Producția de struguri a județului Arad pare să aibă de suferit în acest an, în condițiile în care viticultorii arădeni reclamă că aceasta ar fi compromisă, în mare parte, de porcii mistreţi, care s-ar fi înmulţit excesiv şi ar ataca în turme culturile, sesizări fiind depuse şi la autorităţi.

În Podgoria Aradului, care cuprinde mai multe localităţi şi are în centru zona viticolă Miniş, există sute de cultivatori, pe o suprafaţă de peste 3 600 de hectare, iar mulţi dintre ei acuză că porcii mistreţi le provoacă mari distrugeri, în acest an.

Distrugerea ar fi generalizată, susține unul dintre producători. El afirmă că porcii vin în turme și că niciodată nu s-a confruntat cu un atac al mistreţilor ca acum. Nicu Cojocaru a declarat, pentru presa centrală, că a angajat inclusiv paznici care fac zgomot pentru a alunga animalele, însă fără sorți de izbândă.

Pagubele sunt imense, mai precizează Cojocaru.

„Eu am pierderi majore din cauza mistreţilor. Doar în stropirea culturilor am investit 30 000 de lei în acest an, dar nu cred că voi reuşi să fac în total nici 3 000 de litri de vin. Cel puţin 40 de tone de struguri mi-au fost distruse de mistreţi, însă am vecini cu pierderi şi mai mari. Un italian, care are peste o sută de hectare, aproape că nu mai are ce recolta”, s-a plâns viticultorul.

Producătorii de struguri din Arad ar fi adresat inclusiv plângeri către autorităţi şi cer împuşcarea tuturor mistreţilor din zonă.

La Direcţia Agricolă Arad au fost înregistrate primele sesizări ale viticultorilor, iar în această perioadă se fac evaluări privind pagubele provocate de mistreţi, dar şi de căprioare.

Potrivit precizărilor făcute de șeful DAJ Arad, Ioan Martin, angajații instituției s-ar fi deplasat pe teren în zona Pâncota, de unde au primit primele reclamaţii.

„În cazul unui cultivator de acolo, s-au constatat distrugeri de 15 la sută, pe o suprafaţă de 24 de hectare de viţă-de-vie. Vom verifica situaţia şi la Şiria, unde se reclamă pierderi mai mari. Noi, conform legii, facem parte din comisia care stabileşte pagubele produse de animale sălbatice, iar pe baza documentelor întocmite, cultivatorii pot face demersuri pentru a obţine despăgubiri”, a menționat oficialul DAJ Arad.

sursa: Agerpres

Publicat în Horticultura

Ca urmare a izbucnirii unui incendiu la anexa unei locuințe din localitatea Plopșoru, județul Giurgiu, o combină, un camion, 1.500 de baloți de lucernă, 20 de tone de cereale, 15 metri cubi de cherestea au ars vineri, 5 iulie 2019, după-amiază, au anunțat vocile autorizate ale ISU.

Potrivit precizărilor Monalisei Frîncu, purtătoarea de cuvânt a ISU Giurgiu, cinci autospeciale cu apă şi spumă şi o autocisternă de la Detaşamentul de Pompieri Giurgiu au intervenit pentru stingerea unui incendiu izbucnit la anexa unei locuinţe din localitatea Plopşoru, unde erau depozitate furaje pentru animale.

Pentru că la sosirea echipajelor de pompieri arderea era generalizată, incendiul se manifesta cu violenţă pe o suprafaţă de şapte sute de metri pătraţi şi cuprinsese mii de baloţi de lucernă, tone de cereale şi cherestea, la faţa locului au fost solicitate şi echipaje de la Punctul de lucru Călugăreni şi de la Garda de intervenţie Greaca.

Pompierii au acţionat aproximativ trei ore pentru lichidarea incendiului în care au ars 1.500 de baloţi de lucernă, 20 de tone de cereale, porumb, 15 metri cubi de cherestea, o combină, un camion, o motosapă şi mai multe anvelope care au făcut ca fumul degajat să fie dens şi negru şi să îngreuneze intervenţia pompierilor.

Autorităţile efectuează cercetări pentru stabilirea cauzelor care au dus la producerea incendiului.

Publicat în Știri interne

Mai bine de 1.450 de hectare din judeţul Tulcea, livezi şi culturi agricole, au fost afectate în proporţie de peste 30% în ultimele luni, din cauza ploilor îngheţate şi a băltirilor apărute pe fondul precipitaţiilor şi al nivelului ridicat al Dunării, potrivit unor hotărâri ale Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă adoptate joi 3 mai 2018.

