calitate - REVISTA FERMIERULUI

România are apicultori profesionişti care nu ar face rabat de la calitate, a declarat preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, în conferința de presă care a succedat deschiderea oficială a celei de-a XXI-a ediții a Târgului Național al Mierii care are loc pe platforma Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură, din Băneasa.

„Probabil că există şi apicultori români care fac cum fac cei francezi care, mai nou, pun pe piaţă miere de import şi spun că e miere franţuzească. Totuşi, în România, avem apicultori de calitate şi prin această calitate am ieşit pe piaţa externă şi suntem extrem de cunoscuţi şi astăzi. Eu sunt convins că avem foarte mulţi apicultori profesionişti care nu ar face rabat de la calitate. Că or mai fi printre noi şi nişte «ciori vopsite»... Deci, nu absolutizăm”, a afirmat șeful ACA.

Ioan Fetea a mai precizat că preţul şi desfacerea produselor apicole vor reprezenta probleme mai grave chiar şi decât cea a neonicotinoidelor sau a schimbărilor climatice.

„Problema preţului şi a desfacerii produselor apicole în viitor vor fi probleme mai grave decât cea a neonicotinoidelor sau a schimbărilor climatice, pentru că atât timp cât în România intră miere din Ucraina la 6 - 6,5 lei şi pe noi ne costă 12 lei, sigur că nu mai suntem competitivi”, a mărturisit liderul organizației apicultorilor.

Eticheta în mari supermarketuri este pe un borcan cu miere falsă

Tot pe subiectul corectitudinii și al calității și-a exprimat punctul de vedere și Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Siseşti” (ASAS). Potrivit precizărilor acestuia, nu de puține ori, unii dintre marii retaileri comercializează borcane cu miere falsificată, dar etichetată corespunzător.

„Academia (n.r. - ASAS) nu-şi poate permite să facă cercetări pentru a favoriza pe cineva. Nu pot eu, ca om de învăţământ, de ştiinţă, să fac aşa ceva. Ar fi o trădare a meseriei şi a crezului nostru. Ceea ce facem este de a clarifica nişte lucruri. Noi nu putem să intrăm în zona speculaţiilor comerciale de orice tip sau politice. (...) Eu sunt o persoană care se uită cu atenţie prin magazine şi mă opresc şi la stup. De multe ori, eticheta în mari supermarketuri este pe un borcan cu miere falsă. Se cunoaşte după culoare... chiar dacă nu eşti foarte mare specialist. Deci, în interiorul borcanului nu este ce scrie pe etichetă”, a spus fostul ministru al Agriculturii, actual șef ASAS.

Peste 100 de expozanţi apicultori şi firme specializate

În intervalul 20 - 22 septembrie, pe platforma ICDA din Băneasa, Asociaţia Crescătorilor de Albine din România (ACA) organizează cea de-a XXI-a ediţie a Târgului Naţional al Mierii.

Evenimentul expozițional și cu vânzare reprezintă cel mai important târg de profil din Capitală şi beneficiază de o participare importantă din partea apicultorilor ca expozanţi, a procesatorilor din domeniul apicol, precum şi a reprezentanţilor din cadrul asociaţiilor apicole. Astfel, în cadrul evenimentului sunt aşteptaţi peste 100 de expozanţi apicultori şi firme specializate, ce vor etala produsele într-o gamă extrem de diversificată, de la produse apicole obţinute direct din stupină, până la produse apicole condiţionate sau alte preparate derivate din produse apicole, suplimente nutritive, cosmetice etc.

ACA este o organizaţie profesională a apicultorilor, neguvernamentală, autonomă şi apolitică, înfiinţată în anul 1958.

Publicat în Ultimele noutati

Chiar dacă, în acest an, cantitatea de struguri produsă în județul Vrancea va fi mai mică decât cea din 2018, calitatea acestora este superioară, motiv pentru care, afirmă reprezentanții Direcției Agricole Județene (DAJ), anul acesta se vor obţine vinuri de excepţie.

