irigatii - REVISTA FERMIERULUI

Pentru fostul ministru al Agriculturii, deputatul ALDE, Daniel Constantin, este inexplicabilă abordarea tehnocraților cu privire la amânarea lansării SubMăsurii 4.3 (Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice - Componenta infrastructura de irigații), în condițiile în care Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de lrigaţii (PNI) a fost „dus în Guvern” de Achim I. abia săptămâna aceasta.

Membrul Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților speră însă ca licitațiile pentru studiile de  fezabilitate privind reabilitarea infrastructurii principale de irigații să înceapă cât mai curând, astfel încât, „măcar în primăvară” să demareze prima lucrare.

Legea 269/2015 prevedea că, începând cu 1 ianuarie 2016, bugetul Ministerului Agriculturii să crească cu 145 de milioane de euro și, în fiecare an, cu alte 17 procente, astfel încât în cinci ani de zile, țara noastră să dispună de un miliard de euro reorientați către reconstrucția infrastructurii principale de irigații, a mai adăugat el.

„Programul acesta (n.r. - Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de lrigaţii) de un miliard de euro l-am pus la punct cu premierul Cioloș (n.r. - tehnocratul Dacian Julien Cioloș) când era comisar european. L-am discutat cu dânsul și i-am spus atunci că fără el pierdem bani europeni. Sunt uimit că nici acum nu s-a început.

„Anul acesta, repet, zero bani pentru irigații pe fonduri europene. Nu s-a deschis nici acum Măsura 4.3; inexplicabil pentru mine. OK. Nu finanțezi din fonduri de la bugetul de stat, dar de ce n-ai deschis Măsura 4.3? A funcționat bine, 100% finanțare nerambursabilă. Pe bugetul de stat, eu vă mărturisesc, din acel miliard de euro (că au credite angajament pe anul acesta), aș fi bucuros ca măcar să se înceapă licitațiile pentru studiile de fezabilitate. Asta ar da o speranță cumva că măcar în primăvară am putea începe prima lucrare, cel mai devreme. S-a pierdut timp.

„Avem o lege a irigațiilor aprobată la sfârșitul anului 2015 de mai toate partidele la nivelul Parlamentului; (...) din păcate, nu se aplică. O lege care spune că începând cu 1 ianuarie 2016, bugetul Ministerului Agriculturii trebuie să crească cu 145 de milioane de euro și în fiecare an cu 17 la sută, astfel încât 2016-2020, în cinci ani de zile, să avem un miliard de euro care trebuiau să se ducă către infrastructura principală de irigații”, a afirmat Constantin în cadrul unei conferințe organizate joi, 20 octombrie 2016, de Ziarul Bursa.

Vor scoate românii bani din buzunar pentru indecizia tehnocraților?

Mai mult, în cadrul aceleiași conferințe, fostul șef MADR a precizat că prin nealocarea banilor pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigații riscăm să returnăm CE peste 560 de milioane de euro (n.r. - exercițiile 2007-2013 și 2014-2020), bani accesați pe fondurile FEADR și destinați punerii la punct a infrastructurii secundare de irigații. Acest lucru ar urma să ducă la majorări de taxe.

„De ce spun că este tragic: - dacă nu se începe mai repede (iată, suntem la sfârșitul anului 2016 și nu s-a investit nici măcar un euro, nu s-a pornit nici măcar un proiect), riscăm să pierdem fondurile pe care le avem și pe care le-am negociat în pachetul 2014-2020, acele 435 de milioane de euro pentru infrastructura secundară. (...) Dacă aceste finanțări care se vor face la un moment dat, mai exact infrastructura secundară de irigații nu se conectează cu cea principală în trei ani de zile de când s-a finalizat investiția, fondurile europene 435 milioane euro plus cele 130 de milioane euro din vechiul program vor fi solicitate înapoi de către CE. Cine pierde? Sigur că nu fermierii, dar pierde bugetul de stat, adică cetățenii, populația, se introduc taxe suplimentare ș.a.m.d”, a mai adăugat el.

În replică, Elena Tatomir, director general al Direcției Politici Agricole și Strategii din MADR, a sus că Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de lrigaţii (PNI) a fost înaintat Executivului Cioloș pentru aprobare, în condițiile în care legislația a fost modificată (n.r. - se prevedea existența unei strategii pentru sector).

„Ieri (n.r. - 19 octombrie 2016), domnul ministru a dus în Guvern și Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de lrigaţii (PNI). Legislația prevedea elaborarea unei strategii care va fi asumată de Guvern, s-a modificat legislația și ieri a fost pe ordinea de zi a ședinței de Guvern PNI-ul. Lucrurile se vor mișca în acest domeniu, pentru că noi vom continua ceea ce s-a început, mai ales că interesul este al tuturor și al organizațiilor de udători constituite din fermieri. Acest program odată aprobat se va putea materializa și va răspunde solicitărilor atât ale fermierilor, cât și ale interesului național”, a precizat Tatomir.

Constantin i-a răspuns fostei subalterne că dacă se dorea demararea procesului, nu se aștepta atât, în condițiile în care oamenii lui Cioloș i-au înaintat spre aprobare acestuia circa 80 de ordonanțe de urgență în acest mandat. Deputatul a acuzat lipsa voinței politice și reorientarea banilor existenți pentru acest act normativ către alte interese.

Executivul Cioloș lua la începutul lunii august din vistieria Ministerului Agriculturii peste 37 milioane euro „venituri din cercetare”. În schimb, MADR se alegea cu credite-angajament multianuale de 548 milioane lei, direcționate sectorului irigații.

„Dacă se dorea mai demult începerea programului de irigații, se putea da o ordonanță, cum s-au dat anul acesta cred că vreo 80; este recordul ultimilor 10 ani! Cred nu a fost voință politică în acest sens. Se putea rezolva în prima lună a acestui an. Mai ales că, în loc de 145 de milioane de euro, bugetul MADR a avut doar 35 de milioane de euro care, la rectificarea bugetară, s-au luat de tot; dacă tot nu s-au cheltuit, hai să facem altceva cu ei. Cred că trebuiau să rămână acolo. Presiunea pe viitorul guvern va fi imensă, pentru că va trebui să aibă suma dublă în buget sau să întârzie un an de zile – în loc de 2020 să modifice legea și să se spună 2021”, a mai adăugat copreședintele ALDE.

PNI are două sau trei etape?

interpelarePotrivit spuselor Elenei Tatomir, PNI prevede mai multe etape de desfășurare. Prima vizează refacerea infrastructurii principale de irigații, care deservește infrastructura secundară reabilitată prin PNDR (Măsura 125 din exercițiul financiar anterior FEADR). Inițial, spune ea, au fost alocate 60 de milioane de euro, s-a suplimentat suma ulterior și s-au reabilitat stațiile de pompare care sunt în administrarea organizațiilor de udători. Această etapă este dedicată celor care au accesat măsurile de dezvoltare rurală și are în vedere reabilitarea a 40 de amenajări de irigații. Cea de-a doua etapă prevede reabilitarea a 37 de amenajări cu suprafața de 490.000 ha pe care sunt organizații de udători care doresc să acceseze noua Măsura 4.3.

„Sunt două programe: programul care vizează infrastructura secundară care este în posesia organizațiilor de udători - deci pe Măsura 4.3 din PNDR - și Programul Național de Îmbunătățiri Funciare (PNI) care are alocată de la bugetul statului suma prevăzută în Ordonanță, de un miliard de euro, pentru infrastructura principală care deservește infrastructura secundară deținută de aceste două organizații. Organizațiile reabilitează pe PNDR infrastructura secundară, iar statul alocă bani pentru infrastructura principală, stațiile principale care pompează apa către stațiile secundare deținute de aceste organizații de udători”, a mai adăugat Tatomir.

Potrivit răspunsului dat de ministrul Agriculturii în exercițiu, Achim I., interpelării deputatului Florin Gheorghe din 23 iunie 2016, PNI, elaborat de ministerul de resort, prevede reabilitarea unor obiective din 85 de amenajări de irigații viabile aparținând domeniului public al statului în suprafață de aproximativ 1,8 milioane ha, în condițiile în care investițiile sunt prevăzute pentru perioada 2016-2020 și se vor realiza în TREI ETAPE.