Producătorii agricoli din nouă unităţi administrativ-teritoriale, municipiul Tulcea, oraşul Isaccea şi comunele Frecăţei, IC Brătianu, Nalbant, Ostrov, Pardina, Smârdan şi Valea Nucarilor, au înregistrat, în perioada 1-31 martie, pagube în valoare totală de 1.274.030 lei, după ce suprafaţa totală deţinută, de 911,42 hectare, a fost afectată în proporţie de peste 30%.

Totodată, a fost afectată în proporţie de peste 30% o suprafaţă totală de 543,3 hectare cultivate deţinută de persoane fizice din comuna Smârdan şi din municipiul Tulcea, cea mai mare suprafaţă, respectiv 540 de hectare, aflându-se în comuna Smârdan.

Situaţia centralizată privind pagubele înregistrate în judeţul Tulcea în urma fenomenelor hidro-meteorologice din ultimele luni va fi transmisă Ministerului Agriculturii, care urmează să decidă dacă persoanele afectate de pagube vor primi despăgubiri.

Nivelul Dunării a depăşit cota de atenţie pe raza judeţului Tulcea încă din data de 16 martie a.c., iar curţile câtorva sute de gospodării, precum şi terenuri arabile şi păşuni din diferite zone ale judeţului, inclusiv din Delta Dunării, au fost inundate în urma infiltraţiilor apărute în diguri.

Conformt măsurătorilor efectuate de Administraţia Fluvială a Dunării de Jos, nivelul fluviului a scăzut în ultima perioadă, însă s-a menţinut, joi dimineaţa, peste cota de atenţie.

Pentru a preveni apariţia unor probleme cauzate de nivelul ridicat al Dunării, autorităţile au instituit restricţii de tonaj şi viteză pe unele drumuri judeţene şi drumuri naţionale, unele dintre ele menţinându-se şi în prezent.

De asemenea, toate navele care tranzitează sectorul românesc al Dunării au obligaţia de a reduce viteza până la limita producerii de valuri, potrivit deciziei luate vineri, 22 martie, de Administraţia Fluvială Dunărea de Jos (AFDJ), pentru protejarea digurilor localităţilor riverane fluviului.

Publicat în Știri interne

În ciuda unor pierderi de recoltă care se prefigurează a se înregistra în Scandinavia, Germania, Spania, Ungaria, cât și în regiunea Mării Negre, Comisia Europeană (CE) afirmă prin vocile sale autorizate că pagubele cauzate de înghețul de peste iarnă vor rămâne „limitate”, în timp ce prognoza agrometeorologică pentru România (22-28 februarie 2017) arată promițător.

Concret, sunt însă temeri că în Ucraina, ca urmare a persistenței pe suprafețele arabile a unor straturi groase de zăpadă, care au protejat până la un anumit punct grâul de toamnă, acestea s-ar putea transforma în perioada următoare într-un potențial pericol pentru culturile agricole.

Mai exact, Comisia Europeană a avertizat că „situația este delicată în zonele centrale și de nord-est ale Ucrainei”, din cauza straturilor de zăpadă care persistă pe suprafețele arabile.

„În aceste regiuni, culturile de toamnă sunt protejate de zăpadă, însă straturile groase și persistente de zăpadă (în anumite zone chiar sigilate de cruste de gheață) pot genera probleme de respirație pentru culturile agricole aflate dedesubt și majora probabilitatea de apariție a mucegaiului de zăpadă”, au mai adăugat specialiștii Comisiei. „Prin urmare, persistența zăpezii ar putea genera pagube însemnate dacă fenomenul continuă și după ultimele zile ale lunii februarie”.

În ceea ce privește situația României, pe fondul temperaturilor maxime mai ridicate din aer şi sol din perioada 22-28 februarie 2017, „la culturile de toamnă înfiinţate în epoca optimă vor fi posibile reluări lente ale proceselor vegetative, îndeosebi în zonele de câmpie din jumătatea sudică a ţării”, fapt care ar putea reprezenta un atu pentru cultivatorii români în cursa pe care o au cu omologii lor ucrainieni.

Pagubele generate de îngheț, „limitate”

„Un val consistent de frig a persistat pe întreg parcursul lunii ianuarie 2017 în Europa centrală și de est, inclusiv cu zile în care minima atingea minus 15 grade Celsius, chiar și de minus 20 de grade Celsius în cele mai multe zone”, au mai afirmat specialiștii CE, citați de Agrimoney.

