recoltată de pe cele 107.593 ha fiind de 298.639 tone. Acesta ar fi cel de-al treilea exemplu de record istoric al României. Și în acest caz vorbim de cea mai mare producție totală, respectiv de cea mai mare productivitate medie la hectar.

Nu în ultimul rând, în cazul orzului și orzoaicei, de pe cele 459.968 ha însămânțate s-au contabilizat 2.037.513 tone, adică un randament mediu la hectar de 4.942 de kilograme. Discutăm aici de cea mai mare producție medie la hectar de orz, producția totală din anul 2017 fiind cea mai mare din ultimii 23 de ani!

Datele ministerului român al agriculturii dau Constanța ca fiind pe primul loc la producția de grâu, secară și triticale, cu o cantitate totală obținută de 878.248 de tone, urmat fiind de Teleorman cu 775.722 de tone, Dolj cu 773.347 de tone, Timiș cu 684.900 de tone, respectiv Olt cu 683.854 de tone.

Primele cinci județe la producția de orz sunt, în ordine, următoarele: locul I - Constanța cu 261.837 de tone, locul II este ocupat de Giurgiu cu 149.018 tone, cel de-al treilea loc aparține Brăilei cu 142.272 de tone, în timp ce locurile IV și V aparțin, în ordine, Bihorului cu 135.175 de tone și Teleormanului cu 132.680 de tone.

Rapița a dat locul I județului Ialomița la capitolul productivitate prin cele 191.642 de tone obținute. Locul II a fost ocupat de Teleorman cu 182.215, locul III aparție Călărașiului cu 181.084 de tone, locul IV județului Giurgiu cu 98.700 de tone, iar locul V Oltului cu 94.974 tde one.

La mazăre, locul I este ocupat de Constanța cu 57.147 tone, Călărașiul este pe locul II cu 30.720 tone, Dâmbovița cu 29.626 tone (locul III), Doljul pe locul IV cu 25.873 tone, iar locul V îi aparține în acest caz Ialomiței cu 24.450 tone.

Top-randamente la grâu secară și triticale s-au înregistrat în localitatea Cujmir, județul Mehedinți, acolo unde de pe 4,75 ha s-au obținut 10,2 tone de boabe.

Localitatea Dochia din județul Neamț a dat un top-randament de 9,8 tone la hectarul cultivat cu orz, suprafața totală de pe care a fost recoltată această cantitate fiind de 151 ha.

O altă cantitate demnă de locul I la capitolul randamente este cea de 6 t/ha înregistrată în localitatea Tătăranu, județul Vrancea, suprafața de pe care s-a obținut această cantitate fiind de 11 ha.

În data de 22 august 2017, grâul pentru panificație avea un preț de 688,22 lei tona metrică în port Constanța, la cumpărare, de către CerealeColectD.

În aceeași zi, aceeași CerealeColectD cumpăra rapița cu 1642,54 lei TM, iar orzul furajer cu 642,33 lei tona metrică.

În fine, la cumpărare, tot în data de 22 august 2017, mazărea era la cumpărare de către CerealeColectD cu 1009,38 lei tona metrică.

Publicat în Știri interne

Se prelungește cu o lună sesiunea pentru investițiile în infrastructura de irigații, mai exact - până la data de 30 septembrie 2017, ora 16:00, anunță Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), în condițiile în care MADR și-a asumat un plan măreț de dezvoltare a sistemelor până în 2020, iar beneficiarii se plâng de lipsa de timp cauzată de birocrație.

SubMăsura pentru care s-a prelungit termenul de depunere a cererilor de finanțare este 4.3 I - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice - Componenta infrastructură de irigații.

Viitorii beneficiari de fonduri FEADR au cerut asta pentru că au proiecte în diferite faze de întocmire, dar pentru obținerea anumitor documente obligatorii au nevoie de mai mult timp.

„Prelungirea termenului de primire a cererilor de finanțare, atât pentru teritoriul național, cât și pentru zona ITI Delta Dunării, s-a decis pentru a răspunde solicitărilor primite în acest sens din partea potențialilor beneficiari. Aceștia au motivat că au proiecte în diferite faze de întocmire, dar pentru obținerea anumitor documente obligatorii – cum ar fi documentele de la Oficiul de cadastru și publicitate imobiliară sau certificatele de urbanism emise de Consiliile Județene – au nevoie de o perioadă mai mare. Este adevărat, proiectele care au ca scop modernizarea infrastructuri de irigații sunt proiecte complexe, iar Agenția va sprijini efortul celor care își asumă un astfel de angajament”, a precizat directorul general al AFIR, Adrian-Ionuț Chesnoiu.

Până la ora actuală, pentru investiții în infrastructura de irigații, atât pentru zona ITI Delta Dunării, cât și pentru restul teritoriului, s-au depus în total 36 de proiecte, în valoare de peste 37 de milioane de euro.

În vederea finanțării prin sM 4.3 – Componenta Irigații, mai sunt disponibili 263,6 milioane de euro pentru teritoriul național și 13 milioane de euro pentru zona ITI – DD, iar pragul lunar de calitate pentru luna septembrie este de 20 de puncte.

Depunerea cererilor de finanțare se realizează on-line pe pagina oficială a Agenției, www.afir.info, pentru submăsura amintită. Toți cei interesați să depună proiecte pot consulta gratuit Ghidul solicitantului și anexele aferente pe site-ul AFIR, la secțiunea „Investiții PNDR”.

MADR vrea sisteme de irigații pe două milioane de hectare

Până în 2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) are ca obiectiv realizarea unor sisteme de irigaţii care să acopere o suprafaţă agricolă de două milioane de hectare.

În opinia ministrului de resort, Petre Daea, „numai canalele de irigaţii care trebuie refăcute, recalibrate şi racordate la sistem, puse cap la cap, înseamnă drumul de aici până la Berlin şi înapoi”, a afirmat el în mai multe ocazii.

Pentru anul în curs, fondurile bugetate se cifrează la peste 1,41 miliarde de lei pentru refacerea unui număr de 40 de amenajări de irigaţii, care vor acoperi după finalizare circa 1,3 milioane de hectare.

Țara noastră prezintă un risc considerabil faţă de schimbările climatice, zonele cele mai afectate fiind situate în partea de sud, sud-est şi est a ţării, conform rapoartelor internaţionale relevante şi analizelor efectuate de Administraţia Naţională de Meteorologie.

