Anul trecut, una dintre IFN-urile axate pe finanțarea agriculturii românești a înregistrat cea mai semnificativă majorare pe segmentul creditelor pentru achiziția de teren agricol, este anunțul făcut chiar de directorul general al instituției.

Finanțarea capitalului circulant a ocupat în continuare cea mai mare pondere din volumul plasamentelor acordate în 2018, se menționează într-un comunicat al Agricover Credit IFN.

„Creditele pe termen mediu având ca destinație achiziția rapidă de teren agricol au înregistrat cea mai mare creștere, fiind urmate de soluțiile de finanțare pentru acoperirea necesarului de inputuri prin produsele de sinergie dezvoltate în cadrul grupului Agricover. Înțelegem agricultura, cunoaștem nevoile specifice ale fiecărui fermier, ceea ce ne permite aprecierea corectă a riscurilor, aplicarea unor formule flexibile de constituire a garanțiilor și timp de răspuns rapid, fără birocrație. Pentru că agricultura nu așteaptă finanțări întârziate, iar fermierul român are nevoie de suport pentru creștere și dezvoltare”, a declarat Robert Rekkers, directorul general al instituției financiare nebancare citate.

Potrivit documentului de presă, expunerea din credite a IFN-ului respectiv a crescut cu 30%, ajungând la 1,30 miliarde lei. De asemenea, rata creditelor neperformante cu restanţe mai mari de 90 de zile a fost de 1,26%, un nivel foarte bun, comparativ cu media sistemului bancar și în scădere ușoară față de anul trecut.

Valoarea creditelor acordate în 2018 de Agricover Credit IFN a fost de 1,63 miliarde lei, în timp ce numărul clienților activi a ajuns la 2.800 de fermieri performanți, în creștere cu 21% comparativ cu anul anterior.

„În 2018, am continuat creșterea sănătoasă prin dezvoltarea portofoliului de clienți în segmentul fermierilor micro, mici și medii. Am extins echipa comercială care se deplasează direct la fermă pentru a acorda fermierilor cele mai potrivite soluții de finanțare și am consolidat o echipă dedicată pentru a răspunde nevoilor specifice de finanțare a clienților micro”, a conchis Rekkers.

În vederea asigurării necesarului de fonduri destinate finanțării fermierilor, compania și-a menținut parteneriatele solide cu băncile locale prin extinderea liniilor de credit existente, dar și cu partenerii internaționali consacrați, cum sunt International Finance Corporation, European Investment Bank, European Investment Fund, Black Sea Trade and Development Bank, European Fund for Southeast Europe, International Investment Bank, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

În acest context, valoarea totală a fondurilor accesate în 2018 a crescut cu 27%, ajungând la 1,38 miliarde lei, în timp ce capitalurile proprii au ajuns la 220 de milioane de lei, în creștere cu 18%.

Publicat în Comunicate

Pentru anul în curs, valoarea totală maximă a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor va fi de 72.075.000 de lei, din care 34.525.000 de lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine, respectiv 37.550.000 de lei pentru speciile ovine şi caprine, iar aceasta se asigură de la bugetul de stat, prin Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), este anunțul făcut de instituția citată marți, 19 martie 2019.

Prin Hotărârea pentru modificarea și completarea HG 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor din 19 martie a.c., Executivul de la București a decis reglementarea posibilității rectificării cererii inițiale și ajustării sumelor solicitate atunci când se înregistrează diminuări de efective mai mari de 10% pe beneficiar, în condițiile în care, pe parcursul unui an, în exploatațiile de creștere a animalelor au loc variații ale șeptelului.

„Ținând cont de faptul că, în etapa de verificare a cererilor inițiale, centrele județene APIA nu aprobă sume, ci doar le determină, le centralizează și le comunică la APIA central, se impune modificarea corespunzătoare pentru această acțiune, în sensul înlocuirii termenului «aprobă» cu «determină»”, precizează legiuitorul într-un comunicat de presă.

Ajutoarele sunt furnizate sub formă de servicii subvenţionate microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii, respectiv întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care deţin certificat de producător/atestat de producător, după caz, precum şi persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei de produse agricole.

Cererile de plată a ajutorului de stat pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, precum și pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completate de către solicitanţii prestatori ai serviciilor, se depun lunar/trimestrial, conform opţiunii menţionate în cererea iniţială, în termen de 20 de zile lucrătoare următoare încheierii lunii/trimestrului pentru care se solicită ajutorul de stat.

