În condițiile în care piața autohtonă este inundată de mere din Polonia și din Ungaria, dar și ale prețului extrem de scăzut (un leu plus TVA), doar 15-20 la sută din totalul de peste 60.000 de tone de marfă au fost valorificate de fermierii mureșeni.

„Dacă în 2016-2017 am fost afectaţi de îngheţ în perioada înfloririi, a fost afectată producţia cu peste 60%, în 2018 am obţinut producţii foarte bune, singurul necaz este că la ora actuală se vinde foarte greu producţia de mere. Depozitul de mere de la Reghin e aproape umplut la capacitate fiindcă merele se vând foarte greu. La depozit la Reghin preţul de depozit e un leu plus TVA. Din discuţiile purtate cu fermierii, caută soluţii şi ei. Sunt blocaţi fiindcă aproape nu au fonduri pentru tăieri şi urmează stropirile”, a precizat şeful Direcţiei Agricole Judeţene Mureş, Ioan Rus.

Conform statisticilor vehiculate de oficialul DAJ, în judeţul Mureş mai există 2.000 de hectare de livezi de măr care au dat în toamnă o recoltă de peste 30 de tone pe hectar, cu aproape 40% mai mult decât în 2017.

Micii producători de mere mărturisesc că ei sunt cei mai afectaţi, din cauză că nu au putut valorifica pe piaţă nici măcar 20% din producţie, dar că nici nu îşi permit individual construirea de depozite cu atmosferă controlată în care să îşi depoziteze marfa, întrucât în zonă nu există deschidere pentru înfiinţarea de asociaţii de producători.

Aceștia susțin că marele impediment este generat de lipsa unei reţele de desfacere, dar şi de preţul scăzut de pe piaţă, situat între 1 leu şi 1,20 lei/kilogram, care nu acoperă nici măcar cheltuielile de producţie.

Una dintre problemele care au dus la eşecul mărului de Batoş şi de Reghin în faţa concurenţei poloneze şi ungureşti este legată de aspectul mărului furnizat de micii producători, care, deşi are calităţi nutritive şi gustative de excepţie, pierde teren în faţa aspectului estetic.

„Lumea caută mere frumoase în defavoarea merelor gustoase şi sănătoase. Noi nu folosim atâtea pesticide, pentru că nu ne permitem”, a arătat producătorul Grigore Ardelean, citat de Agerpres.

Producătorul a adăugat că în cazul în care nu va reuşi să îşi valorifice producţia în această primăvară, acesta va comercializa merele producătorilor de suc şi de ţuică, însă ia în calcul şi renunţarea la suprafaţa de livadă pe care o deţine.

În 2018, România a importat aproape 100.000 de tone de mere, în mare parte din Polonia.

În schimb, am reușit să exportăm doar 9.000 de tone de mere românești, adică de 10 ori mai puțin.

Publicat în Horticultura

La doar o zi distanță de startul înscrierilor în programul „Tomata 2019”, miercuri, 5 martie 2019, în județul Olt, peste 800 de legumicultori și-au depus dosarele pentru obținerea sprijinului financiar, conform declarațiilor șefului Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Olt, Dragoş Drăghicescu.

Oficialul direcției a spus că la sediul instituţiei au fost depuse marţi şi miercuri (n.r. - 4 și 5 martie a.c.), în total, 310 dosare de înscriere în program, iar la primării au fost depuse alte circa 500 de dosare, acestea urmând a fi ridicate miercuri de echipele DAJ Olt aflate în teren.

După calculele lui Drăghicescu, în programul „Tomata 2019” ar urma să se înscrie aproximativ 4.000 de fermieri, producători care vor ieşi cu roşii pe piaţă în luna mai.

Din cauză că perioada înscrierilor se va încheia pe 20 martie, angajaţii DAJ Olt vor lucra sâmbătă, 9 martie, conform programului normal, de la 8:00 la 16:00. De asemenea, pentru o mai rapidă şi eficientă preluare a dosarelor de la fermieri, DAJ Olt a format opt echipe a câte doi angajaţi care se vor deplasa în teren până pe 20 martie, pentru a prelua dosarele de înscriere depuse de fermieri la primării.

