În condițiile în care piața autohtonă este inundată de mere din Polonia și din Ungaria, dar și ale prețului extrem de scăzut (un leu plus TVA), doar 15-20 la sută din totalul de peste 60.000 de tone de marfă au fost valorificate de fermierii mureșeni.

„Dacă în 2016-2017 am fost afectaţi de îngheţ în perioada înfloririi, a fost afectată producţia cu peste 60%, în 2018 am obţinut producţii foarte bune, singurul necaz este că la ora actuală se vinde foarte greu producţia de mere. Depozitul de mere de la Reghin e aproape umplut la capacitate fiindcă merele se vând foarte greu. La depozit la Reghin preţul de depozit e un leu plus TVA. Din discuţiile purtate cu fermierii, caută soluţii şi ei. Sunt blocaţi fiindcă aproape nu au fonduri pentru tăieri şi urmează stropirile”, a precizat şeful Direcţiei Agricole Judeţene Mureş, Ioan Rus.

Conform statisticilor vehiculate de oficialul DAJ, în judeţul Mureş mai există 2.000 de hectare de livezi de măr care au dat în toamnă o recoltă de peste 30 de tone pe hectar, cu aproape 40% mai mult decât în 2017.

Micii producători de mere mărturisesc că ei sunt cei mai afectaţi, din cauză că nu au putut valorifica pe piaţă nici măcar 20% din producţie, dar că nici nu îşi permit individual construirea de depozite cu atmosferă controlată în care să îşi depoziteze marfa, întrucât în zonă nu există deschidere pentru înfiinţarea de asociaţii de producători.

Aceștia susțin că marele impediment este generat de lipsa unei reţele de desfacere, dar şi de preţul scăzut de pe piaţă, situat între 1 leu şi 1,20 lei/kilogram, care nu acoperă nici măcar cheltuielile de producţie.

Una dintre problemele care au dus la eşecul mărului de Batoş şi de Reghin în faţa concurenţei poloneze şi ungureşti este legată de aspectul mărului furnizat de micii producători, care, deşi are calităţi nutritive şi gustative de excepţie, pierde teren în faţa aspectului estetic.

„Lumea caută mere frumoase în defavoarea merelor gustoase şi sănătoase. Noi nu folosim atâtea pesticide, pentru că nu ne permitem”, a arătat producătorul Grigore Ardelean, citat de Agerpres.

Producătorul a adăugat că în cazul în care nu va reuşi să îşi valorifice producţia în această primăvară, acesta va comercializa merele producătorilor de suc şi de ţuică, însă ia în calcul şi renunţarea la suprafaţa de livadă pe care o deţine.

În 2018, România a importat aproape 100.000 de tone de mere, în mare parte din Polonia.

În schimb, am reușit să exportăm doar 9.000 de tone de mere românești, adică de 10 ori mai puțin.

Publicat în Horticultura
Marți, 20 Noiembrie 2018 21:59

Cerealele ungurești, blocate la Dunăre

Pe fondul sistării transportului fluvial, generată de nivelul redus al apelor Dunării, cerealele recoltate de producătorii agricoli maghiari staționează încă în silozuri.

În mod obișnuit, o bună parte din cantitatea de cereale a vecinilor unguri este exportată pe Dunăre, însă seceta înregistrată în acest an a dus la scăderea nivelului apelor Dunării, astfel că traficul fluvial a fost paralizat. Chiar dacă cererea de cereale este una demnă de luat în seamă, fermieri nu au altceva de făcut decât să aştepte să încheie contracte cu livrare la o dată ulterioară.

Potrivit informațiilor publicate marţi, 20 noiembrie 2018, de cotidianul ungar Magyar Idok, transmise de MTI și citate de Agerpres, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale din Ungaria, Tamás Petoházi, afirmă că începând din vară aproape nicio livrare de cereale nu a fost făcută pe Dunăre. În plus, situaţia este agravată de lipsa spaţiilor de depozitare, în condiţiile în care toate silozurile din apropierea Dunării au fost închiriate, iar o mare parte din recoltă este în continuare în mâinile fermierilor.

„Traderii nu au mai cumpărat cereale de o perioadă lungă, chiar dacă producătorii au în stocuri cereale pe care le pot oferi la vânzare”, mărturiseștePetoházi. Acesta a mai precizat că transportul fluvial poate fi înlocuit de cel feroviar sau rutier, însă experienţa arată că transportul rutier este mai scump cu 15-20%.

Prognozele nu sunt foarte favorabile. Chiar dacă unele precipitaţii sunt aşteptate în zilele următoare, acestea nu vor schimba substanţial nivelul apelor Dunării. Va mai dura câteva luni până când râul va redeveni navigabil, astfel încât comerţul cu cereale şi stocurile vor reveni la un nivel echilibrat abia la primăvară.

