Redacția

Redacția

Militari ai Armatei SUA care se deplasau, joi, 20 iunie 2019, în cursul după-amiezii, în condiţii meteo nefavorabile, pe timpul desfăşurării unor activităţi de instruire din cadrul Exerciţiului Multinaţional Saber Guardian 19, în zona Insulei Ialomiţei, au traversat, din eroare, cu tehnica de luptă blindată din dotare o zonă agricolă, rezultând distrugerea unor culturi, a anunțat MApN printr-un comunicat de presă.

Din acest motiv, armata SUA şi-a exprimat, vineri, 21 iunie 2019, regretul faţă de situaţia apărută. Prin intermediul Ministerului Apărării Naţionale (MApN), oficialii americani susţin că proprietarii terenurilor agricole afectate vor beneficia de despăgubiri, acordate „conform procedurilor NATO”.

„Armata Statelor Unite ale Americii îşi exprimă deplinul respect faţă de poporul român şi regretă orice neplăcere cauzată de recentul incident. Despăgubirile rezultate din acest incident vor fi acordate potrivit procedurilor NATO existente pentru astfel de evenimente şi ne vom asigura că cei afectaţi vor fi compensaţi respectând cu exactitate aceste proceduri”, se menționează în documentul de presă.

De asemenea, reprezentanţii Armatei SUA susţin că au o colaborare îndeaproape cu autorităţile militare şi civile din România pentru investigarea acestui incident şi pentru a se asigura ca astfel de evenimente nu se vor mai repeta.

„Vehiculele se aflau în zona pe timpul desfăşurării unor activităţi de instruire din cadrul Exerciţiului Multinaţional Saber Guardian 2019, exerciţiu condus împreună cu Comandamentul Forţelor Întrunite din România. Apreciem modul în care România găzduieşte acest exerciţiu şi mulţumim Forţelor Armate Române pentru cooperare şi sprijin”, se mai precizează în comunicat. „În jurul orei 18:30 s-a desfăşurat la primăria localităţii Stelnica o întâlnire a reprezentanţilor comisiei cu cei ai primăriei Stelnica şi proprietarilor terenului, pentru evaluarea pagubelor, stabilirea valorilor despăgubirilor şi a modului de acordare a acestora, în conformitate cu legislaţia naţională şi acordurile bilaterale în vigoare”, mai precizează comunicatul MapN.

Zona în cauză nu era situată pe traseul de deplasare convenit cu autorităţile locale şi cu agenţii economici care au în proprietate terenuri în zonă.

Potrivit prognozei agrometeorologice emise de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) până la data de 21 iunie 2019, din punct de vedere meteorologic, perioada se va caracteriza printr-un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obişnuit pe întreg teritoriul agricol al ţării, chiar deosebit de ridicat în zonele de câmpie.

Practic, temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsă între 19 şi 30 de grade Celsius, abaterile termice pozitive fiind de 1 - 8 grade, la scara întregii ţări.

Temperatura maximă a aerului se va situa între 25 - 35 de grade, în majoritatea regiunilor agricole, iar cea minimă se va încadra între 12 şi 24 grade Celsius, la nivelul întregului teritoriu.

Sub aspect pluviometric, în același interval, sunt posibile ploi locale sub formă de aversă, dar şi torenţiale, însoţite de descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului, izolat cu aspect de vijelie, în aproape toată ţara. Local, cantităţile de apă pot fi mai însemnate şi vor fi condiţii de producere a grindinei.

Secetă pedologică în Dobrogea, nord-estul Munteniei, sud-vestul Olteniei şi sud-estul Moldovei

„Aprovizionarea cu apă în cultura grâului de toamnă pe profilul de sol 0-100 centimetri se va situa în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în cea mai mare parte a ţării. În Dobrogea, estul și, local, în nordul Munteniei, sud-vestul şi sudul Olteniei, izolat în sud-estul şi estul Moldovei, se vor înregistra deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată, puternică şi izolat extremă). Rezerva de umiditate pe profilul de sol 0-50 centimetri, în cultura de porumb, va prezenta valori satisfăcătoare până la apropiate de optim şi optime, pe aproape întreg teritoriul agricol. Conţinutul de apă din sol se va încadra în limite scăzute (secetă pedologică moderată) şi deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi extremă) în Dobrogea, izolat în nord-estul Munteniei, sud-vestul Olteniei şi sud-estul Moldovei”, mai precizează specialiștii ANM.

