În Campania 2019, completarea declaraţiei de suprafaţă se va realiza electronic, folosind aplicaţia IPA-Online la adresa: http://lpis.apia.org.ro/, Cererile Unice de Plată (CUP) putând fi depuse la Centrele judeţene sau locale APIA şi al Municipiului Bucureşti, în perioada 1 martie – 15 mai 2019, în conformitate cu OMADR 69/2019.

Anunțul a fost făcut de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), miercuri, 13 februarie 2019, instituție care a demarat o campanie de informare a producătorilor din sectorul agrozootehnic românesc intitulată sugestiv - „APIA susține valorile comune europene și fermierii români. Depune Cererea Unică de Plată în perioada 1 martie – 15 mai 2019!”.

În conformitate cu precizările vocilor autorizate ale instituției, finalizarea şi închiderea Cererii Unice de Plată în IPA-Online a producătorilor din sectorul vegetal se va face în prezenţa funcţionarului APIA responsabil cu primirea documentului, după verificarea acestuia şi a mesajelor din controlul parcelelor digitizate şi corectarea eventualelor probleme semnalate de către sistemul informatic.

Același principiu se aplică și pentru crescătorii de animale. Aceștia vor completa Cererea unică de plată – declarație sector zootehnic, împreună cu funcționarul APIA, în aplicația dedicată sectorului zootehnic.

Fermierii mici depun CUP la centrele locale APIA

Producătorii agricoli vor depune la APIA o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă aceştia utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe. Cererile se depun la Centrele județene APIA în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mare de 50 hectare teren agricol şi la centrele locale în cazul producătorilor agricoli care solicită o suprafaţă mai mică sau egală cu 50 hectare teren agricol.

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii CUP şi trebuie să fie valabile la data depunerii cererii.

„Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz. Arendatorul, concedentul, locatorul şi/sau comodantul nu beneficiază de plăţi pentru terenul/animalele arendat(e), concesionat(e) închiriat(e) și/sau împrumutate spre folosință. Fermierii care beneficiază de rentă viageră pentru suprafeţele arendate/înstrăinate conform Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare, nu beneficiază de plata pentru terenul arendat/înstrăinat”, precizează APIA.

Pentru a beneficia de sprijinul aferent schemelor de plată/măsurilor de dezvoltare rurală/ ajutoarelor naţionale, fermierii trebuie să depună anual, la APIA, Cererea Unică de Plată şi să îndeplinească condiţiile de eligibilitate conform legislaţiei comunitare şi naţionale în vigoare.

Sunt eligibile la plată exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin 1 hectar, formate din parcele agricole cu suprafaţa de cel puţin 0,3 hectare. În cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, pepinierelor, arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 hectare și/sau, după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legumele cultivate în sere și solarii, suprafața minimă a exploatației trebuie să fie de de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelelor de 0,03 ha, conform art.8 alin.(1) lit.c) din OUG nr. 3/2015 cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru a beneficia de subvenţii, solicitanţii (indiferent că sunt persoane fizice sau juridice) trebuie să prezinte adeverinţa eliberată de către unităţile administrativ-teritoriale, conform înscrierilor din registrul agricol.

La depunerea CUP, solicitantul trebuie să prezinte toate documentele necesare care dovedesc utilizarea terenului agricol, inclusiv a terenurilor care conțin zone de interes ecologic, precum și a animalelor.

Terenurile care nu fac parte din circuitul agricol pentru întregul an de cerere nu sunt eligibile la plată.

Potrivit prevederilor legislaţiei europene şi naţionale, orice fermier care solicită plăţi în cadrul schemelor de plată/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii aferente Campaniei 2019, trebuie să respecte normele de ecocondiționalitate, care cuprind Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) şi Cerinţele Legale în Materie de Gestionare (SMR), pe tot pacursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea lor.

În cazul Măsurilor 10 şi 11, fermierii trebuie să respecte şi cerinţele specifice pachetelor solicitate la plată şi cerinţele de bază conform Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Informații privind zonele eligibile pentru Măsura 10, Măsura 11 și Măsura 13 se regăsesc în PNDR 2014-2020, pe site-ul APIA, http://www.apia.org.ro/ro/materiale-de-informare-anul-2019 și la Centrele județene/locale APIA.

În calitate de stat membru al Uniunii Europene (UE), țara noastră beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, respectiv: schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic; măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 - Agro-mediu şi climă, Măsura 11 - Agricultura ecologică, Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020); ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic.

Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, pot fi consultate la centrele județene/locale ale APIA și pe site-urile www.apia.org.ro, www.madr.ro și www.pndr.ro.

Publicat în Finantari

Pentru prima dată în ultimii 10 ani, blocul comunitar UE28 devine importator net de cereale, în condițiile în care achizițiile extracomunitare de porumb se mențin într-un ritm alert.

Și asta, deoarece șeptelul animalier consumă din plin cantitățile-tampon de porumb ucrainean importat, pentru a putea face față lipsei de furaj cauzată de o vară 2018 toridă.

Cererea este într-atât de mare, încât în sezonul comercial 2018-2019, Uniunea Europeană ar putea bate lejer cota de anul trecut de 18 milioane de tone porumb achiziționat de peste graniță – deja un record – întărindu-și astfel statutul de cel mai mare importator de porumb din lume.

Tempoul importurilor de porumb se va liniști însă în anul de marketing următor celui în curs, în condițiile în care proiecțiile actuale de reviriment al producției de cereale a blocului comunitar se vor confirma.

„Considerăm că acest record ar putea fi considerat unul singular”, a precizat Charles Clack, analist bunuri tranzacționabile din cadrul Rabobank. „UE are un deficit de nutreț și un disponibil de grâu la un preț ridicat. Recolta de porumb a Ucrainei a acoperit cu bine nevoia, demers susținut și de taxe scăzute de transport”.

Până în prezent, pentru prima parte a sezonului 2018-2019, importurile de porumb ale blocului comunitar sunt cu peste 45 de procente peste ritmul înregistrat în aceeași perioadă a anului de marketing anterior, atunci când volumul importat totaliza 13,4 milioane de tone. Laolaltă cu un ritm scăzut al exporturilor de grâu, fluxul de porumb a transformat UE într-un importator net de cereale, pentru prima dată în ultima decadă.