Dunărea este o rută majoră pentru exportul de cereale dinspre Europa de Est spre Europa Occidentală.

Publicat în Piata agricola

Pe la jumătatea lui iunie, am fost în Ungaria. Am vizitat, timp de două zile, un laborator pentru determinarea calității laptelui și a furajelor, o fermă în care 800 de vaci sunt mulse de patru ori pe zi și din care întreaga cantitate de lapte obținută zilnic pleacă spre România, respectiv 30.000 de litri. Vizita a mai cuprins un centru de testare a taurilor, undeva în apropiere de Budapesta, unde se află și un tânăr taur, în vârstă de opt luni, PanifMont, provenit dintr-o fermă românească din județul Iași – Panifcom. Ghizi, dar și gazde ne-au fost reprezentanții Asociației Holstein Ungaria.

Cum vedeți, vizita în țara vecină a fost una de documentare, invitați fiind de Asociația HolsteinRo, în cadrul unui proiect numit HolsteinRo Progressive Tour și desfășurat sub sloganul „Vezi pentru a te convinge”. Am văzut și sunt convinsă (nu că n-aș fi fost până acum) că are și România oameni harnici și ferme comerciale de succes. În invitația asociației crescătorilor români de vaci se menționa: „Ne dorim ca atenția fiecăruia dintre dumneavoastră să fie îndreptată către capacitatea fermierilor HolsteinRo de a produce animale de reproducție cu valoare autentificată prin evaluări genomice realizate în laboratoare din Scoția și SUA, dar și cu un status sanitar-veterinar în perfect acord cu legislația europeană în domeniu”. Nu pot decât să-i felicit pe cei de la Panifcom Iași pentru această realizare, tăurașul PanifMont, ajuns în centrul de tauri din Ungaria, cât și pe cei de la HolsteinRo. Am fost mândră acolo, la acel moment de prezentare a exemplarului made in România. Am simțit și un pic de invidie, sau poate mai multă, pe vecinii noștri. Mi-am amintit alte vizite prin fermele de taurine, prin cele vegetale, prin podgoriile Ungariei. Remarc evoluție la vecinii noștri. Parcă, în 2018, fermierii unguri sunt și mai uniți, mai coagulați, comparativ cu acum 10-15 ani.

Un exemplu, laboratorul pentru analiza laptelui și a furajelor aparține aproape în totalitate crescătorilor de vaci din rasa Holstein. „Aproape”, pentru că statul nu le-a predat fermierilor dintr-odată acest serviciu și întreaga logistică, oamenii, ci treptat. Pe măsură ce crescătorii se capitalizează, statul se mai retrage câte un pic, până la privatizarea totală.

Cam așa s-a întâmplat în toate sectoarele agriculturii din Ungaria, după căderea comunismului. Nimic nu s-a distrus, CAP-urile s-au privatizat cu ajutorul statului, păstrându-se structura, baza, oamenii, și devenind în câțiva ani adevărate ferme comerciale. Pământurile nu s-au fărâmițat. E drept, ungurii n-au avut parte de pomeni, statul vecin n-a dat sacul cu îngrășăminte.

De asemenea, dincolo vezi unire și mai puține orgolii, poate chiar deloc.

Recunosc, sunt invidioasă pe ei când mă uit la ai noștri. Ei sunt mici și puțini, au sub șase milioane de hectare de teren agricol și o populație spre zece milioane. Dar sunt puternici.

Am revenit în țară și, cu un gust amar, mă uit la „100 de ani de România”, la toate lucrurile, campaniile, conferințele legate de Centenarul Marii Uniri.

În 1918, se ajunsese să se importe cereale şi alte produse alimentare pentru acoperirea consumului intern. În 2018, exportăm materie primă și cumpărăm, scump, produsul finit.

La 1918, agricultura noastră era în criză, din cauza Primului Război Mondial. După reforma agrară din 1921, în România ponderea cea mai mare o aveau exploatațiile agricole sub 5 ha. „Repartizarea proprietăţilor agricole era următoarea: ţărani săraci (sub 5 ha) 74,9% din totalul exploataţiilor agricole; ţărani mijlocaşi (5-20 ha) 22,6%; ţărani înstăriţi (20-50 ha) 1,7%; proprietăţi moşiereşti (50-200 ha) 0,6%; proprietăţi moşiereşti mari (peste 200 ha) 0,2%.” (Maria Mureşan, Istoria economiei, Ed. Economică, 1998).

