Cu ocazia unui eveniment de promovare a măsurilor din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM) organizat miercuri, 20 februarie 2019, la Bucureşti, șefa Patronatului Peştelui din România, Mariana Munteanu, și-a exprimat speranța ca președinția română a Consiliului Uniunii Europene (PRES RO) să aducă sectorului piscicol atât de așteptatele plăți directe, dar și sume dedicate pe pilonul de investiții.

„Acest produs, peşte, care este cel mai sănătos (n.r. - produs) pe care îl punem pe masa consumatorului, nu are niciun fel de sprijin. Trăim cu speranţa că dumneavoastră, acolo, la Bruxelles, în aceste şase luni cât deţinem preşedinţia Consiliului UE, veţi reuşi să spuneţi pe acel articol 23, pe viitorul program operaţional pentru pescuit, că vrem subvenţie. Vrem cei doi piloni, pilonul de investiţii, din care 30% să meargă la măsuri de mediu pentru aceste compensaţii a pasărilor ihtiofage şi acest pilon I de plăţi directe”, este rugămintea adresată de președinta patronatului de profil către ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, citată de Agerpres.

Radu Manolache, administratorul unei amenajări din Delta Dunării (Lunca, Cherhana Jurilovca), a afirmat că din 39 de ferme piscicole, în prezent mai sunt în zonă doar cinci și a readus pe masă problema păsărilor ihtiofage.

„Din nefericire, vreau să vă anunţ că în Delta Dunării mai sunt 5 ferme piscicole dintr-un total de 39, pe 600 de hectare de luciu de apă, pe care părinţii şi bunicii noştri cu foarte multe sacrificii le-au amenajat pentru producţia de peşte. Eu funcţionez între o colonie de pelicani creţi şi una de cormorani şi nu am văzut pe nimeni de 10 ani de la o societate ornitologică, deşi se bat cu pumnul în piept şi au primit şi 2,4 milioane de euro de la Ministerul Mediului, pentru a face un studiu pentru cormorani. Am investit toţi banii familiei mele şi am toate bunurile amanetate pe la bănci ca să pot să încerc să fac piscicultură. Mai sunt 4-5 ferme care mai rezistă acestor atacuri. Îmi plac şi păsările, dar sunt 11 specii, nu numai pelicanii şi cormoranii, care mănâncă peşte. Rugămintea mea, în numele piscicultorilor din Deltă care mai supravieţuiesc, sunt compensaţiile pentru pagubele pe care le produc aceste păsări. Dar acestea trebuie date în fiecare an, nu cum s-a întâmplat în perioada 2007-2013, doar pentru un an, pentru că păsările acestea nu mănâncă doar într-un an şi în patru postesc”, a precizat Radu Manolache.

El a povestit cum un cormoran are şapte reuşite din zece atacuri, iar pelicanii atacă cu ciocul peşte de peste 4 kilograme.

„Un cormoran este un pescar extraordinar, are 7 reuşite din 10 atacuri, dar ceilalţi peşti mor în câteva zile. Pelicanul aplică lovituri cu ciocul la peşti de peste 4 kilograme, nu cum se spune că mănâncă peşte de un kilogram. Toate lumea spune: «De ce nu ai făcut un film?». Păi, ce, sunt eu Cousteau? Eu nu sunt cameraman. Să vină cei de la presă să facă un film, le dau o ciorbă de pelican şi de cormoran (...) În ceea ce priveşte compensaţia pentru motorină, nu ştiu dacă sunteţi informat, dar să ştiţi că toate motoarele pe barcă sunt pe benzină. (...) De asemenea, nu mai am cu cine lucra, nu am pe cine să angajez. Vă rugăm să încercăm să colaborăm să simplificăm ghidurile (n.r. - de finanţare pe POPAM). Eu cred că toţi suntem vinovaţi de situaţia în care am ajuns. Deţinem 25% din suprafaţa piscicolă a Europei şi importăm 90% din peştele de apă dulce”, a subliniat administratorul amenajării din Delta Dunării.

Redresarea sectorului!

De cealaltă parte a baricadei aflat, ministrul Daea i-a ascultat cu atenţie şi a promis că va înfiinţa un colectiv pentru redresarea sectorului din care or să facă parte şi reprezentanţii acestui domeniu.

„Pe baza realităţii triste pe care o avem astăzi, resursa este în cumpănă. După ce a fost această explozie mediatică, îmi scriu oamenii că merg pe Mureş, pe Arieş şi că timp de trei ani de zile nu au prins un scobar şi nu au luat o mreană, pentru că nu mai sunt aceste specii, pentru că nu am avut o politică în domeniu corectă. Resursa se gestionează în domeniu. Ele trebuie să fie populate şi repopulate într-o proporţie bine-cunoscută de fermierii piscicoli, pentru a avea succes. Depopulând aceste lacuri, le-am transformat din locuri de agrement excepţionale în locuri în care stau broaştele, ţânţarii şi şerpii. La MADR, prin ordin al ministrului, voi institui un colectiv pentru redresarea sectorului din care să faceţi parte şi dumneavoastră, reprezentanţi ai sectorului”, le-a transmis Petre Daea.

Tot el a făcut un apel către fermierii piscicoli de a atrage întreaga sumă rezervată României prin Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (FEPAM).

„Avem 168 de milioane de euro din FEPAM, o sumă importantă, care se află pe drumul accesării. Astăzi veţi primi toate datele necesare, detaliile tehnice, consultanţă (...) să vă aşezaţi la masa colaborării. Sunt şase priorităţi care definesc, pe de o parte controlul preocupărilor, pe de o parte suma. Nu am dreptul şi este obiectiv prioritar pentru ministrul agriculturii să ia toţi banii, dar toţi de la Uniunea Europeană, bani la care avem dreptul şi pe care trebuie să îi folosim, cu o singură condiţie: să ne punem la treabă. Să ne desfăşurăm sesiunile corect, să informăm la timp, să acţionăm fără greşeli pentru a putea valorifica întreaga sumă rezervată României, evident care creşte cu cea pusă la dispoziţie prin bugetul statului”, le-a transmis celor din sectorul piscicol ministrul Petre Daea.