„Avem opt echipe care vor merge la primării să preia dosarele depuse acolo, astăzi a fost prima zi în care s-au aflat în teren şi înţeleg că au preluat circa 500 de dosare de înscriere în programul pentru tomate. Sâmbătă, se va lucra de la 8,00 la 16,00, astfel încât să aibă timp să depună dosarele toţi fermierii care vor să acceseze acest program. Prin deplasarea echipelor în teren urmărim şi să scurtăm timpul pe care îl petrec fermierii cu depunerea dosarelor, deoarece este perioadă de plantare în solarii şi, dacă ar veni, ar însemna să-şi întrerupă activitatea aproape o zi. Vrem să evităm şi formarea cozilor. Estimăm că vor fi circa 4.000 de fermieri care vor accesa programul în primul ciclu”, a spus Drăghicescu, citat de agențiile de presă.

Circa 4.000 de fermieri din judeţul Olt au cultivat anul trecut tomate în spaţii protejate şi au beneficiat de ajutorul de minimis, atrăgând peste 11 milioane de euro prin programul „Tomata”.

Publicat în Știri interne

În vederea facilitării accesului la finanţare pentru producătorii şi crescătorii de animale din zona montană, în valoare totală de 1 miliard de euro, sumă care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Camera Deputaților a adoptat, pe articole, marți, 20 noiembrie 2018, și prin vot final, miercuri, 21 noiembrie 2018, cu 212 voturi pentru, 2 împotrivă și 51 de abțineri, Proiectul de Lege pentru aprobarea Programului de încurajare a investiţiilor din zona montană (PL-x 134/2018), lege ordinară.

Programul de încurajare a investiţiilor din zona montană vizează realizarea de investiţii în centre de colectare-prelucrare lână şi piei, centre de colectare, spălare şi prelucrare primară a lânii, centre de colectare şi/sau prelucrare a laptelui, centre de sacrificare a animalelor şi/sau unităţi de procesare a cărnii de capacitate mică, centre de colectare şi prelucrare primară a fructelor de pădure, a ciupercilor şi/sau a plantelor medicinale şi aromatice, din flora spontană şi/sau cultură în zona montană, înfiinţarea de stâne montane în localităţile din judeţele care au incidenţă asupra zonei montane, precum şi alte investiţii care duc la menţinerea şi dezvoltarea activităţilor din zona montană.

Investiţiile din Program se realizează în conformitate cu proiectele-tip puse la dispoziţie în mod gratuit de Agenţia Zonei Montane (AZM) şi de direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

În zona montană din România trăiesc 3.354.041 de locuitori, reprezentând 15,08 la sută din populația țării. Zona montană este marcată de dezavantaje naturale – altitudine, climă, pantă, fertilitate scăzută a solului, perioade mai scurte de vegetație etc. – și de dezavantaje structurale – scăderea populației tinere, distanțele mari față de centrele decizionale și administrative, izolarea față de căile de comunicație și de piețele de desfacere.

Valoarea în sine a produselor agricole primare obținute în zona montană se deosebește prin calitate, acestea fiind alimente cu o valoare nutritivă foarte mare, gustoase, sănătoase (chiar sanogene), nepoluate și necontaminate.

De aceea, spun inițiatorii, este necesară încurajarea investițiilor pentru înființarea de centre de colectare și procesare a laptelui, cărnii, fructelor și plantelor medicinale, precum și de stâne montane, în vederea valorificării integrale a producției, evitării pierderilor și creșterii veniturilor producătorilor agricoli, precum și pentru o bună aprovizionare a consumatorilor.

Inițiatorii proiectului de lege au fost patru parlamentari PSD, alături de alți peste 100 de colegi ai acestora, alături de un deputat ALDE.

La finele lunii august a.c., ministrul Agriculturii, Petre Daea preciza că statul va acorda un miliard de euro prin noua Lege a muntelui pentru asigurarea, valorificarea durabilă a resurselor muntelui, conservarea peisajului şi a biodiversităţii, dar şi pentru dezvoltarea activităţilor economice specifice zonei.

Publicat în Ultimele noutati

Tomatele produse în România sunt sigure pentru consum, anunţă reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în condiţiile în care primele rezultate ale analizelor atestă că nu au fost înregistrate depăşiri ale limitelor maxime admise de reziduuri de pesticide.