În urma reformei, agricultura românească s-a împărțit în două, una reprezentată de mica proprietate ţărănească, fără putere de dezvoltare, iar cealaltă, de exploataţiile mijlocii şi mari, capabile de dezvoltare, dar lipsite de forţele necesare.

La o sută de ani distanță, suntem, de fapt, tot pe la 1918, dacă privim statistica: exploataţiile agricole sub un hectar reprezintă în jur de 53% din numărul total, cele între 1 şi 5 ha – aproximativ 39% din total exploatații, iar o pondere de 0,5% o au exploatațiile agricole de peste 50 ha.

La vecini, peste tot, se vede evoluția, la noi – involuția.

Pe moșii și strămoșii noștri, războaiele i-au ținut pe loc ori i-au tras înapoi. România a avut o revoluție în 1989 care ar fi trebuit să ducă la dezvoltare, nicidecum să ne întoarcă în 1918.

Acum, în anul Centenarului, poate că ar fi oportun să privim înapoi, să ne uităm bine la prezent și să mișcăm lucrurile pentru un viitor.

Vorbim de unire, de reforme, de strategii. Să le facem! Să construim reforme pornind de la cei cărora li se adresează ele, de la agricultori, în cazul reformei agrare.

Producătorii sunt cei care, uniți, au puterea de a dărui încă o sută de ani pământului românesc.

Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția 1-14 iulie 2018

Publicat în Editorial

Investigațiile de laborator au infirmat prezenţa bacteriei Listeria monocytogenes în diferite loturi de produse congelate comercializate pe piaţa din România, a anunțat luni, 23 iulie 2018, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

„Pentru o altă serie de probe prelevate din diferite loturi de produse congelate (care au făcut obiectul retragerii preventive în Uniunea Europeană) analizele de laborator au infirmat prezenţa Listeriei monocytogenes în următoarele tipuri de produse congelate: amestec mexican de legume, fasole verde păstăi tăiată, spanac frunze tăiat, amestec mexican Gradena şi căpşuni congelate rapid Felco”, menționează voci autorizate dim cadrul instituţiei.

Notificările actualizate, primite prin Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje, nu includ buletine de analiză care să indice prezenţa Listeria monocytogenes în produsele congelate de pe piaţa românească, iar probele prelevate din alte produse congelate sunt în curs de analizare în laborator.

La jumătatea acestei luni, ANSVSA a fost notificată oficial cu privire la includerea României pe lista de distribuţie a produselor congelate aparţinând companiei „Greenyard” din Ungaria, pentru care s-a iniţiat deja retragerea preventivă în toate statele membre.

Anterior, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a anunţat că porumbul congelat şi posibil şi alte legume congelate sunt sursa probabilă a contaminării cu bacteria Listeria Monocytogenes care afectează Austria, Danemarca, Finlanda, Suedia şi Marea Britanie.

Până în data de 8 iunie 2018 au fost raportate 47 de cazuri, inclusiv nouă decese, informează EFSA.

Aceleaşi tulpini de Listeria Monocytogenes au fost detectate în legumele congelate produse de aceeaşi companie din Ungaria în 2016, 2017 şi 2018, ceea ce sugerează că tulpinile au persistat în fabrica de procesare în pofida procedurilor de curăţare şi dezinfecţie efectuate.

Informaţiile disponibile confirmă contaminarea de la fabrica din Ungaria. Cu toate acestea, sunt necesare investigaţii amănunţite pentru a identifica punctele exacte ale contaminării la fabrica din Ungaria, precizează Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară.

La data de 29 iunie 2018, Oficiul pentru Siguranţa Alimentară din Ungaria a interzis comercializarea tuturor legumelor congelate şi a produselor congelate mixte produse de fabrica afectată în perioada august 2016 - iunie 2018, solicitând retragerea lor imediată şi aducerea produselor în fabrică, pentru a se reduce riscul infectării.

Chiar și așa este posibil să apară noi cazuri din cauza perioadei lungi de incubaţie a liseriozei (de până la 70 de zile). În vederea diminuării riscului infecţiei, consumatorii trebuie să gătească complet legumele congelate, chiar dacă acestea sunt consumate în mod obişnuit fără a fi gătite (de exemplu în salate sau smoothies). Aceste sfaturi se aplică în special consumatorilor cu cel mai ridicat risc de a contracta listerioza, cum ar fi vârstnicii, femeile însărcinate, nou-născuţii şi adulţii care au un sistem imunitar slăbit, avertizează Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară.

Publicat în Ultimele noutati

Țara noastră nu figurează pe lista de distribuţie a porumbului congelat contaminat cu Listeria Monocytogenes, produs în Ungaria, a anunţat, joi, 5 iulie 2018, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

Instituţia a primit aceste informaţii prin Punctul Naţional de Contact al Sistemului Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje din România (PNC SFAAF RO).