Cifre care dau de gândit

Dintre diviziile de analiză agribusiness de pe piață, Rabobank previzionează că totalul importurilor înregistrate în sezonul 2018-2019 ar urma să atingă nivelul de 20 de milioane de tone de porumb. La rândul său, USDA estimează că UE28 va importa 21 de milioane de tone de porumb, în timp ce Strategie Grains consideră că importurile ar urma să atingă nivelul de 21,7 milioane de tone.

Comisia Europeană, entitate care are propriile estimări cu privire la propria recoltă a comunității europene, previzionează o majorare nesemnificativă, dar chiar și așa, analiștii de la Bruxelles estimează un nivel-record de 18,5 milioane de tone de porumb.

Ucraina a furnizat mai mult de jumătate din importurile de porumb ale blocului comunitar aferente sezonului 2018-2019, mai mult decât dublul cantității exportate în aceeași perioadă a anului trecut.

Importurile din Ucraina, cât și cele din România și Bulgaria, ambele state membre UE mai puțin afectate de secetă în 2018, se vor majora în Franța, cel mai mare cultivator de porumb al blocului comunitar.

FranceAgriMer previzionează că importurile se vor majora cu o treime în acest sezon, până la un total de 800.000 de tone.

Nivelurile scăzute ale cursurilor de apă au exacerbat costurile de achiziție domestică de materie primă de origine agricolă în Franța și în nordul Europei. Situația a generat astfel o competitivitate și mai mare a achizițiilor din Europa de Est, spun traderii.

Germania se confruntă cu un nivel-record de importuri de porumb în vederea contracarării lipsei fânului și paielor, dar și ca soluție mai ieftină la grâu.

„Animalele trebuie hrănite, iar importurile de cereale furajere, incluzând aici și porumbul, au crescut amețitor din septembrie 2018 încoace. Cred că achizițiile de peste graniță vor continua până la recolta din vara acestui an”, a adăugat un trader german. „Importurile de porumb s-au încadrat în intervalul 100.000-200.000 de tone pe lună, față de 20.000 – 50.000 de tone pe lună în anii cu recolte mai aproape de normalitate”.

În Marea Britanie, utilizarea porumbului în furajarea animalieră s-a majorat în perioada iulie-noiembrie 2018 cu 53,3 procente față de anul anterior, până la un record total de 209.500 de tone, potrivit Agriculture and Horticulture Development Board.

„Nivelul-record de utilizare a porumbului în rații reflectă deficitul de cereale din producția domestică în acest sezon, respectiv nevoia de porumb din import”, a conchis analistul AHDB, Daniel Rooney.

Publicat în Piata agricola

Agricultura de precizie este un concept relativ nou pentru fermierii din țara noastră, care însă au realizat în ultimii ani că fără tehnicile și tehnologiile moderne nu pot progresa. Pe scurt, precizia în agricultură înseamnă folosirea tehnologiei pentru eficientizarea costurilor în procesul de producție, culegerea și analiza constantă a informațiilor legate de cultură ori de animale, pentru a obține informații clare și exacte care să conducă la reducerea costurilor și maximizarea producției. Prin urmare, companiile de IT au început dezvoltarea de noi produse cu aplicabilitate în agricultură. Syswin Solutions, companie românească de cercetare și dezvoltare în domeniul IT (IT, IoT și M2M), a lansat o soluție inteligentă pentru agricultură – SysAgria, care analizează, compară, decide și acționează în scopul optimizării resurselor și maximizării rezultatelor, procese vitale care vin în ajutorul fermierului. „Așadar, impactul pe care îl poate avea soluția SysAgria asupra culturii, mediului și, implicit, asupra agricultorului este cuantificabil. Prin reducerea consumurilor și a cheltuielilor, sporirea producției și a veniturilor, îmbunătățirea calității culturii și conservarea mediului, această soluție este menită să faciliteze o agricultură inteligentă și eficientă”, apreciază Ramona Budu, director dezvoltare afaceri internaționale în cadrul companiei Syswin Solutions.

Spre deosebire de alte sectoare economice, agricultura este puternic afectată de factorii externi, ceea ce conduce către necesitatea introducerii de noi soluții, care să ajute și să mențină echilibrul unei agriculturi intensive și de precizie. Creșterea randamentelor producției agricole la nivel global obligă și producătorii autohtoni  să adopte tehnici și tehnologii care cresc productivitatea și protecția mediului. „Cea mai recentă tendință de a face agricultură în Europa este agricultura de precizie. Această nouă abordare de management integrează soluțiile digitale în procesele agricole, cu scopul de a monitoriza și optimiza producția agricolă. Sistemele vor colecta și utiliza datele de mediu, pentru a recomanda acțiuni adaptate pentru fiecare cultură/situație. Rezultatele vor fi utilizate în timp real de agricultori, pentru optimizarea consumului de apă și nutrienți, combaterea dăunătorilor, precum și în scopul diminuării impactului negativ asupra mediului. Principiile fundamentale ale acestui concept relativ nou sunt: monitorizare (colectarea de date), stocare și prelucrare (analiză de specialitate a parametrilor), decizie și acționare. SysAgria contribuie la creșterea productivității în practicile agricole și a calității produselor.

Pe lângă posibilitatea integrării oricărui tip de senzor pentru componenta de monitorizare, SysAgria analizează, compară, decide și acționează în scopul optimizării resurselor și maximizării rezultatelor, procese vitale care vin în ajutorul fermierului și al culturii”, precizează Ramona Budu, director dezvoltare afaceri internaționale Syswin Solutions.

Ce monitorizează SysAgria

Există o gamă variată de senzori care monitorizează cei mai importanți piloni pe care se susține o „agricultură sănătoasă” – aer, lumină, sol.

Temperatura este un factor-cheie în creșterea și dezvoltarea plantelor. Totodată, prin menținerea nivelurilor optime de umiditate relativă într-o seră și în alte medii de creștere, se asigură o transpirație optimă a plantelor. „Direcția și viteza vântului, punctul de îngheț și precipitațiile sunt alți parametri vitali pe care îi monitorizează  SysAgria”, punctează Răzvan Ungurelu, director general de proiect în cadrul companiei Syswin Solutions.

