productie - REVISTA FERMIERULUI

Ca urmare a îmbunătățirii perspectivelor privind producția din China, joi, 25 octombrie 2018, Consiliul Internațional al Cerealelor (CIC) și-a revizuit în creștere prognoza privind cantitatea de grâu care ar urma să fie recoltată la nivel mondial în sezonul 2018-2019.

Mai exact, organismul interguvernamental a previzionat că producția globală de grâu va atinge un total de 728,8 milioane de tone, în creștere față de o prognoză anterioară de 716,7 milioane, însă cu mult sub totalul de 767,1 milioane de tone înregistrat în sezonul precedent.

Pe de altă parte, estimările privind producția de grâu a Chinei arată că aceasta se va majora până la un nivel de 134,7 milioane de tone, față de calculele anterioare care indicau un total de 122,5 milioane de tone, deși în urma producției totale înregistrate în anul agricol anterior, una de 138,2 milioane de tone.

Alte ajustări se compensează reciproc.

„În perspectivă, producția de grâu ar urma să ia un ușor avans în UE (Uniunea Europeană), Rusia și Algeria față de perioada anterioară, însă nu același lucru se poate spune și pentru Argentina, respectiv Australia”, au precizat analiștii CIC într-o raportare lunară.

Totodată, Consiliul Internațional al Cerealelor prognozează o extindere a nivelului suprafețelor cultivate cu grâu la nivel mondial pentru anul agricol 2019/20, practic un prim câștig în acest an după patru ani. Asta chiar dacă specialiștii CIC au constatat că, cităm: „Este nevoie de mai multe precipitații pentru însămânțare și stabilirea structurii culturilor în unele zone productive majore, cum sunt UE, Rusia și Ucraina”.

Nu se întrevăd creșteri semnificative la producția de porumb. Soia ar putea fi pe minus

Același organism interguvernamental internațional menține pe de altă parte prognoza pentru producția globală de porumb aferentă sezonului 2018-2019 la 1,074 miliarde de tone.

Chiar și în aceste condiții, de potențială creștere la grâu și de stagnare la porumb, CIC estimează o scădere atât a stocurilor de grâu, cât și a celor de porumb în sezonul 2018-2019. Se pare că stocurile globale de cereale ar urma să se diminueze în aceeași perioadă până la cel mai mic nivel înregistrat în ultimii patru ani.

În ceea ce privește producția globală de soia, aferentă anului agricol 2018-2019, aceasta ar urma să atingă, potrivit CIC, un nivel de 369 de milioane de tone, în scădere ușoară față de prognoza din luna precedentă, care indica un volum de producție prognozat de 370 de milioane și cu mult peste cele 340 de milioane contabilizate în sezonul anterior.

„Chiar dacă, în Brazilia, campania însămânțărilor progresează rapid, perspectivele emisferei sudice privind potențialul de producție agricolă rămân să fie cuantificate în perioada următoare, în prezent fiind prea devreme”, au adăugat cei de la CIC.

„Consumul la nivel mondial ar trebui să continue să crească în favoarea sectoarelor furajer, alimentar și industrial, în timp ce de la acumularea de inventar în marile țări exportatoare, în principal în SUA, se așteaptă o creștere de aproape 30% a reportărilor din sezonul final”.

Publicat în Piata agricola

Potrivit adjunctului șefului Direcției pentru Agricultură Județeană Caraș-Severin, ing. Pavel Nefir, la nivel de județ, anul în curs a fost unul excelent pentru producția de porumb, în condițiile în care aproximativ 80 de procente din acest total au fost obținute de micii fermieri.

„Anul 2018 a fost unul excelent pentru producţia de porumb, la nivelul judeţului Caraş-Severin. Din cele 21.000 de hectare cultivate cu această cultură, circa 80% aparţin micilor agricultori şi 20% fermelor mari. Producţia este una foarte bună - circa 5.500 de kilograme-boabe la hectar, până la această dată, cu tendinţă de creştere la aceste producţii. La porumb, producţia a fost recoltată, până la această dată, pe 74% din suprafaţa totală cultivată”, potrivit adjunctului DAJ Caraș-Severin.

Şi la floarea-soarelui s-a obţinut o producţie bună, recoltarea fiind aproape de final. La soia a început, de asemenea, recoltatul, preconizându-se o producţie bună, până la momentul actual.

„Deşi s-a arătat a fi un an cu probleme, anul agricol a demonstrat că rezultatele au fost mulţumitoare, bune şi chiar foarte bune”, a subliniat directorul-adjunct al Direcţiei pentru Agricultură Caraş-Severin.

Conform aprecierilor acestuia, nu numai prășitoarele sunt performerele acestui an agricol. Nefir precizează în acest context că fermierii cărășeni sunt mulţumiţi şi de recoltele de fructe din această toamnă. La măr, spre exemplu, la nivelul judeţului producția va atinge un total de circa 8.000 de kilograme la hectar, producţie de foarte bună calitate.