El a subliniat că sectorul acvaculturii beneficiază pentru prima dată de subvenţie la motorină, la fel ca în agricultură, dar şi de bani pentru investiţii în reproducţie.

„Acum aveţi în mână, e adevărat, puţin, două instrumente, aveţi actul normativ pentru motorină, pentru cei care vă ocupaţi de acvacultură şi aveţi pentru prima dată acest lucru, dar şi pentru investiţii în piscicultură şi în reproducţie”, a mai spus oficialul MADR.

Până la sfârșitul anului trecut, plăţile către beneficiari prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM) au fost de 31,835 milioane de euro (18,9%), iar sumele solicitate Comisiei Europene în limita alocării UE, de 26,77 milioane de euro (15,9%).

Rambursarea efectivă de la UE este de numai 17,48 milioane de euro, ceea ce înseamnă un grad de absorbţie de doar 10,38% din alocarea europeană de 168,32 milioane de euro venită prin POPAM.

Publicat în Știri interne

În contrapartidă cu fermele vegetale care au cunoscut în ultimii ani o dezvoltare stabilă, în zona pisciculturii situația pare să nu fie atât de roz, descrierea plastică a situației prezentate de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, cu ocazia unui eveniment de promovare a măsurilor din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM), miercuri, 20 februarie 2019, fiind aceea că „lucrurile s-au rupt”.

„În domeniu, pe cele 700.000 de hectare de luciu de apă pe care le are România, producem extrem de puţin. (...) Acest sector s-a rupt pur şi simplu de dinamica zilei. Fermele vegetale au crescut, s-au dezvoltat, s-au mobilat, au primit fonduri, altă tehnică, alte rezultate, alt confort financiar, altă situaţie economică, un alt confort social. Aici lucrurile merg mai încet, iar lucrurile s-au rupt”, a mărturisit oficialul guvernamental.

Daea a adăugat că sectorul piscicol a fost abandonat în ultima perioadă, iar absorbţia banilor europeni este destul de scăzută, cu toate că, în ultima perioadă, este vizibil un reviriment.

„Ştiu domeniul, sectorul, şi îl ştiu bine. (...) Din nefericire, sectorul a fost abandonat, iar suferinţa în sector s-a cuibărit. Folosesc aceste metafore pentru a da bine, pentru a da contur celor spuse de mine şi a atrage seva de interes şi a acelora care nu au contingenţa în domeniu şi nici nu au interes pentru a se dezvolta domeniul. (...) Aici, astăzi, în dialogul pe care îl veţi purta, trebuie să vedem ce facem în continuare în domeniu, cu ce bani, în aşa fel încât, până la croirea noii politici în domeniu, să putem să valorificăm resursele pe care le avem, sursele de finanţare pe care le punem la dispoziţie, dar mai cu seamă modul de lucru între autoritate şi cei care îşi desfăşoară activitatea în domeniu. Am luat bani puţini din acest sector. Este adevărat că în ultima perioadă de timp lucrurile s-au dezgheţat, dar numai la mal, în larg. În profunzime, din nefericire sunt încă multe de făcut”, a precizat membrul Executivului Dăncilă.

Tot el a recunoscut că, în continuare, există probleme în ceea ce privește relația producătorilor din sectorul piscicol și agrozootehnic cu reprezentanții instituțiilor cu care aceștia intră în contact direct. În acest sens, el vorbește de „reguli”, „atitudine”, respectiv de „comportamentul autorităţii”.

„Fermierii, indiferent care sunt ei, unde îşi desfăşoară activitatea, de ce se ocupă, cum şi-au gândit afacerile, fermierii trebuie să fie cei care primesc ajutorul statului şi nu umblă după ajutor pe care să îl primească de la stat. Am un grad de nemulţumire aici şi anume acela că în sector, din nefericire, şi să sperăm că pentru puţin timp, apropierea între funcţionarul statului şi sector nu este aceea pe care şi-o doreşte producătorul, nu este aceea pe care şi-o doreşte piscicultorul, nu este aceea pe care şi-o doreşte ministrul. (...) Nu poţi să desfăşori o activitate convenabilă, înţelegând aici atât confortul financiar, cât şi confortul social, dacă între autoritatea în domeniu şi cei care beneficiază sau ar trebui să beneficieze de reguli, de atitudine, de comportamentul autorităţii nu există armonia în interese şi respectul faţă de muncă”, a mai punctat ministrul.

Nu în ultimul rând, Daea, citat de Agerpres, a spus că obiectivul pe care îl urmăreşte este ca autoritatea să vină către fermieri şi nu invers, pentru că „pescarii nu trebuie să plece de pe bărci căutându-şi drumul rezolvării problemelor”.

„Acesta este obiectivul pe care îl urmărim: nu fermierul vine la autoritate, ci invers, ca să fie foarte clar o dată pentru totdeauna, altminteri nu vom avea succes. Nici pescarii nu trebuie să plece de pe bărci căutându-şi drumul rezolvării problemelor, nici cei din acvacultură nu trebuie să plece pe drumul căutării soluţiilor şi, din nefericire, nu găsesc rezonanţa în înţelegerea fenomenelor şi, mai mult, în rezolvarea problemelor pe care le au. Pornind de la aceste considerente, vreau să vă asigur că pe acest drum pornim de astăzi, pornim împreună, îl urmăm împreună, muncim împreună, căutăm soluţii împreună, rezolvăm greutăţile împreună, într-un cuvânt, suntem toţi în aceeaşi barcă”, a conchis şeful MADR.