Regimul termic al aerului va permite ritmuri normale de desfăşurare a proceselor de maturare la culturile de toamnă, iar la prăşitoare, creşterea şi dezvoltarea vegetativă vor decurge în condiţii bune în cea mai mare parte a regiunilor, în special pe suprafeţele agricole cu o bună aprovizionare cu apă a solului.

În semănăturile de toamnă efectuate în epoca optimă starea de vegetaţie se va menţine bună şi medie, respectiv medie şi slabă în culturile întârziate din punct de vedere fenologic, precum şi pe terenurile cu deficite de apă în sol.

Conform prognozei, cerealierele de toamnă (orz şi grâu) însămânţate în perioada optimă se vor afla în fazele de maturitate în lapte şi ceară (10-100%), pe aproape întreg teritoriul agricol. Culturile înfiinţate după data de 20 octombrie 2018 îşi vor definitiva alungirea paiului (100%), continuându-se, totodată, înspicarea şi înflorirea (10-100%).

În Dobrogea, Muntenia, Moldova, Transilvania şi Crişana, rapiţa îşi va continua în bune condiţii formarea silicvelor (70-100%), creşterea boabelor în silicve (10-100%) şi maturitatea deplină (10-40%).

În ceea ce priveşte cultura de floarea-soarelui, aceasta va parcurge creşterea aparatului foliar (12-29 frunze) şi formarea capitulului (10-50%), în majoritatea regiunilor agricole. În semănăturile efectuate în epoca optimă starea de vegetaţie se va menţine bună şi medie, respectiv medie şi slabă la cele întârziate fenologic.

În funcţie de data înfiinţării culturii, porumbul se va afla predominant în fazele de formare a frunzei a treia (60-100%) şi înfrunzire (6-18 frunze) în cea mai mare parte a zonelor, iar izolat, în extremitatea de sud a ţării, va fi posibilă declanşarea apariţiei paniculului la hibrizii extratimpurii şi timpurii.

Sfecla de zahăr îşi va continua creşterea aparatului vegetativ (12-21 frunze) şi alungirea/îngroşarea axei hipocotile (10-40%), iar cartoful, creşterea lăstarilor laterali (40-100%), tuberizarea (20-100%), precum şi înflorirea (10-90%) la soiurile de vară.

La pomii fructiferi, speciile de sâmburoase timpurii (cireş, vişin) aflate în faza de maturitate tehnologică se va continua recoltarea, iar la piersic, cais şi prun se va semnala creşterea fructelor şi a lăstarilor, precum şi înfrunzirea. La seminţoase (măr, păr, gutui) se vor semnala formarea şi dezvoltarea rodului, creşterea lăstarilor şi înfrunzirea.

În cea mai mare parte a podgoriilor, viţa-de-vie va înregistra înfrunzirea, creşterea lăstarilor şi înflorirea, iar soiurile timpurii de masă, formarea şi creşterea boabelor.

„Condiţiile agrometeorologice vor permite desfăşurarea lucrărilor agricole de sezon (erbicidări, fertilizări, praşile mecanice/manuale, tratamente împotriva bolilor şi dăunătorilor, recoltarea fructelor de sezon, etc.)”, susţin reprezentanţii ANM.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), prin centrele judeţene, a început plata aferentă ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, pentru cantităţile de motorină utilizate în primul trimestru din 2019, suma plătită fiind de peste 129 de milioane de lei, potrivit sursei citate.

„Suma totală plătită este de 129.202.357 de lei pentru un număr de 12.783 de beneficiari şi o cantitate de motorină totală determinată de 68.153.562,725 de litri”, precizează vocile autorizate ale APIA.

Valoarea accizei la motorină, pentru anul 2019, este de 1,8959 lei/litru.

Pentru sectorul vegetal, valoarea ajutorului de stat este de 115,763 milioane de lei, pentru cel zootehnic de 13,436 milioane de lei şi pentru cel de îmbunătăţiri funciare de 2.550 lei.

În vederea dislocării grindinei de mari dimensiuni care ar fi putut afecta podgoriile, precum și alte culturi din județul Vrancea, nu mai puțin de 41 de rachete antigrindină au fost lansate în cursul zilei de luni, 11 iunie 2019, a anunțat directorul Unităţii de Combatere a Grindinei Moldova II, Ion Marin.

De la începutul sezonului operativ, în Vrancea, au fost lansate aproape 250 de rachete antigrindină.

„Anul acesta este un sezon foarte solicitant. Începând din 15 aprilie, de la deschiderea sezonului operativ, şi până în 10 iunie, am avut 13 intervenţii în care s-au lansat rachete antigrindină. În total, am tras 249 de rachete antigrindină. Numărul rachetelor a variat în funcţie de intensitatea norilor purtători de grindină. Cele mai multe rachete au fost trase în 24 mai, când au fost lansate 61 de rachete”, a declarat Ion Marin, citat de corespondenții presei centrale.