Pe de altă parte, temerile horticultorilor din județ sunt cu privire la valorificare.

„Ne îngrijorează şi pe noi, dar şi pe agricultori, faptul că sunt posibilităţi foarte reduse de valorificare a producţiei de mere. În anumite zone ale judeţului, agricultorii prelucrează fructele, obţinând sucuri naturale de o valoare deosebită. Posibilităţile de prelucrare sunt scăzute şi insuficiente pentru producţia pe care o avem în acest an, şi la mere, dar şi la pere şi la alte fructe. Din păcate, nici depozite, momentan, nu avem. Dorinţa agricultorilor este de a realiza aceste depozite, pentru a putea păstra producţia pe o perioadă mai îndelungată”, a conchis ing. Pavel Nefir.

Publicat în Cultura mare

Marți, 2 octombrie a.c., analiștii din piața specializată au dat publicității primele cifre privind producția totală de floarea-soarelui a principalilor producători de la Marea Neagră: Ucraina, Rusia, Republica Moldova, Bulgaria și Româna, informația fiind aceea că recolta totală ar putea crește în acest an cu 10 procente până la un total 31,7 milioane tone.

Specialiștii agribusiness de la APK au menționat într-un raport recent că producția din Ucraina se va majora cu 10 la sută, până la un total de 14,8 milioane tone, în timp ce recolta din Rusia se menține la un nivel estimat de 10,9 milioane tone.

În ceea ce privește potențialul de producție a României, anul acesta totalul obținut ar putea atinge un nivel de 2,7 milioane tone, în Bulgaria 2,44 milioane tone, iar în Moldova 900.000 de tone.

Ucraina și Rusia se află printre principalele producătoare și exportatoare de ulei de floarea-soarelui la nivel mondial.

Regiunea Mării Negre contabilizează circa 65 la sută din totalul producției de semințe de floarea-soarelui din totalul obținut pe mapamond.

Publicat în Piata agricola

Efectele secetei instalate în vara lui 2018 continuă să atârne greu în ecuația randamentelor principalelor culturi agricole ale Uniunii Europene (UE), în ciuda diminuării intensității acestui fenomen meteo nedorit în ultima lună, a anunțat luni, 17 septembrie 2018, Unitatea specializată a Comisiei Europene pentru Monitorizarea Resurselor Agricole (MARS) într-un raport de analiză și prognoză privind randamentele la porumb și sfeclă de zahăr.

Persistența vremii uscate, una care a afectat culturile agricole și care a pârjolit pășunile de-a lungul teritoriilor din nordul Europei, reprezintă un pericol și pentru cultura de rapiță proaspăt însămânțată, au adăugat specialiștii agrometeo ai unității de monitorizare citată.

În raportul său lunar, MARS și-a revizuit în scădere propriile previziuni cu privire la randamentul la hectar al culturii de porumb aferent anului în curs până la un nivel de 7,49 tone, față de estimarea de luna trecută și care se cifra la 7,57 tone/ha.

Chiar și așa, productivitatea este cu 2,6 la sută peste media cincinală, susținută activ de estimările optimiste venite din țările situate în sudul bătrânului continent.

Randamentul anticipat la sfecla de zahăr este și el în scădere, până la un nivel mediu de 73,3 t/ha, cifră aflată în ușoară coborâre de la totalul de 73,8 tone la hectar, calcul făcut la nivelul lunii august 2018. În acest caz, noua estimare este cu 2,1 la sută sub media randamentelor medii înregistrate în ultimii cinci ani.

„Condițiile de secetă își fac în continuare simțită prezența în regiunea centrală și în cea de est ale Germaniei, precum și în vestul Poloniei”, precizează analiștii MARS.

„În alte părți, cum este cazul celei centrale și de nord ale Europei, condițiile agrometeo au devenit mai favorabile de pe la mijlocul lunii august a.c., însă aceste îmbunătățiri au o importanță mult prea mică pentru a putea reechilibra balanța pierderilor la capitolul randamente la principalele culturi agricole”.

Deja, MARS își revizuia în scădere estimările cu privire la recoltele de porumb și de sfeclă de zahăr încă de luna trecută.

Culturi agricole cum sunt porumbul și floarea-soarelui își păstrează un nivel bun de dezvoltare în statele din sudul UE. De notat, precizează specialiștii MARS, este faptul că un nivel „decent” de umiditate în sol, ca urmare a ploilor înregistrate în iulie 2018, susține diminuarea efectelor negative ale căldurii înregistrate în luna august a.c. în sud-estul Europei.

În prezent, procesele de recoltat la porumb și la sfeclă de zahăr se desfășoară din plin pe teritoriul blocului comunitar.