Publicat în Finantari

În condițiile în care piața autohtonă este inundată de mere din Polonia și din Ungaria, dar și ale prețului extrem de scăzut (un leu plus TVA), doar 15-20 la sută din totalul de peste 60.000 de tone de marfă au fost valorificate de fermierii mureșeni.

„Dacă în 2016-2017 am fost afectaţi de îngheţ în perioada înfloririi, a fost afectată producţia cu peste 60%, în 2018 am obţinut producţii foarte bune, singurul necaz este că la ora actuală se vinde foarte greu producţia de mere. Depozitul de mere de la Reghin e aproape umplut la capacitate fiindcă merele se vând foarte greu. La depozit la Reghin preţul de depozit e un leu plus TVA. Din discuţiile purtate cu fermierii, caută soluţii şi ei. Sunt blocaţi fiindcă aproape nu au fonduri pentru tăieri şi urmează stropirile”, a precizat şeful Direcţiei Agricole Judeţene Mureş, Ioan Rus.

Conform statisticilor vehiculate de oficialul DAJ, în judeţul Mureş mai există 2.000 de hectare de livezi de măr care au dat în toamnă o recoltă de peste 30 de tone pe hectar, cu aproape 40% mai mult decât în 2017.

Micii producători de mere mărturisesc că ei sunt cei mai afectaţi, din cauză că nu au putut valorifica pe piaţă nici măcar 20% din producţie, dar că nici nu îşi permit individual construirea de depozite cu atmosferă controlată în care să îşi depoziteze marfa, întrucât în zonă nu există deschidere pentru înfiinţarea de asociaţii de producători.

Aceștia susțin că marele impediment este generat de lipsa unei reţele de desfacere, dar şi de preţul scăzut de pe piaţă, situat între 1 leu şi 1,20 lei/kilogram, care nu acoperă nici măcar cheltuielile de producţie.

Una dintre problemele care au dus la eşecul mărului de Batoş şi de Reghin în faţa concurenţei poloneze şi ungureşti este legată de aspectul mărului furnizat de micii producători, care, deşi are calităţi nutritive şi gustative de excepţie, pierde teren în faţa aspectului estetic.

„Lumea caută mere frumoase în defavoarea merelor gustoase şi sănătoase. Noi nu folosim atâtea pesticide, pentru că nu ne permitem”, a arătat producătorul Grigore Ardelean, citat de Agerpres.

Producătorul a adăugat că în cazul în care nu va reuşi să îşi valorifice producţia în această primăvară, acesta va comercializa merele producătorilor de suc şi de ţuică, însă ia în calcul şi renunţarea la suprafaţa de livadă pe care o deţine.

În 2018, România a importat aproape 100.000 de tone de mere, în mare parte din Polonia.

În schimb, am reușit să exportăm doar 9.000 de tone de mere românești, adică de 10 ori mai puțin.

Publicat în Horticultura
Miercuri, 13 Martie 2019 12:53

Așa se explică prețul mare al cartofilor!

Într-o emisiune televizată, difuzată de TVR 1, marți, 12 martie 2019, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a explicat telespectatorilor că majorarea preţului la cartofi este generată de costurile cu depozitarea înregistrate de fermieri în timpul iernii.

„Preţul cartofilor a avut cea mai mare creştere, dar este firesc peste iarnă. Sunt lucruri de înţeles. Acest cartof nu-l scoatem azi din sol, l-am scos anul trecut. Vedeţi, cartoful s-a obţinut anul trecut. Eu spun că este explicabilă această creştere, pentru că ei cheltuiesc în timpul iernii cu depozitarea, îi ţin la o temperatură unde să nu pornească vegetaţia şi această tehnologie, acest procedeu şi mod de păstrare este însoţit de costuri”, a fost explicația șefului ministerului de resort cu privire la scumpirea cartofilor cu 21% de la începutul acestui an.

După un an 2018 dificil pe fondul condițiilor agrometeorologice dificile, prețurile au explodat (1,7 lei/kg la poarta fermei), în condițiile în care, în urmă cu doar doi ani, prețul ajunsese la 40 de bani pe kilogram.

În contextul în care, în toamna anului trecut, cultivatorii români de cartof și-au vândut producția în supermarketuri la promoții cu 80-90 de bani pe kilogram, în prezent, când prețul la poarta fermei aproape că s-a dublat, au ajuns sa nu mai aibă stocuri.

Statisticile specializate spun că suprafețele cultivate cu cartof în România sunt tot mai mici de la an la an, ba chiar în scădere semnificativă în ultimul deceniu - 33.246 ha în 2018, față de 54.000 ha în 2013.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) relevă că prețurile cartofului au continuat să se majoreze în februarie 2019, acestea urcând cu 9,98% faţă de ianuarie şi cu 21% față de decembrie 2018.

