Anul trecut, grâul a reprezentat principalul atu al țării noastre la capitolul comerț exterior (16,1%), cu încasări de 1,037 miliarde de euro la un volum total expediat de 5,886 milioane de tone, încasările fiind similare celor din 2017.

Al doilea produs ca importanţă în topul exporturilor agroalimentare a fost porumbul, bun tranzacționabil situat pe locul secund în ceea ce privește majorările de volume la comerțul peste graniță, conform Agerpres. Concret, veniturile s-au majorat cu 139,5 milioane de euro, până la un total de 869,3 milioane de euro, iar cantitatea livrată a fost mai mare cu 24% faţă de 2017, totalizând 4,680 milioane de tone.

Totodată, anul trecut a crescut exportul de seminţe de floarea-soarelui, cu un avans valoric de 115,1 milioane de euro (total 638,8 milioane de euro) şi cantitativ cu 29,3%, până la 1,726 milioane de tone.

Pe de altă parte, o scădere masivă a exporturilor a fost înregistrată anul trecut la seminţe de rapiţă (-102,1 milioane de euro), fiind urmate de ţigări (-78,4 milioane de euro), boabe de soia (-50,6 milioane de euro), animale vii din specia bovine (-40,6 milioane de euro), preparate alimentare (-4,4 milioane de euro) şi miere naturală (-4 milioane de euro).

De asemenea, tot anul trecut au scăzut importurile de grâu cu 88,3 milioane de euro, cele de tutun brut (-32,7 milioane de euro), zahăr (-22,9 milioane de euro), lapte şi smântână (-11,1 milioane de euro) şi porumb (-9,2 milioane de euro).

UE a fost principalul partener în comerţul agroalimentar al României: livrările către această destinaţie au avut o pondere valorică de 69,4% din total exporturi, iar achiziţiile de produse agroalimentare din statele membre au reprezentat 84,1% din total importuri.

Țara noastră a înregistrat în 2018 un deficit de 1,153 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu 35,1% faţă de 2017, când a consemnat 853,9 milioane de euro, conform statisticilor MADR.

Publicat în Știri interne

La data de 14 martie 2019, ritmurile de creștere se desfășoară normal la culturile semănate în perioada optimă și pe terenurile cu umiditate suficientă, iar culturile sunt uniforme și viguroase, este anunțul făcut joi de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Cu toate acestea, se mai precizează într-un anunț făcut de specialiștii ministerului de resort, culturile agricole de toamnă în primăvara lui 2019 au câteva particularități care impun măsuri tehnologice specifice, menite să stimuleze pe cât posibil vegetația și să elimine orice concurență a buruienilor din cultură.

„Având în vedere evoluția vremii, în această perioadă se aplică îngrășămintele minerale pe bază de azot și potasiu la culturile de toamnă, în funcție de zonă, fiind necesară realizarea unei fertilizări suplimentare cu azot”, se menționează în document. „Luând în considerare și rezerva de umiditate existentă în sol, se recomandă fracționarea dozei de azot, în 3-4 etape, în vederea sporirii gradului de utilizare a îngrășămintelor cu azot, prin menținerea unei concentrații mărite, în zona de maximă dezvoltare a rădăcinilor la grâu. Datorită faptului că prognoza vegetativă la cultura de grâu indică valori reduse ale taliei plantelor cu internodii scurte, nu se recomandă utilizarea regulatorilor de creștere. Se recomandă utilizarea îngrășămintelor foliare cu microelemente și macroelemente ușor asimilabile asociate cu tratamente fitosanitare pentru echilibrarea nutriției”.

De asemenea, o atenție specială se impune a se acorda stării de aprovizionare a solului cu apă, urmărindu-se în mod deosebit adaptarea intervențiilor tehnologice capabile să conserve apa existentă în sol.

