În condițiile în care piața autohtonă este inundată de mere din Polonia și din Ungaria, dar și ale prețului extrem de scăzut (un leu plus TVA), doar 15-20 la sută din totalul de peste 60.000 de tone de marfă au fost valorificate de fermierii mureșeni.

„Dacă în 2016-2017 am fost afectaţi de îngheţ în perioada înfloririi, a fost afectată producţia cu peste 60%, în 2018 am obţinut producţii foarte bune, singurul necaz este că la ora actuală se vinde foarte greu producţia de mere. Depozitul de mere de la Reghin e aproape umplut la capacitate fiindcă merele se vând foarte greu. La depozit la Reghin preţul de depozit e un leu plus TVA. Din discuţiile purtate cu fermierii, caută soluţii şi ei. Sunt blocaţi fiindcă aproape nu au fonduri pentru tăieri şi urmează stropirile”, a precizat şeful Direcţiei Agricole Judeţene Mureş, Ioan Rus.

Conform statisticilor vehiculate de oficialul DAJ, în judeţul Mureş mai există 2.000 de hectare de livezi de măr care au dat în toamnă o recoltă de peste 30 de tone pe hectar, cu aproape 40% mai mult decât în 2017.

Micii producători de mere mărturisesc că ei sunt cei mai afectaţi, din cauză că nu au putut valorifica pe piaţă nici măcar 20% din producţie, dar că nici nu îşi permit individual construirea de depozite cu atmosferă controlată în care să îşi depoziteze marfa, întrucât în zonă nu există deschidere pentru înfiinţarea de asociaţii de producători.

Aceștia susțin că marele impediment este generat de lipsa unei reţele de desfacere, dar şi de preţul scăzut de pe piaţă, situat între 1 leu şi 1,20 lei/kilogram, care nu acoperă nici măcar cheltuielile de producţie.

Una dintre problemele care au dus la eşecul mărului de Batoş şi de Reghin în faţa concurenţei poloneze şi ungureşti este legată de aspectul mărului furnizat de micii producători, care, deşi are calităţi nutritive şi gustative de excepţie, pierde teren în faţa aspectului estetic.

„Lumea caută mere frumoase în defavoarea merelor gustoase şi sănătoase. Noi nu folosim atâtea pesticide, pentru că nu ne permitem”, a arătat producătorul Grigore Ardelean, citat de Agerpres.

Producătorul a adăugat că în cazul în care nu va reuşi să îşi valorifice producţia în această primăvară, acesta va comercializa merele producătorilor de suc şi de ţuică, însă ia în calcul şi renunţarea la suprafaţa de livadă pe care o deţine.

În 2018, România a importat aproape 100.000 de tone de mere, în mare parte din Polonia.

În schimb, am reușit să exportăm doar 9.000 de tone de mere românești, adică de 10 ori mai puțin.

Publicat în Horticultura

Ca urmare a unei razii efectuate de autoritățile statului prin depozitele angro de legume-fructe din Ilfov și din București, reprezentanții acestora au descoperit loturi de mere din Polonia, salată verde din Italia, dovlecei din Turcia și conopidă din Spania fără etichete sau cu elemente obligatorii conform prevederilor Standardelor Comerciale privind comerțul fructelor și legumelor proaspete (calitate, calibru, soi) care lipseau, a anunțat vineri, 8 martie 2019, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Până la această dată, potrivit informării transmise de autoritatea citată, au fost verificate 19 unități comerciale, cu profilul comerț angro legume-fructe, unde au fost constatate nereguli privind marcarea/etichetarea loturilor de legume-fructe destinate comercializării, loturi provenite din import sau comerț intracomunitar.

Tot în cadrul acestor acțiuni mixte de control, reprezentanții Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) au prelevat 13 probe legume/fructe provenite din import sau comerț intracomunitar (mere, cartofi, ardei gras, castraveți, tomate, dovlecei), în vederea efectuării de analize pentru determinarea reziduurilor de pesticide.

În baza unei tematici speciale de control, aprobată de conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), privind verificarea modului de respectare a legislației specifice din domeniul depozitării și comercializării legumelor și fructelor proaspete, reprezentanți împuterniciți din cadrul MADR și ai Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) desfășoară acțiuni de control mixt începând cu data de 25 februarie 2019.

„Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va continua și intensifica aceste acțiuni de control, având în vedere că lipsa totală a etichetelor de pe ambalaje sau etichetarea incompletă a acestora poate conduce foarte ușor la substituirea acestor produse provenite din comerț intracomunitar sau import, ca fiind produse în România (ex. mere, cartofi, ardei, pătrunjel, castraveți)”, se precizează în documentul remis presei.