Obiectivele de irigații care vor fi supuse acțiunii de reabilitare sunt următoarele: stații de pompare de bază, stații de repompare, conducte de refulare, canale de aducțiune și de distribuție, construcții hidrotehnice.

Publicat în Știri interne

În ședința de Guvern de miercuri, 10 august 2016, premierul tehnocrat, Dacian Julien Cioloș, a confirmat redistribuirea către alte domenii a 168,4 milioane lei din vistieria Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), „venituri din cercetare”, cum i-a plăcut să le descrie marți, 9 august 2016, ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, în fapt bani economisiți și a pus instituția pe lista potențială a debitorilor în vederea reabilitării infrastructurii principale de irigații, bineînțeles prin credite angajament.

„La finanțarea inițială de 95 de milioane de lei, după rectificare, se adăugă credite de angajament în sumă totală de 548 de milioane de lei. În acest moment, a fost asigurată posibilitatea contractării lucrărilor de irigații pentru anul 2016, cu termene de decontare în anii următori”, se precizează în comunicatul de presă transmis de Executivul de la București, fără a explica faptul că aceste credite de angajament reprezintă o autorizare de angajamente care, în parte, poate genera plăți și în exercițiile viitoare. Adică s-a lucrat pe sistemul pompadourian: „După mine, potopul!”.

Cu o zi înainte de ședința de Guvern, șeful MADR recunoștea cu jumătate de gură că rectificarea nu avea să vizeze decât „o sumă mică” (peste 168 de milioane de lei, adică peste 37 de milioane de euro), rectificare negativă de altfel, bani proveniți din cercetare.

Tehnocratul spunea despre această sumă că, cităm: „Practic, nu sunt bani de cheltuit şi atunci am cedat”.

„Sigur, Ministerul Agriculturii a avut o situaţie bună şi rectificarea nu vizează decât o sumă mică, 168 de milioane de lei. Este o rectificare negativă. Este vorba de faptul că la MADR au fost venituri din cercetare (...)”, a răspuns Irimescu la întrebarea cât va pierde la rectificarea care s-ar putea aproba miercuri în Guvern.

În același comunicat de presă de miercuri, finanțiștii Executivului tehnocrat au mai precizat că s-au asigurat tot prin redistribuire, de data aceasta internă, adică din economiile Ministerului Agriculturii, banii necesari pentru plata sprijinului acordat agricultorilor sub forma subvențiilor pentru motorină – 308,8 milioane lei pentru trimestrele II și III, precum și pentru ajutorul de minimis acordat sectorului zootehnic în valoare de 95,5 milioane lei.

Nimic în plus din afară.

rectificare bugetara mediuProprietarii de păduri primesc subvenții în cuantum total de 14,5 milioane lei

Documentul de presă transmis de Executivul de la București relevă totodată că, în cazul mediului, aceasta ar fi prima rectificare pozitivă din ultimii ani. În acest sens, Cioloș a avut două priorități, una din ele fiind și crearea unui sistem de subvenții pentru proprietarii de trupuri de pădure mai mici de 30 ha, în vederea asigurării pazei: „Guvernul a luat măsuri concentrate, în principal, pe două direcții. În primă instanță vorbim de combaterea tăierilor ilegale de păduri - proprietarii de păduri, persoane fizice și juridice care dețin suprafețe mai mici de 30 de hectare, vor primi sprijin pentru asigurarea pazei acestor păduri. În acest sens, Guvernul a alocat 14,5 milioane lei, fiind prima dată când se pune în aplicare această prevedere legală cuprinsă în Codul Silvic încă din 2008. Apoi, ca urmare a unor redistribuiri în cadrul bugetului Ministerului Mediului, Guvernul a alocat, prin rectificare, 85 de milioane de lei pentru investiții în lucrări de apărare împotriva inundațiilor”, se mai precizează în comunicat.

Guvernul a aprobat astăzi prima rectificare a bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale pe anul 2016, prioritățile fiind sănătatea, educația și drepturile sociale.

„Este o rectificare bugetară de echipă. Fiecare ministru a dovedit că este responsabil atât pentru domeniul lui, cât și pentru coerența deciziilor guvernamentale și responsabilităților asumate în comun de Guvern.  Am alocat și realocat resurse acolo unde ele sunt imperios necesare, pentru a asigura continuarea proiectelor începute de ministere, plata drepturilor sociale și fără a pune în pericol echilibrul macroeconomic”, a afirmat premierul Dacian Cioloș. „Este pentru prima dată după mulţi ani când se face în an electoral o rectificare fără amprentă politică. Obiectivul nostru este de a finanţa politici publice anunţate, de a acoperi nevoi reale, şi nu de a căuta, prin rectificarea bugetară să câştigăm voturi în detrimentul eficienţei bugetare. Am alocat resurse acolo unde era necesar pentru continuarea unor proiecte asumate în programul de guvernare, pentru acoperirea unor cheltuieli noi, izvorâte din priorităţi care au apărut pe parcurs, în derularea mandatului, dar şi pentru a pune în practică decizii ale Parlamentului, mai ales pentru plata unor beneficii sociale, fără a pune însă în pericol echilibrul macroeconomic”.

Prin rectificarea bugetară, se mai precizează în comunicat, se asigură finanțarea necesară proiectelor și politicilor publice promovate de Guvern, precum și pentru punerea în aplicare a măsurilor decise de Parlament, un efort bugetar cumulat de peste 3 miliarde de lei, resurse asigurate cu menținerea deficitului bugetar la parametri asumați în bugetul de stat pentru 2016: 2,8% din PIB în termeni cash și 2,9 % din PIB pe metodologia ESA.

Veniturile bugetului general consolidat se majorează cu 3,382 miliarde lei pe fondul creșterii încasărilor realizate si a măsurilor aplicate ca urmare a aprobării unor acte normative. Se înregistrează creșteri la impozitul pe profit (și datorită încasărilor peste estimările inițiale în condițiile intrării în vigoare de la 1 ianuarie 2016 a sistemului de impozitare progresivă a microîntreprinderilor), impozitul pe venit (fapt ce reflectă creșterea numărului de salariați din economie și a câștigului salarial mediu brut), Taxa pe Valoarea Adăugată, accize etc. De asemenea, s-au majorat veniturile nefiscale.

Cheltuielile bugetului general consolidat se majorează echivalent cu veniturile, adică 3,382 miliarde lei.

Prima rectificare bugetară a fost decisă de Guvernul tehnocrat în condițiile în care analiza rezultatelor economice argumentează posibilitatea realizării unei creșteri economice de 4,2%, comparativ cu 4,1% cât se estima la elaborarea legii bugetului de stat, și un produs intern brut în valoare nominală de 757,0 miliarde lei, față de 746,6 miliarde lei, cât s-a estimat inițial.

Publicat în Știri interne

Unul dintre vicepreședinții LAPAR, Constantin Bazon, a solicitat premierului tehnocrat, Dacian Julien Cioloș, joi, 4 august 2016, redeschiderea discuțiilor pe subiectul dezvoltării Canalului Siret-Bărăgan ca sursă de apă pentru irigații a circa un milion de hectare, replica prim-ministrului fiind că, în prezent, nu sunt bani nici măcar pentru autostrăzi, darămite pentru Canalul Siret-Bărăgan.

În cadrul întâlnirii cu ușile închise care a avut loc la Conacul Stolnicului Cantacuzino și care a fost denumită sugestiv „În dialog cu agricultorii și fermierii”, oficialul LAPAR a spus că, în prezent, în condițiile în care seceta își face simțită prezența aproape anual, sudul Vrancei este irigat doar printr-o stație provizorie, construită pe vremea regimului Ceaușescu ca soluție temporară în vederea punerii în funcțiune a Canalului Siret-Bărăgan.