„Autoritatea Naţională Fitosanitară asigură consumatorii că roşiile existente pe piaţă la această oră, din Programul de sprijin pentru tomate, sunt sigure pentru consum şi că produsele de protecţie a plantelor au fost folosite exclusiv în scopul menţinerii sănătăţii plantelor şi că au fost aplicate în dozele recomandate de inspectorii fitosanitari, respectându-se timpul de pauză de la aplicare şi până la recoltare. În plus, în perioada următoare vom intensifica controalele, având în vedere numărul mai mare de beneficiari care vor ieşi cu tomate pe piaţă”, spun reprezentanţii MADR.

Potrivit sursei citate, de la apariţia primelor tomate şi până în prezent au fost prelevate şi transmise pentru analize 44 de probe, fiind eliberate buletine pentru 30 de probe, iar acestea nu au înregistrat depăşiri ale limitelor maxime admise de reziduuri de pesticide.

„Rezultatul analizelor de laborator pentru probele finalizate demonstrează că niciun consumator nu este expus la reziduuri de pesticide care i-ar putea pune în pericol sănătatea”, precizează ministerul într-un comunicat remis presei vineri, 18 mai 2015.

MADR, prin Autoritatea Naţională Fitosanitară, efectuează în această perioadă controale în pieţe şi la locul de producţie (sere şi solarii) după recoltare, în vederea prelevării de probe de roşii de la producătorii înscrişi în Programul guvernamental de sprijin pentru tomate, în scopul determinării calităţii tomatelor, în special pentru a determina reziduurile de pesticide.

De asemenea, reprezentaţii instituţiei susţin că se pune accent şi pe normele de prevenţie, nu numai de control, în acest sens fiind menţionată importanţa buletinelor de avertizare emise în funcţie de cultură, riscul atacului de boli şi dăunători şi condiţii climatice.

Petre Daea, ministrul Agriculturii, a anunţat joi, 17 mai 2018, la finalul unei conferințe organizate de Capital, că termenul de 31 mai a.c., până la care legumicultorii înscrişi în programul „Tomata” trebuie să livreze două tone de produse către piaţă, va fi prelungit.

„În legumicultură, am avut întârzieri în plantare şi distrugeri în anumite zone la culturile protejate din cauza temperaturilor scăzute. Până la sfârşitul lunii mai, legumicultorii trebuie să livreze întreaga cantitate de tomate, cele două tone, să le distribuie pe piaţă şi să facă dovada că au distribuit. Dar o asemenea cantitate este pusă sub semnul întrebării, motiv pentru care suntem la această dată în situaţia de a elabora un act normativ pentru prelungirea perioadei, în aşa fel încât să facem ceea ce trebuie, ţinând cont de condiţiile climatice”, a precizat oficialul guvernamental.

Totodată, el a subliniat că reaşezarea termenului pentru cei 11.000 de fermieri care s-au înscris în programul „Tomata” este necesară din cauza temperaturilor din această primăvară care le-au creat probleme.

Producătorii agricoli înscrişi în programul de sprijin guvernamental pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, pentru ciclul I aferent anului 2018, au livrat deja primele roşii româneşti în pieţele agroalimentare din Bucureşti.

Până pe 9 mai 2018, au fost primite în total 11.925 de solicitări de înscriere în programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, pentru ciclul I aferent anului 2018, iar cei mai mulţi cultivatori provin din judeţele Olt (3.937), Dolj (1.643) şi Galaţi (1.590). Din totalul solicitanţilor de sprijin în Ciclul I, au definitivat plantarea tomatelor în spaţii protejate un număr de 10.451.

Programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, cu ajutorul căruia producătorii agricoli din România sunt susţinuţi, se află în al doilea an de implementare, asigurându-se astfel necesarul de consum intern de tomate proaspete din producţia autohtonă începând cu luna mai şi până în decembrie.

Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de minimis de 3.000 de euro/an pentru cultura de tomate, beneficiarii trebuie, printre altele, să deţină o suprafaţă cultivată cu tomate în spaţii protejate de cel puţin 1.000 de metri pătraţi, să obţină o producţie de minimum 2 kg tomate/mp, dar şi să valorifice o cantitate de tomate de cel puţin 2.000 de kilograme, dovedită cu documente justificative, notează Ministerul Agriculturii.