Randamentul estimat pentru anul în curs la recolta de orz de primăvară a fost diminuată marginal până la un nivel de 4,05 tone la hectar, față de calculul anterior privind productivitatea, care se cifra la 4.07 t/ha înregistrat luna trecută. Astfel, cea mai nouă medie calculată se află sub cea cincinală cu 4,7 procente.

Situația amintită mai sus a dus la o scădere a randamentului mediu estimat pentru cultura orzului până la un total de 4,69 tone la hectar, față de cel de 4,71 t/ha, cât era calculat anterior. Totalul prezent se află și el la 4,3 procente sub media ultimilor cinci ani de recoltă.

Nu în ultimul rând, în ceea ce privește recolta de grâu moale a anului în curs, analiștii MARS și-au păstrat neschimbate estimările actuale față de cele de anul trecut la un nivel de 5,70 tone la hectar, însă la 4,5% sub media cincinală.

România poate reechilibra balanța

Într-un interviu acordat pentru Revistafermierului.ro la începutul lunii august, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS), prof. univ. emerit dr. ing. Valeriu Tabără, preciza că recolta de porumb a României „nu este rea, dimpotrivă”.

„S-ar putea să asistăm la un an-record. Sigur, mai avem până la coacerea porumbului. Însă și acum, pe unde am fost, am văzut un porumb de excepție, la Țăndărei spre exemplu. Am fost chiar în câmp, în lanuri. Arată bine și așa era, la fel, peste tot. De la 1 iulie 2018, am parcurs mai bine de trei mii de kilometri prin țară. Porumbul, floarea-soarelui, chiar și soia arată excepțional”, preciza Tabără în interviu.

Tot el adăuga că producția medie de porumb a României, în 2018, va fi peste cea de anul trecut.

„După părerea mea, producția medie a țării va fi cu mult peste cea de anul trecut, asta, dacă vremea merge bine, că pot apărea fenomene dure de tot în condițiile în care porumbul este încă în vegetație. Marea majoritate a culturii de porumb a trecut de faza aceea foarte critică de coacere în lapte. El este spre maturitate acum. Chiar este o schimbare de culoare. Revenind, eu cred că ne vom duce spre o producție medie-record la hectar. Pe alocuri, vom avea producții de peste 10 tone la hectar, iar producția medie pe țară ar putea trece pragul de 5.000 – 6.000 de kilograme porumb boabe la hectar; ar fi un lucru excepțional”, mai menționa oficialul ASAS.

Potrivit datelor vehiculate de acesta la vremea respectivă, producția totală de porumb a României ar urma să fie una de aproape 15 milioane de tone.

„Părerea mea este că va ajunge acolo, dacă vom ști s-o gestionăm”, concluziona Tabără.

Publicat în Piata agricola

În condițiile în care se dorește susținerea producătorilor autohtoni de miere inclusiv prin programe școlare, procesatorii de materie primă românească se plâng că retailerii încearcă să le impună un discont care ajunge uneori chiar și la 50 de procente din prețul la raft, a declarat vineri, 14 septembrie 2018, Răzvan Coman, directorul fostului Combinat Apicol Băneasa, actual Complex Apicol „Veceslav Harnaj”.

În momentul în care noi venim doar cu miere românească, una care nu-i amestecată cu altceva, astfel încât să-i putem scădea prețul, (...) hipermarketurile (...) ne cer disconturi extraordinar de mari, unele care nu sunt concurențiale și care ajung chiar și la 45-50 de procente”, a răspuns Coman unei întrebări cu privire la absența aproape totală de pe rafturile marilor magazine ale produselor Asociației Crescătorilor de Albine din România.

În cadrul unei conferințe de presă ocazionată de deschiderea oficială a celei de-a XIX-a ediţii a Târgului Naţional al Mierii, eveniment care se desfăşoară pe Platforma apicolă Băneasa în perioada 14-16 septembrie 2018, șeful combinatului apicol a explicat cum anume își permit unii furnizori să livreze „miere” la 8,5 lei kilogramul, iar la raft aceasta să se vândă cu doar 9 lei (disconturi și alte taxe incluse).