„Profit de conjunctură și de nenorocita asta de secetă care s-a abătut peste noi și aș avea rugămintea, dacă puteți, să redeschideți problema Canalului Siret-Bărăgan. Este o sursă de apă care, gravitațional, ar trece peste 150 de kilometri și ar uda peste un milion de hectare în județele Brăila, Vrancea, Buzău, Ialomița. (...) El a fost lansat încă din 1893 ca primă idee, reluat în anii '30 și ceva și, în sfârșit, început și executat cu un volum enorm de mare de lucrări în județul Vrancea, până la Revoluție. Din păcate, de atunci încoace nu s-a mai făcut nimic. Ar fi o sursă enormă de apă. Preluăm apă acum de la nouă organizații, cu care udăm în sudul județului Vrancea, de la Nămoloasa de undeva, printr-o stație provizorie în ideea că în 30 de ani de zile se va realiza Canalul și va aduce apă la această stație”, a precizat Constantin Bazon.

Premierul i-ar răspuns sec fermierului că finanțarea definitivării Canalului Siret-Bărăgan nu poate fi susținută de la bugetul de stat pe motiv de deficit, în condițiile în care nu sunt resurse financiare nici măcar pentru asigurarea infrastructurii rutiere.

El nu a spus însă un NU hotărât, ci a precizat că se află în căutări de soluții pe zona mult discutatului parteneriat public-privat.

„Canalul Siret-Bărăgan este un subiect care se discută de multă vreme; (...) costă mult și n-avem banii respectivi. N-avem bani să asigurăm proiectele de infrastructură rutieră, de autostrăzi, d-apăi de unde să găsim bani pentru Canalul Siret-Bărăgan, acum? Eu nu vă pot da un răspuns în acest moment. Este unul dintre proiectele mari de infrastructură de irigații care este avut în vedere la Guvern și știu că a fost vizat de mai multe guverne. Căutăm soluții de finanțare. Nu-l putem acoperi prin finanțare de la buget, nu putem lua împrumuturi de miliarde de euro (...) pentru că situația deficitului bugetar nu ne permite. Căutăm soluții pe parteneriat public-privat și este unul dintre proiectele pe care și eu le am în vedere pe parteneriat public-privat, să găsim un partener cu care să putem face proiectul respectiv”, a replicat premierul tehnocrat care a recunoscut că s-a „autoinvitat” la eveniment, în condițiile în care n-a putut participa la conferința anuală a LAPAR.

Datele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) relevă că suprafața totală contractată pentru irigat (cu contracte multianuale și sezoniere) era la începutul lunii august 2016 de 343.252 hectare. Din acest total, suprafața contractată cu Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) este de 323.789 ha, în timp ce suprafața totală pe care s-au aplicat udări este de doar 139.676 ha, din care udarea I – 86.398 ha, iar volumul de apă livrat – 107.715 ha.

Cu privire la suprafața detaliată pe județe (suprafețe contractate/suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate) raportul MADR arată așa: Brăila 120.656 ha suprafețe contractate și 48.280 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Galați – 36.861 ha suprafețe contractate, respectiv 14.073 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Ialomița – 34.185 ha suprafețe contractate și 22.135 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Dolj – 24.678 ha suprafețe contractate și 14.328 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Călărași – 21.143 ha suprafețe contractate, respectiv 8.170 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Olt – 11.926 ha suprafețe contractate și 11.960 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Tulcea – 10.973 ha suprafețe contractate și 6.289 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Vaslui – 14.067 ha suprafețe contractate, respectiv 2.137 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Iași – 6.684 ha suprafețe contractate și 6.921 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate.

Ca propuneri de măsuri concrete pentru stimularea irigării, cel puțin în zonele în care aceasta este posibilă, MADR are în vedere instituirea unei scheme de ajutor „de minimis” pentru membrii organizațiilor/federațiilor utilizatorilor de apă, precum și pentru alți beneficiari individuali care aplică irigații pe suprafețe agricole din amenajări de irigații în Campania 2016. Potrivit ministerului de resort, schema este aferentă serviciilor prestate de către Agenția de Îmbunătățiri Funciare (energie electrică, apă pentru irigații) organizațiilor/federațiilor utilizatorilor de apă, precum și alți beneficiari.

O altă propunere de măsură este și menținerea pe toată durata Campaniei 2016 a nivelului actual al prețului energiei electrice, respectiv al apei pentru irigații.

Nu în ultimul rând, se propune eșalonarea la plată până la sfârșitul anului 2016 a facturilor emise de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare către organizațiile/federațiile utilizatorilor de apă, precum și alți beneficiari care irigă în Campania 2016.

Publicat în România Agricolă

În timp ce ministrul Agriculturii în exercițiu, Achim Irimescu, spune că actul normativ care a fost adoptat în 2015 de Parlament, care prevede alocarea unor sume de bani pentru refacerea sistemului de irigaţii din România, nu va produce efecte, fostul deținător al portofoliului, Daniel Constantin, spune că declarația oficialului guvernamental tehnocrat „arată nepăsare şi lipsă de responsabilitate pentru soarta fermierilor români”.

Oficialul Guvernului tehnocrat condus de Dacian Julien Cioloș susţine că, din lipsă de resurse financiare, Ministerul Finanţelor Publice nu va mai aloca, de anul viitor, fonduri pentru investiţii în infrastructura principală de irigaţii.

„În afară de fondurile pe care le-am prevăzut în bugetul pe acest an, în anii viitori nu vom avea niciun fel de ban, pentru că, la momentul adoptării Legii 269, Ministerul Finanţelor nu şi-a dat avizul pentru a avea acel miliard. Miliardul este pe hârtie, cu excepţia sumei prevăzute pentru acest an”, a afirmat Achim Irimescu, citat de Agerpres.

Pe de cealaltă parte, fostul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin, susţine că legea care prevede o alocare de peste un miliard de euro pentru refacerea sistemului naţional de irigaţii, votată la finele lui 2015, reprezintă un prim pas necesar pentru a repara ceea ce s-a pierdut în ultimii 25 de ani, însă „ceea ce face astăzi Guvernul tehnocrat este o ignorare a nevoilor fermierilor români şi o ameninţare la adresa agriculturii româneşti”.

„Ce face astăzi Guvernul tehnocrat este o ignorare a nevoilor fermierilor români şi o ameninţare la adresa agriculturii româneşti în general. Legea votată în 2015 este un prim pas necesar pentru a repara ceea ce s-a pierdut în ultimii 25 de ani. Declaraţia de astăzi (joi - n.r.) a ministrului Irimescu (ministrul Agriculturii, Achim Irimescu - n.r.) arată nepăsare şi lipsa de responsabilitate pentru soarta fermierilor români”, precizează Daniel Constantin într-o declaraţie transmisă joi agenției de presă.

Conform afirmațiilor fostului ministru al Agriculturii, în octombrie 2015, Parlamentul a votat o lege care prevedea o alocare totală de peste un miliard de euro, pe o perioadă de cinci ani (2016-2020), pentru investiţii în sistemul de irigaţii, iar una dintre cele mai importante prevederi viza plata de către fermieri a unui abonament anual de 20 de lei pentru irigarea culturilor.

„În octombrie 2015, Parlamentul a votat o lege de care agricultura românească are foarte mare nevoie. Actul normativ prevede o alocare totală de peste un miliard de euro, pe o perioadă de cinci ani (2016-2020), pentru a sprijini investiţiile în sistemul naţional de irigaţii. Una dintre cele mai importante prevederi ale acestui act normativ se referă la plata de către fermieri a unui abonament anual de 20 de lei pentru irigarea culturilor. Guvernul din care făceam parte, prin Ministerul de Finanţe, şi-a dat acordul pentru alocarea întregii sume, respectiv 1 miliard de euro, începând cu 2016. La elaborarea bugetului, în decembrie 2015, Guvernul tehnocrat a alocat numai 35 de milioane de euro pentru aceste investiţii primordiale pentru agricultura românească”, susține vicepreședintele ALDE.

El afirmă totodată că nici cele 35 de milioane de euro alocate nu vor fi cheltuite, deoarece nu a fost aprobată Strategia pentru Reabilitarea Sistemelor de Irigaţii.

„Grav este că nici măcar aceşti bani nu vor putea fi cheltuiţi, pentru că nu a fost aprobată Strategia pentru Reabilitarea Sistemelor de Irigaţii. Îi reamintesc domnului Irimescu că la moţiunea simplă din luna mai, a promis că va aproba strategia într-o săptămână, deşi trebuia să facă acest lucru din decembrie 2015. Iar de atunci au trecut două luni în care nu s-a ţinut de cuvânt”, a precizat fostul şef de la Agricultură.