Reprezentanţii ANSVSA afirmă că situaţia este monitorizată permanent.

Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a anunţat într-un comunicat de presă că porumbul congelat şi, posibil, alte legume congelate sunt sursa probabilă a contaminării cu bacteria Listeria Monocytogenes, care afectează Austria, Danemarca, Finlanda, Suedia şi Marea Britanie.

Experţii vor folosi secvenţierea completă a genomului pentru a identifica sursa alimentară, care iniţial s-a crezut că este limitată la porumbul congelat.

Până în data de 8 iunie 2018, au fost raportate 47 de cazuri, inclusiv nouă decese, informează EFSA.

Aceleaşi tulpini de Listeria Monocytogenes au fost detectate în legumele congelate produse de aceeaşi companie din Ungaria în 2016, 2017 şi 2018, ceea ce sugerează că tulpinile au persistat în fabrica de procesare, în pofida procedurilor de curăţare şi dezinfecţie efectuate.

Informaţiile disponibile confirmă contaminarea de la fabrica din Ungaria. Totuşi, sunt necesare investigaţii amănunţite pentru a identifica punctele exacte ale contaminării la fabrica din Ungaria, precizează Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară.

În 29 iunie 2018, Oficiul pentru siguranţa alimentară din Ungaria a interzis comercializarea tuturor legumelor congelate şi a produselor congelate mixte produse de fabrica afectată în perioada august 2016 - iunie 2018, solicitând retragerea lor imediată şi aducerea produselor în fabrică, pentru a se reduce riscul infectării.

Totuşi, este posibil să apară noi cazuri din cauza perioadei lungi de incubaţie a liseriozei (de până la 70 de zile). Pentru reducerea riscului infecţiei, consumatorii trebuie să gătească complet legumele congelate, chiar dacă acestea sunt consumate în mod obişnuit fără a fi gătite (de exemplu, în salate sau smoothies). Aceste sfaturi se aplică în special consumatorilor cu cel mai ridicat risc de a contracta listerioza, cum ar fi vârstnicii, femeile însărcinate, nou-născuţii şi adulţii care au un sistem imunitar slăbit, avertizează Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară.

Publicat în International

Potrivit unor analiști de piață, recoltatul porumbului în țările din Uniunea Europeană (UE28) - proces aflat încă în plină desfășurare - ar putea veni la momentul definitivării la pachet cu randamente vizibil contrastante, de vreme ce anumite state înregistrează deja pierderi ca urmare a valurilor de căldură și a secetei, în timp ce altele au beneficiat de căderi de beneficiile precipitațiilor și irigații, implicit de productivități mari.

Perspectivele mixte care se prefigurează la orizont i-au determinat pe cei de la Comisia Europeană (CE) să emită un document de poziție prin intermediul căruia să previzioneze o producție de porumb pentru blocul UE28 de circa 59 de milioane de tone, cu aproximativ un milion de tone sub nivelul înregistrat în 2016 și cu puțin sub media cincinală.

Această situație ar putea menține nivelul nevoilor de import ale blocului comunitar la un nivel mare, cu previziunile CE de achiziție de porumb din țări terțe apropiindu-se de noi recorduri (circa 15 milioane tone în sezonul 2017-2018), cu toate că acest tip de comerț ar urma să depindă de disponibilul de peste ocean și de procentul de conversie a materiei-prime în furaje.

Spre exemplu, ploile de vară au susținut și ele majorarea potențialului de producție în Franța, cel mai important producător de porumb al blocului comunitar european.

„Randamentele la porumb ar trebui să se situeze la un nivel decent pe teritoriul țării”, a precizat pentru Reuters Paul Gaffet, de la agenția de consultanță ODA Groupe. „Franța a avut parte de precipitații la momentul oportun, iar căldura și-a exprimat și ea ea potențialul pozitiv pentru recoltă”.

În atare condiții, este așteptată o pantă ascendentă a sinusoidei aferente potențialului de producție la porumb din Hexagon față de totalul obținut în anul agricol anterior (circa 12 milioane de tone), în ciuda diminuării suprafețelor semănate.

La rândul lor, traderii au preciat că estimările din piață converg către un punct comun de peste 14 milioane tone de materie-primă pusă pe seama fermierilor francezi, total susținut de randamente apropiate de recorduri de circa 10 tone metrice de porumb boabe la hectar.

ODA previzionează pentru Franța o recoltă de 13,5 milioane de tone de porumb, însă cu potențial de creștere, a adăugat analistul citat de Reuters, menționând că estimările oficiale care gravitau în jurul totalului de 13 milioane de tone ar urma să fie revizuite în curând.