Conform spuselor reprezentantului UCG Moldova II, gradul de protecţie a culturilor cu ajutorul rachetelor antigrindină este de circa 75-80%.

„Gradul de combatere şi de protecţie a culturilor cu ajutorul rachetelor antigrindină este de circa 75-80%. Nu există nicăieri în lume grad de protecţie antigrindină 100%. Am avut solicitări din diverse localităţi din judeţ care doresc să aibă sistem antigrindină în zonă. De exemplu, zona de munte nu face obiectul protecţiei căderilor de grindină”, a adăugat Marin.

La nivelul Unităţii de Combatere a Grindinei Moldova II există, la ora actuală, zece puncte de lansare a rachetelor antigrindină operative, opt în Vrancea şi două în Galaţi, iar în acest an, Guvernul a alocat suma de 7,6 milioane de lei pentru construcţia altor 10 puncte de lansare a rachetelor antigrindină.

Circa 1,1 milioane de bovine și ovine au exportat crescătorii români de animale către state terțe, până la data de 1 decembrie 2018, conform datelor centralizate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Potrivit aceleiași surse, Iordania, Libia şi Liban au fost primele trei destinaţii pentru animalele româneşti.

Din totalul celor 1.096.933 de animale exportate în ţări terţe, peste 93% sunt ovine, respectiv 1.023.750 capete, iar 73.183 bovine.

Pe primul loc în topul exporturilor se află Iordania, cu 628.369 capete de bovine şi ovine, ponderea fiind deţinută tot de oi - 620.500 de capete. Libia ocupă poziţia a doua, cu un total 256.381 de capete animale, dintre care 242.462 de ovine şi 13.919 bovine, iar Liban, locul 3, cu 119.723 de capete (114.627 ovine şi 5.096 bovine). În Israel, România a exportat anul trecut 67.795 de capete, din care 42.283 de ovine şi 25.512 de bovine.

Alte ţări terţe în care au mai ajuns anul trecut animalele autohtone au fost: Kosovo - 509 capete bovine, Bosnia Herţegovina - 729 capete bovine, Serbia - 1.927 bovine şi 2.765 ovine, Albania - 813 ovine, Irak -13.032 capete bovine şi Turcia - 4.590 de bovine şi doar 300 de oi.

În 2017, România a exportat în ţări terţe 1.299.337 animale, dintre care 137.924 bovine şi 1.161.413 ovine, iar în 2016, totalul a fost de 1.856.382 de animale (1.731.803 ovine, 121.398 bovine şi 3.181 caprine). În 2015, România a trimis în afara spaţiului comunitar 1.223.764 de animale, cele mai multe fiind, de asemenea, ovinele - 1.155.991 capete, bovinele - 67.690, iar caprine doar 83 de capete. În 2014, datele ANSVSA au cuantificat la export, în ţări terţe, 1.071.374 de capete, din 1.015.186 ovine şi 56.188 bovine.

Reprezentanții Direcției pentru Agricultură (DAJ) Dolj spun că, în acest an, în județul amintit s-au cultivat circa 3.000 de ha cu pepene verde, la nivelul societăţilor comerciale.

Același date ale DAJ Dolj relevă că localităţile cu cea mai mare suprafaţă cultivată sunt Călăraşi - 1.000 ha şi Dăbuleni - 800 ha. Alte localităţi din Dolj unde s-au cultivat, anul acesta, suprafeţe mai mari cu pepene verde sunt în zona nisipoasă a judeţului: Sadova - 350 ha, Dăneţi -150 ha, Bechet -120 ha, Rojişte - 100 ha, Ostroveni - 80 ha, Amărăştii de Jos - 50 ha, Moţăţei - 40 ha. În rest, sunt localităţi cu suprafeţe cultivate sub 50 ha, iar recoltarea va începe la sfârşitul lunii iunie.

În cazul culturii de pepene galben, suprafaţă totală cultivată la nivelul judeţului Dolj este de 642,49 ha. Printre localităţile cu suprafeţe mari de pepene galben se numără Dăbuleni - 200 ha, Sadova - 100 ha, Călăraşi - 100 ha, Ostroveni - 35 ha, Daneţi - 50 ha, Moţăţei - 27 ha, Bechet - 20 ha, iar în alte localităţi suprafeţele cultivate sunt mai mici.