Șeful MADR a participat la primul eveniment de promovare a măsurilor din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM).

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Direcţia Generală de Pescuit (DGP-AMPOPAM), organizează o nouă serie de evenimente de informare, în perioada 20 februarie - 14 martie 2019, în şapte localităţi.

În cadrul acestor evenimente, potenţialii beneficiari vor afla detalii cu privire la măsurile finanţate din Fondul European de Pescuit şi Afaceri Maritime (FEPAM).

Astfel, cei interesaţi pot afla informaţii referitoare la depunerea de proiecte finanţate din FEPAM privind: investiţii productive în acvacultură, diversificarea veniturilor şi noi forme de venit, măsuri de marketing, porturi de pescuit, locuri de debarcare, centre de licitaţii şi adăposturi - investiţii menite să îmbunătăţească infrastructura porturilor de pescuit şi a halelor de licitaţii sau a locurilor de debarcare, investiţii pentru construirea sau modernizarea adăposturilor pentru îmbunătăţirea siguranţei pescarilor, investiţii în instalaţiile de colectare a deşeurilor, inovare ș.a.m.d.

Calendarul acţiunilor de informare de la nivel local pentru următoarea perioadă este: 26 februarie 2019, la Sâmbăta de Sus - judeţul Braşov; 28 februarie 2019, la Iaşi; 5 martie 2019, la Oradea; 7 martie 2019, la Borşa; 12 martie 2019, la Băile Olăneşti - Hotel Central; 14 martie 2019, la Tulcea.

Publicat în Știri interne

În cadrul unei conferințe de presă care a avut loc marți, 19 februarie 2019, la București, agricultorul băcăuan Laurențiu Baciu a dat de pământ cu noul concept de casă de comerț agroalimentar promovat și bugetat de ministrul Agriculturii în exercițiu, Petre Daea, și a spus că așa cum este conceput acesta, nu consideră că va avea succes, fiind un proiect „mort din fașă”.

„Eu mi-am exprimat punctul meu de vedere, al lui Laurențiu Baciu, și nu al președintelui LAPAR. Nu m-am consultat cu colegii mei pe acest subiect și nu-mi pot permite să vorbesc în numele lor. Ce vă pot spune este că, așa cum am analizat eu, pentru mine, (n.r. - Casa Română de Comerţ Agroalimentar „Unirea”) este o propunere care nu îmbracă realitatea din România. Vrem să facem ceva ce este aproape imposibil la condițiile pe care le avem (...) și cred că, ținând cont de faptul că este o acțiune a statului și care necesită foarte mulți bani pe care noi nu-i avem, așa cum este concepută, nu văd să aibă succes”, a precizat agricultorul din Bacău. „Cred că autoritățile statului aveau la dispoziție, fără eforturi financiare, alte soluții pentru a ajuta piața produselor agricole din România. Această casă, așa cum au explicat-o cei care sunt puși să se ocupe de ea, nu rezolvă nicio problemă. Pur și simplu cred că este un proiect care a murit în fașă. Vorbesc în nume personal acum – nu-i văd niciun viitor”.

În plus, la finele Adunării Generale a membrilor LAPAR, Baciu, vorbind în numele său și nu în calitate de președinte al Ligii, a menționat totodată că ar fi fost indicat ca autoritățile române să protejeze producția și exploatațiile agricole autohtone, într-un mod similar cu cel al altor state europene.

„Ei (n.r. - autoritățile statului) trebuia să facă altceva. Ieri am avut posibilitatea să mă exprim în acest sens, că statul are alte obligații, dacă este să copiem ceea ce fac alte țări membre din Europa, și anume să protejăm producția și exploatațiile agricole autohtone, unde statul ar trebui să se implice, așa cum se implică fiecare stat membru UE. (...) Dacă instituțiile statului nu intervin, că numai ei pot interveni, astfel încât să pună condiții în ceea ce înseamnă introducerea produselor agricole din afară, ce calități trebuie să îndeplinească (n.r. - produsele agroalimentare importate), ca să protejeze producția autohtonă (...) Cum vă explicați dumneavoastră că aceia care aduc carne de porc din Spania, după spusele lor, este mai ieftină decât cea românească, ținând cont de faptul că, Spania, pentru a produce carne, importă porumb din România și unde și costurile cu salariile sunt mult mai mari decât în România? Ce fel de carne credeți dumneavoastră că vă aduc importatorii? Ați fost și dumneavoastră afară, am fost și eu, am fost și prin piețe, și prin galantare, și m-am uitat ce prețuri au la produse alimentare. Îți pui întrebarea: - dacă mie îmi dă cu trei lei pe kilogram (n.r. - kilogramul de carne de porc), înseamnă că el trebuie să-l aducă din Spania mai ieftin, că el n-o cumpără mai ieftin. Ceva nu este în regulă”, a conchis pe acest subiect Laurențiu Baciu, agricultor băcăuan și deținător de hotel în centrul reședinței de județ.

Daea: Casa Română de Comerţ Agroalimentar „Unirea”, un lucru pozitiv

Potrivit afirmațiilor ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, apariția în piață a Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea” reprezintă un lucru pozitiv, prin apariția unui competitor nou, dar mai ales a unuia autohton.

În plus, cu ocazia unei conferințe de presă care a avut loc luni, 18 februarie 2019, la sediul Ministerului Agriculturii, acesta a precizat că bugetul pe anul 2019 cuprinde și finanțarea activității acestei case de comerț.