Progresul recoltatului se situează la un nivel relativ lent ca urmare a ploilor recente. La nivelul datei de 2 octombrie 2017, 15 la sută din suprafața însămânțată era deja în silozuri.

România – cel de-al doilea cel mai mare producător de porumb al Europei – ar putea obține și ea randamente decente la hectar, chiar dacă un final de an agricol secetos ar putea ține recolta sub nivelul înregistrat anul trecut, una de 9,5 milioane tone contabilizată pentru 2016.

„Nivelul apei din sol a fost unul adecvat înainte și de-a lungul polenizării. Ultima perioadă s-a dovedit însă a fi secetoasă, astfel că recolta de porumb ar urma să fie afectată cu siguranță”, a precizat pentru agenția de presă străină un trader care nu a dorit ca identitatea să-i fie făcută publică.

Nu la fel de pesimistă este însă viziunea unuia dintre vicepreședinții LAPAR, Nicolae Sitaru. În viziunea sa, „producția anului 2017 în România va fi una rezonabilă, undeva la 11-12 milioane tone”, precizând însă că prețurile sunt deja „modeste”.

„La mine în fermă estimez o producție de 12 tone și peste, în condițiile în care, anul trecut, am obținut opt tone la hectar, având în vedere că recoltăm terenurile cele mai «subțiri», terenurile semănate prima dată și care sunt terenuri mai calde, mai nisipoase. Sperăm ca producția să depășească 12 tone și să fie cel mai bun an”, a afirmat Sitaru pentru Revista Fermierului.

La noi în țară, însămânțările cu porumb au fost similare cu cele din sezonul anterior, și anume de circa 2,5 milioane hectare, însă acestea ar putea fi diminuate în acest an, potrivit unui analist român, ca urmare a extraproducției din acest sezon.

„Cred că porumbul va pierde din suprafețele semănate pe fondul extraproducției”, a precizat Bogdan Iliescu pentru Revista Fermierului, fiind confirmată astfel o altă curbă a sinusoidei.

La rândul său, Ungaria a avut parte de condiții agrometeo mai neplăcute (în acest caz, de valuri de căldură și de secetă), cu așteptări în scădere privind recolta de porumb față de cea de anul trecut, una de aproximativ 8 milioane de tone.

Fermierii au recoltat 21 la sută din cele un milion de hectare însămânțate, la data de 3 octombrie 2017, cu o medie a randamentului situată în prezent la nivelul a 6,37 tone la hectar, a precizat ministrul maghiar al Agriculturii.

Țara vecină a obținut anul trecut o medie-record a productivității la hectar de 8,6 tone la hectar.

Sudul Europei s-a confruntat în acest an cu un nivel extrem al căldurii și nu prea a avut parte de precipitații, chiar dacă mult răspânditele sisteme de irigații la porumb au mai limitat dezastrul în Italia și Spania.

„Am avut parte de situații-limită la cultura porumbului, în special în zona inferioară a văii râului Po, acolo unde a fost dificil de irigat”, a menționat Cesare Soldi, președintele Asociației Producătorilor italieni de Porumb.

Alte regiuni din Italia nu au fost la fel afectate, a mai adăugat el.

Ministerul italian de resort se așteaptă la o recoltă de aproximativ 6,4 milioane de tone, în timp ce alții analiști plasează potențialul de producție la porumb la un nivel de sub 6 milioane de tone, o altă pantă a sinusoidei (în scădere) față de nivelul înregistrat în 2016, unul de aproape 7 milioane tone.

Publicat în Piata agricola

Potrivit analiștilor din piață, în ultima perioadă, în portul Constanța, prețurile CPT (vânzătorul plătește transportul până la destinație) raportate de traderi sunt mai mici, chiar dacă recoltatul a debutat cu circa 10 zile mai devreme, pe fondul unei coaceri forţate de temperaturile ridicate, cu influenţe asupra bobului, implicit asupra randamentelor.

Cele mai recente informații din piață relevă că prețul florii-soarelui, la data de 17 august a.c., sărea cu puțin peste 1375 lei tona (CerealeColectDistribution, preț CPT Constanța), în condițiile în care cu 15 zile în urmă era de aproape 1383 lei tona (United Graind, preț CPT Constanța), confirmându-se astfel schimbările mai dese ale costului de achiziție.

Prețuri mici sunt și în Ungaria, spun cei de la AgroGo, chiar dacă fluctuațiile nu sunt așa de mari. Datele Bursei din Budapesta indică faptul că prețurile au scăzut simțitor pe măsură ce se apropie perioada de recoltare, însă în ultima perioadă diferențele de preț au fost destul de mici (la fel și volumele tranzacționate).