Publicat în Piata agricola

Începând cu anul 2021, reguli noi pentru certificarea şi controlul produselor alimentare bio vor intra în vigoare în Uniunea Europeană (UE), ca urmare a aprobării acestora de către deputaţii europeni reuniţi la Strasbourg, joi, 19 aprilie 2018.

Cu 466 de voturi pentru şi 124 contra, eurodeputaţii au validat, cu câteva amendamente, un acord convenit la finele lunii iunie 2017 între Parlamentul European (PE) şi Consiliul UE, după mai mult de trei ani de negocieri.

După ce va primi şi avizul formal al miniştrilor din UE în luna mai 2018, înainte de a intra în vigoare începând cu luna ianuarie 2021, vizează întărirea controalelor de-a lungul lanţului de aprovizionare. Aceasta ar urma să garanteze că produsele bio importate, pentru a putea face faţă apetitului în creştere al consumatorilor europeni pentru astfel de produse, sunt conforme cu normele UE.

„Este o veste bună pentru fermierii bio, pentru consumatori şi pentru mediu”, a subliniat eurodeputatul ecologist José Bové, citat de AFP.

O altă miză majoră a noilor reglementări este facilitatea conversiei fermierilor europeni spre bio. Astfel, micii producători vor putea obţine o certificare de grup în ideea de a economisi timp şi bani. În plus, aprovizionarea cu seminţe şi animale ar urma să fie îmbunătăţită.

Pe de altă parte, fermierii vor fi constrânşi să aplice „un set de noi măsuri pentru a evita contaminarea” cu pesticide sau îngrăşăminte chimice, altfel riscă să piardă statutul de produs bio, au precizat voci autorizate din Parlamentul European. Cu toate acestea, subiectul sensibil al pragului de pesticide acceptabil nu a fost rezolvat în această revizuire şi depinde de avizele şi legislaţia foarte diferită din rândul statelor membre.

Grupul IFOAM-EU, care regrupează diferiţi actori de-a lungul lanţului de producţie bio, a estimat într-un comunicat de presă că „au mai rămas de clarificat mai multe puncte” pentru a fi siguri că noile reglementări vor fi aplicate în mod curent de-a lungul tuturor elementelor lanţului de producţie bio. Potrivit acestui grup, agricultura bio ocupa în anul 2016 aproximativ 6,7% din terenurile agricole europene, iar vânzările de produse bio au atins 30,7 miliarde euro, cu un ritm de creştere anuală de 12%.

Publicat în International

În vederea creșterii cantitative şi calitative a produselor din sectorul fructe şi legume şi creșterii nivelului de valorificare a producției, care împreună pot asigura stabilizarea nivelului prețurilor produselor pe piaţă, asigurării materiei-prime pentru unitățile de procesare, precum și echilibrării balanței comerciale prin stimularea ofertei de legume-fructe din producția autohtonă, joi, 5 octombrie 2017, Executivul Tudose a aprobat hotărârea privind acordarea de ajutor financiar organizațiilor de producători şi altor forme asociative pentru comercializare din sectorul fructelor şi legumelor.

Actul normativ creează cadrul legal pentru acordarea de ajutor financiar organizațiilor de producători şi a altor forme asociative pentru comercializare din sectorul fructelor şi legumelor, care se asigură din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), urmare a modificării legislaţiei UE în sectorul fructelor şi legumelor. De asemenea, se reglementează atribuţiile Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), precum şi atribuţiile Agenţiei de Plăţi şi Intervenție pentru Agricultură (APIA).

„Prin acordarea acestui ajutor financiar, se continuă procesul de consolidare a formelor asociative în sectorul fructelor şi legumelor, având în vedere stimularea funcționării organizațiilor de producători. Continuarea acordării sprijinului financiar comunitar aferent programelor operaţionale implementate de organizaţiile de producători asigură obţinerea de producţii continue şi constante, în directă legătură cu exigenţele marilor lanţuri de magazine, precum şi obţinerea unui disponibil de fructe şi legume pentru export”, se precizează într-un comunicat de presă al Guvernului.