„Recoltatul a început mai devreme în acest an, din cauza maturizării strugurilor. Recolta va fi influenţată cantitativ, dar calitativ strugurii din acest an sunt deosebiţi. Se vor produce nişte vinuri de excepţie. Concentraţia de zahăr din strugure, comparativ cu alţi ani, este destul de mare pentru acest moment. Zahărul este undeva de 200 de grame la litru”, este de părere şeful Inspecţiei vitivinicole din cadrul Direcţiei Agricole Vrancea, Gabriel Baiciu.

Conform sursei citate, producţia din acest an a fost influenţată de ploile de la începutul verii, dar şi de seceta din luna august.

„Având în vedere condiţiile meteo din perioada iunie-iulie, producţia din acest an a fost în mică parte compromisă din cauza ploilor, pentru că producătorii nu au mai putut efectua tratamentele la timp. Zonele cele mai afectate de ploi, dar şi de grindină au fost în podgoriile de la Coteşti, Urecheşti sau Popeşti. În luna august, am avut o perioadă de secetă, care este posibil să declanşeze un alt fenomen, respectiv să ducă la deshidratarea strugurilor”, a precizat oficialul DAJ, citate de Agerpres.

În 2019, producţia estimată la hectar este de aproximativ nouă tone, cu circa o tonă mai puţin decât anul trecut, când producţia a depăşit 10 tone la hectar.

Vrancea este judeţul cu cea mai mare suprafaţă cultivată cu viţă-de-vie, având un patrimoniu viticol de aproximativ 26 000 de hectare, circa 10% din suprafaţa viticolă a României. În judeţ se produc anual circa 10 000 de vagoane de vin, echivalentul a 100 de milioane de litri de vin.

Publicat în Horticultura

Potrivit rezultatelor Global Food Security Index 2018 - GFSI (Indicele Global al Securităţii Alimentare, ediţia 2018), România se situează pe poziţia 38 în clasament, cu un scor total de 68,9 puncte, potrivit unui comunicat comun transmis de Corteva Agriscience, Divizia de Agricultură a DowDuPont, şi Economist Intelligence Unit (EIU) care au publicat rezultatele GFSI.

Se constată astfel, în cazul României, o îmbunătăţire cu un punct faţă de anul trecut, dintre cele trei criterii analizate ţara noastră obţinând cel mai bun punctaj pentru Calitatea şi siguranţa alimentelor (locul 32 în lume), urmat de Disponibilitatea hranei (poziţia 35) şi Accesibilitatea acesteia (locul 43).

Țara noastră a obţinut punctaj maxim (100 de puncte) pentru un număr mare de categorii analizate de acest indice. Astfel, a fost remarcată existenţa unui mediu favorabil pentru siguranţa alimentară, dar şi o varietate mare de surse de finanţare pentru fermieri. La aceasta se adaugă un risc scăzut ca rata de urbanizare să afecteze producţia agricolă.

Raportul menţionează dedicarea autorităţilor române pentru creşterea standardelor alimentare, existenţa unui ghid pentru o dietă echilibrată şi bogată în nutrienţi, prezenţa unei strategii de îmbunătăţire a alimentaţiei şi colectarea de date privind deficienţele populaţiei cauzate de nutriţie. Siguranţa alimentară din România este susţinută de existenţa unei capacităţi suficiente de stocare a mâncării, potrivit indicelui.

De asemenea, românii au acces foarte bun la surse de apă potabilă, precum şi la o reţea bine dezvoltată de magazine alimentare. În acelaşi timp, România a înregistrat scoruri reduse pentru procentul mare din veniturile unei familii alocat pentru achiziţionarea hranei, infrastructura din domeniul agricol şi volatilitatea producţiei agricole, deoarece s-au raportat diferenţe mari între producţiile agricole înregistrate anual în ultimele două decenii.

Calitatea mâncării, în scădere

În ciuda îmbunătăţirilor evidenţiate de GFSI 2018 la capitolele disponibilitate şi accesibilitate a alimentelor, în general a scăzut calitatea mâncării şi nivelul siguranţei alimentare, în parte din cauza unei diete slab diversificate şi a unei calităţi slabe a proteinelor. Au fost consemnate îmbunătăţiri în adoptarea unor direcţii şi strategii nutriţionale naţionale, precum şi în lanţurile de retail alimentar. Cu toate acestea, indicele arată că ţările ar trebui să facă mai mult pentru siguranţa şi calitatea alimentelor, mai ales pentru combaterea riscului de contaminare pe lanţul de aprovizionare.