Semne privind o producție de floarea-soarelui mai mică ar fi deja, conform spuselor ministrului Agriculturii, Petre Daea, fapt care ar trebui să ducă la o majoare a costurilor de achiziție a materiei prime. Potrivit afirmațiilor lui, citate de Agerpres, recoltarea florii-soarelui a debutat cu aproximativ 10 zile mai devreme ca urmare a temperaturilor ridicate. Acestea ar fi produs o coacere forţată a seminţelor, potrivit spuselor lui Daea, lucrările fiind în plină desfăşurare în judeţele din sudul şi sud-estul ţării.

„Recoltatul la floarea soarelui a început în plin peste tot în sudul ţării (...). Lucrările au început mai devreme la floarea-soarelui cu aproximativ 10 zile şi se vor derula şi în septembrie. Într-un fel, este bine că a început recoltatul mai devreme, pentru că se eliberează terenul pentru însămânţările de toamnă, dar dăunează un pic producţiei, fiind o coacere forţată din cauza temperaturilor ridicate, cu influenţe asupra bobului. Agricultorii accelerează recoltatul pentru că este o perioadă atipică; deşi frunzişul este verde, sămânţa a ajuns la maturare. Deocamdată, este prematur să spunem cum va fi producţia în acest an”, a menționat pentru agenția de presă Petre Daea.

Au fost recoltate aproape 12.000 de hectare cultivate cu floarea-soarelui în judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Constanţa, Prahova şi Argeş, a anunțat oficialul de stat, iar cele mai mari suprafeţe recoltate se regăsesc în judeţele Teleorman şi Dolj, fiecare cu peste 3.000 de hectare.

Anul trecut, țara noastră a ocupat primul loc în Uniunea Europeană (UE) atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţia de seminţe de floarea-soarelui, cu cele 1,95 de milioane de tone de pe 1,01 milioane hectare. Și în 2017, suprafaţa programată pentru însămânţări a fost de peste un milion de hectare la floarea-soarelui.

Prognoza agrometeorologică publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) pentru perioada 19 - 25 august arată că, în funcţie de data semănatului, floarea-soarelui va parcurge maturitatea în ceară şi deplină (10-100%), izolat fiind posibilă declanşarea lucrărilor de recoltare.

Publicat în Știri interne

Cei care decid la Bruxelles au reintrodus tariful la importurile de porumb pentru prima dată în ultimii trei ani, în condițiile unor estimări deloc pozitive cu privire la prețuri (aflate în scădere), ca urmare a consolidării stocurilor de produs la nivel global, dar și a randamentelor scăzute, înregistrate în principalele țări producătoare ale Uniunii Europene (UE), printre care și România.

Începând cu prima decadă a lunii august 2017, blocul UE28 va aplica o taxă de 5,16 euro pe tona de porumb importat (sau 6,10 dolari SUA), același tarif fiind aplicat și în cazul orzului și sorgului, au precizat nu cu mult timp în urmă voci din interiorul Comisiei Europene (CE), citate de presa internațională.

Și asta în condițiile în care UE a aplicat un sistem de tarif zero la porumb începând cu luna noiembrie a anului 2014.

„Mișcarea survine ca răspuns la situația de pe piața mondială a porumbului, una care se va confrunta cu un record al producției în sezonul 2016-2017 și care va genera stocuri considerabile și prețuri mici”, au precizat oficialități europene în urmă cu mai bine de o săptămână.

Potrivit statisticilor, UE este un mare producător de porumb, însă se bazează pe importuri pentru a acoperi cererea. Astfel, Ucraina a fost cel mai mare furnizor de porumb al Europei în ultimii ani. Blocul comunitar a mai importat însă porumb atât din alte țări est-europene, cât și din America de Nord și din America de Sud.

Decizia de reintroducere a tarifului – publicată în jurnalul oficial al UE – a fost generată de un declin al prețurilor de import al porumbului sub nivelul unanim acceptat de europeni.

Legislația în vigoare la nivel comunitar impune introducerea unui tarif atunci când prețurile la import – bazate pe prețurile de export SUA, plus transportul – scad sub nivelul de 157 euro tona metrică pentru cel puțin 10 zile la rând. Tariful acoperă diferența dintre prețul de import și nivelul minim înregistrat în UE și poate fi ajustat în condițiile în care prețurile fluctuează.

Luna trecută, Comisia Europeană a redus drastic previziunea privind producția de porumb a blocului comunitar și a estimat importuri-record de mai bine de 15 milioane tone.