Seceta, inundaţiile şi alte probleme legate de schimbările climatice au un impact semnificativ asupra stabilităţii producţiei şi securităţii alimentare naţionale, iar lipsa unei infrastructuri adecvate contribuie la limitarea oportunităţilor de dezvoltare economică, în pofida existenţei potenţialului din agricultură.

Studiile realizate în domeniu au estimat că România a suferit pierderi anuale medii legate de vreme în sumă de 8,45 de miliarde de dolari (0,26 procente din PIB), în perioada 1980 - 2011, din care 34 de procente au fost legate de secetă, se arată într-un document publicat pe site-ul MADR privind reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii.

Sistemele de irigaţii din România au fost construite până în anul 1990, suprafaţa amenajată pentru irigaţii ocupând circa 22% din suprafaţa agricolă a ţării şi circa 34% din suprafaţa arabilă. În prezent, România dispune de o suprafaţă amenajată pentru irigat de circa 3,1 milioane de hectare, din care 1,5 milioane de hectare reprezintă suprafaţa viabilă şi marginal viabilă, însă viabilă efectiv este de numai 823.000 de hectare.

Conform documentului, amenajările de irigaţii din România sunt într-un stadiu avansat de degradare, pe 75% din suprafaţa acestora irigaţiile nu sunt funcţionale, iar cele funcţionale sunt ineficiente din punctul de vedere al consumului de apă şi energie şi costisitoare pentru fermieri.

Publicat în Finantari

La ora actuală, toată documentația care trebuia reactualizată și refăcută pentru toate cele 40 de amenajări aferente etapei I esteîn curs de licitație, potrivit spuselor lui Valentin Apostol, consilierul ministrului Agriculturii, care a adăugat că primele lucrări ar putea să înceapă efectiv la data de 15 august, iar cel de-al doilea pachet de lucrări, la 30 octombrie.

În cadrul seminarului „Reabilitarea sistemului de irigații și oportunități de afaceri în România și Republica Moldova”, care a avut loc joi, 19 mai 2017, la București, Apostol a invitat firmele de proiectare din Israel și SUA, alături de cele din România, să participe la campania de proiectare și reabilitare a documentației.

„Participarea lor la această fază de proiectare și de refacere a documentației ar fi foarte importantă pentru derularea în ritm mai accelerat a acestei etape”, a precizat oficialul ministerului de resort.

Conform spuselor sale, în prezent, în actuala formă de dezvoltare a sistemului de irigații, sunt funcționale 850.000 ha, fără a fi luată în discuție reabilitarea.

„Până la ora actuală, contractele sunt pentru circa 400.000 ha. Eu sper că anul acesta se va apropia valoarea contractată până aproape de cele 800.000 ha”, a adăugat Apostol.

Cu ocazia evenimentului organizat de Ambasada Israelului în România, laolaltă cu cea a SUA și Ministerul Economiei și Industriilor, Valentin Apostol a mărturisit că autoritățile de la București sunt în discuții cu Uniunea Europeană în vederea extinderii suprafețelor care vor fi reabilitate pe fonduri europene la circa 1,8 milioane ha.

„Încercăm să începem aceste discuții cu Uniunea Europeană după data de 15 august 2017 și sperăm că odată cu extinderea suprafețelor, și solicitarea beneficiarilor pentru echipamentul de irigat pe care dumneavoastră îl puneți la dispoziție va fi din ce în ce mai mare”, s-a adresat Apostol celor prezenți la eveniment.

Viorel Nica„Dumneavoastră trebuie să contactați consultanții”, le-a transmis Viorel Nica producătorilor de instalații performante de irigat

Invitat la eveniment în calitate de președinte al Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (LUAI), fermierul Viorel Nica, el însuși deținător a nu mai puțin de 12 echipamente performante destinate udării, le-a transmis importatorilor de instalații de irigat din SUA și Israel să ia legătura direct cu firmele de consultanță către care se îndreaptă potențialii beneficiari de fonduri FEADR.

Astfel, spune el, bazându-se pe cele mai noi informații din domeniu, consultanții pot recomanda producătorilor agricoli cele mai performante echipamente de irigații, cu consum minim de energie electrică.

„Pentru furnizorii de echipamente pentru irigații: dumneavoastră trebuie să contactați consultanții, pentru că fermierul și OUAI-ul merg la consultant pentru a accesa un proiect, consultantul să știe și să aibă aceste prospecte pe care dumneavoastră ni le înmânați astăzi nouă, ca fermierul sau conducerea executivă a OUAI-urilor să-și aleagă echipamentul cel mai bun și cel mai performant. Eu dețin în unitate 12 echipamente foarte performante tip pivoți și vă spun sincer că producția de porumb față de neirigat crește cu 10 tone pe hectar, producția de grâu cu peste trei tone la hectar, producția de rapiță peste două tone și sunt într-o zonă foarte secetoasă, în sud-estul României, în Bărăganul ialomițean. Dacă reușim să introducem în OUAI-urile noastre, în curțile fermierilor, pe terenurile fermierilor aceste echipamente de pompare și repompare a apelor cu un consum foarte mic de energie și cu un volum mare de apă, ne vom putea mândri cu acea plusvaloare”, a conchis Nica.

Cu ocazia lansării de către Guvernul României a programului de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii, în valoare de un miliard de euro, Ambasada Statelor Unite ale Americii şi Ambasada Statului Israel au participat, împreună cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România, la un seminar privind „Reabilitarea sistemului de irigaţii şi oportunităţi de afaceri în domeniul agricol din România”. Acest proiect reprezintă o recunoaştere a faptului că o infrastructură de irigaţii reabilitată va îmbunătăţi vieţile a milioane de români care lucrează în sectorul agricol din România.

Seminarul a informat companii de irigaţii americane şi israeliene despre oportunităţile de afaceri din România prin proiectele de reabilitare a infrastructurii principale și secundare de irigaţii. În cadrul acestui program, Guvernul României a alocat un miliard de euro pentru bugetul pe 2017-2020 al Ministerului Agriculturii pentru reabilitarea de stații de pompare de bază, stații de repompare, conducte de refulare, canale de aducțiune, canale de distribuție și construcții hidrotehnice pentru o suprafaţă de circa două milioane de hectare.