Criteriile de notare a ţărilor din GFSI sunt stabilite în urma analizei dinamicii sistemelor alimentare şi efectelor globale ale schimbărilor de mediu. GFSI este primul instrument de examinare a siguranţei alimentare din perspectiva accesibilităţii, disponibilităţii şi calităţii hranei din 113 ţări. În mare parte dintre aceste ţări este activă şi compania Corteva Agriscience.

Corteva Agriscience, Divizia de Agricultură a DowDuPont, urmează să devină companie independentă, listată la bursă, proces care se va finaliza în luna iunie 2019.

Divizia combină capacităţile DuPont Pioneer, DuPont Protecţia Plantelor şi Dow AgroSciences. Corteva Agriscience oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie - incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer, Encirca, nou lansatul Brevant Seminţe, precum şi alte produse premiate de protecţia culturilor - şi aduce constant noi produse în piaţă prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic şi tehnologic.

Publicat în International

În săptămâna 16-22 iulie 2018, costurile de achiziție a grâului exportat de Rusia au crescut vertiginos, în condițiile în care prețurile de referință globale s-au majorat simțitor și ele, iar temerile cu privire la calitatea grâului s-au intensificat în anumite regiuni ale țării, au precizat pentru presa străină analiști agribusiness.

Luni, 23 iulie 2018, contractul futures Wv1 de pe Bursa din Chicago a atins un nou nivel-record la șase săptămâni, ca urmare a temerilor cu privire la vremea secetoasă instalată în Europa și în zona Mării Negre, care ar urma să genereze diminuări de producție în anumite țări mari producătoare.

La finele săptămânii trecute, prețurile grâului rusesc la Marea Neagră, cu un conținut de proteină de 12,5 la sută și cu livrare în august, au gravitat în jurul sumei de 211 dolari SUA tona metrică, free on board (FOB), în creștere cu 11,5 dolari americani pe tonă față de prețurile din săptămâna 9-15 iulie a.c., afirmă analiștii agribusiness ai companiei de consultanță din Rusia – IKAR.

SovEcon, o altă companie de consultanță agricolă cu sediul la Moscova, a precizat într-o notă că prețurile FOB la Marea Neagră pentru grâu atingeau un nivel de 207,5 USD tona metrică, în creștere cu 9,5 USD/TM, în timp ce prețurile la orz s-au majorat cu 13 USD/tona metrică, până la un total de 203,5 dolari SUA/TM.

Aceste prețuri au fost susținute și de așteptările privind o calitate slabă a recoltei în anumite părți din regiunile centrale ale Rusiei, au adăugat analiștii IKAR. Potrivit vocilor autorizate ale SovEcon, există în prezent o ofertă limitată de grâu cu un nivel înalt de proteină în regiunile de sud ale Rusiei, iar cererea din partea exportatorilor pentru această materie primă a crescut simțitor.

La nivelul zilei de 18 iulie 2018, Rusia a exportat 2,1 milioane de tone de cereale de la începutul sezonului de marketing 2018-2019, care a debutat la 1 iulie a.c., nivel aflat în creștere cu 90 la sută de la an la an, incluzând aici 1,4 milioane de tone de grâu, au precizat reprezentanți ai Ministerului rus al Agriculturii.

În acest an, creșterea bruscă a exporturilor a fost generată de un debut prematur al recoltatului la cereale în Rusia, ca urmare a vremii uscate înregistrată în anumite regiuni ale țării.

Cel mai mare exportator al lumii a recoltat deja 31,2 milioane de tone de cereale de pe 19 la sută din suprafața însămânțată, în creștere față de cele 25 de milioane de tone încărcate în silozuri la aceeași dată a anului trecut.