Însă, pagubele generate de îngheț ar fi totuși limitate în ceea ce privește culturile agricole de toamnă, iar pericolul revenirii unor valuri de frig similare, în zonele amintite mai sus, nu se întrevede pentru perioada imediat următoare.

„Pe baza previziunilor agrometeorologice, alte evenimente care ar cauza înghețul plantelor cultură nu se întrevăd înainte de data de 22 februarie 2017”, mai afirmă cei de la Comisia Europeană.

La culturile de toamnă înfiinţate în epoca optimă vor fi posibile reluări lente ale proceselor vegetative. Nu vom avea deficit de apă în sol decât în centrul Dobrogei

În cazul țării noastre, anunță agrometeorologii noștri, în intervalul 22-28 februarie 2017, în cultura grâului de toamnă, aprovizionarea cu apă accesibilă plantelor pe adâncimea de sol 0-100 cm, se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în aproape toată ţara, cu excepţia unor suprafeţe agricole din centrul Dobrogei, unde se vor înregistra deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată).

Potrivit acesteia, cerealierele de toamnă (orz şi grâu) se vor afla la răsărire, formare a frunzei a treia şi înfrăţire (15- 100%), la nivelul întregii ţări. Uniformitatea şi vigurozitatea plantelor înfiinţate în perioada optimă va fi bună şi medie, fapt care ar putea prezenta un avantaj pentru țara noastră.

Europa centrală și de nord-est se confruntă însă cu deficitul de apă

Previziunile specialiștilor CE, pe de altă parte, întrevăd pericolul unui deficit de umiditate, care se extinde din Germania și până în Finlanda.

„Un deficit de precipitații, persistent, este înregistrat la scară largă în Europa centrală și de nord-est, care se extinde din Germania și până în Finlanda”, au mai adăugat cei de la departamentul specializat al CE. „Ploaia va fi binevenită în aceste regiuni, în vederea refacerii rezervelor de apă din sol, în condițiile în care primăvara se apropie”.

Însă, mai adaugă specialiștii Comisiei, condițiile actuale „nu reprezintă un pericol imediat pentru culturile agricole”.

Previziuni Strategie Grains, nemodificate. Comisia Europeană susține creșterea producției de grâu

În săptămâna 13-19 februarie 2017, compania de consultanță Strategie Grains prevedea că producția de grâu moale a UE va totaliza la finele sezonului 2017-2018 nu mai puțin de 143,8 milioane tone.

Cifra este mai mare cu șase procente de la an la an, creșterea preconizată fiind bazată pe condițiile normale agrometeo care au survenit după un an mai greu pe care l-a înregistrat Franța, principalul producător de grâu al UE.

„Nimic nu s-a întâmplat între timp, astfel încât să provoace serios previziunea noastră asupra producției de grâu a UE în sezonul 2017-2018”, au conchis cei de la Strategie Grains.

Totodată, ultimele estimări ale Comisiei Europene privind situaţia culturilor agricole în anul 2016-2017 indică un nou record al producţiei de grâu în UE, mare parte fiind de cea mai bună calitate. De asemenea, Europa are toate şansele să fie cel mai mare exportator de orz al lumii, urmare a producţiei record. Toate acestea şi ca urmare a activităţii fermierilor vor permite României să se menţină pe poziţia a cincea între statele europene din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu cereale. Producţia ne plasează însă pe poziţia a şasea, având în vedere că Marea Britanie a produs 22 milioane de tone de cereale de pe 3,1 milioane hectare, în timp ce România, cu ale sale 5,2 milioane de hectare, reuşeşte o producţie de numai 19,9 milioane de hectare.

În 2016, producția de grâu și secară a României a crescut în acest an cu 6% față de 2015, până la 8,484 milioane de tone, înregistrându-se o medie de peste 4 tone la hectar de pe 2,077 milioane hectare. Anul trecut, România a recoltat 7,98 milioane de tone de grâu, cu un randament de 3,77 tone la hectar, de pe o suprafață totală de 2,11 milioane hectare.

Depășirea pragului de patru tone de grâu la hectar a fost o premieră pentru România ultimilor 10 ani, în condițiile în care cele mai mari producții medii au fost obținute în 2015 — 3,84 tone la hectar, în 2011 — 3,68 tone la hectar, în 2014 — 3,58 tone la hectar și în 2008 — 3,40 tone la hectar.

Publicat în Piata agricola