Mai mult, companiile au avut oportunitatea de a afla despre diferite proiecte şi posibilităţi de cooperare direct de la reprezentanţii Ministerului Agriculturii. La seminar, companii din Statele Unite şi Israel au prezentat tehnologie de ultimă oră care ar putea ajuta autorităţile române în eforturile de reabilitare a acestui important sector.

Publicat în Tehnica agricola

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a ţinut să le mulţumescă ambasadorului SUA la Bucureşti, Hans Klemm, cât şi celui al Israelului, Tamar Samash, şi delegaţiilor lor de specialişti în sectorul irigaţiilor pentru suportul material şi uman acordat bunei desfăşurări a obiectivelor investiţionale ale guvernării PSD, amintind în acest context Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii (PNRIPI).

„Prioritatea zero a Guvernului României este creşterea productivităţii agricole prin investiţii în infrastructură, în sistemele de irigaţii, în depozite, în maşini şi utilaje agricole, în accesarea şi deschiderea de noi pieţe de desfacere, astfel încât produsul agroalimentar românesc şi gustul unic al alimentelor noastre să satisfacă un număr cât mai mare de consumatori.

Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii (PNRIPI) prevede o investiţie totală de 1,015 miliarde euro. Pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii, aceste fonduri vor fi în totalitate asigurate din bugetul statului.

Participarea firmelor dumneavoastră la implementarea programului, pe de-o parte, precum şi furnizarea de echipamente de irigat de ultimă generaţie, pe de altă parte, vor contribui la atingerea obiectivelor agricole (...) prevăzute în programul de guvernare.

Am aşteptat cu interes acest moment, iar prezenţa dumneavoastră aici îmi asigură suportul material şi uman, evident construit pe o dorinţă formidabilă a ţării de a realiza acest obiectiv de investiţii de extremă importanţă pentru ţară”, a precizat Daea în deschiderea conferinţei „Reabilitarea infrastructurii de irigaţii şi oportunităţi de afaceri în domeniul agricol din România şi Republica Moldova”.

Şeful MADR recunoaşte însă amploarea pe care ar putea-o cunoaşte importul de tehnologii avansate pentru irigaţii şi mărturiseşte că ţara noastră nu mai deţine industrie de profil, una care să furnizeze la un nivel competiţional apropiat produse destinate sectorului.

Pe de altă parte, el a afirmat că aportul de tehnologie străină în procesul de dezvoltare şi reabilitare a sectorului de irigaţii va duce până la urmă la majorarea randamentelor pe suprafaţă.

„Aceşti parteneri consacraţi (...) au tehnică de vârf, care ne pot acorda, pe de-o parte, asistenţă în domeniu, pe de altă parte pot fi furnizori de instalaţii performante, în aşa fel încât sistemul de irigaţii din România să aibă finalitatea necesară. Spunând acest lucru, mă gândesc la faptul că, odată pornită apa pe canal, să ajungă şi la plante şi să se şi vadă randamentele pe unitatea de suprafaţă, pentru fiecare cultură în parte”, a afirmat şeful MADR, joi, 18 mai 2017. „Din nefericire, nu (n.r. – nu mai există industrie de profil), dar cred că vă reamintiţi, în 2004 am dat drumul la o industrie pe orizontală, care s-a conectat rapid la nevoile ţării şi am avut plăcerea să vedem cu toţii că investitorii români au pornit la drum pentru realizarea unor echipamente de irigaţii performante, sigur, făcând apel la ştiinţa în domeniu, la informaţiile pe care le puteau accesa în momentul respectiv. Acum este altă treaptă, alt nivel de gândire şi cu toţii sunt interesaţi, atât investitorii români, cât şi cei străini, să participe la această acţiune comună de reabilitare a sistemului de irigaţii şi punerea în operă a acestui program de guvernare, care înseamnă irigarea terenurilor agricole din România pe o suprafaţă de aproximativ două milioane de hectare, până în anul 2020”.

Klemm: Sunt 15 companii americane interesate de programe internaţionale de irigaţii

Aflat la conferinţă, ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, a recunoscut, printre altele, că este la curent cu problema accesului fermierilor români la apa pentru irigaţii (o constrângere în a generaliza ideea de succes în agribusinessul românesc). Din acest motiv, el propune autorităţilor de la Bucureşti colaborarea cu furnizorii americani de tehnologii pentru irigaţii care, în viziunea sa, şi-au dovedit profesionalismul în managementul utilizării apei, în construcţia de baraje şi de canale de irigaţii, reducerea progresului inundaţiilor şi majorarea producţiei de alimente.

„Una dintre priorităţile mele ca ambasador SUA în România este de a promova prosperitatea ambelor ţări printr-un nivel crescut al comerţului şi al investiţiilor. (...) În calitatea mea de ambasador al SUA în România, am avut oportunitatea să vizitez mai multe exploataţii agricole autohtone, ale căror operaţiuni sunt de succes; agricultura de succes este, cu siguranţă, o realitate în România. Pe de altă parte, am conştientizat că sunt încă multe constrângeri în a generaliza această idee a succesului în sectorul agroalimentar românesc. (...) În urma discuţiilor mele cu fermierii români, am aflat că încă sunt probleme cu accesul la finanţare, modalităţi de management eficient al fermei ş.a. Un factor destul de frecvent menţionat de interlocutorii mei este accesul la apa pentru irigaţii. (...) Din acest motiv, domnule ministru Petre Daea, vă felicit, laolaltă cu Guvernul României şi cu cei care au contribuit la dezvoltarea Programului Naţional de Irigaţii, unul deosebit de ambiţios.

Furnizorii americani de tehnologii pentru irigaţii şi-au dovedit profesionalismul în managementul utilizării apei, în construcţia de baraje şi de canale de irigaţii, în reducerea progresului inundaţiilor şi în majorarea producţiei de alimente. (...) Sunt 15 companii americane care sunt interesate de programe internaţionale de irigaţii”, a precizat diplomatul american.

Nu în ultimul rând, ambasadorul Israelului la Bucureşti, Tamar Samash, propune României tehnologii avangardiste în sectorul irigaţiilor, similare cu cele implementate în ţara sa de origine. Potrivit spuselor sale, în prezent există tehnologii de desalinizare a apei pentru irigaţii, cât şi de reciclare şi de purificare a resursei de apă destinate agriculturii.