Recoltatul la grâu se află la un nivel de 27 la sută din total, iar randamentele înregistrate la această cultură agricolă se află la minimumul ultimilor trei ani, au mai spus specialiștii SovEcon. Ei mai precizează că vremea ploioasă care a lovit anumite regiuni europene ale Rusiei în ultimele zile ar putea complica și mai mult procesul de recoltare.

Prețurile interne pentru grâul de clasa a III-a s-au majorat cu 100 de ruble, până la un total de 9.225 de ruble sau 146 de dolari americani tona în zona europeană a Rusiei în sistem EX-WORKS, potrivit SovEcon.

Prețurile la semințele de floarea-soarelui au crescut și ele cu 525 de ruble, până la un total de 21.875 de ruble tona, au mai adăugat cei de la SovEcon. Prețurile uleiului de floarea-soarelui au crescut cu 425 de ruble, până la un total de 46.175 de ruble, în timp ce prețurile uleiului destinat exportului rămân aceleași, adică 715 USD/tonă.

Nu în ultimul rând, indexul IKAR al prețurilor la zahărul alb pentru sudul Rusiei a atins un nivel de 521,6 USD tona la data de 20 iulie 2018, în creștere cu 63 de dolari americani față de săptămâna precedentă.

Publicat în Piata agricola

Specialiştii Laboratorului Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului (LCCIV) Valea Călugărească au verificat, în perioada premergătoare Paştelui, 316 eşantioane de vin, colectate atât din depozitele distribuitorilor, cât şi de la producători, rezultatul fiind că unele loturi de vin produs şi îmbuteliat în Bulgaria au fost neconforme, potrivit comunicatului de presă al Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) de joi, 5 martie 2018.

Conform sursei citate, scopul acţiunilor de control a fost asigurarea consumatorilor în privinţa autenticităţii şi conformităţii vinului românesc.

În urma analizării celor 316 de eşantioane de vin, în laboratoarele specializate din cadrul MADR pentru acest gen de determinări, nu au fost depistate neconformităţi de calitate sau compoziţie fizico-chimică, cu excepţia unor loturi produse şi îmbuteliate în Bulgaria, ce s-au fost dovedite ca fiind neconforme şi, prin urmare, au fost interzise la comercializare şi returnate furnizorului din ţara vecină.

„Întreaga producţie de vinuri autohtone se caracterizează prin calitate şi diversitate, iar autenticitatea şi naturaleţea sunt elemente garantate de producătorii români, constatate de către specialişti în domeniu, dar şi certificate prin distincţiile oferite vinului românesc la concursurile organizate pe plan naţional sau internaţional. Rezultatele analizelor efectuate în cadrul LCCIV Valea Călugărească asupra celor 316 eşantioane prelevate au confirmat progresele realizate în domeniul vitivinicol românesc, datorită programelor derulate prin MADR privind refacerea patrimoniului viticol şi retehnologizarea cramelor”, se precizează în documentul de presă al MADR.

Instituția citată subliniază totodată că piaţa vinurilor din România oferă produse de calitate, ce corespund din punct de vedere fizico-chimic şi organoleptic cerinţelor impuse de lege.

Publicat în Ultimele noutati

Într-o discuție telefonică purtată de redacția Revistei Fermierului cu ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, acesta a confirmat cifrele vehiculate de președintele PSD, Liviu Dragnea, pe pagina sa de Facebook, cu privire la producția de floarea-soarelui – 3,167 milioane de tone, obținută în 2017, și a menționat că este cea mai mare cantitate de materie primă realizată din istoria țării.

„Evident că da”, a ținut să confirme Daea cifrele publicate pe pagina de Facebook a lui Liviu Dragnea. „Este cea mai mare producție din istoria țării. Și calitativ, sigur. Calitatea este variabilă și relativă, în același timp”.

Același răspuns a fost dat la întrebarea dacă vom exporta mai mult floarea-soarelui față de anul comercial anterior: „Evident că da. Producția asta trebuie prelucrată afară și în interior”, adăugând că mai sunt fabrici de producție a uleiului la noi în țară care pot prelua cantitățile obținute.