„Un borcan de 900 ml înseamnă un kilogram de miere. Imaginați-vă prețul unui kilogram de miere la en-gros de 8,5 lei. Găsiți acum în magazine, la raft, de vreun an de zile încoace, produs la 9 lei kilogramul. Cum poate fi aceea miere? Cu TVA cu tot și cu discont?”, se întreabă retoric Răzvan Coman. „Imaginați-vă că avem transport de probe, pentru a le face analizele să vedem dacă sunt bune. Apoi, analizele interne, uzinale, efectuate la un laborator acreditat. Mergem mai departe, pentru că, în România, nu există laboratoare care să ne facă analize pe modificat genetic, pe o gamă întreagă de pesticide, ca să nu mai vorbesc de neonicotinoide. După, mierea fiind bună, intră în procesul de achiziție și se transportă către procesator. Produsul se filtrează primar, pentru a scoate din ea diverse impurități. Urmează îmbutelierea, etichetarea, transportul către distribuitor și distribuitorul. Cum ne putem explica că un borcan de 900 ml cu miere pe care l-am achiziționat cu 8,5 lei să zicem, să-l punem la vânzare cu 9 lei? Vă spun eu cum: - iau kilogramul de miere și mai cumpăr încă cinci kilograme de miere din China, care sosește la jumătate de preț, chiar și mai jos, le amestec în proporție 10-20 la sută miere din România, iar restul din China și, astfel, pot pune la raft cu 9 lei. (...) În afară de faptul că mințim consumatorul, situația în sine mai are o implicare majoră, și anume va duce, dacă nu va fi reglementată, la stoparea producției autohtone de miere sau diminuarea ei extraordinară. Și asta, pentru că-l sufocă pe producător”, a mai precizat oficialul Complexului Apicol „Veceslav Harnaj”.

ioan feteaNe învârtim în jurul cozii cu modificarea Legii 383/2013

Modificarea Legii Apiculturii nr. 383/2013, prin proiectul de act normativ PL-x nr. 221/2017, se află încă în discuție la Camera Deputaților, una dintre principalele reglementări fiind și aceea potrivit căreia producătorii, procesatorii și comercianții au obligația de a afișa vizibil pe etichetă țara de origine pentru mierea de albine și țara de origine sau locul de proveniență pentru produsele apicole.

De asemenea, se are în vedere obligația producătorilor, procesatorilor și comercianților de a afișa vizibil pe etichetă țara de origine și procentul de participare la amestec pentru mierea, produsele apicole și amestecurile acestora din comunitatea europeană și/sau țări terțe, respectiv amestec de miere provenită din Uniunea Europeană, amestec de miere provenită din afara UE, amestec de miere provenită din UE și din afara UE.

Conform spuselor șefului Asociației Crescătorilor de Albine din România, Ioan Fetea, situația din rețelele de retail, cu „miere” ieftină la raft, se întâmplă și din cauza slabei informări a clientului privind proporția amestecului de materie primă. În prezent, pe fondul amendării PL-x nr. 221/2017, producătorii români de miere nu pot cere împiedicarea cupajării, proces care permite comercializarea uneori a unor produse de calitate îndoielnică la raft (cel puțin în ceea ce privește „mierea” amestecată), ci măcar etichetarea corespunzătoare, astfel încât clientul final să aleagă în cunoștință de cauză.

„Legat de această cupajare, vreau să-i informez pe apicultori și pe consumatori că există astăzi în dezbatere, în Parlamentul României, Legea Apiculturii, în care noi am solicitat să nu se mai facă această cupajare. Cum însă nu este posibil să nu se mai facă cupajare pentru că Directiva Europeană 2001 permite astăzi acest amestec – miere UE cu non-UE sau amestec non-UE – am solicitat măcar să existe obligativitatea de a trece pe etichetă proveniența mierii și procentul de participare în acest amestec, încât consumatorul să poate alege ce dorește să consume. Astăzi, consumatorul nu știe ce consumă pentru că pe etichetă nu sunt trecute țările de origine și nici procentul de participare la acest amestec”, a afirmat Fetea, vineri, 14 septembrie 2018, în deschiderea Târgului Național al Mierii, ediția de toamnă. „Am participat la acea discuție. A fost prima ședință a Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților aferentă acestei sesiuni parlamentare. Problema este că nu au fost încă lucrurile lămurite, legate de a trece procentul de participare în amestec. Deputații au fost de acord și am văzut că și forma care a ieșit de la Senat a fost una favorabilă pentru apicultură, să treacă acest procent. Directiva 2001 nu prevede așa ceva. (...) Eu cred că va ieși sub forma pe care o dorim noi, dar că va mai trebui să ne întâlnim de vreo două-trei ori”.

Bucureştenii sunt aşteptaţi în acest weekend la cea de-a XIX-a ediţie a Târgului Naţional al Mierii, care se desfăşoară pe Platforma apicolă Băneasa

Potrivit Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), ediţia de toamnă a târgului reprezintă cel mai important eveniment de profil din Capitală şi este deja un eveniment tradiţional care se bucură de o foarte bună participare, atât din partea consumatorilor de produse apicole, cât şi din partea apicultorilor, ca participanţi sau expozanţi, a procesatorilor din domeniul apicol, precum şi a reprezentanţilor din cadrul asociaţiilor apicole.

miereLa actuala ediţie participă 123 de producători, deşi solicitările de participare au fost mult mai mari, iar organizatorii iau în calcul extinderea acestei suprafeţe pentru viitoarele târguri.