„Israelul furnizează o platformă remarcabilă pentru discuţii intense între oficiali guvernamentali, beneficiari locali şi oameni de afaceri, atunci când apar oportunităţi de business. Ţara noastră mai este denumită şi ţara start-up, ca urmare a implementării tehnologiilor de vârf şi a politicilor sectoriale. (...) Am dezvoltat tehnologii de desalinizare a apei, dar şi de irigare prin picurare, cât şi de reciclare şi purificare a apei pentru irigaţii. 80 la sută din apa uzată este reciclată şi folosită în agricultură, în Israel”, a conchis Samash.

Obiectivele din programul de guvernare pe zona de irigații au un cost inițial de circa 90 de milioane de lei, prevăzut deja în bugetul ANIF. Conform calculelor pesediștilor, cele 800.000 ha care urmează să fie irigate în 2017 generează următoarele costuri: 140,6 lei mia de metri cubi de apă (adică 0,1406 lei metrul cub), la 800 mc de apă la hectar, duc la un cost de 89.984.000 lei (800.000X800X0,01406).

Până vineri, 12 mai 2017, MADR a contorizat cereri pentru livrarea de apă aferente unui total de 400.000 ha.

Publicat în Știri interne

Începând cu anul 2018, se vor redeschide discuțiile cu privire la viabilitatea și eventuala continuare a lucrărilor la canalul Siret-Bărăgan, până atunci însă, a afirmat șeful PSD și al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, obiectivele majore sunt reabilitarea sistemului de irigații existent până la 1,98 milioane hectare, laolaltă cu livrarea gratuită a apei pe canalele magistrale.

Abia după îndeplinirea primului obiectiv din programul de guvernare PSD pe zona de irigații -  reabilitarea celor aproape două milioane de hectare din terenul agricol al României - discuția va continua, chiar dacă unele voci spun că sistemul Siret-Bărăgan ar fi „greu funcționabil”.

„Din punctul meu de vedere, noi avem două obiective majore: primul (...) este ca ceea ce avem acum să fie reabilitat și două milioane de hectare din terenul agricol al României să fie irigat, pentru a crește producția agricolă cu 30 - 50 la sută, ceea ce va însemna mai mulți bani pentru fermieri și un pas important pentru echilibrarea balanței. Al doilea obiectiv reprezintă extinderea sistemului de irigații.

Eu i-am cerut ministrului Agriculturii, atunci când lucram la programul de guvernare, și ulterior după ce s-a format guvernul, ca în acest an (n.r. - 2017) să nu se concentreze pe nimic altceva decât pe a duce la capăt toate procedurile pentru a atinge primul obiectiv. Anul viitor, împreună cu specialiștii, împreună cu finanțiștii, putem discuta despre extinderea sistemului de irigații.

Siret-Bărăgan este un sistem de irigații care poate fi foarte bun, dar de ce i-am spus ministrului să nu se concentreze anul acesta, pentru că sunt două abordări în ceea ce privește sistemul Siret-Bărăgan: unii spun că este profitabil și că este util, în timp ce alții spun că este greu funcționabil. Atunci, ca să nu stăm în acest an în aceste dispute, ne concentrăm pe ceea ce avem, să ducem la capăt, acest program de investiții, iar anul viitor discutăm despre el”, a afirmat Liviu Dragnea vineri, 12 mai 2017, la startul campaniei de irigat pentru anul 2017.

Același lider PSD a afirmat că obiectivele din programul de guvernare pe zona de irigații au un cost inițial de circa 90 de milioane de lei, prevăzut deja în bugetul ANIF. Conform calculelor pesediștilor, cele 800.000 ha care urmează să fie irigate în 2017 generează următoarele costuri: 140,6 lei mia de metri cubi de apă (adică 0,1406 lei metrul cub), la 800 mc de apă la hectar, duc la un cost de 89.984.000 lei (800.000X800X0,01406).

Până vineri, 12 mai 2017, MADR a contorizat cereri pentru livrarea de apă aferente unui total de 400.000 ha.

„Partea de irigații pentru noi a fost și rămâne strategică. Avem două obiective majore în acest domeniu, și anume reabilitarea sistemului de irigații până la 1,98 milioane hectare (...). Al doilea obiectiv strategic era să aducem apa pe canalele principale, gratuit, (...) până la SPP. Este un cost financiar de 90 de milioane de lei, care este prevăzut în bugetul ANIF, iar udătorii își iau de la stația sub presiune apa și nu au decât costurile obișnuite. (...) Sunt economii foarte mari – pe de-o parte costurile sunt mult mai mici pentru cei care vor să irige. Apa fiind gratuită, acum majoritatea udătorilor a început să scrie cereri pentru a iriga 400.000 de hectare. Oamenii încep să înțeleagă că sunt foarte multe avantaje. Crește foarte mult producția, la unele soiuri se dublează, iar la altele crește cu 50 la sută.

Ceea ce am vorbit cu ministrul Agriculturii, până să venim aici, se referă la suprafețele care nu sunt în aria de răspândire a acestor SPP-uri (n.r. - stații de punere sub presiune). Aceste stații au fost preluate de asociațiile de udători care au avut acces la programul european pe agricultură, și-au făcut instalațiile secundare pe teren, și-au luat instalații de irigat, dar sunt și suprafețe care au acces la aceste canale de irigații și ai căror proprietari nu sunt grupați în asociațiile de udători. Și aici sunt două căi prin care oamenii pot începe să aibă acces la aceste canale: pot folosi direct motopompe sau orice altă instalație pentru că, acum, apa fiind gratuită, nu mai au niciun fel de problemă și își pot duce exact pe suprafața lor de teren instalațiile de irigat. Pe de altă parte, în momentul în care încep să se organizeze în asociații de udători, iar, acolo unde se organizează, MADR și ANIF le vor realiza asemenea stații de punere sub presiune”, a afirmat Liviu Dragnea.

El a adăugat că încă sunt fermieri care nu cred că apa pe canalul magistral este gratuită, dar cei care au crezut au făcut deja cereri și așteaptă să ajungă apa la ei pe canal.

„Este pentru prima dată în istoria României când apa pe canalul magistral se aduce gratuit”, a continuat el.