Eterna poveste

Evaziunea fiscală din comerțul cu legume și fructe a alarmat autoritățile române în ultimii ani. Un raport al Curții de Conturi din 2010 dezvăluia că 95% din importuri erau controlate de firmele unor irakieni, pakistanezi și ucraineni.

Sub puterea anonimatului, distribuitori din piață mărturiseau nu de mult cum ajung în magazine produse de import cu eticheta „Made în România”. Astfel, spuneau aceștia, magazinele vor în general legume şi fructe româneşti, pentru că acestea se vând mult mai bine. Aşa că există tot felul de moduri de a livra din import pe post de produse româneşti – se schimbă ambalajele, lădiţele, se reetichetează etc.

În data de 18 iunie 2015, ANAF organiza la Bucureşti trilaterala România – Bulgaria – Ungaria, ce reunea reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale Fiscale (NRA) din Bulgaria şi ai Administraţiei Naţionale Fiscale şi Vamale (NTCA) din Ungaria, în scopul intensificării şi optimizării schimburilor de informaţii fiscale, respectiv cele referitoare la tranzacţiile intracomunitare şi transportul de bunuri cu risc fiscal ridicat (produse energetice şi combustibili, legume şi fructe etc).

În urmă cu un an, ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, mărturisea la rândul său că în ceea ce priveşte stoparea ilegalităţilor din zona de import legume-fructe se poate interveni.

„Cine ne opreşte să facem asta? Uitaţi-vă şi la ţigări! 16% este piaţă neagră. Un punct procentual dacă îl recuperăm, aducem la buget până la 50 de milioane de euro. Doar din ţigări. Nu mai vorbesc de legume-fructe, alcool şi orice altceva. Şi repet: cine nu ne lasă?”, sublinia oficialul.

Din păcate, nici în cazul ANAF, nici în cel al MFP, nu a fost publicată vreo informație cu privire la rezultatele demersurilor acestor două instituții pe piața legumelor și fructelor comercializate în România.

Publicat în Horticultura

Țara noastră a importat carne şi preparate din carne în valoare de 848,6 milioane de euro în primele 11 luni din 2018, în condițiile în care valoarea exporturilor a fost de 387,2 milioane de euro, potrivit datelor agregate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Ca atare, deficitul României în comerţul internaţional cu carne şi preparate din carne se cifrează la 461,4 milioane de euro.

Valoarea exporturilor s-a majorat în perioada menţionată cu 1,7%, în timp ce, în cazul importurilor, s-a înregistrat o creştere de 7,1%, comparativ cu perioada ianuarie-noiembrie 2017.

Publicat în Știri interne

Pentru prima dată în ultimii 10 ani, blocul comunitar UE28 devine importator net de cereale, în condițiile în care achizițiile extracomunitare de porumb se mențin într-un ritm alert.

Și asta, deoarece șeptelul animalier consumă din plin cantitățile-tampon de porumb ucrainean importat, pentru a putea face față lipsei de furaj cauzată de o vară 2018 toridă.

Cererea este într-atât de mare, încât în sezonul comercial 2018-2019, Uniunea Europeană ar putea bate lejer cota de anul trecut de 18 milioane de tone porumb achiziționat de peste graniță – deja un record – întărindu-și astfel statutul de cel mai mare importator de porumb din lume.

Tempoul importurilor de porumb se va liniști însă în anul de marketing următor celui în curs, în condițiile în care proiecțiile actuale de reviriment al producției de cereale a blocului comunitar se vor confirma.

„Considerăm că acest record ar putea fi considerat unul singular”, a precizat Charles Clack, analist bunuri tranzacționabile din cadrul Rabobank. „UE are un deficit de nutreț și un disponibil de grâu la un preț ridicat. Recolta de porumb a Ucrainei a acoperit cu bine nevoia, demers susținut și de taxe scăzute de transport”.

Până în prezent, pentru prima parte a sezonului 2018-2019, importurile de porumb ale blocului comunitar sunt cu peste 45 de procente peste ritmul înregistrat în aceeași perioadă a anului de marketing anterior, atunci când volumul importat totaliza 13,4 milioane de tone. Laolaltă cu un ritm scăzut al exporturilor de grâu, fluxul de porumb a transformat UE într-un importator net de cereale, pentru prima dată în ultima decadă.