„Ne gândim să extindem această suprafaţă, având în vedere interesul bucureştenilor pentru acest eveniment. Aşteptăm bucureştenii an de an cu produse proaspete şi la preţuri accesibile, dar mai ales cu produse româneşti, pentru că în marile lanţuri de magazine, la raft, nu mai găsim miere curată, ci doar miere amestec din UE sau ţări non-UE. Cred că ACA, prin procesatorul nostru, Combinatul Apicol, este singura care nu importă şi nu procesează decât miere românească. Tot ceea ce este expus la standuri provine de la apicultori care au venit cu buletin de analiză, produsele lor sunt certificate şi vin cu buletin de analiza. Din acest punct de vedere, nu va fi niciun risc”, a adăugat Ioan Fetea.

Potrivit datelor ACA, în ultimii doi-trei ani, consumul de miere a înregistrat o creştere de 15%, până la 500-600 de grame pe locuitor pe an, însă de trei-patru ori mai puţin comparativ cu 1,5 kilograme de miere consumate în Olanda şi Belgia sau cele două kilograme în Germania şi chiar trei kilograme în ţările nordice.

La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membri ACA, având un efectiv de 900.000 de familii de albine.

Producţia totală de miere din acest an se ridică la 17.000 - 18.000 de tone, fiind uşor mai bună decât cea de anul trecut. Mierea de salcâm este cea care a salvat sectorul în 2018, a spus același preşedinte al ACA.

„Anul 2018 este un an mai bun decât 2017. Dacă în 2017 producţia de floarea-soarelui a salvat sectorul într-o mare măsură, în 2018 ne-a salvat salcâmul, care a dat producţii deosebite, de calitate, pentru că floarea-soarelui, care acoperă 40% din producţia de miere, nu a asigurat nici 20% anul acesta, pentru că nu a durat culesul decât cinci-șapte zile anul acesta”, a conchis Fetea.

Publicat în Zootehnie

În plină campanie de toamnă, cu floarea-soarelui aproape recoltată, iar porumbul în curs de recoltare și cu tranzacții care se întâmplă chiar în perioada culesului, analiștii portalului AgroGo afirmă că, în 2018, fermierii români vor încasa mai puțin pe floarea-soarelui față de anul trecut.

„Anul acesta avem prețuri simțitor mai mici față de anul trecut la acest produs. Prețul curent de achiziție al florii-soarelui (la traderi colaboratori) este în jurul valorii de 1.335 de lei, livrat la Constanța, exact cu 100 de lei mai puțin față de aceeași perioadă din septembrie 2017.  Vestea bună este că, în ultimele zile, prețul a fost pe un ușor trend crescător, după ce o lungă perioadă a fost tot pe scădere. Ultimele rapoarte USDA indică exporturi în creștere și stocuri în scădere în acest sezon”, afirmă analiștii companiei citate.

Tot ei spun despre porumb că prețul de tranzacționare este mai mare față de 2017, precum și că România și Bulgaria vor recolta cantități însemnate, în condițiile majorării stocurilor.

„Aici, situația curentă este ceva mai favorabilă, prețul curent, cu livrare în portul Constanța, fiind de 677 lei/tonă, cu 50 de lei mai mare față de cel de anul trecut. Cotația de la MATIF înregistrează o creștere de 100 de lei față de aceeași perioadă din anul trecut. Ultimele rapoarte USDA indică o creștere a producției de porumb în UE (în special în România și Bulgaria) și o ușoară creștere a stocurilor globale de porumb, iar reacția burselor la aceste informații a fost o ușoară scădere a prețului în sesiunea de tranzacționare de ieri (12 septembrie, n.r.)”, spun specialiștii agribusiness ai portalului.

Nu în ultimul rând, ei afirmă că în cazul porumbului, situația sa de piață poate fi influențată de evoluția producției și a stocurilor, de reacția burselor și de rezultatele și activitatea vecinilor României din bazinul Mării Negre.

Franța, scoasă din joc?

Valurile de căldură și seceta înregistrate în Franța în vara anului în curs ar putea genera o scădere masivă a recoltei de porumb, anunța recent Ministerul francez al Agriculturii și Alimentației printr-un raport regulat citat de presa internațională.

Situația se adaugă astfel unui tablou mult mai amplu care descrie starea în care se află culturile agricole afectate în acest an pe teritoriul celui mai mare producător de cereale din blocul comunitar (UE28).

Într-un raport dat publicității marți, 11 septembrie 2018, instituția de stat citată și-a revizuit în scădere estimările cu privire la recolta de porumb a acestui an - excluzând aici materialul semincer - până la un nivel de 12,4 milioane de tone, de la un nivel de 12,8 milioane de tone previzionate luna anterioară. Vorbim, practic, de o diminuare a potențialului de producție estimat de 12,8 la sută, sub cel înregistrat în 2017.

Și producția de porumb crește la nivel mondial

Într-un raport lunar, dat publicității la sfârșitul lunii august 2018, Consiliul Internațional al Cerealelor (CIC) a previzionat un total de 1,064 miliarde de tone de porumb producție în sezonul 2018-2019, în creștere cu 12 milioane de tone față de estimările anterioare.