Tariful la importurile de porumb din țări terțe nu va afecta însă contingentele anuale libere de taxe, permițând astfel accesul pe piața UE pentru 450.000 de tone de porumb ucrainean și aproape 280.000 de materie-primă exportată din alte state terțe.

Vești nu tocmai bune pentru producția din România și pentru cele din vecini

Anul trecut, țara noastră ocupa prima poziție la suprafața cultivată cu porumb și locul doi la producția realizată, după Franța.

Nu mai devreme de 2016, suprafața cultivată s-a diminuat cu 107.000 hectare, până la un total de 2,49 milioane, iar producția a crescut cu 1,03 milioane tone, la 10 milioane.

Nici situația din acest an nu este una mai fericită. Estimările cu privire la producția de porumb din mai multe țări UE sunt negativiste în această lună, inclusiv în cazul României. Potrivit USDA, județele din vestul țării noastre s-au luptat cu seceta, în timp ce acelea din sud au mai beneficiat de căderi de precipitații. În plus, mai afirmă cei de la USDA, pe lângă România, și francezii s-au confruntat cu reduceri ale suprafețelor însămânțate cu porumb, la fel și Polonia, Germania, Austria și Ungaria. Nici în Serbia situația nu este mai bună, țară în care datele satelitare indică o diminuare a producției cu 0,4 milioane tone.

Conform estimărilor USDA din luna august 2017, producția de porumb a UE ar putea atinge un total de 60 de milioane de tone metrice, în scădere cu 1,6 milioane tone sau 3% față de luna anterioară și cu 1,1 milioane tone și 2 la sută față de anul trecut.

Randamentul estimat de USDA pentru producția de porumb a UE este în medie de 6,99 tone la hectar, în scădere cu un procent față de luna anterioară și 2% de la an la an, însă cu 3 la sută mai mare față de media cincinală.

Publicat în Piata agricola

În replică față de cele spuse de președintele Romalimenta și șeful Angst, Sorin Minea, mai exact că țara noastră ar fi considerată „o piață de mâna a doua”, totul în contextul scandalului privind „standardele duble” folosite de producătorii de alimente, bosul Pro Agro, Emil Dumitru, a precizat că nu vrea să fie caustic în contraargumentele sale la afirmațiile lui Minea și speră că procesatorul achiziționează carne de porc de proveniență autohtonă în procesul de fabricație.

În această conjunctură, dacă șeful Romalimenta cumpără carne de porc produsă în fermele românești, entități care respectă condițiile de trasabilitate, siguranță alimentară și calitate în opinia lui Dumitru, atunci apare contradicția în afirmații, iar domnia sa nu mai poate spune că țara noastră mai poate fi considerată ca fiind o piață de mâna a doua.

În altă ordine de idei, Dumitru a mai adăugat că producătorii români din sectorul agroalimentar au parte de o concurență neloială de care ar trebui să scăpe, dacă vor să fie credibili în fața consumatorului.

„Nu vreau să fiu malițios cu domnul Minea (n.r. - Sorin Minea) că îmi este simpatic și este un procesator român, dar România este o țară la mâna a doua și pentru că de foarte multe ori nu a existat un parteneriat (...). Domnul Minea - eu sper că dânsul cumpără carcasă de porc din România! (...). Cert este că dacă cumpără porci din România, țara noastră nu mai este o țară de mâna a doua. Dacă cumpără carcasă de porc din altă parte... , atunci dânsul poate știe mai bine legat de cum este România o țară de mâna a doua.

Eu cred că din punct de vedere al trasabilității și al normelor sanitare-veterinare, producătorii români respectă toate cerințele europene și produsele realizate în fermele noastre și în industria alimentară românească nu sunt cu nimic mai prejos decât alte produse din alte state membre, numai că avem parte de o concurență neloială de care ar trebui să scăpăm, dacă vrem să fim credibili în fața consumatorului, pentru că el este singurul care decide”, a afirmat Emil Dumitru în cadrul conferinței „Agricultura de precizie: tehnologii și inovații”.

Nu demult, bosul Romalimenta și șeful Angst, Sorin Minea, declara pentru Agerpres că „România este considerată o piață de mâna a doua”, în sensul în care este considerată o piață care cumpără produse ieftine.

În plus, el a mai adăugat că acela care trebuie să respingă produsele slabe calitativ este consumatorul.