Potrivit centralizării datelor disponibile la nivel de țară, agronomii MADR au concluzionat că orzul şi grâul de toamnă sunt în faza de formare a frunzei a treia și respectiv înfrățire, iar cultura de rapiţă parcurge etapa de dezvoltare a aparatului foliar.

De asemenea, din evaluările de pe teren, la modul general, până în prezent nu a fost semnalată nicio suprafață afectată de boli sau dăunători specifici, însă ținând cont de încălzirea vremii este necesară supravegherea permanentă a culturilor, astfel încât efectuarea tratamentelor de primăvară să se facă în stadiile primare ale manifestării bolilor/dăunătorilor.

Conform statisticilor MADR, în toamna anului 2018 s-a însămânțat o suprafață de 3.004.800 ha, din care grâul ocupă 2.055.682 ha, orzul 266.585 ha și rapița 476.936 ha.

Publicat în Cultura mare

Vineri, 8 martie 2018, cu ocazia unei conferințe de presă, șeful Direcției pentru Agricultură Județeană Botoșani (DAJ), Cristian Delibaș, a mărturisit că aproximativ 50 la sută din suprafaţa semănată cu rapiţă la nivelul judeţului nu a răsărit, ca urmare a lipsei de precipitaţii din toamna lui 2018.

Datele disponibile la acest moment spun că, în Botoşani, au fost cultivate cu rapiţă aproximativ 8.000 de hectare, din care circa jumătate a răsărit în proporţie de 50- 55%, iar cealaltă jumătate nu a germinat deloc.

„Cel mai rău stăm la rapiţă. Jumătate din suprafaţa de rapiţă a judeţului este la un grad de răsărire de 56%, iar cealaltă jumătate nu este răsărită, din cauza, în primul rând, secetei din toamnă, care a fost prelungită. Nu a răsărit cultura de rapiţă, ea fiind o cultură mai pretenţioasă. Vorbim de 8.000 hectare de rapiţă semănate, din care 4.500 sunt la un grad de răsărire de 50-55%, iar cealaltă jumătate nu este răsărită. Rapiţa este prima cultură care se seamănă în luna septembrie, iar atunci am avut o problemă cu apa”, a precizat șeful DAJ Botoșani.

Delibaș a adăugat că lipsa apei, înregistrată în toamna lui 2018, a afectat şi programul de arături de la sfârşitul anului trecut.

În ceea ce privește starea de fapt la momentul de față, oficialul DAJ a precizat că, pe fondul căderilor de precipitaţii sub formă de zăpadă, din iarnă, nu se înregistrează un fenomen de secetă.

Publicat în Cultura mare

În opinia lui Petre Grigore, reprezentantul Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) filiala Galați și administratorul SC Simongrig SRL, exprimată cu ocazia Adunării Generale a Membrilor LAPAR din 19 februarie 2019, producătorul român din sectorul agrozootehnic nu se află în poziția dominantă la masa negocierii cu sectorul de retail, raportul prețului de achiziție de la producător la consumatorul final fiind de 1/3.

„De ce credeți că nu au fost emise normele metodologice pentru Legea Supermarketurilor? Pentru a favoriza importurile acestea. Noi colaborăm cu piața de retail, însă suntem la mâna lor. Noi, cât de mari am fi, nu putem discuta de pe poziție dominantă, ci de pe poziția celui de-al doilea; ei impun regulile. De aceea, este firesc, dacă faci o socoteală, raportul prețului este de 1 la 3, mai exact marfa pleacă de la mine cu 1 și la vânzare, en detail, ajunge cu 3”, a declarat Grigore pentru reporterii emisiunii „România Agricolă”.

În acest context, fermierul gălățean consideră că apariția Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea” ar fi de bun augur, astfel încât să susțină o legătură strânsă între furnizor și cumpărător, atât pe piața internă, cât și pe piețele UE și pe cele terțe.