De asemenea, lumina este o cerință absolută pentru creșterea și dezvoltarea plantelor. Cu toate acestea, plantele au cerințe optime diferite, iar intensitățile luminoase excesive sunt dăunătoare. Intensitățile de lumină insuficiente au tendința de a reduce creșterea, dezvoltarea și randamentul plantelor. „Implementând soluția noastră - SysAgria, fermierii pot monitoriza intensitatea luminii, la nivel de spectru vizibil, ultraviolete, infraroșii, pentru o evaluare cât mai exactă a efectelor expunerii îndelungate asupra culturii”, punctează Răzvan Ungurelu. El a adăugat că temperatura solului, pH-ul, lumina și umiditatea, corelate cu nivelul conductivității electrice, determină, în anumite condiții considerate optime, germinarea semințelor. Așadar, împreună cu ceilalți parametri monitorizați din aer, cunoașterea exactă și în timp real a valorilor acestora ajută la creșterea productivității și, implicit, conduce la o utilizare mai eficientă a resurselor necesare.

Principalele beneficii ale unei soluții care se implementează cu ușurință

SysAgria este un dispozitiv compact, rezistent (cutie metalică rezistentă la intemperii și factori de mediu, protecție IP65, izolată termic față de mediul exterior), care se instalează cu ușurință și necesită o mentenanță  minimală. A fost gândit ca un concept modular care se poate personaliza cu ușurință în funcție de necesitățile clientului sau ale culturii monitorizate. „Orice componentă poate fi înlocuită facil, iar update-urile necesare sistemului se pot realiza de la distanță. Fiind dotată cu un panou solar, un încărcător/charger solar și un acumulator deep-cycle (12 V, 9Ah), SysAgria este o soluție independentă energetic ce asigură funcționarea în parametri normali pe toată perioada anului”, a specificat directorul tehnic Syswin Solutions, Adrian Zărnescu.

Transmiterea datelor către aplicația online se realizează la intervale regulate de timp - în general, 5-10 minute - folosind, în funcție de situație, tehnologiile LoRa, LoRaWAN și/sau GPRS. „Totodată, sistemul este echipat cu dataloger care permite salvarea locală a tuturor datelor transmise pe o perioadă de până la zece ani”, a mai spus Adrian Zărnescu.

Utilizatorii au acces 24/24 ore, 7/7 zile la date statistice, grafice comparative, alerte de depășire ale pragurilor de atenționare ale parametrilor monitorizați și preavertizare în cazul îndeplinirii condițiilor de îmbolnăvire specifice tipurilor de culturi monitorizate.

Există și o versiune cu automatizare, dezvoltată pentru monitorizarea în timp real a microclimatului dintr-un solar. Automatizarea operațiunilor (acționare rulouri laterale, ventilare, încălzire, irigare) are un efect pozitiv asupra producției atât din punct de vedere calitativ, cât și din punct de vedere cantitativ.

Exemplele vorbesc de la sine

La Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda, a fost instalată versiunea SysAgria Premium pentru monitorizarea unei culturi experimentale de grâu, parametrii monitorizați fiind umiditatea relativă și temperatura aerului; evapotranspirația și temperatura la nivelul frunzei; radiația solară, pH-ul solului; electroconductivitatea solului; temperatura și umiditatea solului.

De asemenea, în județul Călărași, într-o mare fermă, au fost instalate două stații SysAgria pentru monitorizarea a două culturi diferite – porumb și soia. „În momentul de față, aceste stații sunt cele mai complexe dispozitive de tip SysAgria instalate, Stația 1 din cultura de porumb însumând 29 de parametri măsurați, iar Stația 2 din cultura de soia măsurând nu mai puțin de 24 de indicatori”, a precizat managerul de proiect Răzvan Ungurelu.

La porumb, pe lângă rolul de analiză a stării plantelor, SysAgria joacă și rolul de stație meteo standard, furnizând informații adiționale despre starea vremii (viteza și direcția vântului, presiunea atmosferică, nivelul radiației solare, temperatură și umiditate). Un alt aspect inedit este monitorizarea culturii prin măsurarea mai multor parametri pe trei niveluri diferite, atât în sol, cât și în aer. „Dat fiind faptul că porumbul este o cultură de talie mare, de interes ridicat și cultivată pe suprafețe extinse, costurile implicate sunt de anvergură, fertilizarea și pierderile provenite la aceasta putând avea un impact considerabil asupra fermierului. Așadar, monitorizarea solului la trei adâncimi diferite (prin informații despre pH, electroconductivitate și așa mai departe) conduce la realizarea unei imagini mult mai specifice asupra sănătății solului, a nevoilor plantei și, implicit, oferă o unealtă prin care se pot lua decizii rapide și eficiente (fertilizare, irigare etc)”, explică directorul tehnic Adrian Zărnescu.

Prin analogie, toate aspectele amintite mai sus sunt valabile și în cazul culturii de soia, unde este instalată cea de a doua stație SysAgria. După părerea lui Adrian Zărnescu, soia este o plantă destul de pretențioasă, a cărei cultivare și creștere necesită de regulă o fertilizare intensă, aspect ce implică bineînțeles eforturi considerabile. „Prin urmare, sunt de la sine înțelese contribuția și nevoia soluției SysAgria”.

Directorul de dezvoltare al Syswin Solutions, Ramona Budu, a menționat că soluții SysAgria mai există într-o livadă de aluni, în sere și în plantații viticole din România. Totodată, compania poate dezvolta produse similare cu aplicabilitate în zootehnie.

Compania românească de cercetare și dezvoltare în domeniul IT Syswin Solutions participă, în perioada 31 octombrie-4 noiembrie, la IndAgra (Platforma nr. 5, standul 02), unde cei interesați pot afla toate informațiile de care au nevoie.

Publicat în Tehnica agricola

„Digitalizarea fermelor zootehnice – suport pentru managementul fermei, sănătate animală şi siguranţă alimentară” este tema ediției EuroTier 2018, evenimentul-lider mondial în zootehnie, organizat de DLG (Societatea Germană pentru Agricultură și Industrie Alimentară - DLG e.V). O lume din ce în ce mai conectată digital deschide noi posibilități pentru îmbinarea cu succes a productivității și bunăstării animalelor, precum și gestionarea informației și utilizarea durabilă a resurselor naturale. Productivitatea și sănătatea animalelor, precum și transparența și calitatea în procesele de producție reprezintă cheia succesului din punct de vedere economic și ecologic în creșterea animalelor. Menționăm că DLG InterMarketing (organizatorul a două târguri reprezentative pentru agricultura românească – Agraria și AgriPlanta-RomAgroTec) oferă bilete gratuite de acces la EuroTier și EnergyDecentral.