În general, prețurile mărfurilor alimentare au cunoscut un reviriment de 1,27 la sută în februarie faţă de luna precedentă şi de 2,59% față de ultima lună a anului trecut.

Prețurile de consum au crescut cu 0,79% în februarie 2019, comparativ cu luna anterioară, în timp ce rata anuală a inflației a urcat la 3,83%, pe fondul scumpirii alimentelor cu 4,46%, a mărfurilor nealimentare cu 3,74% și al serviciilor cu 3,08%, relevă statistica INS, dată publicității marți, 12 martie 2019.

Publicat în România Agricolă

După ce duminică, 10 martie 2019, președintele PSD, Liviu Dragnea, îi cerea ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, să viziteze mai des județele din sudul țării, pentru că programul de guvernare „nu e facultativ”, acesta din urmă pare să se fi conformat rapid și s-a și deplasat, 24 de ore mai târziu, la şantierele de lucrări pentru reabilitarea amenajării de irigaţii Nedeia-Măceşu din judeţul Dolj.

„L-aș ruga pe un ministru la care țin foarte mult, au fost perioade în care îmi era chiar drag, l-aș ruga să vină mai des în Călărași, așa cum trebuie să vină mai des și în Teleorman, în Giurgiu, în Olt, în Dolj, pentru că sunt județe dunărene, cu un pământ foarte bogat și cu un potențial foarte bogat, dar cetățenii din aceste județe nu beneficiază de toată bogăția acestui pământ așa cum ar trebui”, declara la Călărași Liviu Dragnea.

Șeful PSD i-a cerut, de asemenea, ministrului de resort să prezinte atât premierului Viorica Dăncilă, cât și liderilor coaliției un plan pentru sudul României.

„Îl rog respectuos să vină mai des în Călărași și să facă în tot sudul României foarte rapid un plan pe care să-l prezinte premierului și în coaliție să punem în practică tot ceea ce am stabilit în programul de guvernare, pentru că acolo nu sunt chestiuni facultative”, a adăugat liderul partidului aflat la guvernare.

Ceva mai târziu, pe parcursul unei conferințe de presă, Liviu Dragnea a negat că declarația sa ar fi fost un atac la adresa ministrului Agriculturii.

„Așa cum m-am îngrășat și eu, așa s-a îngrășat și dumnealui și mai mulți miniștri s-au mai îngrășat. De ce? Mult mai puțină mișcare. Și atunci chiar dacă ne mai doare mijlocul, ne mai doare un picior, mai slăbim puțin, să mergem mai mult în teritoriu și eu cred că și doamna prim-ministru o să vă spună lucrul ăsta pentru că oamenii vor să discute cu ministrul. Un ministru când vine în Călărași, de exemplu, află mai multe decât află din birou și știu că domnul Daea are acest talent, dar nu numai domnul Daea, doamna Pintea poate să vină în Călărași să vadă care este stadiul pentru investiția de la Spitalul Județean. Domnul Cuc poate să vină să vadă care sunt condițiile pentru podul de la Drajna, adică să vadă cu ochiul propriu și personal și nu numai, deci toți miniștrii e bine să meargă în teritoriu, așa cum au început să meargă foarte bine și Răzvan Cuc, și Daniel Suciu, să vorbească despre ceea ce fac, despre ceea ce s-a făcut și să discute cu oamenii, nu numai cu membrii de partid și cu autoritățile locale despre domeniul de activitate respectiv, și așa vor afla mai multe”, a adăugat liderul PSD, citat de Mediafax.

Alinierea la ordine

Peste numai o zi, ministrul Agriculturii, Petre Daea, declara cu ocazia vizitei din Dolj că, din cauza secetei, anul acesta, fermierii vor avea nevoie de apă pentru irigaţii mult mai devreme decât în alţi ani, motiv pentru care urmăreşte cu atenţie punerea în funcţiune a sistemului de irigaţii pe baza programului de guvernare aprobat în Parlament.

„Pentru punerea în funcţiune a sistemului de irigaţii pe baza programului de guvernare aprobat în Parlament, au fost prevăzute sume în bugetul de stat astfel încât să ajungem în 2020 la două milioane de hectare irigabile, pentru a putea face faţă condiţiilor climaterice tot mai diferite şi nepotrivite. Schimbările climaterice sunt o realitate şi nu o ficţiune. În zona de sud a ţării, sunt 400.000 ha de nisip unde este nevoie de o cultură adecvată, pentru a nu se pune solul în mişcare, şi este nevoie de apă. Anul acesta, va fi nevoie de apă mai devreme ca în alţi ani. Dacă în alţi ani campania de irigaţii pornea undeva pe la jumătatea lunii mai, prognoza ne indică faptul că trebuie să fim pregătiţi, astfel încât să pornim mult mai devreme, chiar din luna aprilie. Fermierii se uită la stadiul lucrărilor noastre, iar noi trebuie să le dăm speranţa că punem în funcţiune sistemul şi vor avea apă pe canal”, a precizat Daea, citat de această dată de Agerpres, fix parcă răspunzând șefului pe linie de partid.