„Ar fi bine să se facă (n.r. - Casa Română de Comerț Agroalimentar «Unirea»), pentru că, după câte țin eu minte, cu câțiva ani în urmă, a mai fost în cadrul Ministerului Agriculturii un secretar de stat care, într-o discuție personală, mi-a spus că urmărește așa ceva. Cu ocazia unei vizite în anumite state arabe, importatorii cereau partide foarte mari de grâu. Ca să faci partide de grâu foarte mari, trebuie să existe un departament la nivelul MADR care să se ocupe, ca să consolideze, să facă legătura dintre cei care caută partide mari și cei care vor să furnizeze”, a mai precizat agricultorul și legumicultorul din Galați.

Lipsă de apă în sol

O altă discuție abordată cu Petre Grigore a fost și cea legată de starea de vegetație a culturilor agricole. El a explicat că anul 2019 pare a fi mai greu decât cel trecut, în condițiile în care lipsa apei din sol persistă.

El crede însă că speranțe sunt pentru fermierii din Ardeal și din partea Banatului, și a Crișanei, cel puțin deocamdată.

„Situația este un pic mai dificilă anul acesta. Adevărul e că urmează un an mai puțin bun, după câțiva ani foarte foarte buni. Rapița, toată, este compromisă. Orzul, nici el, nu dă prea mari speranțe, iar grâul de abia acum răsare și nu este înfrățit. Am primit diverse informații de la colegi că grâul este înfrățit în special în Ardeal și în partea Banatului și a Crișanei”, a mai precizat fermierul. „O altă problemă este aceea a lipsei apei în sol. Deficitul acesta de apă trebuie să ne dea de gândit și să ne determine să găsim soluții, să pregătim instalațiile de irigat (cei care dețin astfel de aparatură), astfel încât să mai diminuăm din pagube, pentru că acestea vor apărea, cu siguranță. La noi, în partea Podișului Covurlui, întotdeauna acolo este o zonă cu secetă endemică și cantitățile de precipitații au fost foarte scăzute. Sperăm ca în zilele următoare să avem parte de precipitații. Însă, conform prognozelor pe care le-am primit, nu prea sunt speranțe”.

Născut la Mărăcineni în 1953, Petre Grigore a absolvit o facultate de specialitate la Bucureşti. Devenit inginer agronom, a fost repartizat la Galaţi. A lucrat ca şef de fermă la IAS Iveşti, iar la IAS Şendreni a ajuns director tehnic. A mai fost director la Agrogal, dar şi la Direcţia Agricolă. I s-a conferit, prin decret prezidenţial, Meritul Agricol în Grad de Cavaler, în anul 2007. A fondat SC Simongrig SRL şi activează acum doar în mediul de afaceri.

Publicat în România Agricolă

Pentru aproape toate tipurile de culturi agricole este estimată o descreștere atât a suprafețelor, cât și a producției, mai puțin pentru suprafața destinată culturii de grâu, dacă ne referim la una dintre cerealele cele mai cultivate în România, a declarat Mihaela Hunca, expert sectorul agricol al UniCredit Bank, miercuri, 30 ianuarie a.c., cu ocazia congresului anual APPR „Fermieri pentru fermieri”, în urma agregării statisticilor DG AGRI.

În cazul culturii grâului, a precizat Hunca, unde chiar dacă în 2018 s-a calculat că s-a însămânțat o suprafață cu doi la sută mai mică decât cea din toamna lui 2017, producția ar putea fi aproximativ egală cu cea înregistrată în vara anului trecut sau chiar în ușoară creștere cu circa 3-4 la sută.

Cu privire la oleaginoase și culturile proteice, față de anul trecut sunt estimate scăderi, în ceea ce privește producțiile.

„Chiar dacă sunt previzionate creșteri ale suprafețelor însămânțate cu rapiță și cu floarea-soarelui cu +12% față de 2018, producția ar urma să fie pe minus cu opt procente, în comparație cu nivelul înregistrat anul trecut”, a mai precizat oficialul UniCredit.