Cifre care dau de gândit

Dintre diviziile de analiză agribusiness de pe piață, Rabobank previzionează că totalul importurilor înregistrate în sezonul 2018-2019 ar urma să atingă nivelul de 20 de milioane de tone de porumb. La rândul său, USDA estimează că UE28 va importa 21 de milioane de tone de porumb, în timp ce Strategie Grains consideră că importurile ar urma să atingă nivelul de 21,7 milioane de tone.

Comisia Europeană, entitate care are propriile estimări cu privire la propria recoltă a comunității europene, previzionează o majorare nesemnificativă, dar chiar și așa, analiștii de la Bruxelles estimează un nivel-record de 18,5 milioane de tone de porumb.

Ucraina a furnizat mai mult de jumătate din importurile de porumb ale blocului comunitar aferente sezonului 2018-2019, mai mult decât dublul cantității exportate în aceeași perioadă a anului trecut.

Importurile din Ucraina, cât și cele din România și Bulgaria, ambele state membre UE mai puțin afectate de secetă în 2018, se vor majora în Franța, cel mai mare cultivator de porumb al blocului comunitar.

FranceAgriMer previzionează că importurile se vor majora cu o treime în acest sezon, până la un total de 800.000 de tone.

Nivelurile scăzute ale cursurilor de apă au exacerbat costurile de achiziție domestică de materie primă de origine agricolă în Franța și în nordul Europei. Situația a generat astfel o competitivitate și mai mare a achizițiilor din Europa de Est, spun traderii.

Germania se confruntă cu un nivel-record de importuri de porumb în vederea contracarării lipsei fânului și paielor, dar și ca soluție mai ieftină la grâu.

„Animalele trebuie hrănite, iar importurile de cereale furajere, incluzând aici și porumbul, au crescut amețitor din septembrie 2018 încoace. Cred că achizițiile de peste graniță vor continua până la recolta din vara acestui an”, a adăugat un trader german. „Importurile de porumb s-au încadrat în intervalul 100.000-200.000 de tone pe lună, față de 20.000 – 50.000 de tone pe lună în anii cu recolte mai aproape de normalitate”.

În Marea Britanie, utilizarea porumbului în furajarea animalieră s-a majorat în perioada iulie-noiembrie 2018 cu 53,3 procente față de anul anterior, până la un record total de 209.500 de tone, potrivit Agriculture and Horticulture Development Board.

„Nivelul-record de utilizare a porumbului în rații reflectă deficitul de cereale din producția domestică în acest sezon, respectiv nevoia de porumb din import”, a conchis analistul AHDB, Daniel Rooney.

Publicat în Piata agricola

Chiar dacă Uniunea Europeană (UE) limitează utilizarea anumitor pesticide pe baza unor criterii de periculozitate, în opinia Curții Europene de Conturi (ECA) este posibil ca reziduuri provenite de la astfel de producție de protecție a plantelor să fie tolerate în produse importate în UE, în cazul în care o analiză a riscurilor a arătat că nu există niciun pericol pentru consumatori, se menționează în Raportul special nr. 2/2019, intitulat „Pericolele chimice din hrana noastră: politica UE în materie de siguranță alimentară ne protejează, dar se confruntă cu provocări”.

În opinia Curții, cadrul juridic care reglementează substanțele chimice din produsele alimentare, hrana pentru animale, plante și animale vii este în continuare în lucru și nu a fost încă implementat la nivelul preconizat de legislația UE în domeniul producției alimentare.

În plus, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), care asigură consultanță științifică pentru a sta la baza procesului de elaborare a politicilor europene, înregistrează întârzieri în activitățile sale în ceea ce privește substanțele chimice. Această situație afectează funcționarea corespunzătoare a unor componente ale sistemului, precum și sustenabilitatea modelului în ansamblu.

„Siguranța alimentară constituie o prioritate importantă pentru UE, îi afectează pe toți cetățenii și este strâns legată de activitatea comercială”, a precizat domnul Janusz Wojciechowski, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest raport. „Sistemul actual al UE se confruntă însă cu o serie de incoerențe și dificultăți”.

Conform aceluiași document, unele state membre ale blocului comunitar controlează anumite substanțe chimice mai frecvent decât pe altele, iar cadrele juridice ale acestora sunt atât de vaste, încât autoritățile publice estimează că este dificil pentru ele să se achite de toate responsabilitățile care le revin.