„Noile concepte legate de digitalizare pot aduce valoare adăugată în agricultură, pot contribui la integrarea agriculturii în dinamismul unei zone rurale și o pot transforma într-o componentă indispensabilă societății. Expozanții EuroTier 2018 vor prezenta cele mai noi soluții, iar DLG, împreună cu parteneri din industrie, mediul academic și consultanță, vor prezenta în cadrul evenimentelor speciale și al forumurilor importanța digitalizării în creșterea modernă a animalelor”, arată dr. Karl Schlösser, manager EuroTier, din partea DLG.

Pentru crescătorii de animale și specialiștii zootehnicieni din întreaga lume, perioada 13-16 noiembrie 2018 este cel mai important moment al acestui an. Organizat la fiecare doi ani, EuroTier prezintă, pe o suprafață de 250.000 mp, cele mai noi produse și tehnologii pentru creșterea bovinelor, porcinelor și păsărilor. Acvacultura, creșterea ovinelor și a caprinelor, precum și prezentările de animale în ring vor fi evidențiate anul acesta pentru cei peste 150.000 de vizitatori așteptați la eveniment.

Show live al bovinelor cu genetică de vârf, zilnic   

Organizatorul DLG menționează că la EuroTier 2018 vor fi prezenți furnizori de tehnologii de vârf în creșterea animalelor. Peste 2.200 de companii din 60 de țări (dintre care 300 expozanți noi) erau deja înregistrate în iulie la eveniment, mai mult de jumătate fiind din alte țări decât Germania, țara-gazdă. Se constată o participare importantă a țărilor europene: Olanda (187 de expozanți), Franța (122), Italia (119), Spania (80), Danemarca (59), Marea Britanie (58), Belgia (50), Austria (50), Turcia (50) și Polonia (45), dar și o prezenţă importantă a companiilor din China (156), Canada (30), SUA (25), India, Pakistan și Coreea de Sud, cu câte 20 de expozanți. DLG se așteaptă ca numărul total de standuri expoziționale să depășească 2.500 în acest an.

Diversitatea produselor și serviciilor expuse anul acesta la EuroTier este impresionantă: produse și servicii pentru creșterea animalelor, programe de ameliorare, comerț, tehnologii de reproducție; furaje și alte input-uri pentru fermă; depozitare și păstrare, producere furaje; construcții de grajduri și hale; managementul creșterii animalelor și tehnologii de furajare; tehnologii pentru mediu și controlul climatizării; tehnologii de muls și răcire; tehnologii de evacuare a dejecțiilor, a gunoiului de grajd solid și lichid; vehicule și tehnică de transport;  prelucrare și comercializare; echipamente și accesorii; management și consultanță, informare; bioenergie și alimentare cu energie în sistem descentralizat. „Organizatorul DLG, cu sprijinul partenerilor de business, al mediului academic, consultanților, asociațiilor de profil și al altor organizații, a pregătit un amplu program tehnic pentru vizitatori, oferind fermierilor o imagine de ansamblu a tendințelor actuale, acoperind toate aspectele legate de bovine, porcine, păsări de curte, ovine și caprine”, a precizat Raluca Mareș, director departament Expoziții în cadrul DLG InterMarketing, organizatorul târgurilor Agraria de la Cluj și AgriPlanta-RomAgroTec de la Fundulea-Călărași.

Programul include conferințe și evenimente internaționale privind tendințele actuale și evoluțiile importante din sector, precum și TopTierTreff – eveniment de marcă, cu prezentări zilnice în ring, pe scenă rotativă, ale bovinelor de reproducție, atât de lapte, cât și de carne. Acest show live al bovinelor cu genetică de vârf, care provin de la peste 70 de crescători de top din Europa, este însoțit de comentarii de specialitate.

Cu o zi înainte de deschiderea expoziției, pe 12 noiembrie 2018, în  incinta Convention Centre, din cadrul Complexului Expozițional de la Hanovra, vor avea loc două evenimente: EuroTier Cattle & Pig Event – dedicat creșterii bovinelor şi porcinelor și International Poultry Event – dedicat păsărilor de curte. „Aceste evenimente oferă oportunități de networking și schimb de informații pentru fermierii și experții internaționali din domeniu”, afirmă Corina Mareș, director general DLG InterMarketing.

Locațiile principalelor evenimente din programul tehnic dedicat crescătorilor de animale:

  • ·        „Special Digital Animal Farming” – Hall 26 (Pavilion nr. 26)
  • ·        „TopTierTreff” – Hall 11 (Pavilion nr. 11)
  • ·        Forum Cattle – Hall 12 (Pavilion nr. 12)
  • ·        Forum Pig – Hall 16 (Pavilion nr. 16)
  • ·        Forum Poultry – Hall 17 (Pavilion nr. 17)

 Premiu special în domeniul bunăstării animalelor, premieră la EuroTier

Pe lângă dimensiunile sale impresionante, EuroTier este și cea mai importantă platformă pentru prezentarea, în premieră, a inovațiilor pentru zootehnie. Cu acest prilej, o comisie independentă, formată din experți internaționali neutri, acordă medaliile de aur și argint pentru inovații „EuroTier-Innovation Award”. La ediția precedentă, au fost acordate patru medalii de aur și 21 de medalii de argint, dintr-un total de 250 de produse evaluate de către comisia de experți internaționali.

În premieră anul acesta, DLG și Asociația Medicilor Veterinari din Germania (bpt) acordă Animal Welfare Award, un premiu special pentru inovațiile care promovează bunăstarea animalelor. Condiția prealabilă pentru primirea premiului este deținerea unei medalii de aur sau argint EuroTier 2018. Câștigătorii premiului vor fi anunțați în cadrul evenimentului International Animal Health Event, pe data de 5 noiembrie 2018, la Hanovra, organizat în comun de DLG și bpt, oferind încă o dată medicilor veterinari din întreaga lume oportunități de networking și schimb de idei.