Tot în cazul culturilor de oleaginoase este estimat că România va ocupa locul II în ceea ce privește producția totală, cu o recoltă de peste cinci milioane de tone, după Franța, urmată de Germania și Ungaria . Calculele arată că producția obținută de țara noastră va reprezenta circa 16 la sută din producția totală la nivel european.

Nu în ultimul rând, în ceea ce privește producția de porumb sunt estimate suprafețe și producții asemănătoare cu cele de anul trecut, dar, de exemplu, totalul recoltei este previzionat a fi cu 24 la sută mai mare decât media ultimilor cinci ani.

Fondurile europene, motiv de creștere a productivității

Dacă suprafața totală cultivată cu cereale în 2018 nu fluctuează foarte mult față de cea din 2008, totuși nivelul producțiilor din România este aproape dublu, a adăugat Hunca.

„Principalele motive care ar susține această creștere sunt absorbția de fonduri europene destinate agriculturii, creșterea gradului de tehnologizare, dar și îmbunătățirea tehnologiilor de cultură, respectiv majorarea numărului de ferme mari, cu suprafețe de teren agricol comasate”, a afirmat angajata UniCredit.

Datele Eurostat confirmă că, în 2018, România a avut o producție totală de cereale de 31,89 milioane de tone. Reprezintă circa 11 la sută din totalul obținut la nivelul Uniunii Europene. Asta ne plasează pe locul al III-lea, după Franța și Germania.

În ceea ce privește producția de porumb, conform calculelor ne aflăm pe primul loc, cu 18,971 milioane de tone. Vorbim de circa 28 la sută din producția totală de materie primă la nivelul UE, după noi situându-se Franța (12,597 milioane de tone), Ungaria și Italia.

În cazul producției de grâu, totalul se cifrează la un nivel de 10,247 milioane de tone, ceea ce reprezintă circa 8% din producția totală de grâu la nivel UE și clasează România pe locul al IV-lea. Vorbim de un plus de 2,36% faţă de anul 2017 şi de o medie a randamentului de 4,8 tone/ha.

În ceea ce privește rapița, ponderea producției românești în totalul obținut la nivel european este de circa opt la sută, adică aproximativ 1,5 milioane de tone.

La floarea-soarelui este estimat că suntem tot pe primul loc, urmați de Bulgaria, Ungaria și Franța, iar producția de 3,35 milioane de tone de floarea-soarelui, de anul trecut, este estimată a fi peste 33 la sută din producția totală la nivelul UE.

Publicat în Piata agricola

Din 15 ianuarie 2019, echipa de specialiști BASF a început prezentarea în toată țara a noului portofoliu de produse.

Simpozioanele de iarnă dedicate fermierilor marchează startul noului sezon în agribusiness. Evenimentele se desfășoară într-un turneu național, care ajunge în cele mai mari orașe din țară, ora de începere fiind aceeași peste tot, respectiv 10:00.

Pe 15 ianuarie 2019, a avut loc la Constanța primul eveniment, la Hotel Del Mar, în stațiunea Mamaia, după care a urmat Brăila, la Regal Events Ballroom, pe 17 ianuarie.

Fermierii din Călărași și zonele adiacente sunt așteptați pe 22 ianuarie, la Centrul Cultural Județean din Călărași, sala Barbu Știrbei. Pe 24 ianuarie va avea loc al patrulea eveniment, la Giurgiu, la restaurantul Perla.

Echipa BASF va ajunge și în zona de sud, prima oprire fiind Alexandria, la Hotel Edma, pe 29 ianuarie. Urmează simpozionul de la Craiova, pe 31 ianuarie, la Oltenia Ballroom.

Evenimentele BASF vor continua cu Timișoara, pe 5 februarie, la Venue Ballroom & Events. Penultima oprire va fi la Oradea, pe 7 februarie, unde fermierii sunt așteptați la Opera Events.

Ultimul eveniment din seria simpozioanelor de iarnă va avea loc în Moldova, pe 12 februarie. Acolo vor fi așteptați fermierii din nordul și nord-estul țării, simpozionul având loc la Iași, la Hotel Internațional.