ECA recomandă o mai mare integrare a sistemelor de control din sectorul privat

Potrivit Curții, controalele desfășurate de organisme publice nu pot reprezenta decât o mică parte din totalul controalelor efectuate, iar cea mai bună soluție pentru ca modelul UE să rămână credibil este completarea sistemelor de control public cu sisteme de control din sectorul privat. Or, sinergiile dintre cele două tipuri de sisteme au început să fie analizate abia recent.

Curtea a identificat, de asemenea, limitări ale sistemului de control, întrucât statele membre întâmpină dificultăți în a determina natura măsurilor coercitive care trebuie luate în cazuri de neconformitate.

Politica UE în materie de siguranță alimentară vizează garantarea unui nivel ridicat de protecție a vieții și a sănătății umane, precum și protecția cetățenilor UE împotriva a trei tipuri de pericole care pot fi prezente în produsele alimentare: pericole fizice, pericole biologice și pericole chimice. Acest audit s-a concentrat pe pericolele chimice.

De aceea, ECA recomandă Comisiei Europene (CE) să evalueze schimbările care ar putea fi aduse legislației care reglementează pericolele chimice, ținând seama de capacitatea de a aplica această legislație în mod uniform.

De asemenea, CE trebuie să încurajeze în continuare complementaritatea, astfel încât autoritățile publice din statele membre să se poată baza pe controalele efectuate de sectorul privat.

Totodată, Comisia trebuie să explice care sunt măsurile pe care le va lua cu privire la reziduurile de pesticide prezente în produsele alimentare pentru a păstra același nivel de asigurare atât pentru alimentele produse în UE, cât și pentru cele importate, menținând în același timp conformitatea cu normele Organizației Mondiale a Comerțului.

Nu în ultimul rând, însă poate cel mai important aspect, Comisia trebuie să furnizeze statelor membre orientări suplimentare cu privire la aplicarea măsurilor coercitive și să își consolideze procedurile de monitorizare a conformității cu normele alimentare ale UE.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, cetățenii europeni beneficiază de unul dintre cele mai ridicate niveluri de asigurare din lume cu privire la siguranța hranei pe care o consumă. Forța modelului UE se bazează pe o structură de guvernanță în care responsabilitățile sunt împărțite între cele două agenții descentralizate ale UE și Comisie. Acest fapt permite separarea evaluării riscurilor de gestiunea riscurilor, astfel: obiectivul de a evalua siguranța substanțelor chimice înainte ca acestea să fie utilizate în lanțul alimentar, respectiv alocarea clară a responsabilităților între sectorul privat și autoritățile publice de control.

Pe lângă aceasta, pentru a garanta faptul că produsele alimentare importate în UE respectă aceleași standarde înalte de siguranță, UE solicită țărilor terțe să respecte standardele sale.

Publicat în International

Potrivit anunțului făcut de INS, luni, 14 ianuarie 2019, cantitatea de lapte brut importată a scăzut cu 1.651 de tone (-1,4%) în primele 11 luni ale anului trecut, față de aceeași perioadă a lui 2017 (1 ianuarie – 30 noiembrie 2018 vs 1 ianuarie – 30 noiembrie 2017).

În același interval de referință, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 75.222 de tone (+7,9%).

Majorări ale producţiei, în intervalul 1 ianuarie – 30 noiembrie 2018 vs 1 ianuarie – 30 noiembrie 2017, au fost înregistrate în sectorul laptelui de consum, cu 16.971 de tone (+6,5%), brânzeturi, cu 3.206 tone (+3,8%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare), cu 4.435 de tone (+2,3%), respectiv smântână de consum, cu 643 de tone (+1,1%).

Producția a scăzut însă la unt, cu 1.287 de tone (-11,6%).

Mai mult, cantitatea de lapte brut importat a scăzut în luna noiembrie 2018 cu 3.351 de tone (-24,9%) faţă de luna corespunzătoare din anul precedent.

În plus, față de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna noiembrie 2018 cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 7.096 de tone (+9,4%). Dintre principalele produse lactate, producţia a crescut la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 1.695 de tone (+9,5%), smântână de consum cu 80 de tone (+1,4%) și brânzeturi cu 41 de tone (+0,6%).

În contrapartidă, producţia a scăzut la unt cu 134 de tone (-11,4%) și la lapte de consum cu 748 de tone (-2,8%).

Noiembrie 2018 vs octombrie 2018 – am importat mai mult lapte brut

Cantitatea de lapte brut importat a crescut însă în luna noiembrie 2018 faţă de luna precedentă cu 814 tone (+8,7%), dezechilibrând puțin balanța celor 11 luni.