Cu ocazia vizitei, Dragnea chiar l-a lăudat pe șeful MADR, căruia în ultima perioadă i-a trasat o serie de sarcini importante, demne de munca lui Sisif.

„Sunt vreo șase-șapte miniștri în Guvern care îmi plac foarte mult, dar este unul care îmi este foarte drag și este ministrul Agriculturii (n.r. - Petre Daea). Am venit să văd cum se implementează programul de guvernare în domeniul Agriculturii”, a conchis Liviu Dragnea.

Costurile fermierilor cu irigatul scad cu peste 60-70 la sută, în condițiile gratuității apei pe canalele magistrale

Într-o discuție dinaintea sosirii delegației, șeful ANIF, Florin Barbu, o persoană destul de emotivă, ținând cont de faptul că la sosirea lui Dragnea i-a tremurat vizibil vocea în fața camerelor și a șefului Camerei Deputaților, a afirmat că totalul cheltuielilor fermierilor cu irigatul scad cu mai bine de 60-70 de procente, în condițiile gratuității apei pe canalele magistrale.

El a vorbit și de modificarea și completarea Legii 138/2014, republicată, pentru modificarea și completarea OUG 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare, precum și pentru completarea Art. 10 din Legea 98/2016 privind achizițiile publice.

În prezent, aceasta a fost adoptată de Camera Deputaților, ca for decizional în data de 9 mai 2017, sub denumirea de Plx 173/2017, urmând să fie trimisă la promulgare.

Acest nou act normativ consfințește, pentru prima dată, oferirea de apă gratis fermierilor, la SPP-uri.

„Marți, în Camera Deputaților, for decizional, s-a aprobat legea prin care toți fermierii și alți fermieri care pot beneficia după aducțiunea principală de irigații, vor avea apă gratis la stațiile de punere sub presiune”, a afirmat Barbu.

El a adăugat că investiția din Călărași și Ialomița a totalizat șase milioane de lei, inclusiv TVA. Lungimea CA1 este de 4.450 de metri liniari, lucrările principale fiind de impermeabilizare și de refacere a capacității de transport. Potrivit directorului ANIF, în urma lucrărilor de modernizare pierderile sunt de doar aproximativ 15 la sută față de canalul CA2, care are pierderi de 60-70 la sută.

Prioritățile ANIF nu se opresc însă aici. Florin Barbu a mai vorbit de alte 40 de amenajări care vor fi reabilitate în perioada următoare.

„În momentul de față, sunt 40 de amenajări care sunt promovate de mine și de ANIF. Nouă dintre acestea vor intra în execuție în luna august, iar la celelalte 31 se vor termina studiile de proiectare. În 2018, vor intra pe C+M (construcții-montaj) și au termen de finalizare patru ani.

Împreună cu ISPIF, am realizat viabilitatea economică a amenajărilor de îmbunătățiri funciare din România, am ajuns la 1,8 milioane de hectare, amenajări care sunt cuprinse și în Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații”, a continuat Barbu.

De asemenea, în opinia sa, cele 90 de milioane de lei alocate anului 2017 nu ar trebui să fie considerate ajutor de stat, întrucât acestea sunt decontate pentru cheltuielile aferente infrastructurii principale de irigații, atât costurile cu reparațiile, cât și costurile cu apa, reprezentând obligativitatea noastră. Celelalte costuri le revin organizațiilor de udători, pentru culturile înființate pe amenajările secundare de irigații.

Nu în ultimul rând, oficialul ANIF a vorbit și de investițiile cu bani europeni în infrastructura secundară de irigații, singura eligibilă, de altfel, pentru a primi bani FEADR.

„În PNDR 2007-2013, au fost aplicate 138 de proiecte, cu o finanțare de 138 de milioane de euro (un milion de euro pe fiecare proiect), pe Măsura 4.3 din PNDR 2014-2020 au fost depuse 43 de proiecte finanțate, cu o valoare de 42,9 milioane de euro. Sunt la dispoziția organizațiilor de udători, pentru perioada 2017-2018, 385 de milioane de euro pentru refacerea capacității la infrastructura secundară de irigații”, a mai spus directorul ANIF.

În ceea ce privește sistemul Siret-Bărăgan, Barbu a fost foarte precaut și a declarat doar pentru Revista Fermierului că acesta ar deservi 400.000 ha, dar înainte trebuie constituită toată infrastructura secundară.

AFIR a publicat Ghidul consultativ pentru investiții în infrastructura de irigații

Tot vineri, 12 mai 2017, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat versiunea consultativă a Ghidului solicitantului pentru submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice”, componenta pentru infrastructura de irigații finanțată prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020).

Versiunea consultativă a Ghidului solicitantului se aplică pentru teritoriul național și pentru zona ITI – Delta Dunării, au precizat cei de la AFIR în comunicatul de presă.

„Lansăm acum în consultare publică Ghidul solicitantului pentru investiții în infrastructura de irigații din nevoia de a primi din partea beneficiarilor un feedback real în ceea ce privește modul de implementare a acestei submăsuri. Suntem conștienți de rolul principal al Agenției, acela de a crea instrumente eficiente, din punctul de vedere al celor care implementează proiectele de investiții și care să răspundă în mod real nevoilor beneficiarilor”, a precizat Adrian-Ionuț CHESNOIU, directorul general al AFIR.

Sprijinul public pentru investițiile finanțate prin această submăsură este 100% nerambursabil și nu va depăși 1.000.000 euro/ proiect pentru sistemele de irigații aferente stațiilor de punere sub presiune (SPP) sau 1.500.000 euro/ proiect pentru amenajarea sistemelor de irigații aferente stațiilor de pompare și repompare (SPA – Stații de pompare a apei, SRP – Stații de repompare).

„Infrastructura de irigații reprezintă un sector vital pentru agricultură și pentru dezvoltarea mediului rural, care are nevoie de investiții durabile și de o finanțare consistentă. Nu putem discuta despre o agricultură cu adevărat performantă fără a susține cu măsuri concrete dezvoltarea sistemului de irigații. Sprijinul financiar acordat prin submăsura 4.3 irigații va avea un efect pozitiv prin promovarea tehnologiilor noi, economisirea apei în agricultură, scăderea costurilor determinate de consumul apei și creșterea suprafețelor irigate”, a declarat directorul general al AFIR, Adrian-Ionuț Chesnoiu.

