productie - REVISTA FERMIERULUI

Datele asumate și prezentate de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, marți, 28 august 2018, relevă că producția de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de cea de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone.

Și asta, a adăugat membrul Executivului Dăncilă, în ciuda faptului că 2018 a fost un an greu, în care „România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme”.

„Anul acesta, România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme, de la temperaturi ridicate în primăvară care au înţepenit răsăritul seminţelor şi care au generat secătuirea solului de apă, la lipsa acestor precipitaţii în intervalul de început al producţiei şi apoi urmat de evoluţii atipice cu cantităţi de apă foarte mari”, a precizat Petre Daea. „Am încheiat recoltatul la grâu, am spus că nu vom da cifre până nu adunăm ultima cantitate de produs şi până când nu este sub cheia fermierului, să se bucure de ea, să și-o împartă cum doreşte, să o ducă unde doreşte şi să câştige cât poate. Vă pot spune că la grâu am făcut mai mult ca anul trecut, deşi am avut un an greu, cu temperaturi mari, dar prin dotarea pe care au avut-o fermierii, prin concentrarea lor din timpul zilei, prin urmărirea fazelor de vegetaţie, prin programul de lucru, fermierii au reuşit să adune grâul, iar producţia este cu 200.000 de tone mai mult decât anul trecut. E o producţie pe care fermierii o merită, pe care ţara trebuie să o folosească şi pe care noi toţi trebuie să o consemnăm ca atare. Practic, este prima dată, cu anul trecut, când România depăşește 10 milioane de tone de grâu”.

În plus, ministrul Agriculturii a precizat că, în 2018, cea mai dificilă perioadă pentru grâu a fost în perioada de recoltat, în condiţiile în care, dintr-un calcul făcut în cadrul unei exploatații agricole care a furnizat date de specialitate, „în 30 de zile a avut doar patru zile bune de lucru şi acestea adunate, nu de dimineaţa până seara”.

Şeful MADR a mai spus că şi la orz şi orzoaică România a avut o producţie bună, mult mai mare ca anul trecut.

Statisticile ministrului de resort relevă că producția de grâu din acest an a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de anul trecut, când s-a cifrat la 10 milioane de tone.

Zece judeţe au realizat, în total, peste cinci milioane de tone din recoltă, respectiv Timiş cu o medie de 6.200 kg /ha, Arad (6.100 kg/ha), Bihor (6.095 kg/ha), Giurgiu (5.800 kg/ha), Constanţa (5.652 kg/ha), Mehedinţi (5.400 kg/ha), Călăraşi (5.300 kg/ha), Ialomiţa (5.300 kg/ha), Satu Mare (5.100 kg/ha) şi Brăila (5.086 kg/ha).

Per total, recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, când a fost de 12,709 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha, comparativ cu anul trecut, de 4.598 kg/ha.

Totodată, recolta de orz s-a cifrat la 1,39 milioane de tone, cu o medie de 5.204 kg/ha, plus 9,5% faţă de anul trecut (1,271 milioane tone şi o medie de 4.731 kg/ha în 2017).

În aceste condiţii, recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha. Anul trecut, s-au raportat 12,709 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.598 kg/ha.

În 2017, oficialii au a raportat o producţie totală de cereale de aproape 27 de milioane de tone, cu recorduri istorice la grâu, mazăre, orz, floarea-soarelui, soia, porumb, cartofi, struguri şi porumb.

Producţia de grâu, secară şi triticale a fost de circa 10 milioane de tone, cu un randament de 4,83 tone la hectar, în timp ce la porumb, recolta „a sărit” la 14,5 milioane de tone, cu o medie aproape de 6 tone la hectar. Şi la floarea-soarelui a fost consemnată o producţie-record de 3,167 milioane de tone în 2017, cu un randament de 2,72 tone la hectar.

Potrivit statisticilor disponibile, în rândul statelor membre ale blocului comunitar (UE28), anul trecut, țara noastră ocupa primul loc la floarea soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată şi locul doi la producţia realizată, după Franţa.