Conform spuselor șefului MADR, bugetul programului de reabilitare a sistemului de irigaţii este de 1,1 miliarde de euro pentru investiţii principale pe proprietatea statului, iar pentru reabilitarea părţii secundare a sistemului de irigaţii sunt proiecte în derulare de 435 de milioane de euro din fonduri europene, care se distribuie pe baza proiectelor depuse de asociaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii.

„Apa se acordă gratuit, de la sursă, din Dunăre, până la staţia de punere sub presiune, până la unitatea hidraulică, apa se aduce cu aceste staţii de pompare şi repompare pe care le avem în planul naţional de irigaţii. La această oră sunt 40 de astfel de şantiere la nivel naţional şi vom deschide încă 30 anul acesta, deci vom avea în total 70. Pentru reabilitarea părţii secundare a sistemului de irigaţii, sunt proiecte în derulare de 435 de milioane de euro din fonduri europene, care se distribuie pe baza proiectelor depuse de asociaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii. În paralel cu executarea lucrărilor de investiţii, suntem interesaţi pentru realizarea organizaţiilor utilizatorilor de apă în aşa fel încât să folosească apa. Eu am mai spus: ducem apa gratuit, dar să nu o plimbăm degeaba pe câmp, ea trebuie folosită la plantă şi pentru asta este nevoie de organizarea sistemelor de irigaţii proprii pe baza proiectelor pe care le pot lansa prin AFIR, astfel încât să poată folosi toţi banii de la UE, pentru că e un grant de 100%”, a menționat oficialul guvernamental.

Amenajarea de irigaţii Nedeia-Măceşu poate deservi 55.384 ha, iar în anul 2018 au fost încheiate contracte pentru irigarea a 41.000 ha.

Alături de Daea a fost și Florin Barbu, șeful ANIF. Potrivit declarațiilor de pe pagina sa de socializare, lucrările de reabilitare la amenajarea de irigații Nedeia-Măceșu din județul Dolj au fost începute în data de 27 aprilie 2018, pentru o perioadă de 24 de luni de execuție efectivă.

Publicat în Știri interne

Fermierii care vor facilita accesul la muncă a cel puțin doi tineri, pentru cel puțin un an, ar urma să încaseze un sprijin financiar lunar de 1.000 de lei pentru fiecare persoană, conform proiectului de hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 336/2018.

Pentru asta, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) ar urma să aloce în acest an 30 de milioane de lei, sumă necesară, printre altele, acordării unor facilităţi fiscale atât pentru angajator, cât şi pentru angajat.

„Prin Legea nr. 336/2018, a fost adoptat Programul pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură şi industria alimentară. Scopul Programului îl constituie crearea de noi locuri de muncă, reprezentând un instrument activ în vederea atragerii tinerilor către munca în agricultură, acvacultură şi industria alimentară. Programul vizează acordarea unui sprijin financiar angajatorilor-fermieri în vederea angajării, cu normă întreagă, a tinerilor beneficiari ai Programului pe perioadă nedeterminată sau determinată, dar nu mai puţin de 12 luni”, potrivit proiectului de hotărâre publicat pe pagina de internet a ministerului de resort.

Astfel, angajatorul-fermier care face dovada angajării a doi tineri beneficiari ai Programului beneficiază de un sprijin financiar lunar de 1.000 de lei pentru fiecare persoană, dacă aceasta are studii superioare de specialitate în domeniul agricol, acvacultură şi/sau industrie alimentară, de 750 lei pentru persoanele cu studii medii de specialitate, precum şi cursuri de formare profesională de scurtă durată în domeniul agricol, al acvaculturii şi/sau industriei alimentare şi de 500 lei pentru persoanele fără studii.

Conform proiectului de hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 336/2018, tinerii beneficiari ai Programului trebuie să aibă studii de specialitate în domeniul agricol, al acvaculturii şi/sau industriei alimentare, conform codurilor COR.