„Bine că este un competitor (n.r. - al traderilor). Și bine că este un competitor român. Și bine că este competiție. Bravo că această competiție va defini drumul corect pe care trebuie să meargă fiecare. Sigur, vom face și magazine. Am fost ieri în teren. Am plecat de la Piața Obor și m-am dus la Buzău. Am luat-o prin sate. M-am dus la oameni la care am văzut acoperișuri cu folie de polietilenă (n.r. - deținători de solarii), să văd ce fac acolo. Unul era la poartă cu mere, altul, cu porumb. Am aflat că se vinde kilogramul de mere cu 1,5 lei; niște mere extraordinare. Am cumpărat 20 de kilograme de la el. Apoi, am aflat că primul, cu banii de pe mere, a cumpărat porumb. Lucrurile acestea trebuie să le avem în vedere. Să luăm produsele de la oamenii aceștia. Am aflat de la o legumicultoare că nu mai poate umbla prin piețe cu producția. O dor genunchii de la stat în solar la repicat, la cârnit, la copilit, tăiat, palisat, cules, ales, sortat, ambalat. M-a întrebat dacă n-ar fi bine să vină cineva și să-i ia marfa. Eu i-am răspuns că da. Spunem acest lucru de mult, însă, din nefericire, nu s-a făcut până acum. N-a fost această structură. Bine că am făcut-o, este bine s-o fortificăm și să intre pe piață și să ia produsele de la fermieri, mari sau mici, și să le valorifice”, a mărturisit șeful de la Agricultură. „Și «Unirea» este prinsă în bugetul pe 2019. Toate sunt prinse. Noi nu vorbim aici despre posibile acțiuni. Noi spunem de lucruri foarte clare, de bugete foarte clare, noi ne stabilim programele foarte clar. Nu există nicio cifră în buget fără să nu fie proiect în spatele ei. Nu există proiect care să nu aibă corespondență în buget”.

Tot în acest context, Daea a adăugat că această cameră de comerț „va scoate afară intermediarii care falsifică prețul și depreciază produsul”.

Valorificarea integrată şi integrală a potenţialului agricol

Executivul de la București aproba, joi, 29 noiembrie 2018, înfiinţarea Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea”, o societate comercială prin care se va crea un mecanism naţional ce va asigura achiziţia, sortarea, procesarea primară, standardizarea şi distribuţia către reţele comerciale interne sau de export.

Noua entitate este menită să contribuie proactiv la implementarea politicii agricole naţionale, prin valorificarea integrată şi integrală a potenţialului agricol de care dispune România, respectând direcţiile strategice ale Politicii Agricole Comune (PAC) a Uniunii Europene (UE) şi prevederile Programului de Guvernare.

Casa de Comerţ Agroalimentar se bazează pe trei piloni de structurare şi dezvoltare: o reţea naţională în profil teritorial de clustere agricole, care va integra, la nivelul uneia sau al mai multor Unităţi Administrativ Teritoriale (UAT), resursele locale de producţie agricolă şi servicii specifice având în structură cel puţin un centru de colectare/distribuţie a produselor.

„Funcţia de bază a clusterului local este de a asigura inputuri de calitate fermierilor (material semincer, răsaduri, rase animaliere, produse agrochimice, servicii de mecanizare, resurse umane şi financiare etc.), dar şi de a asigura achiziţionarea pe loc şi la preţul corect al pieţei toate produsele agricole rezultate”, se menţionează în comunicatul de presă remis la redacție de ministerul de resort.

Un alt pilon este reprezentat de o reţea de centre regionale de însilozare, depozitare şi procesare industrială, funcţia de bază a unui asemenea centru fiind cea de a asigura sortarea, ambalarea şi depozitarea în condiţii corespunzătoare a produselor agricole constând în cantităţi, sortimente şi la calitatea necesare promovării lor ritmice în reţelele comerciale interne, dar şi contingentarea pentru operaţiuni importante de export. În aceste centre se va urmări atât aprovizionarea pieţei cu produse proaspete de calitate, dar şi creşterea valorii adăugate a produselor prin procesare industrială, conservare etc.

Totodată, se are în vedere crearea unei reţele naţionale de magazine, dezvoltată în special în centrele de mare consum, capabilă să asigure piaţa internă cu produse agroalimentare proaspete şi procesate de origine autohtonă care să contribuie, între altele, şi la echilibrarea balanţei comerciale sectoriale.

Casa Română de Comerţ Agroalimentar „Unirea” va promova orientări strategice, cum sunt: integrarea intensă în toate procesele a rezultatelor cercetării, inovării şi bunelor practici, inclusiv valorificarea bogatei tradiţii româneşti în acest domeniu; atragerea în circuitul economic reglementat şi fiscalizat a fermierilor şi stimularea mediilor asociative; informatizarea integrală a proceselor de la producţie la management, inclusiv implementarea unui sistem funcţional de asigurare a trasabilităţii produselor specifice; creşterea nivelului de calificare şi specializare în domeniul producţiei şi procesării agroalimentare, contribuind la dezvoltarea pieţei muncii sectoriale.

În plus, prin intrarea în circuitul economic a societăţii, se poate asigura creşterea eficienţei şi eficacităţii activităţilor de susţinere a fermierilor şi a fermelor româneşti pe pieţele externe, dar şi de satisfacere a cererii pieţei interne, notează MADR.

Publicat în Piata agricola

Luni, 18 februarie 2019, a fost o zi plină pentru ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, oficial guvernamental care în cadrul a două conferințe succesive a vorbit atât despre întârzierea plății subvențiilor către fermierii la care s-au constatat erori în procesul de teledetecție, cât și despre când anume va fi plătit ANT-ul, respectiv dacă cei interesați de depunerea de proiecte pe subMăsurile 4.1 și 6.1 mai au vreo șansă să obțină bani FEADR.

Prima declarație importantă pentru agricultori a fost cea din cadrul celei de-a XXII-a sesiuni ordinare a Adunării Generale a Asociaţiei Comunelor din România. Cu această ocazie, am putut afla că din cauza erorilor apărute în procesul de teledetecție, fermierii care au probleme nu primesc, deocamdată, subvenția.