Ghidul solicitantului în versiune consultativă este publicat pe pagina de internet a AFIR – www.afir.info – la secțiunea Dezbatere publică. Toți cei interesați pot transmite observații și propuneri de modificare a Ghidului solicitantului pentru sM 4.3 – componenta Infrastructură de irigații pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., în termen de 10 zile de la data publicării pe site-ul AFIR (respectiv, 11 mai 2017).

Vizita de vineri a avut loc la Amenajarea de irigaţii Pietroiu-Ştefan cel Mare, iar delegația oficială condusă de Liviu Dragnea, însoțit de Petre Daea, ministrul de resort, a trecut în revistă nodul hidrotehnic NH I/II și canalul de aducţiune.

De asemenea, s-a mers la Staţia de Punere sub Presiune -SPP- OUAI Movila din judeţul Ialomiţa, reabilitată prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013.

Publicat în Ultimele noutati

Senatorul PSD Lucian Trufin a declarat, vineri, că în urma evaluărilor Ministerului Agriculturii, fermierii din județul Botoșani organizați în asociații de udători vor putea accesa fondurile puse la dispoziție prin Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru reabilitarea infrastructurii secundare de irigaţii, potrivit unui comunicat de presă al PSD Botoșani.

Sprijinul acordat de Guvern de la bugetul de stat și din fonduri europene va fi de 100% nerambursabil din totalul cheltuielilor eligibile, în valoare maximă de 1 milion de euro/proiect pentru sistemele de irigații aferente stațiilor de punere sub presiune și de 1,5 milioane de euro/proiect pentru amenajarea sistemelor de irigații aferente stațiilor de pompare și repompare.

„Județul Botoșani a fost inclus în programul național pentru refacerea și extinderea sistemului de irigații. Vizita directorului general al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, Florin Ionuț Barbu, la Botoșani a avut ca scop identificarea problemelor de pe plan local și comunicarea soluțiilor prin care fermierii botoșăneni, organizați în asociații de udători, vor beneficia de apă gratuită până la stația de punere sub presiune. În prezent, asociațiile de udători din Havârna-Concești și Curtești sunt incluse în anexa care permite depunerea cererilor de finanțare, iar în două săptămâni organizația de la Manoleasa va obține recunoașterea de către Ministerul Agriculturii. În aprilie va fi funcțională stația de pompare din Manoleasa, care va pompa apă gratuit prin 50 km de canale de irigații către terenurile agricole ale fermierilor din zonă”, a declarat Lucian Trufin.

Cadrul legal în domeniul amenajărilor de irigații prevede ca beneficiarii investițiilor pentru refacerea și extinderea sistemului de irigații să se asocieze în organizații de udători la nivel local și să demonstreze că există consumatori în zona respectivă.

„În perioada imediat următoare, voi organiza întâlniri cu primarii și fermierii din cele 12 zone ale județului unde există amenajări de irigații, dar care astăzi sunt nefuncționale, pentru a explica fermierilor procedurile și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a se organiza în asociații de udători. Astfel, vor putea să acceseze fondurile nerambursabile, ceea ce înseamnă că va crește substanțial și suprafața amenajărilor agricole irigate”, a subliniat senatorul social-democrat.

Publicat în Comunicate

Una dintre problemele cu care reprezentanții structurilor profesionale din agricultură s-au prezentat marți, 17 ianuarie 2017, în fața echipei ministeriale conduse de Petre Daea, a fost și cea legată de impasul în care se află accesarea fondurilor FEADR destinate infrastructurii secundare de irigații, prin intermediul Măsurii 4.3 - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice.

Chiar dacă nu a avut timp să detalieze problema în fața celor prezenți (directorul general AFIR, Eugen Popescu, secretarul de stat Alexandru Potor, respectiv ministrul de resort, Petre Daea), Constantin Bazon, reprezentantul LAPAR la întâlnire, a atras atenția că timpul trece și a afirmat că, până în prezent, pentru accesarea Măsurii 4.3 „nu s-a făcut nimic”.

„Printre altele, am început discuțiile cu problema problemelor, și anume cu irigațiile. Mai exact, cu accesarea fondurilor pe Măsura 4.3 (n.r. - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice) pentru care, până acum, nu s-a făcut nimic. Și sunt peste 430 de milioane de euro la dispoziție!”, a declarat Constantin Bazon pentru Revista Fermierului.

Pentru că întâlnirea s-a vrut una „doar aşa ca să ne cunoaştem cu ministrul”, cum, de altfel, a și declarat șeful LAPAR, Laurențiu Baciu, pentru Agerpres, Bazon a precizat că, la rândul lor, fermierii prezenți la discuții au fost informați de către echipa lui Daea despre proiectul de reabilitare a infrastructurii de irigații din patrimoniul public, „cel din amonte de stațiile de pompare”, dar despre cele 84 de amenajări din țară, „în ordine: 40 în primă fază, apoi 37 în faza II-a, respectiv șapte în faza a III-a, conform unui ordin de ministru dat publicității, ieri”.

„Asta ca o prioritate!”, a conchis reprezentantul LAPAR.

eugen popescuCă nu s-a intrat în prea multe detalii pe zona de irigații, din cauza timpului și numărului prea mare de probleme prezentate ministrului de către cei invitați, o confirmă chiar directorul general al AFIR, Eugen Popescu, într-o declarație pentru Revista Fermierului.

El a precizat că producătorii agricoli i-au adresat doar două întrebări, una pe stadiul implementării Măsurii 4.3, respectiv pe modificările HG 226/2015.

„Fiind atât de mulți oameni prezenți și expuse atât de multe probleme (și altele decât cele legate de zona de fonduri), practic, timpul a fost limitat pentru a adresa întrebări; pe zona noastră n-am primit concret decât una sau două. Mai exact aceasta, pe Măsura 4.3, irigații, (n.r. - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice), care este stadiul implementării ei, respectiv ce s-a întâmplat cu acele contracte pe «publici» care nu s-au mai concretizat, mai exact modificările HG nr. 226/2015. (...)”, a afirmat șeful AFIR.