„Pentru a beneficia de prevederile prezentei legi, angajatorii-fermieri au obligaţia de a încheia cu tinerii beneficiari ai Programului contracte individuale de muncă cu normă întreagă, pe perioadă nedeterminată sau determinată, dar nu mai puţin de 12 luni, potrivit prevederilor Legii nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Prin derogare de la prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, tânărul beneficiar al Programului care a fost angajat în condiţiile prezentei legi beneficiază de scutiri de la plata impozitului pe venit aferent salariului brut stabilit potrivit contractului individual de muncă încheiat în cadrul Programului”, se arată în document.

Programul va contribui la creşterea forţei de muncă în agricultură, acvacultură şi industria alimentară cu aproximativ 3.000 de persoane, pentru anul 2019, tineri beneficiari ai programului cu studii superioare, cu studii medii de specialitate, precum şi cursuri de formare profesională de scurtă durată în domeniul agricol, al acvaculturii şi/sau industriei alimentare şi fără studii, contribuind la creşterea gradului de profesionalizare şi reîntinerire a forţei de muncă, precum şi la reducerea şomajului în rândul tinerilor din mediul rural.

„Valoarea Programului corespunzătoare anului 2019 este de 30.000 mii lei în limita sumelor aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu această destinaţie, urmând ca valoarea aferentă anului 2020 să se aprobe prin hotărâre a guvernului, în limita prevederilor bugetare aprobate prin legile bugetare anuale cu această destinaţie”, se precizează în proiectul de hotărâre.

Înscrierea în Program se face până la data de 31 decembrie 2020.

Muncă neplătită

Țara noastră este una cu cel mai ridicat potenţial în sectorul agricol, la nivelul comunității europene. România are a şasea mare suprafaţă agricolă utilizată dintre ţările UE, însă se confruntă cu un randament scăzut al producţiei din cauza mai multor factori, între care cel mai important este criza forţei de muncă.

Potrivit Eurostat, în România, forţa de muncă ocupată în agricultură este de 1,6 milioane de persoane, ocupând locul al doilea, după Polonia. Cu toate acestea, 85% din totalul forţei de muncă din agricultură este nesalariată, lucrând pe propriile exploataţii agricole de subzistenţă, conform notei de fundamentare a proiectului.

Legea nr. 336/2018 privind aprobarea Programului pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură şi industria alimentară a fost adoptată pe 21 noiembrie 2018 de către Camera Deputaţilor, la iniţiativa unor parlamentari PSD.

Legea prevede derularea Programului pe perioada 2018-2020, prin acordarea unor facilităţi fiscale, atât pentru angajator, cât şi pentru angajat, cu scopul de a se crea noi locuri de muncă, cu accent deosebit pe evitarea migraţiei.

Publicat în Știri interne

La doar o zi distanță de startul înscrierilor în programul „Tomata 2019”, miercuri, 5 martie 2019, în județul Olt, peste 800 de legumicultori și-au depus dosarele pentru obținerea sprijinului financiar, conform declarațiilor șefului Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Olt, Dragoş Drăghicescu.

Oficialul direcției a spus că la sediul instituţiei au fost depuse marţi şi miercuri (n.r. - 4 și 5 martie a.c.), în total, 310 dosare de înscriere în program, iar la primării au fost depuse alte circa 500 de dosare, acestea urmând a fi ridicate miercuri de echipele DAJ Olt aflate în teren.

După calculele lui Drăghicescu, în programul „Tomata 2019” ar urma să se înscrie aproximativ 4.000 de fermieri, producători care vor ieşi cu roşii pe piaţă în luna mai.

Din cauză că perioada înscrierilor se va încheia pe 20 martie, angajaţii DAJ Olt vor lucra sâmbătă, 9 martie, conform programului normal, de la 8:00 la 16:00. De asemenea, pentru o mai rapidă şi eficientă preluare a dosarelor de la fermieri, DAJ Olt a format opt echipe a câte doi angajaţi care se vor deplasa în teren până pe 20 martie, pentru a prelua dosarele de înscriere depuse de fermieri la primării.

„Avem opt echipe care vor merge la primării să preia dosarele depuse acolo, astăzi a fost prima zi în care s-au aflat în teren şi înţeleg că au preluat circa 500 de dosare de înscriere în programul pentru tomate. Sâmbătă, se va lucra de la 8,00 la 16,00, astfel încât să aibă timp să depună dosarele toţi fermierii care vor să acceseze acest program. Prin deplasarea echipelor în teren urmărim şi să scurtăm timpul pe care îl petrec fermierii cu depunerea dosarelor, deoarece este perioadă de plantare în solarii şi, dacă ar veni, ar însemna să-şi întrerupă activitatea aproape o zi. Vrem să evităm şi formarea cozilor. Estimăm că vor fi circa 4.000 de fermieri care vor accesa programul în primul ciclu”, a spus Drăghicescu, citat de agențiile de presă.