Organismul interguvernamental estima la acea vreme că recolta de porumb a SUA ar urma să atingă un nivel de 370,5 milioane de tone de porumb în anul agricol 2018-2019, cu mult peste calculele anterioare, de 359 de milioane de tone și aproape de același nivel al sezonului anterior, unul care a totalizat 371 de milioane de tone.

În rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), România ocupa, în 2017, primul loc la floarea-soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată şi locul al doilea la producţia realizată, după Franţa.

Publicat în Piata agricola

Valurile de căldură și seceta înregistrate în Franța în vara anului 2018 ar putea genera o scădere masivă a recoltelor de porumb și de sfeclă de zahăr, a anunțat Ministerul francez al Agriculturii și Alimentației printr-un raport regulat citat de presa internațională.

Situația se adaugă astfel unui tablou mult mai amplu care descrie starea în care se află culturile agricole afectate în acest an pe teritoriul celui mai mare producător de cereale din blocul comunitar (UE28).

Într-un raport dat publicității marți, 11 septembrie 2018, instituția de stat citată și-a revizuit în scădere estimările cu privire la recolta de porumb a acestui an - excluzând aici materialul semincer - până la un nivel de 12,4 milioane de tone, de la un nivel de 12,8 milioane de tone previzionate luna anterioară. Vorbim, practic, de o diminuare a potențialului de producție estimat de 12,8 la sută, sub cel înregistrat în 2017.

În prima sa proiecție cu privire la recolta de sfeclă de zahăr, ministerul francez de resort a previzionat o producție totală de 41,1 milioane de tone, în scădere cu 11,1 la sută față de producția din 2017, una care înregistra un nivel de 46,3 milioane de tone.

În prezent, recoltatul porumbului și al sfeclei de zahăr se află în desfășurare în Hexagon.

„Porumbul, floarea-soarelui, soia și sfecla de zahăr dau semne că au fost afectate de valurile intense de căldură și secetă”, se precizează într-o statistică a Ministerului Agriculturii și Alimentației, parte a raportului citat.

Hexagonul este unul dintre statele membre ale blocului comunitar (UE28) care s-au confruntat cu vremea toridă în această vară, chiar dacă a suferit mai puțin din acest motiv față de alte țări din regiunile nordice ale UE, cum sunt Scandinavia sau unele părți din Germania.

În cazul porumbului, estimările privind diminuarea recoltei sunt de 13,9% sub media cincinală, iar ministerul francez de resort a avertizat că producția s-ar putea contracta și mai mult, în condițiile în care fermierii ar putea toca o parte din recoltă pentru porumbul-siloz necesar autoconsumului, în detrimentul valorificării sale ca porumb-boabe.

Majoritatea traderilor se așteaptă la o și mai mare creștere negativă a recoltei de porumb din Franța.

Previziunile Ministerului Agriculturii și Alimentației din Franța cu privire la producția de porumb se bazează pe așteptările cu privire la randamentul la hectar, la nivel național, de 9,09 tone, în scădere față de totalul de 10,37 tone productivitate medie la hectar, înregistrată în 2017.

În ceea ce privește producția de sfeclă de zahăr, media randamentului este previzionată a scădea până la 85,07 t/ha, față de 95,16 tone la hectar, în 2017.

Cu toate acestea, producția estimată se va afla cu 10,6 la sută peste media cincinală, reflectând o suprafață semănată întinsă, după dispariția cotelor de producție impuse de Uniunea Europeană.

În ceea ce privește grâul moale – cea mai importantă cultură agricolă a Franței – ministerul de resort și-a revizuit încă o dată în scădere estimările cu privire la producția totală, până la un nivel de 34,55 milioane de tone, față de calculele anterioare care indicau un nivel de 35,1 milioane de tone (din luna august a.c.), la acest moment cu 5,5 procente sub volumele din 2017 și cu 3,7 la sută mai mici față de media ultimilor cinci ani.

Randamentul mediu la hectar a fost și el revizuit în scădere în cazul grâului, până la un total de 7,02 tone la hectar, față de calculul anterior de 7,11 t/ha, cât se estimase luna trecută.

Instituția guvernamentală franceză a reiterat în raportul său că grâul a suferit de pe urma ploilor masive din primăvară, căderi de precipitații care au afectat în aceeași măsură și culturile de orz și de rapiță.

De asemenea, recolta de orz a Hexagonului a fost revizuită și ea în scădere, până la un total de 11,55 milioane de tone, de la nivelul anterior de 11,8 milioane de tone, cât arătau calculele în luna august 2018. În ceea ce privește procentajul de la an la an, scăderea este de 4,5 puncte procentuale față de nivelul înregistrat în 2017.