Potrivit anunţurilor postate pe reţelele de socializare de către producătorii din Dăbuleni, recoltarea pepenilor galbeni a început, iar aceştia vor fi comercializaţi din această săptămână în pieţe din Bucureşti.

Un proiect de act normativ depus la Senat prevede posibilitatea ca producătorii agricoli și crescătorii de animale să obțină o marcă a raselor românești, cu denumirea „100% rasă autohtonă”, pentru conservarea diversității raselor crescute în România și pentru promovarea produselor provenite din acestea.

Inițiativa legislativă menționată prevede reglementarea utilizării voluntare a logotipului „100% rasă autohtonă” pentru produsele de origine animală din România.

Denumirea de rasă autohtonă este definită în proiect ca „acea populație de animale a cărei formare ca rasă a avut loc în condițiile geoclimatice specifice țării de origine și a cărei creștere a avut tradiție îndelungată în timp”.

„Prezenta lege stabilește cadrul legal necesar aplicării logotipului «100% rasă autohtonă» pentru susținerea conservării fondului genetic al raselor și menținerea diversității genetice a populațiilor de animale și a altor specii de interes zootehnic care fac parte din Lista raselor autohtone din România, prevăzută în anexa nr.1”, se menționează în textul proiectului.

Demersul legislativ are în vedere „îmbunătățirea producției și a comercializării produselor provenite de la animale care aparțin raselor autohtone din speciile de interes zootehnic”. De asemenea, potrivit proiectului legislativ, „aprovizionarea durabilă cu alimente, în contextul unor condiții climatice și de mediu în continuă schimbare, precum și creșterea continuă a nevoilor consumatorilor, productivitatea, adaptabilitatea și capacitatea de rezistență a ecosistemelor agricole, depinde de existența unui patrimoniu zootehnic cu o zestre genetică consistentă”.

Conform textului de lege, „rasele de animale autohtone, parte integrantă a patrimoniului genetic național, fac obiectul unei protecții speciale din partea statului, sunt exploatate în sistem extensiv, cu consecințe benefice pentru sustenabilitatea și durabilitatea zonelor rurale, asigurându-se astfel realizarea obiectivelor din strategia UE 2020”.

În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, Guvernul, la propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ar trebui să aprobe normele metodologice de aplicare a actului normativ.

Proiectul legislativ are ca inițiatori 19 deputați și senatori PSD, ALDE și PMP.

Proiectul nu se află în procedură de urgență. Camera Deputaților este forul legislativ decizional în acest caz.

Conform informațiilor transmise joi, 6 iunie 2019, de purtătorul de cuvânt al Direcţiei Sanitar Veterinare (DSVSA) Brăila, Dragoş Frigioiu, a doua cea mai mare fermă de porci din Europa și cea mai mare crescătorie din România, afectată în august 2018 de virusul pestei porcine africane (PPA), a ieşit din carantina impusă în astfel de cazuri şi şi-a reluat activitatea.

„Crescătoria care aparţine SC TEBU Consult Brăila a ieşit de sub carantină. Aici au fost introduşi purcei santinelă, care au fost testaţi, iar rezultatele au fost negative, motiv pentru care restricţiile instituite în momentul confirmării pestei porcine africane au fost ridicate. S-a început repopularea, au început să-şi aducă material de reproducţie, femele, vieri. Oricum, efective destul de mici şi va dura până vor ajunge iar la întreaga capacitate”, a precizat oficialul DSVSA Brăila.

Potrivit aceleiași surse, în cea de-a doua cea mai mare fermă din Brăila în care a pătruns virusul pestei porcine, respectiv SC „Romsoci” SRL Tichileşti, unde se aflau 35.000 de porci, nu s-a solicitat introducerea de purceii santinelă.

„Niciun alt operator din exploataţii comerciale de porci nu şi-a exprimat intenţia pentru repopulare, respectiv să-şi introducă purcei santinelă, pentru a fi ridicate restricţiile. Operatorul economic, dacă intenţionează repopularea, ne notifică, stabilim câţi purcei santinelă introducem, în funcţie de numărul de adăposturi din ferma respectivă. Ulterior, se testează şi se pot ridica restricţiile", a adăugat purtătorul de cuvânt al DSVSA Brăila.

În acest județ au fost plătite cele mai mari despăgubiri pentru pesta porcină africană (PPA), dintr-o sumă totală de 251,802 milioane de lei plătită la nivel naţional, cele mai mari despăgubiri fiind acordate Brăilei, respectiv 172,174 milioane de lei, pentru 3.218 de exploataţii, dintr-un total de 3.228 de exploataţii.