Asociația germană a medicilor veterinari (bpt) va organiza și anul acesta congresul anual și târgul de medicină veterinară „Veterinary Medicine”, în aceeași perioadă cu EuroTier, la Centrul Expozițional din Hanovra.

EnergyDecentral, tehnologii inovatoare pentru furnizarea de energie

Pentru că producerea de energie și creșterea animalelor se află în strânsă legătură, EuroTier 2018 este organizat împreună cu expoziția internațională EnergyDecentral, unde sunt prezentate tehnologii inovatoare pentru furnizarea de energie. Ediția din 2016 a atras 357 de expozanți specializați, 220 de companii din zootehnie care au prezentat produse și servicii legate de sectorul energetic și peste 31.000 de vizitatori interesați de tehnologiile inovative privind alimentarea cu energie.

Vizitatorii sunt invitați și în acest an să participe la un program complex de evenimente specializate, precum: energie obținută din lemn și paie – dezvoltată de-a lungul lanțului valoric; autoconsumul de energie versus consumul de energie provenită din rețea – modul în care stocarea și Smart Energy revoluționează alimentarea cu energie electrică.

Producătorii români din domeniul zootehniei interesați de înscrierea ca expozanți la EuroTier 2018 și EnergyDecentral 2018 sunt invitați să contacteze DLG InterMarketing: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.; 0799.742.765 (Adrian Câmpean). Același contact este valabil și pentru crescătorii de animale, specialiștii în zootehnie și profesioniștii din sectorul energetic din România care doresc să viziteze EuroTier 2018 și EnergyDecentral 2018. DLG InterMarketing oferă bilete gratuite de acces.

Publicat în Eveniment

Pe la jumătatea lui iunie, am fost în Ungaria. Am vizitat, timp de două zile, un laborator pentru determinarea calității laptelui și a furajelor, o fermă în care 800 de vaci sunt mulse de patru ori pe zi și din care întreaga cantitate de lapte obținută zilnic pleacă spre România, respectiv 30.000 de litri. Vizita a mai cuprins un centru de testare a taurilor, undeva în apropiere de Budapesta, unde se află și un tânăr taur, în vârstă de opt luni, PanifMont, provenit dintr-o fermă românească din județul Iași – Panifcom. Ghizi, dar și gazde ne-au fost reprezentanții Asociației Holstein Ungaria.

Cum vedeți, vizita în țara vecină a fost una de documentare, invitați fiind de Asociația HolsteinRo, în cadrul unui proiect numit HolsteinRo Progressive Tour și desfășurat sub sloganul „Vezi pentru a te convinge”. Am văzut și sunt convinsă (nu că n-aș fi fost până acum) că are și România oameni harnici și ferme comerciale de succes. În invitația asociației crescătorilor români de vaci se menționa: „Ne dorim ca atenția fiecăruia dintre dumneavoastră să fie îndreptată către capacitatea fermierilor HolsteinRo de a produce animale de reproducție cu valoare autentificată prin evaluări genomice realizate în laboratoare din Scoția și SUA, dar și cu un status sanitar-veterinar în perfect acord cu legislația europeană în domeniu”. Nu pot decât să-i felicit pe cei de la Panifcom Iași pentru această realizare, tăurașul PanifMont, ajuns în centrul de tauri din Ungaria, cât și pe cei de la HolsteinRo. Am fost mândră acolo, la acel moment de prezentare a exemplarului made in România. Am simțit și un pic de invidie, sau poate mai multă, pe vecinii noștri. Mi-am amintit alte vizite prin fermele de taurine, prin cele vegetale, prin podgoriile Ungariei. Remarc evoluție la vecinii noștri. Parcă, în 2018, fermierii unguri sunt și mai uniți, mai coagulați, comparativ cu acum 10-15 ani.

Un exemplu, laboratorul pentru analiza laptelui și a furajelor aparține aproape în totalitate crescătorilor de vaci din rasa Holstein. „Aproape”, pentru că statul nu le-a predat fermierilor dintr-odată acest serviciu și întreaga logistică, oamenii, ci treptat. Pe măsură ce crescătorii se capitalizează, statul se mai retrage câte un pic, până la privatizarea totală.

Cam așa s-a întâmplat în toate sectoarele agriculturii din Ungaria, după căderea comunismului. Nimic nu s-a distrus, CAP-urile s-au privatizat cu ajutorul statului, păstrându-se structura, baza, oamenii, și devenind în câțiva ani adevărate ferme comerciale. Pământurile nu s-au fărâmițat. E drept, ungurii n-au avut parte de pomeni, statul vecin n-a dat sacul cu îngrășăminte.

De asemenea, dincolo vezi unire și mai puține orgolii, poate chiar deloc.

Recunosc, sunt invidioasă pe ei când mă uit la ai noștri. Ei sunt mici și puțini, au sub șase milioane de hectare de teren agricol și o populație spre zece milioane. Dar sunt puternici.

Am revenit în țară și, cu un gust amar, mă uit la „100 de ani de România”, la toate lucrurile, campaniile, conferințele legate de Centenarul Marii Uniri.

În 1918, se ajunsese să se importe cereale şi alte produse alimentare pentru acoperirea consumului intern. În 2018, exportăm materie primă și cumpărăm, scump, produsul finit.

La 1918, agricultura noastră era în criză, din cauza Primului Război Mondial. După reforma agrară din 1921, în România ponderea cea mai mare o aveau exploatațiile agricole sub 5 ha. „Repartizarea proprietăţilor agricole era următoarea: ţărani săraci (sub 5 ha) 74,9% din totalul exploataţiilor agricole; ţărani mijlocaşi (5-20 ha) 22,6%; ţărani înstăriţi (20-50 ha) 1,7%; proprietăţi moşiereşti (50-200 ha) 0,6%; proprietăţi moşiereşti mari (peste 200 ha) 0,2%.” (Maria Mureşan, Istoria economiei, Ed. Economică, 1998).

În urma reformei, agricultura românească s-a împărțit în două, una reprezentată de mica proprietate ţărănească, fără putere de dezvoltare, iar cealaltă, de exploataţiile mijlocii şi mari, capabile de dezvoltare, dar lipsite de forţele necesare.