Producţia de floarea-soarelui a României a înregistrat un record istoric de 3,167 milioane de tone în 2017, cu un randament de 2.725 de kilograme la hectar, preciza joi, 19 octombrie 2017, președintele PSD, Liviu Dragnea, pe reţeaua de socializare Facebook.

Producţia de floarea-soarelui din acest an este mai mare cu peste un milion de tone faţă de recolta din 2016, atunci când țara noastră s-a aflat pe primul loc în Uniunea Europeană (UE), atât la suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui, cât şi la producţie, obţinând un total de 1,95 milioane de tone de pe 1,01 milioane de hectare.

„Dincolo de toate conflictele politice, măsurile adoptate de Guvernarea PSD îşi arată rezultatele! După producţiile-record la grâu, iată că şi la floarea-soarelui avem veşti foarte bune! Mai mult, aşa cum ne-am angajat în Programul de guvernare, la data de 16 octombrie am început plata subvenţiilor pentru fermieri”, a scris liderul PSD pe Facebook.

România a mai obţinut anul acesta două recorduri istorice, unul la grâu, recolta depăşind 10 milioane de tone, iar celălalt la rapiţă, unde producţia a fost de 1,7 milioane de tone.

„Avem producţii istorice în 2017, în România. La grâu, secară şi triticale s-a depăşit o producţie de 10 milioane de tone, ceea ce nu s-a mai reuşit până acum în România. La rapiţă sunt 1,7 milioane de tone, cea mai mare producţie din istoria acestei ţări. De asemenea, la mazăre avem 300.000 de tone, iar producţia la orz şi orzoaică este cea mai mare din ultimii 23 de ani”, anunţa, în 22 august, liderul PSD, Liviu Dragnea.

Din datele furnizate de specialiştii Ministerului Agriculturii, sunt toate şansele ca România să înregistreze în acest an o producţie-record şi la porumb. Anul trecut, România a deţinut supremaţia doar la suprafaţa cultivată cu porumb, cu 2,49 milioane de hectare, fiind pe poziţia a doua la producţie, după Franţa, cu circa 10 milioane de tone, conform datelor Institutului Naţional de Statistică.

Publicat în Piata agricola

Conform datelor Strategie Grain, citate de Reuters, procesul de recoltare a grâului în țările membre ale Uniunii Europene (UE28) scoate la iveală randamente și calități variate, mai exact, rezultate bune pentru țările din sud-est, în contrast cu deteriorarea situației din țări precum Germania, state care au cunoscută căderi importante de precipitații.

Concret, compania de analiză și-a revizuit în creștere propriile previziuni cu privire la producția de grâu moale a blocului comunitar până la un total de 141 de milioane de tone, față de cele 140,7 milioane de tone cât reprezentau estimările cu o lună în urmă; în prezent, cu patru procente peste nivelul de anul trecut.

Noile cifre reprezintă, în fapt, o majorare combinată a așteptărilor privind producția de grâu de 2,1 milioane de tone valabile pentru Bulgaria, Lituania, Letonia, Estonia, Ungaria, Polonia și Franța.

Pe de altă parte, balanța se echilibrează prin revizuirile în scădere în ceea ce privește producția și care totalizează 1,8 milioane de tone în cazul Germaniei, Republicii Cehe, Slovaciei, Spaniei și Marii Britanii, spun cei de la Strategie Grains într-un raport publicat joi, 10 august 2017.

„Rezultatele privind randamentele din 2017 se prezintă bine spre excelent în sud-estul Europei, dar dezamăgitoare în Germania, Republica Cehă și Slovacia”, se menționează în document. „În termeni de calitate a grâului moale, valorile sunt bune în majoritatea zonelor din sud-estul Europei și Franța, însă indicii de calitate s-au degradat din cauza ploilor recente înregistrate în Germania și în țările central-europene”.

După ce recoltatul din Franța – cel mai important cultivator de grâu al UE – a mai risipit din temerile privind cantitatea și calitatea materiei prime din acest an, totul ca urmare a vremii schimbătoare, atenția pieței s-a mutat asupra Germaniei (nr. 2 în topul producătorilor). Acolo, ploile susținute au întârziat munca câmpului și amenință serios calitatea culturilor agricole.