Doar 56 de proiecte

Cu privire la impasul în care s-a aflat Măsura 4.3 în anul 2016, Popescu a declarat că discuțiile prelungite, axate pe anexa ANIF (de dublare a suprafeței viabile pentru irigat și de creștere a numărului de beneficiari eligibili), au făcut ca, anul trecut, să nu existe niciun proiect depus. Sunt contabilizate astfel doar cele 56 de proiecte din 2015.

Cum orice modificare de documente implică negocieri dure cu Comisia Europeană (CE), inclusiv posibile modificări ale PNDR 2014-2020, propunerea AFIR fusese de a da drumul la sesiuni pe cele 80.000 ha viabile, existente la acel moment. Și totuși, în 2016 nu s-a întâmplat nimic, din lipsa deschiderii de sesiuni de depunere proiecte.

Soluția este valabilă și acum. Popescu spune că orice întârziere generează riscuri de a nu atinge indicatorii de program.

„Noi, pe irigații, suntem în situația în care avem o alocare de 435 de milioane de euro și nu avem decât 56 de proiecte pe sesiunea din 2015. De ce? Pentru că în 2016 nu s-a deschis nicio sesiune. Și asta din cauză că s-a discutat foarte mult în jurul acelei anexe, cu suprafețele viabile. Mai exact, a ideii de a schimba acea anexă cu analiza actualizată pe care a făcut-o ANIF-ul care, practic, dublează suprafața viabilă; cresc atât suprafețele, cât și numărul de beneficiari eligibili”, a precizat directorul general al AFIR. „Modificarea acelor documente implică foarte multe discuții, negocieri cu Comisia Europeană și, așa cum am primit câteva răspunsuri în ultima vreme, probabil modificare de PNDR. Știm foarte bine că acele discuții vor fi consistente și de durată destul de lungă, pentru că presupun că vor fi și consultări inter-servicii la CE.

Propunerea noastră, a AFIR, a fost încă de anul trecut că «batem apa în piuă» și pierdem vremea. Inițiativa modificării acelei anexe este foarte bună, dar ca să nu fi pierdut timpul, să fi dat drumul la sesiuni pe ce aveam (există totuși o anexă cu 80.000 ha viabile; spațiu de manevră). Contractăm ce mai putem contracta și, în momentul în care va exista acea anexă modificată, vom redeschide o sesiune în noile condiții. Banii sunt suficienți și nu avem proiecte. Noi suntem în situația în care întârziem foarte mult. Există un risc. Acum este devreme, dar dacă o vom mai lungi mult așa, există riscul în care nu vom mai atinge indicatorii de program pe zona asta sau nu vom putem consuma banii pe care i-am obținut pentru zona de irigații; și mai rău”.

Nu în ultimul rând, Popescu a adăugat că fermierii sunt conștienți de riscuri, urmând ca în prezența secretarului de stat Alexandru Potor, dar și a celor de la Autoritatea de Management și a sa, producătorii agricoli să opineze cu privire la soluția de a accesa cât mai rapid banii, conform anexei vechi.

El însă a precizat că decizia lansării sesiunilor pentru accesarea acestor bani FEADR este eminamente a ministerului de resort, iar prezentarea soluțiilor de redresare la blocajul Măsurii 4.3 pe zona de irigații să fie efectuată ulterior întâlnirii de marți.

„Reprezentanții celor care activează în producția agroalimentară, prezenți la întâlnirea de marți, de la minister, nu au spus nimic cu privire la soluția aceasta, pentru că discuția pe care am purtat-o cu ei nu s-a rezumat la a propune soluții, ci la a le prezenta situația. Au confirmat-o, știu și ei foarte bine că lucrurile stau așa, iar soluțiile au rămas să fie discutate ulterior. Practic, au fost prezentate toate problemele și a rămas să se discute ulterior, astfel încât să fie luate și deciziile de rigoare. Lansarea sau nu a unei sesiuni este o decizie eminamente a ministerului”, a conchis el.

„Daea e tulburat”

Reprezentantul LAPAR a mai declarat pentru Revista Fermierului că ministrul Agriculturii în exercițiu, Petre Daea, părea „tulburat” în ședința de marți, 17 ianuarie 2017, din cauza numărului mare de probleme cu care se confruntă agricultura, dar că părea să aibă încredere că echipa sa va fi pusă la treabă pentru rezolvarea acestora.

Bazon a spus totodată că nu au fost prezentate decizii în cadrul întâlnirii, în condițiile în care echipa ministerială lua doar contact cu problemele fermierilor, soluțiile urmând să fie prezentate în cadrul altor întâlniri lunare cu șefia MADR.

„Deocamdată, l-am văzut că e tulburat de câte probleme sunt. (...) Oricum, cred că își pune echipa la treabă, dacă aceasta a recepționat totul și va întocmi actele normative de reglementare”, a conchis Bazon. „Decizii... Este impropriu spus că se puteau lua decizii. Pentru ministru și pentru toată echipa pe care a stabilit-o deocamdată lângă dânsul – APIA, AFIR, Autoritatea de Management și direcțiile din minister, această întâlnire a fost o primă luare de contact cu problemele noastre, iar noi cu obiectivele dânșilor, respectiv cu modalitatea în care aceștia vor încearca și cred că le vor soluționa”.

Lipsă de transparență

Am încercat să-i contactăm telefonic atât pe secretarul de stat Daniel Botănoiu, dar și pe ministrul Agriculturii, Petre Daea, însă aceștia nu au dat curs inițiativei noastre.

Am fi vrut să aflăm și punctul lor de vedere pe probleme care țin de reautorizarea temporară a neonicotinoidelor, de codul de bune practici pentru agricultură practicat de APIA (amendat succesiv în fișele Măsurilor 10 și 13), de eșantionarea controalelor aceleiași agenții aflate în subordinea MADR, de plățile pe secetă din 2015 (cu privire la care vom demara o anchetă) care sunt solicitate a fi returnate de anumiți fermieri, de taxa pe arendă, de impozitarea subvenției, toate aspecte discutate în cadrul întâlnirii de marți, însă în zadar.

Gurile rele spun că Daea ar fi impus secretarilor de stat un regim de tăcere, astfel încât doar acesta să comunice ulterior rezultatele activității sale din MADR.