Publicat în Eveniment

Ca urmare a efectelor secetei, o scădere semnificativă a suprafețelor semănate cu rapiță în statele blocului comunitar UE27 ar putea genera la anul o producție apropiată de volumele dezamăgitoare recoltate în acest an, anunță Strategie Grains.

În prima analiză estimativă cu privire la potențialul de producție al anului 2019, analiștii agribusiness ai companiei citate apreciază că producția totală de rapiță a Uniunii Europene (UE) ar putea totaliza 20 de milioane de tone. Cantitatea recoltată este doar cu puțin mai mare decât cea a anului în curs – 19,83 milioane de tone, una cu 11 procente mai mică decât cea din 2017.

O veste bună, dacă poate fi catalogată așa, este cea potrivit căreia declinul previzionat pentru anul următor în ceea ce privește suprafața însămânțată cu rapiță, unul de 12 procente până la un total de 6,07 milioane de hectare, ar urma să fie contrabalansat de randamente. Practic, cantitățile obținute la hectar ar putea crește, conform calculelor celor de la Strategie Grains, din raportul lunar cu privire la oleaginoase, cu 14 procente, până la un total de 3,03 tone la hectar.

Calculul randamentului estimat pentru anul următor se bazează pe o tendință pe termen lung, iar rezultatul este comparat cu cel al productivității pe anul în curs, una lovită puternic de secetă, care a totalizat 2,89 tone/ha.

Suprafața previzionată a fi semănată cu rapiță în UE a fost și mai mult diminuată față de calculul de luna trecută, unul care ducea către un rezultat de 6,22 milioane de hectare. Totalul este deja sub proiecția inițială a Strategie Grains, una de 6,32 milioane ha.

Semănatul rapiței la finele verii, respectiv la începutul toamnei a fost puternic afectat de secetă, efectul nedorit menționat adăugându-se dificultăților cu care se confruntau deja fermierii UE.

Suprafețele însămânțate cu rapiță ar urma să scadă vizibil în special în Germania și în Franța, cele mai mari două state membre UE, producătoare de oleaginoase, au adăugat analiștii companiei din Hexagon, alăturându-se astfel colegilor lor din alte societăți similare.

Publicat în Piata agricola

Joi, 22 noiembrie 2018, Comisia Europeană (CE) a publicat un raport privind dezvoltarea sectorului de producție a proteinei vegetale în Uniunea Europeană (UE), documentul analizând situația cererii şi ofertei de astfel de produs obținut din rapiţă, seminţe de floarea-soarelui sau linte de proveniență UE şi examinând modalităţile de dezvoltare ulterioară a acestor producţii prin metode raţionale din punct de vedere economic şi din perspectiva mediului.

Conform documentului, în sectoarele producției de nutreț şi în cel al alimentelor cu valoare ridicată există un potenţial de dezvoltare pentru proteinele vegetale în blocul comunitar, pe fondul impulsului dat de cererea consumatorilor.

În acest context, comisarul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, s-a declarat recunoscător Parlamentului European (PE) pentru susținerea producției de proteină vegetală în Europa.

„Proteinele vegetale sunt o componentă esenţială a sectorului agroalimentar european, care produce alimente şi băuturi la cele mai înalte standarde din lume. Totuşi, din cauza unei serii de factori de piaţă şi climatici, producţia europeană de culturi proteice nu este suficientă pentru a satisface cererea tot mai mare. În acest sens, aş vrea să îmi exprim recunoştinţa pentru interesul puternic al Parlamentului European în ceea ce priveşte continuarea acordării de sprijin pentru producţia proteică din Europa. Acest raport va fi un punct de referinţă important pentru o dezbatere la nivelul întregii UE pentru adoptarea unei modalităţi de dezvoltare sustenabilă, deoarece această cale înainte nu poate fi găsită doar de Comisia Europeană şi necesită contribuţiile active ale tuturor părţilor interesate”, a precizat comisarul Hogan.