„Este mult zgomot pentru nimic. Scandalul acesta privind alimentele a fost și acum cinci ani și mie mi se pare ciudată revenirea lui în această perioadă. Comisia Europeană (CE) a dat un răspuns foarte clar: dacă se respectă ceea ce scrie pe etichetă, procesatorul nu este de vină. În cazul în care consumatorul dorește produse ieftine și proaste este alegerea lui, iar producătorul face ceea ce i se cere. Repet, dacă este respectată rețeta nu este de vină producătorul, iar cel care trebuie să respingă produsele slabe calitativ este consumatorul. Dacă nu există pe etichetă lucruri mincinoase, legislația nu este încălcată. România este considerată o piață de mâna a doua, în sensul în care este considerată o piață care cumpără produse ieftine”, afirma șeful Romalimenta.

Problema „standardelor duble” trebuie clarificată

Recent, ministrul Agriculturii din Ungaria, Sandor Fazekas, citat de MTI și Agerpres, preciza că subiectul „standardelor duble” folosite de producătorii de alimente trebuie clarificată.

În plus, maghiarul consideră că se vor înregistra progrese în acest scop dacă şi alte state membre se vor alătura iniţiativei statelor din Grupul Vişegrad, mai exact de a elabora reglementări care să asigure standarde alimentare uniforme în UE.

Totodată, Fazekas a mai precizat că reprezentanți ai celor patru state din Grupul Vişegrad - Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia (V4) - vor discuta la o întâlnire care va avea loc la Varşovia problema companiilor alimentare internaţionale care folosesc ingrediente de calitate inferioară în produsele destinate vânzării în Europa Centrală şi de Est (CEE) faţă de cele folosite pentru producerea bunurilor vândute sub branduri identice în Europa Occidentală.

Ca urmare, grupul V4 ar urma să solicite Comisiei Europene (CE) elaborarea unor reglementări care să sancţioneze companiile pentru deficienţe de calitate, a mai punctat ministrul Agriculturii din Ungaria.

Unele guverne și asociaţii pentru protecţia consumatorilor sunt nemulțumite că anumiți producători de alimente utilizează ingrediente mai ieftine în gama de produse destinată Europei Centrale şi de Est (CEE), decât în bunurile vândute sub branduri identice în Germania şi Austria.

Practica este permisă în prezent, deoarece UE solicită doar o listă clară de ingrediente pe ambalaj.

Cu toate că produsele alimentare sunt în general mai ieftine în Estul Europei decât în Occident, mulţi cumpărători călătoresc către Vestul Europei pentru a achiziţiona produse de calitate superioară.

Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate şi siguranţa alimentelor, a afirmat săptămâna trecută că reglementările comunitare nu conţin dispoziţii conform cărora Uniunea Europeană i-ar putea urmări în justiţie pe producătorii de alimente care distribuie în orice stat membru bunuri de calitate diferită sub acelaşi brand.

Comisarul a sugerat că firmele din domeniul alimentar nu pot fi obligate să-şi adapteze produsele la gustul naţional sau la puterea de cumpărare. În schimb, comisarul i-a încurajat pe consumatori să facă reclamaţii la organizaţiile de protecţie a consumatorilor şi să ceară o calitate uniformă indiferent de ţara în care sunt comercializate produsele.

Producătorii ar putea decide să utilizeze ingrediente diferite în state diferite, dar consumatorii trebuie informaţi cu exactitate, iar compoziţia fiecărui produs trebuie clar indicată şi făcută disponibilă cumpărătorilor, a explicat comisarul european pentru sănătate şi siguranţa alimentelor.

Daea se implică: „Trebuie să fim extrem de atenţi la ce se întâmplă pe piaţă”

Vineri, 24 februarie 2017, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş, ministrul Agriculturii, Petre Daea că a fost constituit un colectiv de muncă format din reprezentaţi ai Ministerului, Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) şi ai Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) în vederea depistării eventualului dublu standard în privinţa calităţii alimentelor produse în Vestul Europei.

„Am început astăzi, am discutat cu colegii de la ANPC, ANSVSA să vedem cum, concret, depistăm, dacă este cazul, situaţia dublului standard. Aici trebuie să fim, pe de o parte, şi echilibraţi în afirmaţii şi extrem de atenţi la ce se întâmplă pe piaţă. Motiv pentru care astăzi, un colectiv de la Ministerul Agriculturii, ANSVSA şi ANPC îşi stabilesc modul de lucru concret pentru a depista dacă există o astfel de situaţie în România. Până atunci ne rezervăm dreptul să ne organizăm, să analizăm şi, în condiţiile în care găsim situaţii în realitate, le vom anunţa”, a conchis Daea.

Asociaţiile pentru protecţia consumatorilor din Cehia se plâng de mai mult timp de alimentele de calitate inferioară vândute de marile companii, dar până în prezent nu au avut instrumentele necesare pentru a face ceva deoarece astfel de vânzări sunt legale în UE atâta timp cât pe ambalaje sunt trecute toate ingredientele.

Publicat în D`ale gurii