Pentru a beneficia de ajutor financiar, beneficiarii trebuie să depună şi să aibă aprobat un program operaţional. Programele operaționale au o durată minimă de 3 ani şi maximă de 5 ani.

Sprijinul financiar din partea UE va fi egal cu valoarea contribuțiilor financiare ale membrilor sau ale organizației de producători plătite efectiv, dar limitat la 50% din valoarea reală a cheltuielilor suportate de organizația de producători, conform programului operaţional aprobat.

Susținerea bănească este limitată la 4,1% din valoarea producției comercializate (VPC) a fiecărei organizații de producători, pragul putând fi majorat în funcție de anumite criterii. Procentul de 4,1% din VPC poate fi majorat la 4,6% din VPC în cazul organizațiilor de producători şi la 4,7% din VPC în cazul altor forme asociative pentru comercializare, cu condiția ca suma ce depășește 4,1% din VPC să fie destinată măsurilor de prevenire şi gestionare a crizelor.

Organizațiile de producători recunoscute până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri îşi păstrează recunoașterea şi pot beneficia de prevederile acesteia, cu condiția respectării obligațiilor asumate la data recunoașterii.

Organizațiile de producători care au un program operaţional aprobat înainte de data intrării în vigoare a prezentei hotărâri solicită în scris la centrele județene ale APIA, până la data de 1 noiembrie 2017, după caz continuarea/modificarea/înlocuirea programului operaţional pentru a beneficia de prevederile hotărârii.

Prevederile se aplică inclusiv programelor operaţionale depuse spre aprobare pentru care nu a fost finalizată procedura de aprobare până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Totodată, actul normativ prevede adoptarea de norme pentru punerea în aplicare a prevederilor acestei hotărâri, care se aprobă prin ordin al ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului nr. 1078/2008 privind acordarea de sprijin financiar grupurilor de producători recunoscute preliminar şi organizațiilor de producători în sectorul fructe şi legume, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

Țara noastră se confruntă cu un grad scăzut de asociere a producătorilor agricoli din sectorul legume şi fructe. În prezent, la nivel naţional funcționează 24 de organizaţii de producători recunoscute. Aceste forme asociative din sectorul legume fructe s-au înființat la inițiativa producătorilor, având că principal obiectiv concentrarea ofertei şi comercializarea produselor membrilor.

Publicat în Finantari

În maximum o lună, conform promisiunilor președintelui PSD și al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, va lua ființă o casă română de comerț care se va implica în relațiile de import-export pe zona agrozootehnică și care va prelua materia-primă de la fermierii români pentru valorificare, urmând să se decidă în perioada următoare care va fi forma legislativă în baza căreia se va pune în aplicare proiectul.

„Am vorbit cu primul-ministru (n.r. - Mihai Tudose) mai demult și, în foarte scurt timp, vom înființa o casă română de comerț, o companie de stat care să înceapă să se implice în relațiile și de import-export, și de preluare a produselor agricole, pomicole și zootehnice. Sunt foarte multe cereri de miei, de oi, din diverse țări, din Golf, pentru a da un exemplu. Sunt, de asemenea, solicitări mari din China, de cantități uriașe de carne. Este aproape imposibil ca un trader să vină, să se plimbe prin România și să găsească de unul singur 100.000 – 200.000 de capete ovine, spre exemplu. De asemenea, cu cerealele, legumele... Această casă românească de comerț, companie de stat, după ce va fi înființată, încet-încet va deveni un actor important în acest domeniu. (...) Cât de curând va fi înființată. Sperăm ca în maximum o lună. Să vedem dacă este nevoie doar de hotărâre de guvern sau de altceva”, a declarat Dragnea cu ocazia unei vizite efectuate în teren la sistemul de irigații din cadrul Amenajării Gălățui Călărași, marți, 22 august 2017.

În viziunea sa, în doi ani de zile, Liviu Dragnea își dorește apariția unei rețele funcționale care să se ocupe de colectare, depozitare și de vânzarea ulterioară a produselor agroalimentare produse în România.

Mai mult, cu ajutorul Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) încă nefuncțional, se are în plan construcția unei alte rețele de prelucrare a materiei-prime agrozootehnice autohtone.