Raportul prezintă mai multe instrumente de politică existente şi noi propuneri de politici care pot contribui la realizarea potenţialului economic şi de mediu al plantelor proteice din UE. Vorbim aici de sprijinirea fermierilor care cultivă plante proteice, prin intermediul viitoarei Politici Agricole Comune (PAC) propuse, mai exact prin includerea acestor fermieri în planurile strategice naţionale din cadrul PAC, şi în special prin răsplătirea producătorilor agricoli pentru beneficiile aduse mediului de leguminoase şi pentru contribuţia la îndeplinirea obiectivelor de mediu prin programe ecologice, respectiv prin angajamente de gestionare în materie de mediu/climă în cadrul programelor de dezvoltare rurală. Se are în vedere, totodată, mobilizarea sprijinului pentru dezvoltare rurală, de exemplu pentru a stimula investiţiile şi cooperarea de-a lungul lanţului alimentar şi sprijinul cuplat pentru venit.

De asemenea, este luată în calcul sporirea competitivităţii prin cercetare şi inovare cu ajutorul programelor de cercetare ale UE şi ale statelor membre şi dublarea bugetului programului Orizont Europa pentru perioada 2021-2027, îmbunătăţirea analizei de piaţă şi a transparenţei, cu ajutorul unor instrumente de monitorizare mai bune, cât și promovarea beneficiilor proteinelor vegetale pentru nutriţie, sănătate, climă şi mediu, cu sprijinul programului de promovare al Comisiei, al cărui buget pentru 2019 este de aproape 200 de milioane de euro. În fine, sunt vizate schimburile mai intense de cunoştinţe/bune practici în ceea ce priveşte gestionarea lanţului de aprovizionare şi practicile agronomice sustenabile, de exemplu prin intermediul unei platforme online dedicate acestui scop.

Cererea de proteine vegetale în Europa este mare, ridicându-se la aproximativ 27 de milioane de tone de proteine brute în 2016/2017, în vreme ce autoaprovizionarea UE variază semnificativ în funcţie de sursă (79% pentru rapiţă şi 5% pentru soia, de exemplu). Prin urmare, UE importă anual aproximativ 17 milioane de tone de proteine brute, din care 13 milioane sunt proteine din soia. Totuşi, există tendinţe pozitive: suprafaţa cultivată cu soia în UE s-a dublat la aproape un milion de hectare de la reforma PAC din 2013 şi până în prezent. De asemenea, în cazul leguminoaselor (mazăre de câmp, bob, linte, năut), producţia din UE aproape s-a triplat din 2013 şi până în prezent.

Cu toate că hrana pentru animale rămâne cel mai important debuşeu comercial (93%), piaţa proteinelor vegetale a cunoscut o segmentare considerabilă, cu o creştere a cererii în sectoarele hranei pentru animale şi alimentelor cu valoare ridicată. În ceea ce priveşte alimentele, piaţa proteinelor vegetale cunoaşte în prezent o creştere de două cifre, determinată de cererea de alternative faţă de carne şi produsele lactate.

Publicat în International

Culturile înfiinţate în această toamnă sunt afectate de secetă pe suprafeţe mari şi nu au încolţit, a anunțat recent șeful Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Olt, Dragoş Drăghicescu.

Concret, grâul, orzul şi rapiţa nu au încolţit şi tot din cauza secetei fermierii nu pot ara terenurile deoarece pământul este tare şi plugurile nu pot intra în sol.

„Culturile de toamnă nu au răsărit decât sporadic, unde au fost ploi locale, dar pe marile suprafeţe, grâul, orzul şi rapiţa nu au încolţit. Totodată, arăturile pentru culturile de primăvară nu pot fi executate din cauza faptului că pământul este foarte tare şi plugul efectiv nu poate pătrunde în sol. Culturile de toamnă sunt afectate de secetă. Dacă nu se va putea ara, sunt în pericol şi cele din primăvara anului viitor”, a spus Drăghicescu, citat de presa de stat.