„Suntem în proces de definitivare a subvenţiilor şi suntem 90% la zi. Mi-au pus câţiva primari întrebarea, pe bună dreptate: când pentru teledetecţie? În câteva zile se termină teledetecţia. Nu se vor primi bani, deocamdată, pentru cei care au probleme, dat fiind faptul că sunt unele erori. Nu se primesc acum pentru sprijin cuplat la legumicultură, dat fiind faptul că trebuie să se depună până la 31 martie documentele respective şi când se va operaţionaliza desfăşurarea bugetului respectiv, vor primi şi pentru Ajutorul Naţional Tranzitoriu (n.r. - ANT). În rest, sumele sunt în grafic, iar pe 1 martie începem să depunem cererile la APIA”, a explicat șeful MADR.

După câteva ore, cu ocazia unei alte conferințe de presă, de această dată la sediul ministerului de resort, Daea a mai vorbit despre ANT, mai exact despre cuantumuri care vor fi disponibile odată cu votarea bugetului de stat pe anul în curs.

„Cuantumurile pentru ANT-uri vor fi anunțate imediat cum apare bugetul. Ajutorul Național Tranzitoriu este un ajutor care stă pe bugetul țării. Nu se ia niciun leu de la Uniunea Europeană. Sunt bani bugetari. Așteptăm bugetul. Cu cât este mai repede, imediat îi dăm drumul. De aceea, suntem nerăbdători și foarte interesați să iasă bugetul cât mai repede, în așa fel încât să putem avea ce trebuie”, a adăugat ministrul Daea.

El a adăugat că în 2019 nu va fi distribuit niciun ajutor de minimis pentru crescătorii de bovine pentru lapte, ci doar sprijinul cuplat și ANT-ul, în timp ce pentru crescătorii de bubaline vor fi disponibilizate fonduri în acest sens.

Tot Daea a explicat și situația disponibilului de fonduri FEADR pentru subMăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, respectiv sM 4.1 „Investiții în exploatații agricole”. Din păcate, a adăugat el, deocamdată, fondurile pentru cele două subMăsuri s-au epuizat.

„Nu mai sunt bani. Aceste subMăsuri (n.r. - 4.1 și 6.1) s-au acoperit de proiecte. Însă în execuție pot apărea anumite situații în care suma respectivă să nu fie atinsă. Din economii (dacă le putem numi așa), dacă s-ar aduce o sumă din asta, se poate valorifica în acest sens. Nu mai sunt bani. Ce bine este că făceam astăzi un calcul – suntem în situația de a da drumul tuturor măsurilor. Suntem la un procent de 43 la sută fonduri accesate. Anul acesta, depășim cu mult 50 la sută și ne bucură faptul acesta”, a mai precizat oficialul guvernamental.

În data de 7 ianuarie a.c., MADR, prin Autoritatea de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală, deschidea în trimestrul I al anului 2019 noi sesiuni de primire de proiecte prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, valoarea fondurilor alocate depășind 445,8 milioane de euro.

În cazul sM 4.1 erau disponibili bani pentru investiții în exploatații agricole - sector vegetal, zona montană, respectiv schema de ajutor de stat GBER - Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole aferentă.

În cazul sM 6.1 nu era făcută nicio referire, în documentul de presă remis redacției la acea vreme.

Publicat în Finantari

Potrivit afirmațiilor ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, apariția în piață a Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea” reprezintă un lucru pozitiv, prin apariția unui competitor nou, dar mai ales a unuia autohton.

În plus, cu ocazia unei conferințe de presă care a avut loc luni, 18 februarie 2019, la sediul Ministerului Agriculturii, acesta a precizat că bugetul pe anul 2019 cuprinde și finanțarea activității acestei case de comerț.

„Bine că este un competitor (n.r. - al traderilor). Și bine că este un competitor român. Și bine că este competiție. Bravo că această competiție va defini drumul corect pe care trebuie să meargă fiecare. Sigur, vom face și magazine. Am fost ieri în teren. Am plecat de la Piața Obor și m-am dus la Buzău. Am luat-o prin sate. M-am dus la oameni la care am văzut acoperișuri cu folie de polietilenă (n.r. - deținători de solarii), să văd ce fac acolo. Unul era la poartă cu mere, altul, cu porumb. Am aflat că se vinde kilogramul de mere cu 1,5 lei; niște mere extraordinare. Am cumpărat 20 de kilograme de la el. Apoi, am aflat că primul, cu banii de pe mere, a cumpărat porumb. Lucrurile acestea trebuie să le avem în vedere. Să luăm produsele de la oamenii aceștia. Am aflat de la o legumicultoare că nu mai poate umbla prin piețe cu producția. O dor genunchii de la stat în solar la repicat, la cârnit, la copilit, tăiat, palisat, cules, ales, sortat, ambalat. M-a întrebat dacă n-ar fi bine să vină cineva și să-i ia marfa. Eu i-am răspuns că da. Spunem acest lucru de mult, însă, din nefericire, nu s-a făcut până acum. N-a fost această structură. Bine că am făcut-o, este bine s-o fortificăm și să intre pe piață și să ia produsele de la fermieri, mari sau mici, și să le valorifice”, a mărturisit șeful de la Agricultură. „Și «Unirea» este prinsă în bugetul pe 2019. Toate sunt prinse. Noi nu vorbim aici despre posibile acțiuni. Noi spunem de lucruri foarte clare, de bugete foarte clare, noi ne stabilim programele foarte clar. Nu există nicio cifră în buget fără să nu fie proiect în spatele ei. Nu există proiect care să nu aibă corespondență în buget”.

Tot în acest context, Daea a adăugat că această cameră de comerț „va scoate afară intermediarii care falsifică prețul și depreciază produsul”.