Circa 4.000 de fermieri din judeţul Olt au cultivat anul trecut tomate în spaţii protejate şi au beneficiat de ajutorul de minimis, atrăgând peste 11 milioane de euro prin programul „Tomata”.

Publicat în Știri interne

Ca urmare a faptului că gradul de rentabilitate în cazul culturii de grâu este mai mare doar la societățile care lucrează suprafețe mari, cele care au dotări corespunzătoare şi care îşi permit să aplice tehnologie completă şi să obţină astfel profit, dar și din cauze sociale, în ultimii ani, în județul Dolj se înregistrează o creștere negativă în acest sector, mărturisesc oficialii Direcţiei pentru Agricultură Județeană Dolj.

Concret, după aderarea României la Uniunea Europeană (UE), care a avut loc în 2007, suprafeţele cultivate cu grâu de consum în judeţul Dolj au scăzut constant. La acea vreme, acestea depăşeau 220.000 ha anual pentru ca, în 2017, acestea să ajungă la 157.131 ha, iar în 2018, la 169.506 hectare.

„Exploataţiile de semisubzistenţă au dispărut ori s-au redus semnificativ, fie prin darea în arendă a terenului, fie prin orientarea către alte culturi. O altă cauză a diminuării suprafeţei cultivate cu grâu este scăderea populaţiei active în mediul rural, ceea ce a dus la închiderea a peste 70% din morile săteşti, necesarul de pâine fiind asigurat de către fabricile de pâine din centrele urbane, la care se adaugă folosirea în industria de panificaţie a unei materii prime asigurate parţial prin aprovizionarea din comerţul intracomunitar cu cocă congelată”, a precizat, marţi, 26 februarie 2019, directorul DAJ Dolj, Adrian Popa, cu ocazia întrunirii Colegiului Prefectural.

Tot acesta a adăugat că, la specia orz, suprafaţa însămânțată s-a diminuat până la nivelul anului 2007, pe fondul restrângerii sectorului zootehnic organizat. Ulterior, până la momentul actual, suprafaţa cultivată a cunoscut un reviriment de peste șapte ori, ca urmare a cererii crescânde venite dinspre industria berii.

Și în cazul porumbului, conform calculelor celor de la DAJ Dolj, se constată o diminuare a suprafețelor cultivate. Acestea variază de la un an la altul cu valori între 15.000 şi 20.000 ha, în medie, din cauza faptului că pe de o parte s-a redus semnificativ şeptelul judeţului, dar a scăzut şi consumul populaţiei, ca urmare a reducerii populaţiei active din mediul rural.

„O specie cu o evoluţie constant pozitivă este floarea-soarelui, la care suprafaţa cultivată a crescut în intervalul 2005-2018 de peste două ori datorită faptului că această specie este căutată şi foarte bine plătită pe piaţă. Rapiţa a cunoscut o perioadă de recul până la intrarea în UE, urmată de o perioadă de șase ani de reviriment, apoi, în perioada 2012-2014, pe fondul schimbărilor climatice, a intervenit o scădere dramatică a suprafeţelor cultivate, însă interesul crescut şi valoarea deosebită a rapiţei fără acid erucic pentru consum alimentar uman a dus la creşterea cu de până la șase ori a suprafeţei cultivate”, a mai declarat șeful DAJ Dolj.

Tot el a spus că o specie cu o evoluţie sinusoidală este şi soia pentru boabe, care în ansamblu ocupă suprafeţe cu mult sub potenţialul judeţului şi sub nivelul cererii pe piaţă, dar a cărei cultură în regim profitabil este în directă corelaţie cu existenţa unui sistem de irigaţii performant.

„În ceea ce priveşte specia muştar, deşi are debuşeu în special în industria alimentară, putem spune că a reprezentat un indicator al reconstituirii industriei prelucrătoare de legume din Oltenia, suprafaţa fiind în linii mari într-un trend ascendent permanent. În anul 2018, s-a reluat cultivarea orezului în judeţul Dolj (ultimul an în care s-a cultivat orez fiind anul 2011, când s-a înregistrat suprafaţa cultivată cu orez de 1.194 ha, cu o producţie medie 5.100 kg/ha), înfiinţându-se suprafaţa de 151 ha cu orez în localităţile Rojişte şi Măceşu de Jos, cu o producţie medie de 4.867 kg/ha”, a conchis oficialul Direcţiei Agricole Dolj.