Producătorii agricoli olteni au însămânțat cu grâu circa 126.000 de hectare de teren agricol.

LAPAR îi îndeamnă pe fermieri să solicite despăgubiri

Printr-un comunicat de presă, LAPAR îi îndeamnă pe toți producătorii agricoli să se prezinte la sediul primăriei și să solicite în scris edilului să convoace, în regim de urgență, comisia pentru constatarea și evaluarea pagubelor cauzate fiecărui producător agricol, de seceta înregistrată în toamna anului 2018, începând cu luna septembrie a.c. și până în prezent.

Ulterior, îi încurajează LAPAR pe cei vizați, producătorii agricoli vor depune procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor la Direcția pentru Agricultură Județeană, care, conform Regulamentului-cadru de organizare și funcționare, verifică şi centralizează documentaţia depusă de producătorii agricoli privind suprafeţele afectate de calamităţi, înaintând-o Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru luarea măsurilor de despăgubire.

Cererile depuse la primărie și procesele-verbale de constatare și evaluare a pagubelor vor fi centralizate de LAPAR cu sprijinul producătorilor agricoli și vor sta la baza demersurilor pe care Liga le va întreprinde pe lângă autoritățile competente pentru a găsi metodele cele mai eficiente pentru acoperirea pagubelor cauzate de calamitățile naturale.

Publicat în Știri interne

În prezent, activitatea de semănat este afectată de secetă în judeţul Caraş-Severin, primele probleme serioase înregistrându-se la rapiţă, unde din peste 5.000 de hectare însămânţate, au fost afectate circa 1.200 de hectare, au afirmat reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură Judeţene (DAJ), vineri, 9 noiembrie 2018.

„Primele probleme serioase au apărut la rapiţă, unde din cele 5.146 de hectare însămânţate în special de fermele mari au fost afectate de secetă 1.172 ha, din care 1.094 ha au fost întoarse. Din acestea, 966 ha au fost deja reînsămânţate cu grâu. Micii agricultori, din cauza secetei şi a dotărilor de care dispun, nu au reuşit să pună sub brazdă suprafaţa de grâu pe care şi-au propus-o pentru această toamnă. Dacă va apărea un front de ploi, săptămâna viitoare, adică în timp util, cei mai mulţi dintre agricultori vor continua însămânţarea culturii de grâu. Marile ferme, însă, dotate corespunzător, au depăşit deja suprafeţele programate a fi însămânţate în această toamnă”, a declarat purtătorul de cuvânt al DAJ Caraş-Severin, Dragana Ienea.

Conform spuselor oficialului DAJ, campania agricolă de toamnă, cea mai dificilă de peste an, este pe sfârşite şi în judeţul Caraş-Severin. Agricultorii mai au de recoltat suprafeţe mici de porumb, aproximativ o sută de hectare, circa 300 de hectare de sorg şi aproape 90 de hectare de soia, iar dacă vremea nu se va înrăutăţi pe parcursul săptămânii viitoare, agricultorii vor finaliza toate activităţile de recoltat şi de eliberat terenul în această toamnă.

„De pe cele 35.279 de hectare, s-a recoltat aproximativ 99% din suprafeţe, respectiv, 34.785 de hectare. Nivelul de recoltă înregistrat de agricultorii cărăşeni a fost deosebit de bun, la porumb şi sorg, dar şi la soia. Sunt niveluri de recoltă greu de egalat în anii viitori și activitatea de însămânţări de toamnă se apropie de final. La această oră mai sunt de semănat în jur de 500 de hectare cu triticale. Suprafaţa de grâu însămânţată a depăşit nivelul programat de agricultori, ca de altfel şi suprafaţa de orz”, a conchis acesta.

Publicat în Cultura mare
Pagina 1 din 8