„Pe noi ne interesează ca, pentru roșii, să ajungem în situația în care ele să fie scoase la poartă și să vină rețeaua de colectare să le ia așa cum se lua laptele înainte, iar fermierii să aibă grijă doar să le cultive, să le îngrijească, iar rețeaua să se ocupe de colectare, depozitare și vânzare ulterioară. Cred că în doi ani de zile putem organiza acest sistem”, a promis șeful PSD. „Ceea ce am vorbit mai devreme pentru legume, vom începe să facem și pentru producția agricolă. Într-un timp rezonabil de ani, România trebuie să iasă din stadiul în care vinde producția agricolă de la capătul tarlalei, o iau marii traderi și, bineînțeles, o vând în afară, iar aceasta se întoarce ca biscuiți și alte dulciuri. Prin Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții avem în plan să se investească în rețeaua de prelucrare, pentru a crește valoarea adăugată și, într-un interval rezonabil de ani, să avem circuitele integrate, de la producția agricolă, până la la produsul finit de pe raft”.

În primele patru luni ale acestsui an, deficitul balanței comerciale cu produse agroalimentare a ajuns la 620,2 milioane de euro, cu peste 45 de procente mai mare față de soldul negativ consemnat în aceeași perioadă din 2016, când a totalizat 426,5 milioane de euro.

Țara noastră a comercializat peste graniță în aceeași perioadă a anului în curs produse agroalimentare în valoare totală de 1,664 miliarde de euro, în creștere cu 6,8% față de perioada corespunzătoare din 2016, în timp ce importurile au urcat până la 2,285 miliarde de euro, reprezentând o majorare cu 15,18%.

Produsele care au adus cele mai mari încasări din exporturi în primele patru luni din acest an (787,1 milioane de euro) sunt grâul, porumbul și țigările. Concret, în perioada menționată, au fost exportate în spațiul intra și extracomunitar 1,83 de milioane de tone de grâu (325,7 milioane de euro), 898.000 de tone de porumb (241,4 milioane de euro) și 15.100 tone de țigări, în valoare de 220 de milioane de euro.

În perioada menționată au mai plecat pe piețele externe semințele de floarea-soarelui, circa 263.900 tone (155,1 milioane de euro), animale vii din specia bovine - 23.400 tone (59,1 milioane de euro), preparate alimentare - 6.700 tone (42,3 milioane de euro) și ulei de floarea soarelui - 50.900 tone (41,1 milioane de euro).

Cu privire la importurile de produse agroalimentare realizate în primele patru luni din acest an, topul a fost dominat de carnea de porc cu o valoare de 108,9 milioane de euro (56.800 tone), produse de brutărie, patiserie și biscuiți — 84,8 de milioane de euro (41.900 tone) și preparatele alimentare — 80,6 milioane de euro (19.900 tone).

Au mai fost efectuate, tot în aceeași perioadă, importuri semnificative de grâu (79,1 milioane euro pentru 476.900 tone), tutun brut (75 de milioane de euro pentru 14.000 de tone), ciocolată (73,7 milioane de euro pentru 20.100 tone) și porumb (72,1 milioane de euro pentru 233.600 tone).

Publicat în Știri interne

Organizaţiile de producători din sectorul fructelor, recunoscute în conformitate cu art.154 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, precum și producătorii de fructe care nu sunt membri ai acestor organizații pot deveni potențiali beneficiari ai măsurilor excepționale cu caracter temporar pentru producătorii din sectorul fructe, anunță APIA printr-un comunicat de presă.

Decizia este reglementată prin OMADR nr.243/2017 pentru retragerea de pe piaţă în vederea distribuirii gratuite, eligibile pentru această măsură fiind produse din sectorul fructelor destinate consumului în stare proaspătă, merele clasificate la codul NC 0808 10, perele clasificate la codul NC 0808 30, prunele clasificate la codul NC 0809 40 05, piersicile și nectarinele încadrate la codul NC 0809 30, respectiv cireșele clasificate la codul NC 0809 29 00.

„Beneficiarii produselor retrase sunt persoanele cărora li se asigură asistența specializată de către destinatarii prevăzuți la art. 411 alin.(3) din OMADR nr. 694/2008 privind condițiile de recunoaștere a organizațiilor de producători și a grupurilor de producători recunoscute preliminar în sectorul fructe și legume (...), cu modificările și completările ulterioare, și care beneficiază de aceste cantități suplimentar față de cantitățile din aceste produse pe care destinatarii le achiziționează în mod obișnuit”, anunță oficialitățile agenției printr-un comunicat de presă.