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a declarat joi, la Iaşi, că legea adoptată anul trecut de Parlament care prevede alocarea unor sume de bani pentru refacerea sistemului de irigaţii din România nu va produce efecte.

Potrivit Legii 269/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4 din 25 martie 2015 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare, „Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, sub condiţia asumării de către Guvern a Strategiei sectorului de irigaţii, va primi în perioada 2016- 2020 suma de 1,015 miliarde euro necesară reabilitării infrastructurii principale de irigaţii, după cum urmează: în anul 2016, 145 milioane euro, urmând ca în următorii 4 ani fondurile alocate să crească anual cu circa 17%, astfel încât să se atingă plafonul aprobat aferent programului de investiţii multianual”.

Luni, 18 iulie 2016, președintele Klaus Werner Iohannis a semnat un decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2013 privind modificarea şi completarea Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare, precum şi pentru modificarea literei e) a alineatului (6) al articolului 3 din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie;

Publicat în Știri interne

În conformitate cu sarcinile trasate de premierul tehnocrat, Dacian Julien Cioloș, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, are în intenție să obţină de la Ministerul de Finanţe aproximativ 30 de milioane de lei pentru subvenţionarea energiei electrice şi umplerea canalelor de irigaţii, în condiţiile în care meteorologii au prognozat secetă în vara acestui an, iar culturile agricole ar putea fi afectate dacă nu vor fi irigate.

„Conform previziunii meteorologice ar putea să urmeze o perioadă de secetă. În acest sens, premierul mi-a trasat o sarcină foarte clară, să vedem ce putem face pentru a putea pune sistemul de irigaţii în funcţiune. (...) Preferăm să dăm în avans sprijin pentru irigaţii decât să plătim despăgubiri pentru pierderile suferite din cauza secetei. Sper din tot sufletul să se înşele meteorologii noştri, pentru că în iarnă spuneau că o să avem o secetă cruntă în mai şi iunie, ceea ce nu s-a întâmplat, dar noi trebuie să prevenim”, a afirmat, joi, ministrul Agriculturii, într-o conferinţă de presă.

El a precizat că în două săptămâni va prezenta un raport premierului Cioloş cu măsuri concrete care pot fi luate pentru combaterea secetei şi repunerea sistemului de irigaţii în funcţiune.

„Am făcut o informare marţi (n.r. - în şedinţa de Guvern) cu situaţia sistemului de irigaţii şi am stabilit ca în două săptămâni să informez din nou pe măsuri concrete. Premierul mi-a trasat sarcină să vorbesc cu ministrul Finanţelor şi cu ministrul Energiei pentru că printre măsurile pe care le avem la îndemână ar fi umplerea canalelor de irigaţii şi subvenţia la electricitate. Calcule preliminare indică circa 30 de milioane de lei, bani pe care trebuie să îi asigurăm şi pe care nu îi am în buget în acest moment, dar sper că împreună cu doamna ministru (n.r. - Anca Dragu, ministrul Finanţelor) să rezolvăm şi această problemă”, a mai punctat oficialul guvernamental.

Întrebat despre cum vor arăta producţiile agricole în acest an, Irimescu a precizat că deocamdată semnalele sunt „foarte bune”, chiar dacă nu deţine niciun fel de date în ceea ce priveşte recolta până la această oră, adăugând că s-ar bucura să avem preţuri cât mai bune la alimente în 2016.

Anul trecut, reprezentanţii agricultorilor ale căror culturi erau grav afectate de secetă, se declarau nemulţumiţi de durata evaluării pagubelor de către autorităţi, dar şi de ineficienţa cheltuielilor cu sistemul de irigaţii.

La începutul lunii august 2015, preşedintele LAPAR, Laurenţiu Baciu, declara că seceta afectase grav culturile agricole de anul trecut, fapt care a determinat producătorilor pierderi de peste 2 miliarde de euro, reprezentând investiţii nerecuperabile.

Publicat în Știri interne

Șeful SCDA Caracal, cercetătorul Eugen Petrescu, și el mic agricultor (deținător a patru hectare pe care până nu demult le lucra după orele de program), se încăpățânează să nu cedeze în fața afluxurilor de importuri de material semincer străin și pe cele 2.462 de hectare arabile pe care stațiunea le mai deține, face atât activitate de cercetare-dezvoltare cu finanțare din partea firmelor străine, dar și activitate economică de multiplicare de material semincer la cereale.

Pe lângă cele aproximativ 70 de contracte de cercetare și extensie pe care SCDA Caracal le-a încheiat cu firmele străine care aduc tehnologii agricole din afară, Eugen Petrescu reușește să obțină doar cu 60 de oameni (din care majoritatea mecanizatori) circa 4.000 de tone se sămânță certificată anual, material semincer pe care încearcă (fără marketingul multinaționalelor) să-l comercializeze fermierilor de pe un areal – atenție – de circa 500.000 ha de jur împrejurul locației.

Specialiștii de la SCDA Caracal au mers până acolo încât reușiseră la un moment dat să dezvolte un soi de mazăre performant – Caracal 39, proiect însă abandonat din cauza lipsei banilor.

Mai nou, SCDA Caracal a dezvoltat inclusiv o linie de grâu pe care urma s-o ducă la ISTIS pentru omologare (ea există deja de patru-cinci ani și răspunde foarte bine zonelor), lipsa banilor fiind același impediment în multiplicarea sa pentru comercializare. Cercetătorii nu se lasă însă bătuți: „Vom încerca să ducem cercetările mai departe, să vedem dacă putem s-o omologăm. Ca productivitate, cu această linie nouă am reușit să obținem circa 5.000 de kilograme de grâu la hectar, în condițiile în care la nivel de țară avem o medie de circa 3,7-3,8 tone/ha”.

Discuția cu Eugen Petrescu a avut loc cu ocazia evenimentului în câmp „Universul Syngenta”, organizat de compania elvețiană în data de 2 iunie 2015 în locația SCDA Caracal. La acest eveniment au fost prezentate loturile demonstrative cu hibrizi de floarea-soarelui, porumb, grâu şi rapiţă împreună cu tehnologiile avansate de protecţie a culturilor.

Revista Fermierului: Care este suprafața pe care SCDA Caracal face cercetare-dezvoltare și producție de material semincer pentru fermieri?

Eugen Petrescu: Pe vremuri, Stațiunea de Cercetări Agricole Caracal deținea 905,8 hectare în perimetrul localității Studina, județul Olt. Instituția s-a mutat după anii '60 în această locație (n.r. - Șoseaua Caracal-Alexandria), a preluat fostul IAS Caracal și, acum, în prezent, deține o suprafață agricolă de 2.597 ha, din care suprafață arabilă 2.462 ha.

În prezent, activitatea stațiunii este structurată în două, și anume activitatea de cercetare și activitatea de dezvoltare. Activitatea de cercetare se desfășoară pe o suprafață de 220 ha, iar pe diferența până la 2.462 ha activitatea de dezvoltare.

R.F.: Care este preponderența activităților SCDA Caracal? Cea de cercetare-dezvoltare sau cea economică?

E.P.: În prezent, obiectul nostru de activitate principal îl constituie producția de sămânță pentru fermierii din zona noastră de influență. Vorbim de aproximativ 500.000 ha suprafață de interes economic pentru SCDA Caracal, atât în ceea ce privește producția de sămânță, dar și de aplicabilitatea tehnologiilor agricole atât dezvoltate intern, dar în special cele importate.

Ca un scurtă paranteză, până la finele anului 2004, unitatea pe care eu o conduc a aparținut Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Sisești”, sub tutela Institutului de la Fundulea, și eram angrenați în planurile naționale de cercetare și dezvoltare: proiectele Relansin, Agral, Orizont, CX-urile mai târziu. Din nefericire, nu mai există aproape deloc finanțare pentru cercetare. Parte dintr-un sector de o importanță vitală pentru agricultură, am depus de-a lungul timpului diferite proiecte în competițiile care sunt lansate, de altfel, foarte rar pe problemle de cercetare. Nu de puține ori am câștigat concursuri de proiecte, dar pentru nu a mai existat finanțare (smiliar cu situațiile din PNDR – eligibili, dar nefinanțabili); am rămas în lista de rezervă. Am depus și anul trecut un proiect pe dezvoltarea infrastructurii de cercetare. De asemenea, am câștigat din 111 proiecte depuse, am ajuns pe locul 36; după al nouălea proiect s-a tras linie. Ca închidere, pot să vă spun fără să greșesc că finanțarea în domeniul cercetării agricole este în prezent la nivel zero.