Ploile din vecini afectează recolta de malț

Totodată, analiștii Strategie Grains au exprimat temeri cu privire la calitatea cerealelor din Polonia și din statele baltice, ca urmare a căderilor de precipitații, ploi care ar putea afecta în mod particular producția de malț, varietate a orzului utilizat în fabricarea berii și a whisky-ului.

Aceeași companie și-a revizuit în creștere previziunile cu privire la producția de orz din UE cu 700.000 de tone, până la un total de 58,2 milioane de tone, bazându-se pe o creștere combinată de producție de circa 500.000 de tone pusă în spatele Franței, Poloniei și Ungariei, plus mici creșteri înregistrate în Cehia, Estonia, Letonia, Lituania și Bulgaria.

Păreri împărțite și când vine vorba despre porumb

Estimările sunt mixte și în ceea ce privește porumbul, cultură care va fi recoltată spre sfârșitul toamnei, mult mai târziu decât culesul grâului și orzului.

Strategie Grains are previziuni pozitive cu privire la producția de porumb, unele de creștere cu 100.000 de tone, până la un total de 58,9 milioane de tone.

Asta înseamnă, în fapt, o majorare a așteptărilor privind producția din Franța și Bulgaria de 800.000 de tone, față de cea de 700.000 de tone cât reprezintă scăderea de producție în Ungaria, Italia și Spania.

„La începutul lunii august, condițiile de cultură pentru porumb s-au îmbunătățit semnificativ în Franța, în timp ce acestea rămân satisfăcătoare în Bulgaria și România. În contrast, acestea s-au deteriorat în Italia și Ungaria din cauza vremii secetoase”, mai apreciază specialiștii Strategie Grains.

Nicolescu, ASAS: grâul din tot sudul țării și din Banat are o calitate bună

Pentru că ministrul Agriculturii din România este ocupat cu alte lucruri (știute doar de domnia sa și de o parte a aparatului din subordine), precizările cu privire la calitatea culturilor agricole românești vin din partea cercetătorilor, de această dată.

În cadrul conferinței „Schimbări climatice și influența lor asupra culturilor agricole”, care a avut loc la București în data de 10 august 2017, prof. dr. ing. Mihai Nicolescu, vicepreședintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), a precizat că estimările cu privire la cultura grâului din România sunt, cităm, „favorabile”.

În plus, el a precizat că, din determinările realizate, materia primă recoltată până la acest moment din bazinul de sud al țării și din Banat este de calitate „bună”.

Vorbim, practic, de singurele aprecieri venite din partea unor oficialități, în condițiile în care țara noastră beneficiază de un aparat birocratic masiv, unul format din angajați ai direcțiilor agricole județene care nu raportează deloc proactiv estimările privind productivitatea, într-un mod similar cu abordările de acum 15-16 ani în urmă.

„Anul acesta, spre exemplu, culturile înființate în toamna anului 2016 au beneficiat, în general, de un regim pluviometric și condiții aproximativ favorabile, exceptând zona Transilvaniei și zona Moldovei de centru, unde, într-adevăr, am avut probleme la înființare. Rezultatele care se obțin la aceste culturi – cereale de toamnă – sunt favorabile. Ele nu sunt încheiate. Săptămâna trecută (n.r. - 31 iulie – 6 august 2017) încă se recolta grâu în zona Covasna, în Harghita, în Brașov, pentru că, într-adevăr, sunt situații legate de zonele mai reci, dar și de precipitațiile care au căzut în zona respectivă și au amânat recoltatul”, a afirmat Nicolescu, un veteran al ASAS. „Și anul acesta, grânele prezintă o calitate bună, cel puțin din determinările realizate. (...) Sunt în analiză probe luate din diverse zone ale țării. (...) Cultura de grâu recoltată la timp – și s-a recoltat în tot sudul la timp și din Banat, mai ales în condiții de secetă – prezintă o calitate bună”.