La o sută de ani distanță, suntem, de fapt, tot pe la 1918, dacă privim statistica: exploataţiile agricole sub un hectar reprezintă în jur de 53% din numărul total, cele între 1 şi 5 ha – aproximativ 39% din total exploatații, iar o pondere de 0,5% o au exploatațiile agricole de peste 50 ha.

La vecini, peste tot, se vede evoluția, la noi – involuția.

Pe moșii și strămoșii noștri, războaiele i-au ținut pe loc ori i-au tras înapoi. România a avut o revoluție în 1989 care ar fi trebuit să ducă la dezvoltare, nicidecum să ne întoarcă în 1918.

Acum, în anul Centenarului, poate că ar fi oportun să privim înapoi, să ne uităm bine la prezent și să mișcăm lucrurile pentru un viitor.

Vorbim de unire, de reforme, de strategii. Să le facem! Să construim reforme pornind de la cei cărora li se adresează ele, de la agricultori, în cazul reformei agrare.

Producătorii sunt cei care, uniți, au puterea de a dărui încă o sută de ani pământului românesc.

Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția 1-14 iulie 2018

Publicat în Editorial

Precipitațiile abundente au afectat în ultima perioadă 1.746 de hectare de culturi agricole din județul Harghita, anunță voci autorizate ale Direcției Agricole.

De asemenea, autoritățile harghitene de resort afirmă că vremea ploioasă creează probleme şi în zootehnie, la strânsul fânului, iar dacă precipitaţiile vor continua să cadă, există riscul ca grâul să încolţească în spic şi să scadă calitatea de panificaţie, dar şi ca producţia de cartofi în anumite parcele să fie influenţată de atacul de mană.

2018 a fost unul foarte dificil din punctul de vedere al condiţiilor climatice, cu iarnă în luna martie şi temperaturi de vară în aprilie-mai, dar şi cu iunie cu precipitaţii în exces, când a plouat în 23 din 30 de zile ale lunii, cantităţile fiind până la de trei ori peste media multianuală.

Mai exact, dacă media multianuală a lunii iunie în Harghita este de 95 l/mp, în zona Gheorgheni s-au înregistrat 304 l/mp, în zona Ciuc au căzut 216 l/mp, iar la Odorhei - 180 l/mp.

Precipitaţiile în exces au afectat, potrivit evaluărilor, peste 1.400 ha păşuni şi fâneţe, 185 ha de cartofi, aproape 50 de hectare de grâu, 30 de hectare de sfeclă de zahăr, 25 de hectare de ovăz şi 1,2 hectare de legume.

„În aceste cazuri, este vorba de fenomenul de băltire, care afectează culturile agricole”, afirmă voci autorizate ale Direcției Agricole Județene (DAJ) Harghita.

În plus, în cazul cartofului, care este cultura de bază în Harghita, se semnalează şi un atac de mană, pe care agricultorii îl stăpânesc cu greu.

Specialiștii afirmă că vor exista parcele cu producţie foarte bună, acolo unde s-au efectuat suficiente tratamente de combatere a manei, dar şi parcele în care recolta din toamnă va fi afectată.

Publicat în Știri interne

În perioada asta, toată lumea își dă cu părerea. Comisia Europeană și statele membre UE poartă discuții aprinse asupra PAC post-2020. Sunt multe declarații și la fel de multe zvonuri, în special legate de bani, care, sigur, vor fi mai puțini decât până acum, având în vedere ieșirea Marii Britanii din UE.

Plafonarea subvențiilor este subiectul cel mai fierbinte, abordat și de Revista Fermierului în această ediție.

Încă nu se știe câți bani va aloca Uniunea Europeană pentru una dintre cele mai importante politici ale sale după 2020, dar, cert, vor urma schimbări. Excluderea fermelor mari de la subvenții ori plafonarea plăților pentru acestea ar fi o inechitate cu urmări grave pentru economia unei țări. Cu un buget redus al viitoarei PAC, există riscul ca agricultura și industria alimentară europeană să devină necompetitive, iar fermierii europeni, constrânși de presiunea mediului concurențial mondial bazat pe globalizare, precum și de standardele tot mai crescute la nivel european privind mediul, clima, bunăstarea animalelor, ale căror produse vor intra în competiție directă cu altele din țări terțe, vor fi net dezavantajați. Fără o compensare a pierderilor generate de respectarea standardelor impuse în interiorul UE, fermierii europeni vor fi perdanții acestei competiții inechitabile.

Banii sunt necesari și practica a demonstrat că nu e ușor de intrat în posesia lor. Destinatarii fondurilor europene continuă să ceară simplificarea Politicii Agricole Comune, așa încât fermierii să facă ceea ce știu mai bine, să producă hrană și nu să stea ancorați într-o birocrație excesivă. Fermierii se așteaptă la măsuri realiste, ușor de realizat. Sunt sătui de birocrație.

Comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan, a declarat recent despre PAC 2021-2027: „Va rămâne o politică agricolă comună, cu obiective clare, stabilite și agreate la nivelul UE. În același timp, este adevărat că vrem să dăm mai multă flexibilitate statelor membre în privința modalității prin care acestea aleg să atingă acele obiective”.

Comisia Europeană intenționează să lase statelor membre puterea de a-și face politicile în funcție de propriile nevoi, ceea ce ar simplifica politica agricolă. Așadar, țările Uniunii ar putea aloca fondurile potrivit propriilor nevoi. Pentru aceasta, statele membre ar trebui să-și croiască propriile strategii pentru rezolvarea situațiilor naționale. Și, aici, ne-a prins! România e învățată să ia de-a gata de la Bruxelles. După aproape 30 de ani de democrație, nu avem strategii pe niciun domeniu, iar legislația națională ne-o armonizăm cu cea europeană printr-un simplu „copy-paste”, la care atașăm o traducere mot à mot. După care, ne trezim cu termeni despre care nu știm nimic, nu-i înțelegem și ne chinuim să-i folosim într-o engleză de Dâmbovița.

Apoi, banala virgulă din cauza căreia sunt întoarse multe proiecte europene și beneficiarii puși pe drumuri: vor putea funcționarii să uite de ea?!