Revenind, ca urmare a acestei situații nedorite de neimplicare a guvernanților în rezolvarea problemelor cercetării agricole românești, noi am fost nevoiți să ne axăm, să ne menținem obiectul de activitate și lucrăm foarte mult, dar din nefericire pentru companiile străine. Astfel, SCDA Caracal a semnat contracte de cercetare și de extensie cu mai toate companiile multinaționale care lucrează în domeniul agricol în România; avem peste 70 de contracte anual. A devenit o tradiție ca în fiecare an, la SCDA Caracal să fie organizate diferite manifestări științifice sau de promovare, toate cu acesta cu scopul principal de a aduce informație tehnologică fermierilor din zonă, astfel încât rezultatele muncii lor să fie profitabile. Nu mai este un secret pentru nimeni că în sectorul de cercetare-dezvoltare a agriculturii, anual, în România sunt amplasate peste 20.000 de loturi experimentale, în care sunt testate atât tehnologii, cât și produse care vor fi utilizate de fermierii români în următorii ani.

În ceea ce privește însă SCDA Caracal, noi suntem axați ca activitate de bază a stațiunii pe producerea de material semincer. În trecut, produceam sămânță la cerealele păioase, precum și la prășitoare, la porumb, la floarea-soarelui, soia, dar din nefericire, din anul 2005, nu mai putem iriga aceste terenuri.

R.F.: Cum adică nu mai puteți iriga? Sunteți foarte aproape de râul Olt...

E.P.: Toată suprafața arabilă a stațiunii - 2.462 ha, este amenajată pentru irigarea prin aspersiune, având conducte îngropate. Până în 2004, noi eram alimentați cu apa din râul Olt, prin stația SPP 14+15 de pompare care a aparținut ANIF; prima treaptă. Din păcate, Ministerul Agriculturii a transferat această activitate de la ANIF, pe umerii OUAI-urilor. Acestea din urmă, tot din lipsa finanțării și uneori din cauza altor interese, în funcție de cine conducea organizația, practic infrastructura s-a deteriorat, s-a furat tot ce s-a putut fura. În această situație, de 11 ani de zile, noi nu mai putem iriga. Neavând asigurat acest factor de tehnologie – apa – riscul de a produce sămânță în sectorul de dezvoltare la culturile prășitoare, porumb și floarea-soarelui, este foarte mare, fapt pentru care am renunțat. În schimb, producem pentru fermieri soiurile de genetică românească la cereale, patente aparținând Institutului de la Fundulea, pe care le multiplicăm și le distribuim fermierilor din zonă.

R.F.: Reușiți să vă descurcați cu activitatea de producție de material semincer? Un grâu dezvoltat aici este ușor adaptabil fermelor din zonă. Chiar dacă vorbim de 500.000 ha, discutăm de o zonare a soiurilor și hibrizilor...

E.P.: Reușim. Este o activitate profitabilă. Aici nu este însă numai treaba de comerț. Noi fiind o unitate științifică, scopul nostru principal este de a promova și de a transfera tehnologii și cunoștințe către fermierii români.

eugen petrescu„Infuzia” de tineret, secretul succesului în cercetare

Revista Fermierului: Oamenii de aici își încasează salariile? Câți oameni aveți în subordine? Și cât se mai câștigă în acest domeniu?

Eugen Petrescu: În prezent, colectivul nostru este format din 60 de persoane, din care o treime paznici, iar restul personal lucrativ. Din aceștia, avem mecanizatori, trei ingineri la producție și trei la cercetare. Volumul de muncă prestat în agricultură este mare, programul este zi-lumină și nu contează că este sărbătoare sau nu. Cum echipa de cercetare este descompletată, în sensul că o parte din colegii noștri au plecat la companii străine sau s-au pensionat, noi, cercetătorii cu vechime (n.r. - el și Eustachiu Constantinescu) am decis ca anul trecut să angajăm un tânăr absolvent al facultății de Agronomie. Pot să vă spun că acesta încasează lunar un salariu net de 1.100 - 1.200 lei.

R.F.: Reușiți să-l țineți aproape? Nu este tentat să plece?

E.P.: Până în prezent am reușit să-l ținem. Intenționăm anul acesta să reîntregim din nou echipa de cercetare, să facem un nucleu tânăr, format din patru specialiști pe care în intervalul de timp pe care îl mai avem la dispoziție până la pensionare să-i formăm, fiindcă formarea în activitatea de cercetare nu este așa simplă cum ar fi în producție. Aici este nevoie de multă răbdare, migală, informare, documentare; e puțin diferit de activitatea desfășurată în fermele mari de producție.

R.F.: Care sunt produsele renumite ale stațunii dumneavoastră de cercetare?

E.P.: Mă voi referi la cereale, fiindcă, din păcate, la plantele tehnice, cu regret am constatat că acea cotă de piață a Institutului de la Fundulea a scăzut foarte mult. Concurența firmelor multinaționale este foarte mare, chiar acerbă, iar Institulul a pierdut, cota de piață fiind în prezent undeva la 15% din ceea ce se vinde în România. La culturile de primăvară, porumb, floarea-soarelui, firmele străine fac jocurile în România. Noi ne ocupăm cu cerealele. Genetica noastră, românească este de foarte bună calitate; aici avem o cotă de piață ridicată. Dacă însă nu se investește și aici în cercetare, nu va mai dura mult și vom pierde și aici teren. Firmele străine deja încep să vină și cu cereale, pe lângă porumb, rapiță și floarea-soarelui. De doi ani, pe lângă soiuri, multinaționalele aduc inclusiv hibrizi.

lot SyngentaDacă Guvernul nostru, Ministerul Agriculturii, nu se va implica în reconstrucția cercetării agricole, în susținerea Institutului de la Fundulea pentru a dezvolta și promova genetica proprie, una adaptată condițiilor pedo-climatice din țara noastră, vom avea de pierdut. Noi am avut experiență cu firmele străine când au venit cu genetică din afară, neadaptată condițiilor locale. Ca exemplu, în anii 2003, 2007, ani secetoși, soiurile străine nici nu au înspicat pe loturile noastre, pe când soiurile românești, adaptate condițiilor locale, nu și-au exprimat potențialul maxim, dar totuși am avut ce băga în hambar.

R.F.: Ce soiuri de cereale multiplicați aici în prezent?

E.P.: În momentul de față am redus suprafața destinată multiplicării. De regulă, noi multiplicam pe mai bine de 1.000 ha, dar neavând un departament specializat de marketing, precum cele deținute de firmele străine, plus personalul și logistica, am rămas după sistemul vechi. Practic, așteptăm fermierii să vină la noi la poartă. Chiar și așa, la momentul de față, avem genetica pe cereale mai bună decât a lor. Concurența este acerbă însă, iar cine investește, se zbate mai mult, câștigă.

Pentru a răspunde însă concret la întrebare, în prezent multiplicăm pe circa 600 ha sămânță certificată din soiurile Glossa, Izvor, Boema, Alex, Miranda (un soi nou), vreo cinci-șase în total. La acestea deținem însă mai multe categorii biologice pe care le multiplicăm, le ținem pentru semănatul nostru, pentru anul următor. De regulă, comercializăm bază și C1 către fermieri.

R.F.: Aveți vreun soi de cereale sau de plante tehnice tipic zonei, dezvoltat de SCDA Caracal?

E.P.: Vechea noastră echipă dezvoltase un soi de mazăre performant – Caracal 39, aveam și o linie de grâu pe care urma s-o ducem la ISTIS pentru omologare; ea există deja de patru-cinci ani și răspunde foarte bine zonelor. Vom încerca să ducem cercetările mai departe, să vedem dacă putem s-o omologăm. Ca productivitate, cu această linie nouă am reușit să obținem circa 5.000 de kilograme de grâu la hectar, în condițiile în care la nivel de țară avem o medie de circa 3,7-3,8 tone/ha.