În judeţul Brăila au fost eutanasiaţi peste 200.000 de porci şi au fost stinse, în total, 129 de focare de pestă porcină, dintre care şapte în exploataţii comerciale, în prezent mai fiind active patru focare.

sursa informației: Agerpres

Ca urmare a persistenței condițiilor meteo nefavorabile pe plan mondial, fapt care a dus la majorarea semnificativă a prețurilor la mălai și brânză, indicele global al prețurilor produselor alimentare (Food Price Index) a crescut și el, în luna mai 2019, pentru a cincea lună consecutiv, a anunțat joi, 6 iunie 2019, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), transmite Reuters, citată de Agerpres.

Luna trecută, indicele în cauză s-a situat la un nivel de 172,4 puncte, în creştere faţă de 170,3 puncte înregistrate în luna aprilie a.c. Vorbim, practic, de cel mai ridicat nivel al Food Price Index raportat la iunie 2018, însă acest parametru rămâne cu 2,3 la sută sub nivelul înregistrat în aprilie 2018.

Reprezentanții instituției de resort a ONU au menționat că preţul lactatelor s-a majorat, în luna aprilie a acestui an, cu 5,2% faţă de martie 2019, ca urmare a majorării cererii pentru brânză. Este a cincea lună de creştere a preţului lactatelor. Preţul cerealelor a urcat cu 1,4%, după ce fermierii din SUA s-au confruntat cu dificultăţi din cauza inundaţiilor.

În contrapartidă, a scăzut cu 3,2% preţul zahărului şi cu 1,1% preţul legumelor.

În cea de-a doua sa previziune cu privire la producția mondială de cereale, pentru acest an, FAO estimează că producţia mondială ar urma să atingă un nivel de 2.685 de miliarde de tone, în scădere faţă de prognoza precedentă, de 2.722 miliarde de tone, însă în creştere cu 1,2% faţă de nivelul din 2018.

„Această creştere anuală a producţiei globale de cereale reflectă majorarea producţiei de grâu şi orz, în timp ce producţia mondială de orez va rămâne, probabil, aproape de nivelul record de anul trecut. În schimb, va scădea producţia mondială de porumb, ne aşteptăm la un declin anual de 10% în SUA, din cauza condiţiilor meteo nefavorabile”, a previzionat joi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

Anul trecut, țara noastră a obținut o producție de floarea-soarelui de 3,062 de milioane tone, mai mare decât cea din 2017 cu 149.947 tone, a anunțat Institutul Național de Statistică (INS).

Ponderea cea mai mare în totalul obținut a fost contabilizată de județul Constanţa (9,7%), apoi de Brăila (8,2%), respectiv de Teleorman (7,5%).

Specialiștii INS au mai precizat că randamentul mediu la hectar s-a majorat în 2018 cu 124 kg/ha, până la un total de 3.041 kg/ha.

Concret, în anul agricol anterior, fermierii constănțeni au obținut 296.518 tone de floarea-soarelui (un plus de 37.908 tone); la un randament mediu la hectar de 3.715 kg, agricultori brăilenii au contabilizat 252.635 tone (în scădere de la an la an cu 24.359 tone) și o productivitate medie de 2.953 kg/ha, iar cei din Teleorman 228.300 tone (plus 53.841) la un randament mediu de 3.591 kg/ha.

Judeţele care au obţinut producţii medii mai mari la floarea-soarelui au fost Vaslui (+28,8%), Călăraşi (+23,2%), Constanţa (+22,2%), Mehedinţi (+21,6%) şi Teleorman (+18,1%), în timp ce scăderile cele mai semnificative au fost înregistrate în Ilfov (-28,8%), Dâmboviţa (-28,9%), Bistriţa-Năsăud (-29,9%), Bihor (-32%) şi Prahova (-32,8%).

Suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui a crescut, anul trecut, în România, cu 0,9%, iar producţia cu 5,1%.

Potrivit datelor INS, 90,8% din suprafaţa totală cultivată cu floarea-soarelui, în Uniunea Europeană, a fost înregistrată în 2018 în cinci state membre, respectiv România, Bulgaria, Spania, Ungaria şi Franţa.

Anul trecut, România s-a situat pe primul loc în UE la suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui (circa o pătrime din suprafaţa totală cultivată cu floarea soarelui).

Totodată, aceste cinci ţări au realizat, în 2019, 90,5% din producţia totală de floarea soarelui din UE.

România a ocupat primul loc în ierarhia statelor membre, urmată de Bulgaria, Ungaria, Franţa şi Spania.

Pagina 1 din 30