Valorificarea integrată şi integrală a potenţialului agricol

Executivul de la București aproba, joi, 29 noiembrie 2018, înfiinţarea Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea”, o societate comercială prin care se va crea un mecanism naţional ce va asigura achiziţia, sortarea, procesarea primară, standardizarea şi distribuţia către reţele comerciale interne sau de export.

Noua entitate este menită să contribuie proactiv la implementarea politicii agricole naţionale, prin valorificarea integrată şi integrală a potenţialului agricol de care dispune România, respectând direcţiile strategice ale Politicii Agricole Comune (PAC) a Uniunii Europene (UE) şi prevederile Programului de Guvernare.

Casa de Comerţ Agroalimentar se bazează pe trei piloni de structurare şi dezvoltare: o reţea naţională în profil teritorial de clustere agricole, care va integra, la nivelul uneia sau al mai multor Unităţi Administrativ Teritoriale (UAT), resursele locale de producţie agricolă şi servicii specifice având în structură cel puţin un centru de colectare/distribuţie a produselor.

„Funcţia de bază a clusterului local este de a asigura inputuri de calitate fermierilor (material semincer, răsaduri, rase animaliere, produse agrochimice, servicii de mecanizare, resurse umane şi financiare etc.), dar şi de a asigura achiziţionarea pe loc şi la preţul corect al pieţei toate produsele agricole rezultate”, se menţionează în comunicatul de presă remis la redacție de ministerul de resort.

Un alt pilon este reprezentat de o reţea de centre regionale de însilozare, depozitare şi procesare industrială, funcţia de bază a unui asemenea centru fiind cea de a asigura sortarea, ambalarea şi depozitarea în condiţii corespunzătoare a produselor agricole constând în cantităţi, sortimente şi la calitatea necesare promovării lor ritmice în reţelele comerciale interne, dar şi contingentarea pentru operaţiuni importante de export. În aceste centre se va urmări atât aprovizionarea pieţei cu produse proaspete de calitate, dar şi creşterea valorii adăugate a produselor prin procesare industrială, conservare etc.

Totodată, se are în vedere crearea unei reţele naţionale de magazine, dezvoltată în special în centrele de mare consum, capabilă să asigure piaţa internă cu produse agroalimentare proaspete şi procesate de origine autohtonă care să contribuie, între altele, şi la echilibrarea balanţei comerciale sectoriale.

Casa Română de Comerţ Agroalimentar „Unirea” va promova orientări strategice, cum sunt: integrarea intensă în toate procesele a rezultatelor cercetării, inovării şi bunelor practici, inclusiv valorificarea bogatei tradiţii româneşti în acest domeniu; atragerea în circuitul economic reglementat şi fiscalizat a fermierilor şi stimularea mediilor asociative; informatizarea integrală a proceselor de la producţie la management, inclusiv implementarea unui sistem funcţional de asigurare a trasabilităţii produselor specifice; creşterea nivelului de calificare şi specializare în domeniul producţiei şi procesării agroalimentare, contribuind la dezvoltarea pieţei muncii sectoriale.

În plus, prin intrarea în circuitul economic a societăţii, se poate asigura creşterea eficienţei şi eficacităţii activităţilor de susţinere a fermierilor şi a fermelor româneşti pe pieţele externe, dar şi de satisfacere a cererii pieţei interne, notează MADR.

Publicat în Piata agricola

Programul de investiţii în sistemul de irigaţii va continua și în 2019, nu mai puțin de 600 de milioane de lei fiind prevăzute în acest sens, a precizat, marţi, 12 februarie 2019, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, în comisiile reunite pentru buget, finanţe şi bănci din Parlament.

„Şi anul trecut, şi acum doi ani, şi anul acesta, şi, mai abitir, anul viitor, vom continua programul de investiţii în sistemul de irigaţii. Anul acesta, avem aproximativ 600 de milioane de lei pentru irigaţii şi avem în curs 40 de obiective de investiţii, mai deschidem 30, deci 70 de obiective de investiţii”, a spus oficialul guvernamental.

Daea a adăugat că toate canalele şi staţiile de pompare vor fi „reparate, calibrate, impermeabilizate”.

„Categoric, le vom repara. Am vorbit la general pe investiţii şi acestea sunt pe două direcţii de acţiune, prima este legată de staţiile de pompare, acolo unde este sursa de apă şi (unde este, n.r.) canalul de aducţiune. Toate canalele şi staţiile de pompare vor fi reparate, calibrate, impermeabilizate, într-un cuvânt, se află într-un proces de reabilitare prin planul naţional de irigaţii”, a conchis ministrul Agriculturii.

Anul trecut, au fost aprobate investiții în 47 de obiective de irigații, 1,2 milioane de hectare au fost pregătite pentru irigat, iar contractele pentru irigații (inclusiv cele sezoniere) au totalizat un milion de hectare.

De asemenea, în perioada 2017-2018 au fost puse în funcțiune 10 amenajări de irigații, nepuse în funcțiune de peste 20-25 de ani.

Publicat în Știri interne

Prezent fiind în comisiile reunite de specialitate din Parlamentul României, luni, 11 februarie 2019, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a anunțat că instituția pe care o conduce va stabili ca prioritate redirecționarea unei părți din buget către susţinerea producţiei de usturoi, a efectivelor de bubaline şi subvenţionarea motorinei pentru sectorul piscicol în 2019.

El a spus totodată că nu va uita nici de programul Tomata.

Numai pentru finanțarea programului pentru usturoi se vor aloca peste nouă milioane de lei.