R.F.: Cam cât ar dura și ar costa să fie luată de la zero o linie nouă de cereale autohtonă și apoi acreditată?

E.P.: Cam șapte-opt ani ca durată. Ca preț, este greu de evaluat. Spun asta pentru că totul pornește de la echipa de cercetători. Noi tot vrem să angajăm personal, iar membri noi în echipă nu putem aduce dacă aceștia nu sunt stimulați financiar. Tinerii preferă să se ducă la o companie privată unde primesc telefon, autovehicul, salariu, pe când în cercetare, condițiile sunt altele: cu mâna în pământ, pe frig, în ploaie. Trebuie investit. Companiile străine investesc în cercetare circa 15 procente din cifra de afaceri; asta înseamnă milioane de euro la nivel de companie. Concurența este foarte mare. Dacă nu investești, pierzi poziția. Nu poți sta pe loc, trebuie să creezi, să vii cu ceva nou, să prezinți altceva.

Colaborarea cu distribuitorii de inputuri, una dintre șansele de supraviețuire a SCDA Caracal

Revista Fermierului: Unde procesați și stocați materialul semincer obținut? Aveți depozit?

Eugen Petrescu: În județ avem două zone pe care le lucrăm: 1.922 ha arabile pe Caracal și 540 ha la vreo 10 km lângă râul Olt. Unde are loc acest interviu este chiar în mijlocul câmpului sectorului de cercetare. Sediul nostru este însă la circa 2 km de aici, unde este și stația de condiționat sămânță. Acolo avem și celule cu capacitate de depozitare suplimentare de 2.000 de tone de sămânță.

R.F.: Cam ce cantitate de material semincer obțineți pe sezon?

E.P.: Rulăm anual cam 3.000 – 4.000 de tone. Avem în proiect promovarea produselor noastre prin mari distribuitori de inputuri din țară. Avem tratative cu Alcedo, cu care lucrăm de mulți ani. Au logistica necesară, au echipe de profesioniști și sperăm ca prin ei să mărim cantitățile pe care le vom livra fermierilor.

R.F.: Am înțeles că sunteți foarte apropiați de fermieri. Știm că vi se plâng uneori de prețurile mici pe care le obțin la grâu...

E.P.: Așa este. Uneori mă mai și cert cu traderii de cereale: «Cum 50 de bani pe kilogramul de grâu? Cât trebuie să fac eu la hectar să scot măcar cheltuielile de producție?». Cheltuielile de producție pe hectar oscilează între 2.500 – 3.000 lei la hectar în zona noastră. Dacă eu dau producția de grâu cu 0,50 lei kilogramul, am nevoie de 5.000 – 6.000 kg numai ca să acopăr cheltuielile. Eu, ca fermier, din ce să mai trăiesc? Nu mai bine stau la televizor și îi las pe alții să facă agricultură? E bătaie de joc.

R.F.: Care sunt recomandările dumneavoastră pentru perioada de secetă preconizată pentru următorii ani la cultura cerealelor?

E.P.: Noi și la cereale, și la prășitoare promovăm soiurile și hibrizii semitardivi; la porumb promovăm grupa FAO 340, 380, pe aici pe undeva. Dacă am avea din nou irigații, ce bine ar fi... Am obținut în anul agricol 2008-2009, de altfel o vară ploioasă, pe baza unui hibrid de la Caussade din FAO 510 vreo 17 tone de boabe la hectar, în condițiile în care într-un an mijlociu, obținem cam 7.000 – 8.000 kilograme de boabe la hectar.

Publicat în Interviu

România riscă să piardă în următorii trei ani şi fondurile europene din PNDR utilizate deja în infrastructura secundară de irigaţii, fapt pentru care Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) a cerut autorităţilor să accelereze implementarea Legii privind infrastructura principală de irigaţii, promulgată în noiembrie 2015.

„Avem o Lege a irigaţiilor, Legea 269, care prevedea alocarea unui miliard de euro de la bugetul de stat în următorii 5 ani, cu 145 de milioane de euro în 2016 pentru infrastructura principală, cu o creştere de 17% în fiecare an. Din păcate, de şase luni de când s-a promulgat legea, s-a stat degeaba. Anul acesta este pierdut şi nu se pot vedea măsurile implementate. Am discutat cu premierul şi cu ministrul Agriculturii şi ni s-a promis că se va accelera implementarea. Imediat după jumătatea lunii mai, ni se vor comunica deciziile luate de Guvern pentru implementarea Legii irigaţiilor”, a declarat, marţi, preşedintele Agriculture Task Force din cadrul Coaliției pnetru Dezvoltarea României, Camelia Şucu, la o întâlnire cu reprezentanții presei.

Pe de altă parte, Jean Valvis, ex-coordonatorul Agriculture Task Force a subliniat că România nu deţine un concept de irigaţii la nivel naţional, iar procesul de implementare este dificil.

„Nu vreau să intru într-un bla bla birocratic legal, dar eu cred că trebuia o decizie a comisiei parlamentare, o hotărâre de guvern şi o decizie de prioritizare a investiţiilor publice pentru a aloca aceşti bani cât mai repede. Când am citit procesul, am constatat că trebuie simplificată procedura. Avem un mesaj pozitiv şi este posibil ca primele licitaţii publice să le vedem în acest an. De asemenea, identificăm o problemă majoră - şi anume că nu există o strategie, un concept de irigaţii, nu există la nivel de ţară un text în care să se spună cum trebuie făcute irigaţiile în România. Este inadmisibil să nu fie un concept pentru infrastructura irigaţiilor (...) Personal am insistat la 5-6 miniştri ai Agriculturii: redactaţi un concept de irigaţii la nivel de ţară”, a afirmat Valvis.

Problema irigațiilor, menționată în moțiunea simplă împotriva lui Achim Irimescu

Ministrul agriculturii în exercițiu, Achim Irimescu, a fost taxat de către PSD și ALDE printr-o moțiune simplă pe subiectul blocarea investițiilor în domeniul irigațiilor, în fapt cel de-a treilea punct al moțiunii simple.

La acest capitol, documentul vorbește de faptul că, deși Legea irigațiilor nr. 269/2015, publicată în Monitorul Oficial în data de 12 noiembrie 2015, prevedea că, în termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale avea obligația să promoveze hotărârea de guvern pentru stabilirea normelor metodologice de aplicare, „ministrul agriculturii nu a avut nicio problemă să încalce legea și să nu realizeze nici până astăzi normele de aplicare”.

Mai mult decât atât, se mai precizează în documentul citat, ministrul Irimescu a respins în momentul aprobării bugetului pentru anul 2016, alocarea financiară pentru refacerea infrastructurii principale de irigații.

„Acest lucru l-a făcut pentru că nu realizase Strategia sectorului de irigații, așa cum prevede legea, deși i-a fost înmânată de către fostul ministru la predarea mandatului. A încercat să motiveze că vrea să gândească un alt sistem, cu utilizarea apei din lacurile de acumulare cu rol hidrotehnic, dar până în prezent nu a întreprins nimic în acest domeniu.
Mai mult, prin intermediul acestei strategii, trebuia actualizată lista cu amenajările de irigații viabile elaborată în 2010, în baza căreia Organizațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigații sunt eligibili pentru finanțare din fonduri europene. Deși situația actualizată a acestor amenajări este finalizată din 2015, aceasta nu a fost aprobată prin Strategia sectorului de irigații, iar o bună parte din OUAI sunt oprite din accesarea de fonduri europene”, afirmă politicienii PSD și ALDE.

Asigurările și cercetarea, alte priorități ale Agriculture Task Force

În privinţa asigurărilor agricole, Coaliţia pentru Dezvoltarea României susţine crearea de fonduri mutuale care să înlocuiască plăţile din alte surse, în caz de catastrofe naturale neacoperite de asiguratori. Coaliţia pentru Dezvoltarea României consideră necesară respectarea liberei concurenţe în raport cu industria de asigurări, în ceea ce priveşte folosirea subvenţiilor disponibile din partea Uniunii Europene şi a statului român. Grupul de lucru pentru Agricultură consideră că deciziile esenţiale pe această temă ţin de numărul de fonduri, caracterul obligatoriu, participarea statului şi modelul de guvernanţă.