Producția de orz de toamnă este estimată a scădea cu 6,7 procente, până la un total de 8,5 milioane de tone, echilibrând până la un anumit nivel creșterea de 2,2 procente la recolta de orz de primăvară, una care totalizează 3,1 milioane de tone.

Nu în ultimul rând, producția de rapiță a Franței a fost revizuită în creștere până la un total de 4,8 milioane de tone, față de totalul estimat în luna august a.c. de 4,6 milioane de tone. Cu toate acestea, totalul obținut este cu 10,6 la sută sub cel de anul trecut și sub media cincinală cu 5,1 la sută.

Publicat în Piata agricola

Într-o declarație publică, Ioan Rus, șeful Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Mureș, a precizat că randamentul la hectarul cu grâu, aferent anului agricol 2017-2018, a fost de 4.972 de kilograme, peste media ultimilor doi ani, în ciuda unei veri ploioase, a anunţat, luni, 10 septembrie 2018, conducerea Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Mureş.

Conform șefului instituției citate, producţia totală de grâu se ridică la 143.868 de tone, cantitate recoltată de pe o suprafaţă de 28.936 de hectare.

„În primele 8 luni ale anului 2018 am avut în judeţ şi perioade mai dificile din punct de vedere meteorologic, precipitaţiile căzute începând cu prima decadă a lunii iunie, până în 20 iulie 2018, au afectat parţial nivelul producţiei de cereale, atât cantitativ, cât şi calitativ. Au fost afectate aproximativ 595 ha de culturi în teren arabil, livezi, viță-de-vie, păşuni şi fâneţe, din care suprafaţa de 242,60 ha a fost afectată de spălări şi băltiri din cauza ploilor abundente. Cu toate acestea, recolta totală de cereale păioase a înregistrat creşteri faţă de anul trecut, meritul fiind în primul rând al fermierilor, prin efortul făcut pentru dotarea cu utilaje performante, aplicarea unor tehnologii moderne de cultură. La toate acestea se adaugă şi acordarea la timp a subvenţiilor cuvenite (...) Comparativ cu anul 2017, când s-au recoltat 131.272 de tone de pe 27.292 (4.810 kg/ha), şi cu anul 2016, când de pe o suprafaţă mai mare, de 30.706 de hectare, s-au recoltat 131.947 tone (4.297 kg/ha), producţia din acest an este una foarte bună”, a precizat pentru presa centrală directorul DAJ Mureş, Ioan Rus.

Nu în ultimul rând, acesta a adăugat că, în 2018, s-a obţinut o producţie totală de cereale păioase de 201.596 de tone, faţă de 190.000 de tone, cât s-au obţinut anul trecut.

Publicat în Cultura mare
Marți, 04 Septembrie 2018 23:07

Prețul cartofului harghitean, în creștere

Față de anii anteriori, preţul la producător al cartofilor din Harghita este mai mare, iar tendința este de creştere, o altă veste bună fiind aceea a interesului la export către ţări cum sunt Olanda sau Grecia, potrivit şefului Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Harghita, Torok Jeno, de marți, 4 septembrie 2018.

Mai exact, în ultimii trei ani, preţul la cartof a fost deosebit de slab, de doar 40 bani/kilogram în perioada similară, dar acum a ajuns la 1,2 lei/kilogram şi are o tendinţă de creştere.

„Un lucru îmbucurător la cartof: trei ani la rând, preţul a fost foarte slab; anul trecut, unii au rămas cu cartofi nevânduţi, iar preţul în această perioadă era de 40 de bani şi nu a depăşit 50 de bani niciodată până în primăvară. În acest an pornirea este bună, preţul acum este între 1 leu şi 1,2 lei, cu tendinţă crescătoare”, a declarat Jeno.

În plus, în contextul în care în ţări producătoare de cartofi din Europa recolta a fost slabă din cauza secetei, unele state cum sunt Olanda sau Grecia și-au exprimat interesul pentru importuri.

„Chiar dacă nu putem exporta prea mult, măcar nu vom fi invadaţi de cartofi din alte ţări şi, probabil, acest an va compensa puţin preţurile şi încasările mai slabe de anul trecut şi cheltuielile suplimentare efectuate în acest an”, a mai precizat oficialul DAJ Harghita.

Până în prezent, în județ au fost recoltaţi cartofii de pe 2.200 de hectare, cu un randament mediu de aproximativ 24 de tone la hectar. În acest context, Jeno a afirmat că sunt diferenţe mari de la un producător la altul, în funcţie de mai multe aspecte care au influenţat producţia în acest an.

„Cei care au reuşit să amplaseze pe parcele cu un drenaj mai bun au avut soiuri corespunzătoare, au stropit din timp şi cu substanţe corespunzătoare au producţii mari, chiar şi 40 de tone/hectar. Cei care nu au amplasat bine cartofii sau nu au avut noroc, parcele cu exces de umiditate (...), cei care nu au reuşit să salveze culturile de mană au numai 13-15 tone/hectar. Astfel, media judeţului ar fi undeva la 24-25 de tone la hectar”, a explicat Torok Jeno.