„Pentru sprijinirea fermierilor s-au introdus şi programe noi în acest an, precum susţinerea cultivării de usturoi în România, ştiindu-se că există o îngrijorare legitimă că pe piaţa românească nu există o cantitate suficientă care să răspundă pretenţiilor consumatorilor, aprovizionarea din import fiind într-o cantitate extrem de însemnată. Acest program arată ce am prevăzut în programul nostru de guvernare (...), unde am spus că în fiecare an vom prezenta două programe deficitare care îşi au explicaţia în balanţa de aprovizionare cu produse agricole. Pentru acest program este prevăzută o sumă de 9,3 milioane de lei”, a precizat oficialul guvernamental român, citat de agențiile de presă.

Totodată, el a adăugat că subvenționarea motorinei pentru sectorul piscicol şi cel de acvacultură reprezintă o altă prioritate, majorarea pentru acest an fiind de circa 17 procente.

„Aşa cum am făcut şi la celelalte sectoare, ştim că acest mecanism funcţionează de câţiva ani în România şi acum este operabil pentru cei care îşi desfăşoară activitatea în acvacultură. (...) Anul acesta subvenţia la acciza la motorina este cu 17% mai mare decât anul trecut”, a spus Daea.

Daea nu a omis să vorbească nici despre programele care vizează menţinerea şi dezvoltarea raselor de animale indigene, mai exact despre taurine, rasa bălţată românească şi brună, pentru care au fost prevăzute 5,25 milioane de lei.

„Un alt program nou este susţinerea bubalinelor. Trebuie să vedem importanţa genetică şi nu numai a acestor animale care au reclamat o atenţie pe măsură, dată fiind scăderea efectivelor şi importanţa pe care o au aceste efective în economia rurală, în preocuparea fermierilor. Avem o sumă de 5 milioane de lei în buget pentru acest domeniu”, a declarat Petre Daea.

Nu în ultimul rând, şeful MADR a menţionat că programul privind tomatele româneşti va continua şi anul acesta, iar suma alocată este mai mare cu 5,37% pentru că s-a mizat pe o înscriere mai numeroasă a producătorilor.

„De la un an la altul numărul acestora a crescut şi am estimat o creştere a numărului fermierilor care pot să se înscrie în acest program pentru a beneficia de sprijinul cuvenit, până la 18.000 de fermieri. Un alt program început de anul trecut şi pe care îl avem şi în 2019 este programul de comercializare a lânei, cifrat anul acesta la 36 de milioane lei şi o creştere de 59,8%. Un alt program de susţinere care are trăinicia lui, şi are doi ani de viaţă, este programul de sprijin pentru porcul Bazna şi Mangaliţa. În bugetul de anul acesta este prevăzută o sumă cu 4,84% mai mare decât anul trecut, iar în cifre absolute - 4,6 milioane de lei”, a spus Petre Daea.

Bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pentru anul 2019 a primit luni aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate din Parlament, fiind aprobate două din cele opt amendamente.

Publicat în Ultimele noutati

Foto credit: Florin Barbu

Vești bune vin astăzi de la comisiile parlamentare reunite pentru buget-finanțe, în condițiile în care membrii acestora au votat pentru majorarea nivelului subvenţiilor acordate producătorilor agricoli cu aproape 5% faţă de 2018, până la un total de 1,951 miliarde de lei.

În plus, cuantumul alocat din credite bugetare proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 reprezintă 17,85 miliarde de lei (+11,32%).

Bugetul alocat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a primit marţi, 12 februarie 2019, raport favorabil din partea parlamentarilor celor două comisii reunite, cu 18 voturi pentru şi 11 voturi împotrivă.

„În grila de buget a Ministerului Agriculturii, toate prevederile de acolo sunt în baza programelor pe care le-am instituit, le-am aprobat și pe care le derulăm în agricultură. Este un buget al sprijinului producătorilor agricoli și al investițiilor. 51.9% din valoarea bugetară (n.r. - al Ministerului Agriculturii) este repartizată pentru sprijinul producătorilor agricoli. Ca obiectiv fundamental pentru agricultură a țării este să dăm subvențiile la timp și să accesăm fonduri europene”, a afirmat ministrul Agriculturii, Petre Daea, în comisiile reunite.

Proiectul a rămas nemodificat față de forma propusă de Executivul de la București, inclusiv cele două amendamente acceptate în Comisiile reunite de Agricultură din Parlament. Vorbim de două amendamente ale PSD pentru suplimentarea unor departamente ale Ministerului Agriculturii prin diminuarea bugetului pentru alte domenii din cadrul ministerului.

„Se propune suplimentarea cu suma de 14.571.000 lei a creditelor de angajament și a creditelor bugetare prevăzute în Anexa 3/22/02 la bugetul Ministerului Agriculturii, Capitolul 83.01 -Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare, Active financiare, Active fixe, Construcții, mașini, echipamente, mijloace de transport”, prevede unul dintre amendamentele propuse de PSD și adoptat de membrii comisiilor. Pentru suplimentarea acestuia se propune diminuarea sumei de 14.571.000 lei din transferuri către instituții publice.

Petre Daea, ministrul Agriculturii, a precizat că bugetul pentru anul în curs are prevăzut pentru investiţii un procent de 38,91% din suma totală alocată, respectiv 51,9 la sută pentru susținerea producătorilor agricoli.

Instituția citată are la dispoziție pentru acest an un buget de 22,86 miliarde de lei. Vorbim practic de o majorare de circa 15% faţă de execuţia preliminată pentru anul 2018, de 19,91 miliarde de lei, fondurile urmând să fie alocate programelor pentru dezvoltarea agriculturii şi mediului rural, pescuitului şi afacerilor maritime.

Cu privire la perioada următoare (2020 şi 2021), bugetul ministerului de resort este estimat la 18,69 miliarde lei, respectiv 18,49 miliarde lei, însă acesta va creşte semnificativ pentru 2022, sumele prevăzute fiind de 30,62 miliarde de lei.

La rândul lor, creditele de angajament în 2019 reprezintă 23,92 miliarde de lei, în scădere cu 7,55% faţă de anul anterior.