Potrivit APIA, producătorii interesaţi trebuie să depună la centrele judeţene ale agenției o notificare cu privire la intenţia de retragere de la comercializare a unor cantităţi de produse. Notificarea este verificată la nivelul Centrului judeţean în ceea ce priveşte conformitatea, eligibilitatea solicitantului şi a produselor, corelaţia cu datele înregistrate în IACS.

Formularistica este prevăzută în anexele 1 și 2, ce fac parte integrantă din OMADR mai sus menționat.

Producătorul este contactat de inspectorii APIA pentru a stabili programul operaţiunilor de retragere deoarece acestea trebuie să se desfăşoare sub monitorizarea APIA pentru a fi eligibile (control de nivel I).

În termen de 30 de zile de la finalizarea operaţiunilor, producătorii depun la centrele judeţene APIA cererea de plată. Se realizează apoi controalele de nivel II şi dosarele de plată sunt trimise la APIA Central unde are loc verificarea administrativă şi plata sprijinului financiar.

Marfa retrasă de pe piață urmează a fi distribuită gratuit către asociații sau fundații care furnizează servicii sociale pentru diverse categorii de persoane aflate în risc de excluziune socială și asigură masa beneficiarilor și/sau derulează activități de preparare și distribuire de hrană și ajutoare alimentare, cât și către unități penitenciare, școli, instituții publice de educație și tabere de vacanță pentru copii. Totodată, sunt vizate instituții/unități/centre publice de asistență socială, spitale, care beneficiază de aceste cantități suplimentar față de cantitățile pe care le achiziționează în mod obișnuit din aceste produse.

Cantitatea eligibilă pentru sprijinul financiar excepțional este de maximum 500g/săptămână pentru o persoană, distribuirea fiind făcută cel puțin o dată pe săptâmână.

„Destinatarii trebuie să respecte normele prevăzute de Reg. (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (...) cu completările ulterioare, pe cele emise în temeiul acestuia, să țină o contabilitate a stocurilor separată în cazul operațiunilor respective și să se supună controalelor prevăzute de dreptul Uniunii Europene. De asemenea, potențialii beneficiari trebuie să prezinte documentele justificative privind destinația finală a fiecărui produs în cauză, sub forma unui certificat de recepție sau a unui document echivalent care să ateste preluarea, de către o terță parte, a produselor retrase, în vederea distribuirii lor gratuite”, se mai precizează în comunicatul de presă al APIA.

Agenția va monitoriza zilnic cantităţile de produse care fac obiectul măsurii retragerii de pe piață şi va sista aplicarea acestei măsuri la data epuizării cantității alocate României.

Publicat în Finantari

Ca urmare a depistării unor nereguli în activităţile de comercializare a produselor agroalimentare, în special legume şi fructe, practicate în Piaţa Obor din Bucureşti, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale urmează să verifice în perioada următoare toate pieţele agroalimentare şi angro din Bucureşti şi din municipiile din toate judeţele, aceste acţiuni având un caracter permanent, se precizează într-un comunicat de presă remis la redacție.

Printre problemele descoperite de organele de control în Piața Obor se numără și vânzarea „la grămadă” a produselor românești cu cele de import, atestate eliberate cu încălcarea prevederilor Legii nr.145/2014 de către unele primării și altele.

„Menţionăm că, în cadrul unui control recent desfăşurat în Piaţa Obor din Bucureşti s-a constatat că există în continuare nereguli în activităţile de comercializare a produselor agroalimentare în special legume şi fructe, printre care amintim: - produsele expuse pe mese în vederea comercializării nu aveau în marea lor majoritate indicată corect originea la produsele autohtone sau din import; - pe multe mese se comercializau «la grămadă» atât produse autohtone cât şi produse din import; - producători agricoli autohtoni persoane fizice dispersaţi în mai multe zone din piaţă sau intercalaţi printre comercianţi; - 135 de atestate eliberate cu încălcarea prevederilor Legii nr.145/2014 de către primăriile din judeţele Ilfov, Dâmboviţa, Ialomiţa, Argeş, Vrancea, Suceava şi Călăraşi”, se precizează în comunicatul de presă.