Publicat în Cultura mare

În condițiile în care estimările cu privire la recolta de cereale a Europei pentru sezonul 2017-2018 au fost revizuite în scădere pentru a doua oară la începutul acestei luni, Pro Agro își manifestă îngrijorarea referitor la modul în care prețurile la cereale scad continuu în bazinul Mării Negre, „fără să existe vreo justificare, cu implicații majore asupra prețurilor pentru recolta nouă din România 2017”, anunță federația printr-un comunicat de presă.

Oarecum neafectată de previziunile pesimiste, în lupta cu Rusia pentru a câștiga piața Egiptului, Cerealcom și-a văzut de treabă și a tăiat, recent, din prețul de vânzare la grâu cu 3,50 dolari tona metrică, până la un total de 193,94 dolari TM și a parafat tranzacția cu GASC.

Lăsând la o parte toate acestea, ținând cont de estimările privind o calitate bună și foarte bună a noii recolte de cereale, cei de la Pro Agro susțin „ferm” că pentru toți fermierii este necesară aplicarea unei strategii de preț bazată în mod agresiv pe calitatea produselor furnizate.

Profitând și de faptul că producătorii agricoli au susținut introducerea conținutului de proteină în noul plan de gradare la grâu, Federația Pro Agro recomandă cu insistență ofertarea prețului pentru grâul livrat de fermieri în funcție de gradul alocat, în principal în funcție de conținutul de proteină.

„Este, în sfârșit, momentul în care prețurile ofertate și oferite pe piața să fie diferențiate în funcție de calitatea produselor, iar contractele propuse fermierilor să cuprindă nu doar clauze de scădere de preț, calculate față de parametrii standard de calitate solicitați, ci și (...) bonusuri de preț, atunci când calitatea este superioară față de parametrii respectivi”, anunță Federația Pro Agro.

Motivația că unii parteneri externi (importatori) nu plătesc bonus de calitate (ex.: Egipt) nu se susține pentru că, întotdeauna, un comerciant profesionist cunoaște tehnicile de amestec (blendind) al unui grâu de calitate superioară cu cel de calitate inferioară (care îl cumpără la prețuri scăzute), astfel încât să obțină o calitate conformă cu cerințele de export.

În contractele pe care comercianții le impun fermierilor sunt introduse numai clauze penalizatoare, fără a exista și bonusuri atunci când marfa comercializată are calități net superioare față de stas. În sensul celor menționate, Pro Agro solicită ferm organizațiilor interprofesionale recunoscute adoptarea acordurilor interprofesionale pe filierele de produs, care să includă, în mod expres, în contractele-cadru asociate, condițiile de comercializare, care să impună în mod obligatoriu  prețuri în funcție de calitatea produselor livrate și instrumentarea acestora în regim de urgență prin acte normative emise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Acestea ar urma să fie legiferate, cu condiția obligatorie, conformă cu prevederile existente în legislația Uniunii Europene, de opozabilitate față de toți operatorii care sunt sau care nu sunt membri OIPA”.

Și totuși, temerile par a fi nefondate, în condițiile în care Reuters, citată de Agerpres, anunță că impactul caniculei din Franţa (principalul producător şi exportator de grâu din UE) asupra recoltelor au făcut ca marţi, la bursa Euronext, cotaţiile futures la grâu să atingă cea mai ridicată valoare din ultimul an.

Producțiile de grâu din Spania și Franța ar putea avea de suferit ca urmare a unui val de caniculă abătut asupra celor două state, în timp ce câștigători ar putea să fie declarați la final de an agricol Germania, Polonia și Marea Britanie, pe fondul precipitațiilor căzute în nordul Europei.

În plus, la începutul lunii, estimările cu privire la recolta de cereale a Europei pentru sezonul 2017-2018 erau revizuite în scădere pentru a doua oară, în contextul în care oficialitățile de resort au așteptări din ce în ce mai mici cu privire la producția de orz și de porumb (în mod special), iar în cazul grâului, aceștia afirmă că stocurile s-ar putea diminua până la cel mai mic nivel al ultimilor patru ani.

Mai exact, Comisia Europeană (CE) își revizuia în scădere propriile previziuni cu privire la producția de cereale a sezonului 2017-2018 cu șapte milioane de tone, până la un total de 304,8 milioane de tone.