La finele anului trecut, Adrian Popa preciza că producţiile medii realizate la nivelul judeţului Dolj au fost de 4.980 de kilograme de grâu la hectar şi de 5.030 de kilograme la orz. Și asta, în condițiile în care, la nivel naţional, producţia de grâu a fost de 4.870 de kilograme, iar producţia de orz, de 5.204 kilograme.

Publicat în Piata agricola

Având în vedere rezultatele verificărilor din anul 2018, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) preconizează o scădere a numărului de fermieri ce vor fi controlați pe teren în anul 2019, acesta fiind variabil și depinzând în mare măsura de numărul de scheme solicitate de fermieri și de riscuri, a anunțat APIA luni, 25 februarie 2019.

„Precizăm că pe fluxul de selectare la control, fermierii care au modificări ale cererilor de sprijin față de anul anterior pot fi selectați la control și în anul curent cu o probabilitate mai mare față de cei care nu au modificări ale cererilor unice de plată”, adaugă vocile autorizate ale agenției.

Potrivit prevederilor OMADR 69/2019, în perioada 1 martie – 15 mai 2019, la Centrele judeţene/locale APIA şi al Centrul Municipiului Bucureşti se vor depune Cererile Unice de Plată (CUP) în cadrul Campaniei 2019.

Producătorii agricoli și din sectorul zootehnic vor depune la APIA o singură cerere, chiar dacă aceştia utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe.

CUP se vor depune la Centrele județene APIA în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mare de 50 hectare teren agricol şi la centrele locale în cazul producătorilor care solicită o suprafaţă mai mică sau egală cu 50 hectare teren agricol.

Subvenții, doar pentru cel care lucrează terenul

Arendatorul, concedentul, locatorul şi/sau comodantul nu beneficiază de plăţi pentru terenul/animalele arendat(e), concesionat(e) închiriat(e) și/sau împrumutate spre folosință, se mai menționează în documentul celor de la APIA.

„Reamintim că România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, respectiv: - schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic; - măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 - Agro-mediu şi climă, Măsura 11 - Agricultura ecologică, Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020); - ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic”, se precizează într-un comunicat de presă.

Pentru a utiliza eficient timpul pe care APIA l-a rezervat pentru primirea cererilor în Campania 2019, reprezetanții agenției îi roagă pe fermieri să se prezinte la data și la ora la care sunt programați conform invitației primite.

Nu demult, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, preciza că termenul în care se depun cererile, respectiv 1 martie - 15 mai, nu se schimbă nici în 2019, iar regula trebuie respectată.

„În 2017, ca să introducem acea ordine, am spus că închidem obloanele la APIA, în 2018 ca să introducem regula şi mai puternic, am spus că ferecăm, sudăm uşile. Anul ăsta, spun că suspendăm şi scările la APIA, pentru că până la data de 15 mai trebuie să depună cererile pentru a avea subvenţiile la timp”, menționa în data de 18 februarie a.c. ministrul de resort, la Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor din România.

Suma totală alocată României din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în 2019 se ridică la 1,94 miliarde de euro.

Publicat în Finantari

În contrapartidă cu fermele vegetale care au cunoscut în ultimii ani o dezvoltare stabilă, în zona pisciculturii situația pare să nu fie atât de roz, descrierea plastică a situației prezentate de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, cu ocazia unui eveniment de promovare a măsurilor din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM), miercuri, 20 februarie 2019, fiind aceea că „lucrurile s-au rupt”.

„În domeniu, pe cele 700.000 de hectare de luciu de apă pe care le are România, producem extrem de puţin. (...) Acest sector s-a rupt pur şi simplu de dinamica zilei. Fermele vegetale au crescut, s-au dezvoltat, s-au mobilat, au primit fonduri, altă tehnică, alte rezultate, alt confort financiar, altă situaţie economică, un alt confort social. Aici lucrurile merg mai încet, iar lucrurile s-au rupt”, a mărturisit oficialul guvernamental.

Daea a adăugat că sectorul piscicol a fost abandonat în ultima perioadă, iar absorbţia banilor europeni este destul de scăzută, cu toate că, în ultima perioadă, este vizibil un reviriment.