Observ că liderii fermierilor noștri își pun mari speranțe în faptul că țara noastră va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene, în perioada ianuarie-iunie 2019. Așteptările sunt mari, toți au impresia că oficialii români vor rezolva în șase luni ce n-au rezolvat în 10-12 ani de stat prin diversele instituții ale Uniunii Europene. Pe scurt, în cadrul Consiliului Uniunii Europene se reunesc miniștrii din fiecare țară, pe domenii, și discută, negociază, Consiliul având atribuții în adoptarea legilor și a bugetului anual al UE.

Îmi amintesc anul 2011. Era noiembrie și Cioloș, comisar european atunci, lansa propunerile pentru PAC 2014-2020, în Parlamentul European și în prezența tuturor miniștrilor din țările membre. Am fost acolo. În timp ce miniștrii Agriculturii din Germania, Franța, Spania, Bulgaria, Polonia îl certau pe comisar pentru plafonarea plăților directe, al nostru, Tabără, ridica problema cotelor de zahăr din sfeclă. De parcă această cultură e răspândită în toată România.

La vremea aceea, aveam reprezentanți și în Comisia de Agricultură a PE, de altfel vicepreședintele Comisiei, român, a și prezidat o parte din ședință. Actualul premier făcea, de asemenea, parte din Comisia de agricultură a Parlamentului European, însă atunci, pe 7 noiembrie 2011, am remarcat absența doamnei eurodeputat de la „o dezbatere istorică pentru Europa”, așa cum s-a scris în presa internațională.

Personal, sunt sceptică în ceea ce-i privește pe cei care ne reprezintă aici sau dincolo de granițele României. Mi-ar plăcea să mă contrazică și să-i văd bătându-se pentru realitățile noastre, făcând jocul țării.

„Capul plecat, sabia nu-l taie”. Să îndrăznim, totuși, să ridicăm capul!

Publicat în Editorial

Creșterea vacilor de lapte se dovedește a fi o afacere tot mai greu de susținut, mai ales pentru fermele mici. Inginerul Coraș Ardelean de la Mașloc din județul Timiș a înțeles repede acest lucru și a rostogolit  ghemul afacerii până l-a crescut. Altfel spus, Ardelean Coraș crește vaci cu lapte de aproape 18 ani, timp în care a reușit mărirea efectivului. A încercat și cu o crescătorie de porci la îngrășat, dar până la urmă vaca de lapte a avut câștig de cauză.

În anul 2000, Ardelean Coraș a împrumutat 2000 de mărci cu care a cumpărat trei vaci, pentru a le crește împreună cu familia. În scurt timp, micul crescător și-a mărit efectivul, a cumpărat vaci din rasa Bălțată Românească, a păstrat în fermă tot ce a fost femelă după fătări și așa a reușit să crească efectivul fără a cumpăra alte animale, ajungând azi la circa 200 de capete de bovine. În ferma de la Mașloc – Timiș, lucrează medici veterinari, ceea ce a permis ca în ultimii ani să se facă selecție. „Folosim material seminal din Franţa, de la o rasă de tauri Montbeliarde. Vacile din această rasă au structuri, nu sunt masive, dar se pretează foarte bine la mulsul mecanic”, spune inginerul Ardelean Coraș. Mărind efectivul, fermierul și-a făcut sală de muls și cu ajutorul unui credit bancar de vreo 40.000 de dolari și-a construit o mică fabrică de lapte. În anul 2006, pentru eficiență, a schimbat întreaga tehnologie de producție a laptelui, a cumpărat o linie nouă foarte performantă de prelucrare a laptelui cu ambalare automată şi pasteurizare. În tot acest timp, și-a dezvoltat și baza furajeră, cumpărând și arendând pământ. Pe cele aproximativ 200 de hectare cultivă porumb siloz, orz, ovăz, borceag, triticale şi lucernă. „Totul a început așa, ca un fel de afacere de familie. Ulterior s-a dezvoltat frumos. Am în jur de 20 de angajați. E un cerc aproape închis. Sunt aproximativ 200 de capete de bovine, teren suficient pe care producem singuri baza furajeră, dar și o mică unitate de procesare în care producem smântână, brânzeturi și ambalăm laptele în pungi de un litru”, punctează Ardelean Coraș.

Propria unitate de procesare, mai greu dar mai bine

Procesarea l-a ajutat pe fermierul din Timiș să aducă plus-valoare fiecărui litru de lapte pe care-l produce în fermă. Astfel a rămas pe piața laptelui și a traversat  perioada de criză. „Fac cinci produse mari și late de mai bine de 17 ani. Am mizat pe calitate și am satisfacția faptului că sunt apreciate și căutate. Procesez cam o tonă și jumătate de lapte pe zi. Fac spre exemplu un caș adevărat, fără aport chimic. De altfel, în mica mea unitate de procesare nu folosesc decât lapte, cheag și sare”, menționează Ardelean Coraș.

Eliminarea cotelor de lapte în anul 2014, dar și politicile agricole defectuoase  perpetuate de-a lungul timpului au scos rând pe rând competitorii autohtoni de pe piața laptelui. În urmă cu aproape 18 ani, când a pornit la drum fermierul din Mașloc, în județul Timiș erau peste 20 de mici procesatori de lapte, iar acum a rămas singur. „În județul Timiș doar eu mai procesez lapte, dacă nu punem la socoteală brandul național Simultan, cu care nu mă pot compara. În cazul în care aș fi luat ca exemplu și de alți crescători, le-aș spune deschis că dacă își fac propria unitate de procesare, o să le fie mult mai greu, dar și mult mai bine.”

Marile lanțuri de magazine reprezintă o piață interzisă pentru Ardelean Coraș, deși și-ar dori să-și vândă produsele acolo. A sperat că aplicarea legii care obligă retailerii să vândă 51% din produsele alimentare de pe raft din producția internă va relansa industria alimentară autohtonă. Speranțe deșarte. „Ar fi fost singura șansă pentru procesatorii români din industria alimentară să fie căutați de către supermarketuri și nu invers, să stea producătorul român în genunchi în fața magazinului și să nu fie primit decât în condiții de suprataxare ca să-și vândă un produs de calitate, în care a înglobat multa muncă și multă sudoare.”