Nu în ultiml rând, Coaliţia pentru Dezvoltarea României consideră necesare o mai bună promovare a educaţiei în domeniul agricol, revitalizarea liceelor de profil, pe modelul învăţământului dual, şi prioritizarea restructurării cercetării în agricultură.

Vizavi de activitatea în CDR, prin Task Force pe Agricultură, Monika Puiu, NHR Agropartners, a precizat că adoră munca din grupul de lucru și că are multe de învățat, în special pe zona de cadastru.

„Eu lucrez pentru NHR Agropartners, dar în Task Force Agricultură am fost primită prin Ambasada Austriei și îmi place munca asta. Ne întâlnim, ne împingem de la spate unii pe ceilalți, discutăm și între noi. Pentru mine, personal, am de învățat și sper să am și un pic de influență înspre bine pentru dezvoltarea agriculturii din România”, a afirmat Monika Puiu, oficial CDR care și-a asumat alături de Jean Valvis rezolvarea problemei cadastrului. „La cadastru, practic am început în Task Force de la început, de acum trei ani, să împingem în toate posibilele direcții autoritățile, astfel încât să se rezolve problema. Nu vreau să spun că doar noi am făcut treabă, dar în ciuda problemelor întâmpinate la tot pasul, totuși, cu pași mici, dar siguri, s-a mers înainte. Avem o intenție de lege, o propunere care este pe site-ul Ministerului Dezvoltării, dar eu zic că dacă nu ne unim forțele, dacă lăsăm presiunea, mai lentă va fi dezvoltarea”.

Alți membri ai Task Force pe Agricultură prezenți la întâlnirea cu presa au mai fost Călin Matei, CCIFER, Groupama Asigurări, Jose Manuel B., fermier, membru al Asociației Oamenilor de Afaceri Spanioli în România, Anda Popescu, secția agricolă a Ambasadei Olandei și alții.

Grupul de lucru pentru Agricultură din cadrul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României se reuneşte de peste trei ani pentru a discuta şi propune soluţii concrete la probleme de interes comun şi public din sfera agriculturii.

În prezent, Grupul de lucru este în dialog deschis cu autorităţile despre cadastrarea terenurilor agricole, dezvoltarea infrastructurii de irigaţii, asigurările agricole şi educaţie şi cercetare în agricultură şi monitorizează progresul implementării măsurilor în aceste domenii.

Coaliţia este o iniţiativă privată, apolitică, construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi. Membrii Coaliției contribuie voluntar cu resursele și expertiza necesară formulării unor opinii comune cu privire la politici publice cu impact asupra mediului de afaceri. Coaliția reunește în total 45 de organizații sau membrii asociați.

„Scopul Coaliţiei este de a oferi o bază coerentă pentru consultare cu Guvernul și alte instituţii publice pe teme care au impact asupra climatului economic și de afaceri din România”, se precizează în documentul de poziție al CDR. „Coordonarea Coaliţiei este asigurată de un Consiliu Director format din Președinţii și Vice-președinții Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camerei de Comerț Americane în România, (AmCham), Camerei de Comerț Franceze în România (CCIFER), Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK), Consiliul Investitorilor Străini (FIC) și Romanian Business Leaders (RBL)”.

Publicat în Știri interne

Numai 36.845 de hectare au fost precontractate pentru irigare în acest an în județul Galați, în condițiile în care suprafaţa netă amenajată cu lucrări de irigaţii este de aproximativ 137.000 de hectare, reprezentând 47% din suprafaţa arabilă a judeţului de 289.000 hectare, se arată într-un raport prezentat de directorul Filialei Teritoriale de Îmbunătăţiri Funciare Moldova Sud (FTÎFMS), Petru Bărceanu.

Conform documentului, activitatea de irigaţii în judeţ se desfăşoară în trei amenajări complexe: Câmpia Covurluiului, Brateşul de Sus şi Tecuci- Nicoreşti- Movileni, iar suprafaţa precontractată pe anul 2016 este de doar 36.845 hectare dintre cele 137.000 de hectare apte a fi irigate.

,,Din suprafaţa amenajată de 136.995 hectare, suprafaţa precontractată pe anul 2016 este de numai 36.845 hectare, deoarece mare parte din organizaţiile de udători nu au capabilitatea suportării costurilor energetice ridicate cu aplicarea udărilor. Toate eforturile făcute pentru reabilitarea infrastructurii de irigaţii, în sensul scăderii costurilor privind aplicarea udărilor şi creşterea suprafeţelor irigate nu s-au concretizat, dovada fiind că după anul 2010 când s-au retras subvenţiile pentru activitatea de irigaţii suprafeţele contractate şi efectiv irigate au fost din ce în ce mai mici. Ţinând cont că ponderea energiei electrice în tariful de livrare reprezintă 90%, pentru reducerea costurilor se impune reducerea preţului la energia electrică pentru irigaţii", se precizează în raport.

Totodată, în document se mai arată că dintre cele 23 de staţii de bază şi de repompare pentru irigaţii aparţinând FTÎFMS doar 12 sunt funcţionale, celelalte 11, dar şi şapte staţii de punere sub presiune nemaifiind reparate din cauza lipsei solicitărilor de apă din partea beneficiarilor, după anul 1990.

La data de 16 noiembrie 2015, în filiala Moldova Sud fuseseră contractate 52.522,5 ha la nivel multianual și sezonier, locul II după filiala Dunărea inferioară cu 118.211 ha.

La aceeași dată, Moldova sud aplicase udări pe 38.985,6 ha locul III după filiala Ialomița – Călmățui (62.343,3 ha) și Dunărea inferioară 236.009,4 ha.

Publicat în Știri interne

Proiectul Ministerului Agriculturii denumit pompos „Reabilitarea infrastructurii de consolidare a terenurilor deținute de stat, cu efecte directe în ceea ce privește apărarea populației, așezărilor și conservării biodiversității de riscul secetei în cele mai expuse zone din România (sud și est) pe o suprafață de 823.000 ha”, una dintre cele 2.000 de propuneri venite de la cele 28 de state membre UE, are în viziunea ministrului Agriculturii în exercițiu, Achim Irimescu, mari șanse de câștig.

 

Afirmația survine ca urmare a ultimei întâlniri pe care Irimescu a avut-o la Bruxelles cu comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan.

 

Potrivit declarațiilor acordate de Irimescu publicației Revista Fermierului, domnia sa a făcut un lobby activ pe lângă comisarul Hogan, dar și pe lângă Corina Crețu, comisarul pentru Politică Regională. Din punctul său de vedere, nu trebuie să ne așteptăm însă că vom primi banii ceruți inițial, nu mai puțin de 982 de milioane de euro, suma verosimilă fiind în opinia oficialului guvernamental „o sută de milioane de euro”.

 

„L-am rugat pe comisarul Phil Hogan să mă sprijine pe planul Juncker, cu irigațiile. Chiar dacă n-am văzut niciodată proiectul depus de România că n-a ajuns la mine, știu despre ce este vorba, iar comisarul a spus că ne susține. Mă voi vedea și cu doamna Crețu și o s-o rog același lucru. El mi-a spus, de asemenea, că ar fi foarte bine dacă premierul și cu mine ne-am vedea inclusiv cu președintele Comisiei pe tema asta. (...) Eu zic că da, avem șanse mari să primim bani. Proiectul nostru pare cel mai verosimil din partea României, cel puțin din punctul meu de vedere. Nu trebuie însă să ne așteptăm la sume enorme; și o sută de milioane de euro dacă am primi, tot m-aș bucura”, a precizat Irimescu.

 

Alături de alte 200 de proiecte trimise de Guvernul României, proiectul „Reabilitarea infrastructurii de consolidare a terenurilor deținute de stat, cu efecte directe în ceea ce privește apărarea populației, așezărilor și conservării biodiversității de riscul secetei în cele mai expuse zone din România (sud și est) pe o suprafață de 823.000 ha” are ca agenție de implementare – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Descriere și un cost declarat al investițiilor de 982 milioane euro.