„Ştiu domeniul, sectorul, şi îl ştiu bine. (...) Din nefericire, sectorul a fost abandonat, iar suferinţa în sector s-a cuibărit. Folosesc aceste metafore pentru a da bine, pentru a da contur celor spuse de mine şi a atrage seva de interes şi a acelora care nu au contingenţa în domeniu şi nici nu au interes pentru a se dezvolta domeniul. (...) Aici, astăzi, în dialogul pe care îl veţi purta, trebuie să vedem ce facem în continuare în domeniu, cu ce bani, în aşa fel încât, până la croirea noii politici în domeniu, să putem să valorificăm resursele pe care le avem, sursele de finanţare pe care le punem la dispoziţie, dar mai cu seamă modul de lucru între autoritate şi cei care îşi desfăşoară activitatea în domeniu. Am luat bani puţini din acest sector. Este adevărat că în ultima perioadă de timp lucrurile s-au dezgheţat, dar numai la mal, în larg. În profunzime, din nefericire sunt încă multe de făcut”, a precizat membrul Executivului Dăncilă.

Tot el a recunoscut că, în continuare, există probleme în ceea ce privește relația producătorilor din sectorul piscicol și agrozootehnic cu reprezentanții instituțiilor cu care aceștia intră în contact direct. În acest sens, el vorbește de „reguli”, „atitudine”, respectiv de „comportamentul autorităţii”.

„Fermierii, indiferent care sunt ei, unde îşi desfăşoară activitatea, de ce se ocupă, cum şi-au gândit afacerile, fermierii trebuie să fie cei care primesc ajutorul statului şi nu umblă după ajutor pe care să îl primească de la stat. Am un grad de nemulţumire aici şi anume acela că în sector, din nefericire, şi să sperăm că pentru puţin timp, apropierea între funcţionarul statului şi sector nu este aceea pe care şi-o doreşte producătorul, nu este aceea pe care şi-o doreşte piscicultorul, nu este aceea pe care şi-o doreşte ministrul. (...) Nu poţi să desfăşori o activitate convenabilă, înţelegând aici atât confortul financiar, cât şi confortul social, dacă între autoritatea în domeniu şi cei care beneficiază sau ar trebui să beneficieze de reguli, de atitudine, de comportamentul autorităţii nu există armonia în interese şi respectul faţă de muncă”, a mai punctat ministrul.

Nu în ultimul rând, Daea, citat de Agerpres, a spus că obiectivul pe care îl urmăreşte este ca autoritatea să vină către fermieri şi nu invers, pentru că „pescarii nu trebuie să plece de pe bărci căutându-şi drumul rezolvării problemelor”.

„Acesta este obiectivul pe care îl urmărim: nu fermierul vine la autoritate, ci invers, ca să fie foarte clar o dată pentru totdeauna, altminteri nu vom avea succes. Nici pescarii nu trebuie să plece de pe bărci căutându-şi drumul rezolvării problemelor, nici cei din acvacultură nu trebuie să plece pe drumul căutării soluţiilor şi, din nefericire, nu găsesc rezonanţa în înţelegerea fenomenelor şi, mai mult, în rezolvarea problemelor pe care le au. Pornind de la aceste considerente, vreau să vă asigur că pe acest drum pornim de astăzi, pornim împreună, îl urmăm împreună, muncim împreună, căutăm soluţii împreună, rezolvăm greutăţile împreună, într-un cuvânt, suntem toţi în aceeaşi barcă”, a conchis şeful MADR.

Șeful MADR a participat la primul eveniment de promovare a măsurilor din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM).

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Direcţia Generală de Pescuit (DGP-AMPOPAM), organizează o nouă serie de evenimente de informare, în perioada 20 februarie - 14 martie 2019, în şapte localităţi.

În cadrul acestor evenimente, potenţialii beneficiari vor afla detalii cu privire la măsurile finanţate din Fondul European de Pescuit şi Afaceri Maritime (FEPAM).

Astfel, cei interesaţi pot afla informaţii referitoare la depunerea de proiecte finanţate din FEPAM privind: investiţii productive în acvacultură, diversificarea veniturilor şi noi forme de venit, măsuri de marketing, porturi de pescuit, locuri de debarcare, centre de licitaţii şi adăposturi - investiţii menite să îmbunătăţească infrastructura porturilor de pescuit şi a halelor de licitaţii sau a locurilor de debarcare, investiţii pentru construirea sau modernizarea adăposturilor pentru îmbunătăţirea siguranţei pescarilor, investiţii în instalaţiile de colectare a deşeurilor, inovare ș.a.m.d.

Calendarul acţiunilor de informare de la nivel local pentru următoarea perioadă este: 26 februarie 2019, la Sâmbăta de Sus - judeţul Braşov; 28 februarie 2019, la Iaşi; 5 martie 2019, la Oradea; 7 martie 2019, la Borşa; 12 martie 2019, la Băile Olăneşti - Hotel Central; 14 martie 2019, la Tulcea.

Publicat în Știri interne
Pagina 1 din 29