Totodată, în noiembrie 2018, cantitatea de lapte de vacă colectat a scăzut cu 8,3% faţă de luna octombrie a aceluiași an.

Conform datelor INS, în același interval de referință, cantitatea de lapte de vacă colectat de unităţile procesatoare a scăzut cu 7.475 de tone (-8,3%), iar producția a scăzut la brânzeturi cu 573 de tone (-7,7%), smântână de consum cu 266 de tone (-4,4%) și lapte de consum cu 984 de tone (-3,6%).

Producția a crescut la unt cu 85 de tone (+8,9%) și lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 417 tone (+2,2%).

Publicat în Ultimele noutati

În comparaţie cu primele 27 de săptămâni ale anului comercial 2017 (iulie – decembrie), în acelaşi interval al anului anterior, importurile de soia boabe ale Uniunii Europene (UE27) din SUA s-au majorat cu 112 procente, până la un total de 5.181.833 de tone, a anunţat, luni, 7 ianuarie 2019, Comisia Europeană (CE).

Cu o cotă a importurilor de soia boabe de aproape 75% din total, blocul comunitar devine astfel destinaţia principală a materiei prime de origine nord-americană.

În altă ordine de idei, statele membre UE rămân destinaţia principală de export de soia boabe a fermierilor din SUA, cu 28 la sută din total, în timp ce Argentina ocupă locul al doilea, cu 10 procente din totalul comerţul peste graniţă cu materie primă, iar Mexicul se situează pe poziţia a III-a, cu 9%.
Această stare de fapt este generată de implementarea declaraţiei comune a preşedinţilor Jean-Claude Juncker (UE) şi Donald Trump (SUA) din luna iulie a anului trecut. Potrivit documentului dat publicităţii de CE, cele două părţi au căzut de acord să majoreze nivelul comerţului înregistrat în anumite zone economice, respectiv pentru anumite produse, în mod special în ceea ce priveşte soia boabe. Ca atare, CE publică în prezent, în mod regulat, date statistice cu privire la importurile UE de astfel de materie primă.

Această modificare semnificativă de strategie, vizibilă începând cu cea de-a doua jumătate a anului trecut, contribuie din plin la întărirea poziţiei de lider a SUA în ceea ce priveşte exporturile de soia boabe către blocul comunitar, de-a lungul întregului an comercial. Se majorează astfel diferenţa faţă de poziţia ocupată de Brazilia, furnizorul tradiţional de materie primă al UE27. Anul trecut (perioada ianuarie-decembrie), 50 la sută din importurile de soia boabe îşi aveau originea în SUA, iar 36% în Brazilia, în condiţiile în care, în 2017, din Brazilia importam nu mai puţin de 37 de procente.

Conform documentului dat publicităţii luni de CE, importurile europene de soia boabe din SUA ar urma să crească şi mai mult, ca urmare a deciziei comisiei de demarare a procesului de utilizare a soiei boabe produsă în SUA pentru producţia de biocombustibili.

În ceea ce priveşte nivelul total al importurilor UE de soia boabe, cota SUA se situează în prezent la un nivel de 74,5 procente, în comparaţie cu cele 39 de procente înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut. Cifra situează SUA cu mult în faţa Braziliei (19 la sută), al doilea cel mai important furnizor, urmat de Canada (2%), Ucraina (1,6 procente) şi Paraguay (1 la sută).

În decembrie 2018, CE a lansat o consultare publică cu privire la autorizarea utilizării de soia boabe de provenienţă nord-americană pentru producţia de biocombustibili pe teritoriul UE. Conform evaluării comisiei, „Protocolul de asigurare a sustenabilităţii soiei SUA” transmis de nord-americani, exportatorii de materie primă din SUA întrunesc cerinţele obligatorii de sustenabilitate impuse de legislaţia UE pentru utilizarea produsului în producţia de biocarburanţi.

UE importă circa 14 milioane de tone de soia boabe în fiecare an, atât ca sursă de proteină în creşterea păsărilor, a porcinelor şi a bovinelor, cât şi în producţia de lapte. Boabele de soia de provenienţă nord-americană reprezintă o opţiune atractivă pentru importatorii europeni de nutreţ, dar și pentru consumatori, pe fondul unor preţuri competitive de achiziţie.

Publicat în International

Importurile de grâu ale britanicilor s-au mai domolit în luna septembrie 2018, dar, chiar și așa, acestea se află cu mult înaintea perioadei similare a anului trecut, țara noastră aflându-se pe locul al II-lea în topul furnizorilor de materie primă, cu peste 36.000 de tone.