Culturile de cartofi din Harghita au fost afectate de mană şi de umiditatea excesivă, în urma ploilor care au căzut în iulie şi august.

În anul agricol în curs, fermierii harghiteni au cultivat cartof pe o suprafață totală de aproximativ 7.500 de hectare.

În ultima perioadă însă, suprafaţa a scăzut din cauza preţurilor mici înregistrate la valorificarea recoltei.

Publicat în Piata agricola

Potrivit afirmațiilor făcute de ministrul Agriculturii, Petre Daea, luni, 3 septembrie 2018, în cadrul unei emisiuni televizate, în anul agricol 2017-2018 România a obținut cele mai mari producții de grâu, orz și orzoaică, înregistrate în statistici.

El a adăugat că România este, rămâne şi va fi una dintre marile puteri cerealiere ale Europei, datorită faptului că deține condiţii extraordinare de climă şi sol pentru a realiza randamente mari.

„România este, rămâne şi va fi una dintre marile puteri cerealiere ale Europei, pentru că are condiţii extraordinare de climă şi sol pentru a realiza randamente mari. Am demonstrat doi ani de zile, şi anul trecut, şi anul acesta, România a rămas în frunte. Puţini credeau. Am spus-o în primăvară. Anul acesta, faţă de anul trecut, este o singură diferenţă la grâu. Anul trecut, au fost şi spice şi paie, anul acesta, sunt mai multe spice decât paie. Se întrebau când intrau cu combina în lan că nu ştiau de unde curg atâtea boabe. Zic: uită-te la spic, tu vrei grâul până la buric. Nu. Acum e mai mic, dar uită-te la spic. Este cea mai mare producţie de grâu pe care a obţinut-o România, mai mare decât anul trecut cu 200.000 de tone şi la acelaşi nivel ca randament, la unitatea de suprafaţă. Cea mai mare de când e ţara, ţară (...) Este şi cea mai mare producţie de orz pe care am obţinut-o şi de orzoaică de toamnă”, a spus ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale la Antena 3.

El a adăugat că aceste producţii-record nu sunt raportările de altădată pentru că, mai afirmă Daea, „nu mai facem raportări din acelea. Acum se fac raportări corecte şi oamenii sunt mai potoliţi la raportări. Şi o să confirme şi Eurostat”.

Marți, 28 august 2018, Petre Daea declara într-o conferinţă de presă că producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone, deşi a fost un an greu, în care „România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme”.

„Anul acesta, România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme, de la temperaturi ridicate în primăvară care au înţepenit răsăritul seminţelor şi care au generat secătuirea solului de apă, la lipsa acestor precipitaţii în intervalul de început al producţiei şi apoi urmat de evoluţii atipice cu cantităţi de apă foarte mari (...) Am încheiat recoltatul la grâu, am spus că nu vom da cifre până nu adunăm ultima cantitate de produs şi până când nu este sub cheia fermierului, să se bucure de ea, să si-o împartă cum doreşte, să o ducă unde doreşte şi să câştige cât poate. Vă pot spune că la grâu am făcut mai mult ca anul trecut, deşi am avut un an greu, cu temperaturi mari, dar prin dotarea pe care au avut-o fermierii, prin concentrarea lor din timpul zilei, prin urmărirea fazelor de vegetaţie, prin programul de lucru fermierii au reuşit să adune grâul, iar producţia este cu 200.000 de tone mai mult decât anul trecut. E o producţie pe care fermierii o merită, pe care ţara trebuie să o folosească şi pe care noi toţi trebuie să o consemnăm ca atare. Practic, este prima dată, cu anul trecut, când România depăşeste 10 milioane de tone de grâu”, declara ministrul de resort.

Potrivit statisticilor, recolta de grâu din acest an a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de anul trecut când s-a cifrat la 10 milioane de tone.

Zece judeţe au realizat peste 5 milioane de tone din recoltă, respectiv Timiş cu o medie de 6.200 kg /ha, Arad (6.100 kg/ha), Bihor (6.095 kg/ha), Giurgiu (5.800 kg/ha), Constanţa (5.652 kg/ha), Mehedinţi (5.400 kg/ha), Călăraşi (5.300 kg/ha), Ialomiţa (5.300 kg/ha), Satu Mare (5.100 kg/ha) şi Brăila (5.086 kg/ha).

Recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, când a fost de 12,709 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha, comparativ cu anul trecut, de 4.598 kg/ha.

În rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), România ocupa, în 2017, primul loc la floarea-soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată, şi locul doi la producţia realizată, după Franţa. De asemenea, la grâu era pe locul cinci atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţie.

Publicat în Cultura mare

newsletter rf

Revista