Pare grav, în condițiile unei transparențe față de mass-media de care predecesorii lui Daea au dat dovadă în ultimii ani. Inclusiv atunci când vine vorba de Achim Irimescu, ministru care a generat o serie de scandaluri de presă în doar un an de mandat.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a avut, marţi, o întâlnire cu reprezentanţii structurilor profesionale din agricultură pentru a discuta modul de colaborare în 2017, dar şi pentru a stabili un calendar clar al întâlnirilor cu fiecare organizaţie în parte.

„Ne vedem astăzi cu toate structurile profesionale din Agricultură pe un program bine stabilit. Vom discuta modul de colaborare de aici încolo şi problemele urgente pe care le au agricultorii. Avem un grafic cu toate întâlnirile, care se vor desfăşura de dimineaţa până diseară târziu”, preciza Daea pentru Agerpres.

Publicat în Știri interne

În discursul său de investitură din Parlamentul României, Sorin Grindeanu, premierul desemnat al României, s-a declarat revoltat de faptul că țara noastră importă cantități substanțiale de tomate și de carne de porc (elemente prezentate clar în programul PSD de guvernare de către șeful pe linie de partid, Liviu Dragnea) și propune sprijin fermierilor români, astfel încât consumulul intern al celor două produse să fie acoperit.

„Consider profund anormal ca o țară ca România să importe 50.000 de tone de tomate și exporte numai trei (n.r. - 3.000 de tone). Este anormal ca în România, importurile de carne de porc să fie de peste 100 de ori mai mari decât exporturile. Importăm 230.000 de tone și exportăm numai 20.000. Nu este normal să fim în această situație și ne-am propus prin programul de guvernare să oferim sprijin fermierilor români, pentru aceste două produse: tomatele și carnea de porc, astfel încât să acoperim cea mai mare parte a consumului intern cu produse sănătoase, realizate aici, în România”, a afirmat Grindeanu în fața celor două camere reunite ale Parlamentului.

El a adăugat că agricultura din România reprezintă o componentă importantă a creșterii economice, „sănătatea” sectorului fiind în strânsă legătură cu dezvoltarea ca atare a sistemului de irigații.

„Agricultura continuă să reprezinte o componentă foarte importantă în Produsul Intern Brut și în creșterea economică a României. Dacă vrem să avem o economie sănătoasă, trebuie să avem o agricultură sănătoasă, cu un sistem de irigații care să asigure o producție consistentă, indiferent de nivelul de precipitații”, a mai adăugat PSD-istul. „Îmi doresc o țară normală, în care produsele alimentare, consumate de cetățenii români, să vină în special din producția internă, pentru că avem, Slavă Domnului, un pământ bogat, care ne poate oferi hrană sănătoase pentru toți cetățenii acestei țări”.

În cadrul conferinței de presă pe care președintele PSD, Liviu Dragnea, o susținea la sediul partidului în seara de joi, 15 decembrie 2016, acesta prezenta calendarul de guvernare care conținea informații inclusiv despre programul pentru Agricultură – „Sprijinirea fermierilor români”, calendar care urmează să fie urmărit îndeaproape de un grup de specialiști stabiliți de la nivelul partidului și care va urmări realizarea tuturor angajamentelor.

Una dintre cele mai importante promisiune de care neapărat va trebui să se țină pesedistul este cea legată de faptul că, începând 1 iunie 2017, cultivatorii de tomate vor primi 3.000 de euro pe mia de metri pătrați de solarii, iar crescătorii de animale până la 10.000 de euro pe 200 de capete.

„Calendarul de guvernare – De la 1 martie 2017 vor intra în vigoare unele măsuri. TVA 0 (...) pentru materiile prime din agricultură. (...) Tot la 1 martie, plata subvențiilor în agricultură. (...) De la 1 aprilie 2017, demararea procedurilor necesare pentru realizarea programului de achiziționare a 3.000 de ambulanțe pentru fiecare sat din România. De la 1 mai va începe programul mare, care se va întinde pe mulți ani, de împădurire. Avem în plan ca în jumătatea de an practic care va rămâne, să împădurim minimum 5.000 ha. De la 1 iunie, demararea programelor ce vizează subvenționarea producției de tomate cu 3.000 de euro pe an, 1.000 de metri pătrați de solarii și, de asemenea, subvenționarea cu creșterea animalelor cu 10.000 de euro pe an a 200 de capete. Demararea implementării sistemelor antigrindină, proiect ce se va derula pe o perioadă de doi sau trei ani de zile. De la 1 iulie se va înființa Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții. Tot de la 1 iulie, demararea programului privind irigarea a 1,3 milioane hectare, reprezentând 40 de amenajări. 1 august – a doua plată a subvențiilor pentru agricultură”, afirma președintele PSD.

Tot miercuri, 4 ianuarie 2017, ministrul propus pentru portofoliul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea (care primea, de altfel, aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor fiind validat cu 23 de voturi pentru şi 11 împotrivă) vorbea și el de sectorul de irigații, ținta sa fiind reabilitarea a două milioane de hectare din sistemul de irigații.

„Schimbările climatice, planeta, locul unde se face hrana pentru oameni, astăzi şi mâine şi poimâine, au condiţii diferite care trebuie ţinute sub control în măsura cunoaşterii şi a posibilităţilor tehnice de a interveni. România din nefericire de-a lungul vremii prin sistemul de irigaţii nu a putut să aducă apa necesara la nivelul plantelor în aşa fel încât perioadele critice plantele să nu sufere, iar producţia să fie pe măsura interesului şi a efortului fiecărui fermier. De aceea ne-am propus prin programul de guvernare să reabilităm 2 milioane de hectare din sistemul de irigaţii. Este un program bine stabilit cu etape de derulare”, a spus Daea.

Potrivit programului, refacerea sistemului de irigaţii se va face în trei etape, în prima etapă (2017-2020) urmând să se reabiliteze un număr de 86 de amenajări, deservind 1,3 milioane hectare, în a doua etapă 2018-2020 un număr de 37 de amenajări (490.000 ha), iar într-a treia 2019-2020, un număr de 9 amenajări cu 190.000 hectare.

Programul pentru agricultură al PSD era prezentat în mod public în data de 28 octombrie 2016. Și atunci, tomatele, carnea de porc și irigațiile erau prezentate ca ținte prioritare ale guvernării PSD.

Guvernul Grindeanu a fost votat cu 296 de voturi pentru și 133 împotrivă.

Publicat în Știri interne

newsletter rf

Revista