Potrivit statisticilor vamale ale Marii Britanii, totalul importurilor de grâu aferente lunii septembrie a.c. se cifrează la 238.791 de tone, în scădere față de luna anterioară, atunci când totalizau 270.380 de tone. În acest context, Bulgaria se află pe primul loc în topul furnizorilor de materie primă, cu 99.183 de tone exportate, în timp ce România se află pe locul al II-lea, cu 36.044 de tone vândute.

Importurile cumulate aferente sezonului comercial care a debutat la data de 1 iulie 2018 ating nivelul de 758.179 de tone, în creștere vertiginoasă față de nivelul de 373.502, cât se contabilizau în aceeași perioadă a anului trecut.

Per total, Bulgaria se află pe locul I la exportul de grâu către englezi în perioada iulie-septembrie 2018, cu 174.077 de tone comercializate, în timp ce Franța ocupă locul al II-lea, cu 137.991 de tone de grâu.

În contrapartidă, exporturile de grâu ale britanicilor nu au totalizat decât 29.034 de tone în septembrie 2018, în scădere față de aceeași lună a anului trecut, atunci când se comercializau peste graniță nu mai puțin de 35.001 tone.

Exporturile cumulate ale englezilor sunt și ele mici, mai exact, de 79.054 de tone de grâu comercializate peste graniță, în scădere drastică față de nivelul de 146.968 de tone aferent anului trecut.

Publicat în International

În primele șase luni ale anului în curs, țara noastră a importat carne şi preparate din carne în valoare de 416 milioane de euro, practic o majorare de 11,6 procente faţă de perioada similară din 2017, potrivit datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Pe de altă parte, valoarea exporturilor de carne şi preparate din carne a fost de aproape două ori mai mică decât cea a importurilor, cifrându-se la 209,5 milioane de euro, deşi a înregistrat o uşoară creştere (+2,8%) în primul semestru din acest an, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent.

Pe acest segment, România se află de ani buni pe deficit, care continuă şi în 2018, acesta totalizând 206,5 milioane de euro în primul semestru din acest an.

Anul trecut, România a înregistrat un deficit de 853,9 milioane de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu 53% faţă de anul 2016, când a raportat 557,4 milioane de euro, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

„România a înregistrat o creştere cu 4,6% a exporturilor cu produse agroalimentare în anul 2017 faţă de 2016, atingând o valoare de 6,23 de miliarde de euro, ponderea cea mai mare fiind deţinută de materiile prime. Importurile României au înregistrat o valoare de 7,1 miliarde de euro, o pondere semnificativă având-o produsele cu valoare adăugată”, conform datelor ministerului de resort.

Anul trecut, în topul produselor importate s-a menţinut carnea de porc, cu o valoare de 475 de milioane de euro.

Conform datelor Ministerului Agriculturii, România importă anual circa 230.000 de tone de porci şi carne de porc (circa 30.000 de tone de porci vii şi 200.000 de tone de carne de porc), cheltuind astfel circa 350 de milioane de euro pe carnea importată. În acelaşi timp, ţara exportă de aproape 60 de ori mai puţin, adică aproximativ 4.000 de tone de carne şi produse din carne de porc.

În primul semestru din 2018, exporturile FOB au depăşit 33,977 miliarde de euro, în creştere cu 10% comparativ cu perioada similară a anului trecut, iar importurile CIF au însumat circa 40,282 miliarde de euro (plus 9,7%).

Publicat în Piata agricola

În primele șase luni ale acestui an, țara noastră a importat legume şi fructe în valoare de 783,1 milioane de euro, în condițiile în care valoarea exporturilor a fost de aproape zece ori mai mică, mai exact 78,6 milioane de euro în primul semestru din acest an, potrivit datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Astfel, deficitul României în comerţul internaţional cu legume şi fructe se ridică la 704,5 milioane euro.

Datele statistice relevă că importurile de legume şi fructe au crescut cu 4,8% în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2018, comparativ cu perioada similară a anului trecut, în timp ce exporturile au consemnat un avans cu 9,6% faţă de primele şase luni din 2017.

În primele șase luni ale acestui an, exporturile FOB au depăşit 33,977 miliarde de euro, în creştere cu 10% comparativ cu perioada similară a anului trecut, iar importurile CIF au însumat circa 40,282 miliarde de euro (plus 9,7%).

Publicat în Piata agricola
Pagina 1 din 7