Pentru cele 135 de atestate emise fără respectarea Legii nr.145/2014, acţiunile vor continua la primăriile din judeţele respective, în vederea aplicării măsurilor ce se impun, transmit organele de control MADR.

Tot ele mărturisesc că pentru neregulile constatate au fost aplicate 26 de sancţiuni contravenţionale constând în amenzi, iar administraţia pieţei a primit avertisment scris şi termen de remediere a tuturor deficienţelor.

„Se va reveni cu control”, au promis organele abilitate, fapt care s-a concretizat prin mediatizarea rapidă a intențiilor de acțiune, anunțate pentru perioada următoare.

Concret, controalele viitoare vor avea loc în contextul întăririi ordinii şi disciplinei în toate pieţele agroalimentare din România şi, în principal, pentru informarea corectă a populaţiei cu privire la provenienţa şi calitatea legumelor şi fructelor în special.

Obiectivele vizează indicarea corectă a provenienţei tuturor cantităţilor de legume şi fructe expuse la comercializare prin afişarea localităţii de producţie din România sau a ţării de provenienţă pentru produsele din import, identificarea şi sancţionarea tuturor substituirilor de origine a tomatelor, castraveţilor, ardeilor, vinetelor, fructelor etc., precum și legalitatea deţinerii atestatelor de către comercianţi, precum şi a modului de eliberare a acestora de către primării.

Alte obiective au în vedere existenţa unui spaţiu delimitat şi marcat distinct, de minimum 40% pentru producătorii agricoli autohtoni, persoane fizice, în toate pieţele agroalimentare din România, cât și informarea corectă a tuturor consumatorilor privind originea şi caracteristicile produselor pe care le achiziţionează.

„Astfel de verificări se desfăşoară permanent în baza unei tematici de control aprobată de Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale”, au conchis oficialii MADR.

Publicat în Știri interne

Biroul de presă al APIA anunță publicarea în Monitorul Oficial a actului normativ care reglementează acordarea unui ajutor financiar producătorilor de lapte, deținători ai unui șeptel de trei până la nouă bovine.

„Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) aduce la cunoștință producătorilor agricoli că în data de 12 aprilie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 253, Hotărârea nr. 211/2017 privind distribuirea unei sume pentru producătorii de lapte din suma stabilită în anexa la Regulamentul delegat (UE) 2016/1.613 al Comisiei din 8 septembrie 2016 de prevedere a unor ajutoare de adaptare excepționale destinate producătorilor de lapte și fermierilor din alte sectoare de creștere a animalelor”, se precizează într-un comunicat de presă.

Potrivit documentului, ajutorul financiar se acordă producătorilor de lapte, persoane juridice (PJ), persoane fizice (PF), persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale (II) şi întreprinderi familiale (IF).

Cumulativ, potențialii beneficiari trebuie să deţină un efectiv de vaci de lapte de minimum trei şi maximum nouă capete, identificate şi înregistrate în Registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE) la data depunerii cererii, au livrat/vândut direct minimum 4 tone de lapte în perioada 1 aprilie 2015 – 31 martie 2016, să deţină Registrul Individual al Exploataţiei (RIE) cu cod ANSVSA, respectiv să producă şi să livreze/vândă direct lapte la data depunerii cererii.

Producătorii de lapte care dețin un efectiv de vaci de lapte mai mic de trei capete sau mai mare de nouă capete nu beneficiază de prevederile prezentei hotărâri.

Cererile pentru această schemă de ajutoare de adaptare excepţională destinată producătorilor de lapte se depun la Centrele APIA până la data de 2 mai 2017, inclusiv.

Suma  alocată pentru acest tip de ajutor excepțional este de 24.284.644,98 lei, echivalent a 5.448.041,5 euro, care se asigură din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2017.

Plățile pentru ajutoarele de adaptare excepționale destinate producătorilor de lapte și fermierilor din alte sectoare de creștere a animalelor se efectuează până la data de 30 iunie 2017.

Publicat în Ultimele noutati
Pagina 1 din 3