Calitatea și prețul produselor lactate din magazine reprezintă o altă problemă care-l nemulțumește pe inginerul Ardelean Coraș. În ecuația mic producător, magazine, cumpărător -  pierde de regulă cumpărătorul, care cumpără scump și de proastă calitate, dar și micul producător autohton care deși produce mai ieftin și la o calitate mai bună nu are loc pe raftul plin cu produse de import. „Ceea ce produc eu este nesemnificativ ca segment de piață. Eu îmi vând marfa în Timiș și foarte puțin în Arad. Asemenea mie mai sunt alți câțiva în țară, și ei foarte puțini. Din păcate, piața unor astfel de produse este tot mai strangulată, nu avem acces la cumpărător decât prin magazinele de cartier și ele tot mai puține, în comparație cu supermarketurile care se înmulțesc ca ciupercile după ploaie. Să nu uităm ca la ora aceasta cel mai mare angajator din România este un lanț de supermarketuri. În condițiile acestea, din comoditate, omul cumpără unde găsește toata marfa la un loc, ori noi tocmai la aceste rafturi nu avem acces”, conchide Ardelean Coraș.

Dacă luăm ca reper prețul pe litrul de lapte, vom constata discrepanțe uriașe între prețul plătit de procesator la poarta fermei, care oscilează în jurul valorii de un leu, în funcție de parametrii de calitate, și cel de pe raft, care pleacă de la trei lei și poate ajunge chiar la șapte lei pe litru. Fermierul bănățean spune cu tristețe că „în România se consumă mai mult alcool decât lapte” și consideră că fără unitate și o doză de patriotism, piața românească a produselor alimentare va fi complet acaparată de producătorii străini.

Publicat în Din fermă-n fermă!

Potrivit prevederilor HG 1174/2014, cu modificările și completările ulterioare, până la data de 30 aprilie 2018 inclusiv se mai pot depune Cererile de plată a ajutorului pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei ianuarie - martie 2018 (trim. I al anului 2018), transmite potențialilor beneficiari Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Cererile se depun la Centrele Judeţene ale Agenției de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti, de către administrator/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, caz în care împuternicirea este emisă de către administratorul /reprezentantul legal şi este însoţită de copia actului de identitate al persoanei împuternicite.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre rata accizei standard şi rata accizei reduse (stabilită la 21 euro/1.000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură a cărui valoare unitară este de 1,7385 lei/litru.

Pentru sectorul vegetal, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de documente care dovedesc cantitatea de ciuperci produsă, după caz; situația centralizatoare a cantităților de motorină achizitionate/utilizate la lucrări mecanizate, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr.9; copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților; copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare; adeverință în original de la Registrul agricol, cu suprafețele aflate în exploatare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare; adeverință în original de la Direcția pentru agricultură județeană, pentru suprafețele plantate cu vie nobilă, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Pentru sectorul zootehnic, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de situația centralizatoare a cantităților de motorină achiziționate/utilizate pentru sectorul zootehnic, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare; copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților; situația privind calculul efectivului rulat / efectivului mediu realizat, întocmită de beneficiar și vizată de medicul împuternicit de liberă practică, după caz, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 10 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare; copie de pe cererea depusă de către apicultori la consiliul local în vederea asigurării acestora de vetre de stupină temporare sau permanente; copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Pentru sectorul îmbunătățiri funciare, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru irigații, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare; copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților; situația centralizatoare a cantităților de apă pentru irigații, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 11 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare; copie a facturilor de apă din care să reiasă volumul de apă consumat de către beneficiar/procesul-verbal de confirmare a volumului de apă livrat pentru irigații, întocmit de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) în baza Legii nr. 133/2017 pentru modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004 și pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare; situația suprafețelor irigate, pe structuri de culturi, aferentă perioadei pentru care se solicită ajutorul de stat; copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare; dovadă cont trezorerie dacă au intervenit modificări ale coordonatelor bancare față de cererea inițială.

Toate documentele depuse în copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitantul sprijinului, însușite prin semnătură și vor purta sintagma „conform cu originalul”.

Publicat în Finantari

Melasa reprezintă un lichid vâscos, negru, care este produs în urma proceselor de rafinare a trestiei și a sfeclei de zahăr. În acest moment, melasa reprezintă o materie primă folosită foarte mult în industria alimentară și în cea a furajelor pentru hrana animalelor.

Conform noilor proiecte ale Uniunii Europene (UE) care, în curând, vor deveni cadre legislative, biocombustibilii pe bază de melasă vor fi din ce în ce mai promovați și utilizați la scară largă. Acest lucru înseamnă că peste puțin timp vom începe să ne îngrijorăm pentru melasa folosită acum în industria alimentară, umană și animală, pentru că scopul ei principal va fi îndreptat către producția de biocombustibili.

În prezent, UE este deja nevoită să importe peste un milion de tone de melasă anual, iar în cazul în care o mare parte din această cantitate va fi redirecționată către producția de biocombustibili, o mulțime de industrii, dar și consumatori finali vor avea de suferit.

Industria alimentară – drojdie

În fabricarea drojdiei, melasa joaca un rol foarte important. În momentul în care importurile ar crește, odată cu ele ar crește și prețurile tuturor produselor care au la bază drojdia. De la pâine și produse de panificație, patiserie și cofetărie și până la bere și vin, dar nu numai, toate s-ar scumpi.
Totodată, în UE lucrează aproximativ 3.100 de persoane în procesul de prelucrare al melasei.

Numărul acestora ar scădea, deci am ajunge la o destabilizare a forței de muncă în Europa.

Dacă rămânem la capitolul industriei alimentare, melasa, în formă pură, se folosește la prepararea unor delicii tradiționale, cumpărate în toată lumea, spre exemplu biscuiții belgieni și cei danezi.
Tot în această industrie, putem vorbi de acidul citric, un antioxidant natural folosit în conservarea gustului și aspectului alimentelor pe care noi le consumăm.

Industria furajelor pentru animale

Melasa este un ingredient care se folosește în mare parte în furajele destinate hrănirii animalelor. Are o mare valoare energetică și stimulează aroma și textura acestora.

Așadar, o mulțime de industrii ar avea de suferit în cazul în care cantitatea de melasă existentă pe piața Uniunii Europene ar fi destinată altui scop decât cel actual. Lesaffre România susține inițiativa www.molassesforfood.eu și propune eliminarea melasei din lista biocombustibililor alimentari.

Publicat în Comunicate
Pagina 1 din 4