 

Ca și declarație de principii a proiectului, „reabilitarea infrastructurii de consolidare a terenurilor deținute de stat, cu efecte directe în ceea ce privește apărarea populației, așezărilor și conservării biodiversității de riscul secetei în cele mai expuse zone din România (sud și est) pe o suprafață de 823.000 ha, corespunzând unui total de 56 de sisteme de irigații economic viabile, 16 județe (38% din total), reprezintă o măsură care își propune să atingă obiectivul specific menționat anterior, în paralel cu păstrarea țintei de a deveni o componentă de dezvoltare sustenabilă la nivel național, prin contribuția la conservarea sustenabilă a mediului înconjurător”.

 

Documentul mai relevă că impactul reabilitării mediului, respectiv efectele care se întrevăd în ceea ce privește apărarea populației împotriva riscurilor de secetă, a așezărilor și a conservării biodiversității sunt că un număr de 1.097.433 de locuitori din 190 de localități nu vor mai fi afectați de secetă, practic diminuându-se nivelul de vulnerabilitate al populației la acest fenomen.

 

„Proiectul va rezolva, de asemenea, problemele legate de lipsa apei pe o suprafață de 823.000 ha. Sunt vizate în acest context 56 de întreprinderi, 12.382 gospodării, 162 de școli și grădinițe, 57 de unități medicale, 32 de biserici și mănăstiri, 329 de alte așezări sociale, 3.529 de drumuri naționale și județene și 290 de kilometri de rețele electrice de peste 20 de kilowați.

 

Disponibilul de apă destinat ecosistemelor din România ar avea un impact mai mare asupra păstrării biodiversității, în special în situația actuală în care suprafețe întinse de teren din sudul și estul țării se află în fața unor riscuri majore de secetă și sunt aride, inclusiv afectate de deșertificare. Dispariția vegetației de pe sol ca urmare a secetei duce la degradarea acestuia. În anumite zone din România, în mare parte în sud și est, habitatele naturale, flora și fauna sunt afectate sever de lipsa apei, ca urmare a lipsei precipitațiilor și a temperaturii ridicate a aerului și solului. Dezechilibrul disponibilului de apă este prezent deja pe 7,1 milioane hectare, reprezentând 48 la sută din suprafața agricolă a țării”, se mai arată în descrierea proiectului.

 

Planul lui Juncker, prezentat cu ceva timp în urmă în Parlamentul European, pornește de la un fond de 21 de miliarde de euro - 16 miliarde de la Comisia Europeană și 5 miliarde de la Banca Europeană pentru Investiții (BEI) - care, însă, ar urma să fie angrenat în scheme de garanții europene la creditare și combinat cu fondurile europene de investiții. Juncker sustine că în acest mecanism fiecare euro public va aduce investiții de 15 euro, prin efectul de multiplicare, astfel încât totalul investițiilor generate să ajungă la 315 miliarde de euro în UE, în următorii trei ani.

 

România a transmis Comisiei Europene o listă cu peste 200 de proiecte, în valoare totală de 62,5 miliarde de euro, care să fie susținute cu ajutorul noului mecanism de finanțare initiat de președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, pentru perioada 2015-2017. Cel mai mare proiect propus depășește șapte miliarde de euro și vizează construcția de austostrăzi, printre propuneri regăsindu-se si o a VII-a magistrală de metrou - Voluntari-Bragadiru.

 

Comisia Europeană a primit circa 2.000 de propuneri de proiecte de la cele 28 de state membre UE, din care peste 200 sunt trimise de Guvernul României. Toate cele 2.000 de proiecte propuse de statele membre totalizează un necesar de investitii de circa 500 de miliarde de euro, din care 62,5 miliarde de euro sunt în dreptul proiectelor trimise de România.

 

Totodată, din cele 62,5 miliarde de euro cât valorează în total proiectele propuse de Guvernul de la București, circa 44 de miliarde de euro ar reprezenta investițiile în perioada 2015-2017, programată a fi acoperită de noul mecanism de investiții al Comisiei Europene (CE) și al Băncii Europene de Investiții (BEI).

Publicat în Știri interne

Chiar dacă ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, spune că procesul de legiferare menit să asigure finanțarea reabilitării infrastructurii principale de irigații în perioada 2016-2020 este „pe circuit”, vehiculând suma de un miliard de euro de la bugetul de stat, din cauza birocrației și timpului scurt, nu crede că anul acesta vom iriga mai multe hectare decât în prezent.

 

„Pornirea noului program de irigații, de stabilire a rețelei, a infrastructurii primare, presupune un proces întreg: licitații care durează măcar șase luni. Sincer, am dubii că demararea proiectului va permite până la sfârșitul anului să comensurăm un anumit număr de hectare în plus”, a declarat într-o conferință de presă ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.

 

Chiar și așa, oficialul guvernamental speră să obțină în plus „câteva sute de milioane de euro” prin planul Juncker, cu toate că predecesorul său, Daniel Constantin, se lăuda la fel, dar nu a obținut nimic de la europeni. Proiectul transmis deja de România pentru a obține finanțare prin planul Juncker rămâne în continuare o enigmă.

 

„Noi ne-am stabilit ce am apreciat că este extrem de important pentru ca, în acest an, să reușim să accelerăm absorbția fondurilor, implementarea PAC, dar și să continuăm proiectele mari, cum ar fi cel de irigații, care are în perioada 2016-2020 un miliard de euro prevăzuți și la care sperăm să adăugăm câteva sute de milioane măcar, cu privire la care facem demersurile necesare la Bruxelles în planul Juncker. Deja sunt acte legislative pe circuit (n.r. - destinate zonei de irigații), avem o programare foarte clară și exactă pe luni, să nu zic chiar pe zile, în care noi ne-am propus să promovăm aceste acte legislative”, a adăugat ministrul de resort.

 

Pe lângă sistemul clasic de irigații, cu pompare de apă din Dunăre, șeful MADR are în vedere în plus construcția de lacuri de acumulare, dar și înființarea de perdele forestiere, toate menite să îmbunătățească managementul apei ca resursă prețioasă pentru fermieri.

 

„Pe lângă sistemul pe care îl avem gândit pentru a prelua apă din Dunăre, sigur, mai există cel puțin alte două soluții: pe de-o parte, utilizarea lacurilor de acumulare, (n.r. - proiect) care există și la Ministerul Energiei, și la Ministerul Mediului. În acest sens am avut o discuție în Guvern, în reuniunea informală de sâmbăta trecută. Pe de altă parte, există deja un exemplu foarte bun – în Dobrogea deja s-a aplicat – perdelele de protecție forestieră. Sperăm să mergem în paralel cu toate formele pentru a reuși să asigurăm pentru fermieri o sursă de apă de încredere”, a conchis Achim Irimescu.

 

Conform unui studiu realizat de Banca Mondială în anul 2011, refacerea infrastructurii principalele de irigaţii necesită investiţii de un miliard de euro, care însă nu pot fi acoperite prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Prin acest program este susţinută financiar doar reabilitarea infrastructurii secundare de irigaţii.

 

Încă din 2012, s-au căutat soluţii pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii, iar pentru cea secundară au fost investite până în prezent numai din fonduri europene circa 140 de milioane de euro, iar alte 430 de milioane de euro sunt disponibile prin noul PNDR.

 

Planul Juncker este cea mai importantă iniţiativă pentru impulsionarea creşterii economice şi crearea de noi locuri de muncă adoptată de actualul Executiv comunitar, fiind adesea considerat un nou plan Marshall.

 

Fundamentul planului este FEIS, fond ce dispune, în prezent, de 16 miliarde de euro, sumă obţinută prin contribuţiile a 10 state din Uniunea Europeană, la care se adaugă alte 5 miliarde puse la dispoziţie de Banca Europeană pentru Investiţii.

 

Comisia Europeană doreşte să mobilizeze, în total, prin investiţii publice şi private, circa 315 miliarde de euro pentru finanţarea de proiecte în numeroase domenii, inclusiv în infrastructura de transport şi în sectorul energetic.

 

În 2015, sistemul de irigații al statului român pus la dispozitia fermierilor acoperă o suprafață de aproximativ 1,42 de milioane de hectare, din care echipamentele amenanjate pe circa 700.000 ha nu necesită reparații majore și pot fi, practic, contractate de fermieri.

Publicat în Știri interne

newsletter rf

Revista