Cheltuielile curente bugetare sunt estimate la 22,83 miliarde de lei în 2019, cu 14,33% mai mult faţă de anul anterior, în timp ce cheltuielile de personal ajung la 667 milioane de lei, cu 8,84% mai mult faţă de alocarea din anul anterior.

Publicat în Știri interne

În noul exercițiu financiar 2021-2027, Planul Naţional de Dezvoltare Rurală ar urma să fie abandonat din punct de vedere conceptual, ca urmare a apariției unui nou concept al Politicii Agricole Comune (PAC), și anume Planul Strategic Național a declarat, luni, 4 februarie 2019, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

„În primul rând, vom abandona Planul Naţional de Dezvoltare Rurală ca şi concept. El se va stinge în exerciţiul 2021-2027, dat fiind faptul că există un nou concept al Politicii Agricole Comune. Se păstrează cei doi piloni, plăţile directe şi cel de dezvoltare rurală, dar se topesc într-un nou concept, și anume acela de «Plan Strategic Naţional» care va aduna la un loc cele două culoare de alimentare europeană, înţelegând FEGA şi FEADR. Acestea vor aduna la un loc o decizie de a putea transfera de la un pilon la altul sume care pot alimenta prin Planul Strategic Naţional dorinţele statale, deciziile, dorinţele care izvorăsc dintr-o cerinţă a satului românesc şi dintr-o nevoie a fermierului român. Iată, deci, că vom fi nevoiţi să folosim alte mecanisme, alte instrumente. Pentru aceasta, trebuie să ne pregătim şi întrebarea se pune cum, pe de-o parte pregătim în lumina dorinţei interesului fiecărei ţări să facem o Politică Agricolă Comună care să convină tuturor acelora care o compun, să facem instrumente uşoare de lucru şi să creăm mecanisme care pot să ducă în final la realizarea obiectivului propus de orice ţară, prin Planurile Naţionale Strategice”, a subliniat ministrul Petre Daea, potrivit unui comunicat al MADR.

Oficialul guvernamental a evidenţiat că principalul obiectiv urmărit pentru noua PAC este trecerea de la conformitate la performanţă. Totodată, ministrul a punctat că în ultima perioadă „PAC ne-a ajutat să ne dezvoltăm, fermierii sunt mult mai bine pregătiţi”, iar fondurile intrate de la Uniunea Europeană au ajutat agricultura românească se evolueze, motiv pentru care „nu trebuie să pierdem nicio secundă pentru a construi, împreună cu celelalte ţări, o Politică Agricolă Comună care să ne avantajeze pe toţi”.

Petre Daea a fost prezent luni la Conferinţa Naţională cu tema „Satul românesc are viitor”, eveniment organizat de MADR, prin Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală din cadrul Autorităţii de Management pentru PNDR.

Publicat în Știri interne

La sfârșitul primelor două luni ale anului în curs, țara noastră va avea în conturi aproximativ 1,6 miliarde de euro, însemnând plăți prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), a spus Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, luni, 4 februarie 2019, la conferinţa naţională cu tema „Satul românesc are viitor”.

„Peste câteva zile, vom ajunge la aproape 1,6 miliarde de euro aduşi în România în primele două luni ale anului. E un efort extraordinar, dar merită să-l faci. E un efort al tuturor, dar a meritat şi este o speranţă înzecită că putem face mai mult. Cum? Mergând pe acelaşi drum al seriozităţii, al implicării şi, evident, al urmăririi cu tenacitate a derulării fiecărui proiect în parte”, a afirmat oficialul guvernamental român.

La finele primelor două luni ale anului în curs, țara noastră ar urma să aibă în conturi aproximativ 1,6 miliarde de euro, însemnând plăți prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), a spus Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale la conferinţa naţională cu tema „Satul românesc are viitor”.

„Peste câteva zile vom ajunge la aproape 1,6 miliarde de euro aduşi în România în primele două luni ale anului. E un efort extraordinar, dar merită să faci. E un efort al tuturor, dar a meritat şi este o speranţă înzecită că putem face mai mult. Cum? Mergând pe acelaşi drum al seriozităţii, al implicării şi, evident, al urmăririi cu tenacitate a derulării fiecărui proiect în parte”, a afirmat oficialul guvernamental român.

Daea a adăugat că suma de 2,84 miliarde de euro, ce reprezintă plăți efectuate din FEADR în perioada 2017-februarie 2019, și 4,801 miliarde euro, intrate în țară în perioada 2017-2019 februarie, ca subvenții pentru sprijinirea producătorilor agricoli (din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), însumează peste 7,672 miliarde de euro, fonduri intrate în perioada 2017 - februarie 2019, bani care au alimentat spațiul rural din România. El a subliniat totodată că procentul de absorbție pentru fondurile europene accesate prin PNDR 2014-2020 a ajuns la 48%.

„O sumă extrem de importantă, care se cântăreşte prin obiective de investiţii specifice activităţii AFIR, care se cântăreşte prin producţii specifice activităţii APIA, care a ridicat România pe o treaptă de respect în Uniunea Europeană şi pe o treaptă atât de necesară şi atât de căutată de fiecare dintre noi. Merită toţi cei care au contribuit la acest efort să prindă din respectul muncii felicitările care se impun în momentul acesta de bilanţ”, a menţionat totodată membrul Guvernului Dăncilă.

Şeful MADR a mai spus că mai bine de 866.000 de fermieri beneficiază de sprijin şi mai mult de 2,5 milioane de români au beneficiat direct sau indirect de avantajele investiţiilor create în spaţiul rural.

Şeful MADR a mai adăugat că mai bine de 866.000 de fermieri beneficiază de sprijin şi mai mult de 2,5 milioane de români au beneficiat direct sau indirect de avantajele investiţiilor create în spaţiul rural.

Publicat în Finantari
Pagina 1 din 18