Publicat în Piata agricola

Comerțul peste graniță cu grâu din Hexagon (numărul unu în Uniunea Europeană pe zona de export) - dezechilibrat de precipitațiile care au tras în jos nivelul calității materiei prime – s-a contractat până la un nivel de 913.251 tone în luna august a acestui an, față de 1,09 milioane tone cât se înregistrau în luna iulie a.c. (prima din anul agricol 2016-2017), în condițiile unor importuri de grâu de calitate din România de circa 70.000 de tone și de peste 28.000 tone din Marea Britanie pentru amestec.

Declinul a blocat exporturile în primele două luni ale sezonului la două milioane de tone, adică o scădere de 20 de procente de la an la an, în fapt reflexia unei recolte slabe atât din punct de vedere al cantității, dar și al calității, „mulțumită” ploilor persistente.

Potrivit biroului oficial FranceAgriMer, doar 25 la sută din recoltă are greutate specifică, un parametru-cheie al calității, adică peste 76 kg/hectolitru prag cerut de cei mai mulți utilizatori, față de cele 80 de procente înregistrate anul trecut.

Mai mult, tocmai exporturile de grâu din interiorul UE, pe care FranceAgriMer le-a cotat ca situându-se relativ bine, sunt cele care susțin declinul, unul de 25% (806.186 tone) în ultimele două luni.

Exporturile franceze în afara teritoriului UE sunt în scădere cu 17%, până la un nivel de 542.317 tone, cu transporturile către Coasta de Azur și SUA echilibrând declinul în volume al unor cumpărători-cheie de grâu, cum este și cazul Algeriei, ale cărei achiziții aproape că s-au înjumătățit până la un total 495.801 tone.

Potrivit estimărilor FranceAgriMer de export al Franței către state UE, comerțul peste graniță se va contracta cu 15,6% în sezonul 2016-2017 ca întreg, respectiv cu transporturi în afara blocului european „rostogolindu-se” chiar și cu 63 de procente, conform analizelor Agrimoney.

Totalul volumelor exporturilor franceze de grâu aferente sezonului ar putea scădea cu 43 la sută, până la un total de 11,90 milioane tone.

„Grâu furajer de calitate, disponibil în cantități generoase”

Nivelul slab al exporturilor în interiorul UE, până la acest moment, nu este surprinzător, dat fiind nivelul calitativ slab al recoltelor franțuzești și excesului de cereale obținut de alte state europene, a declarat pentru Agrimoney un trader britanic.

„În prezent există grâu furajer de calitate, disponibil în cantități generoase, atât din recolta anului 2015-2016, dar și din stocurile anilor anteriori”, a precizat traderul. „Însă, ceea ce ar putea da un imbold exporturilor franțuzești față de celelalte din UE este recolta dezamăgitoare de porumb, fapt care ar da cumpărătorilor de gândit”.

Oficialii UE au declarat nu demult că și-au revizuit în scădere estimările privind producția comunitară de porumb cu 2,8 milioane tone, până la un total de 59,7 milioane tone, după seceta care și-a făcut serios simțită prezența în România și în Franța.

Hexagon: Importurile iau avânt

În realitate, importurile Franței au atins niveluri deosebit de mari în august a.c., de 114.971 tone, față de 20.592 tone în iulie.

Într-adevăr, nivelul total al importurilor franțuzești de-a lungul a două luni, de 136.563 tone, este în creștere cu 71 la sută de la an la an, originate în aproape toate celelalte țări ale UE, probabil grâu de calitate pentru amestec cu stocurile domestice cu specificații calitative inferioare.

România reprezintă principalul exportator, care potrivit Agrimoney, a vândut către Franța circa 70.000 de tone. Dar țara noastră nu este singura exportatoare către Franța. Și Marea Britanie a vândut 28.971 Franței, insularii având și ei o producție calitativ-superioară.

Asta a făcut ca Franța, în mod neobișnuit, dar nu fără precedent, să devină importator net din Marea Britanie, către care a exportat doar 17.294 tone de grâu în perioada iulie-august 2016.

Publicat în Piata agricola

newsletter rf

Revista