Nu în ultimul rând, la grâu era pe locul cinci atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţie.

Publicat în Cultura mare

Ca urmare a faptului că producția de cereale a Cehiei din acest an s-ar putea contracta cu 7,5 procente, până la un total de 6,345 milioane de tone, reprezentanții sectorului de morărit și panificație spun că se gândesc să majoreze prețul făinii și pe cel al pâinii pe filiera producător – comerciant, restul de creșteri de prețuri urmând să fie aplicat inclusiv de către retailer.

Concret, la pâine, prețul fără adaos, pe filieră până la comerciant, ar urma să fie mai mare de un sfert de coroană.

„Diminuarea (n.r. - de circa 27 helleri) ar putea reprezenta suma cu care se va majora prețul între fabricile de pâine și retaileri. Cu cât va crește prețul pâinii ulterior, asta rămâne în seama comercianților”, a spus Jaroslav Chochole, președintele Asociației cehe de Morărit și Panificație, citat de Radio Praha.

El a adăugat că asociația pe care o conduce va crește și prețul făinii, începând cu luna septembrie.

Potrivit unei estimări preliminare a Oficiului ceh de Statistică, informație preluată și transmisă de aceeași instituție media – Radio Praha – marți, 14 august 2018, vremea secetoasă, care și-a făcut simțită prezența din plin în acest an, va afecta semnificativ producția de cereale a țării, una care ar urma să înregistreze anul acesta o scădere de 7,5 procente, în comparație cu anul trecut.

Asta, în condițiile în care, anterior, oficialii cehi estimaseră un declin mai accentuat, de 8,2%.

Dacă estimarea publicată marţi de Oficiul de Statistică se dovedeşte a fi corectă, în 2018 ar urma să se înregistreze cea de-a treia cea mai scăzută producţie de cereale a Cehiei din ultimul deceniu.

„Până la un anumit punct, diminuarea este generată de secetă. În plus, ne aflăm pentru al doilea an agricol la rând când ne confruntăm cu scăderi ale producției de cereale. Tendința de diminuare este alimentată de o producție mai mică de grâu de toamnă, materie primă care reprezintă o treime din suprafața însămânțată în Cehia. Cu toate acestea, putem afirma că producția ne va fi de ajuns pentru autoconsum”, a precizat Marek Rojíček, președintele Oficiului ceh de Statistică.

Volumul total de cereale care ar urma să fie recoltat în Republica Cehă la finele anului agricol 2017-2018 ar urma să fie de 6,345 milioane de tone, conform estimărilor statisticienilor, informații bazate pe situația raportată la mijlocul lunii trecute. Și asta în condițiile în care, anul trecut, totalul din hambare a fost de 6,86 milioane de tone.

Declinul previzionat se bazează aproape în totalitate pe estimările privind reducerea randamentului la hectar. Vorbim de o medie estimată de 5,07 tone metrice/ha pentru primele șase luni și jumătate ale acestui an, adică o contractare de 6,6 la sută.

În contrast, anul acesta a fost unul bun pentru rapiță. Producția ar urma să fie mai mare cu 12 procente față de cea de anul trecut, conform informațiilor aceluiași Oficiu ceh de Statistică.

Motivele care stau în spatele previziunilor pozitiviste în ceea ce privește producția de rapiță sunt date de majorarea considerabilă a randamentului la hectar și a suprafețelor mult mai mari însămânțate cu acest tip de cultură agricolă.

Față de anul trecut, când totalul suprafețelor însămânțate cu cereale de bază era de 1.262.318 hectare, în 2018, acestea s-au diminuat până la un total de 1.250.441 de hectare.

Scenariu similar și în România?

Tot ce este posibil, în condițiile în care însuși președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, are incertitudini cu privire la grâul din recolta acestui an, dacă va fi bun pentru panificaţie. În mod cert, a precizat acesta pentru Agenția Națională de Presă Agerpres, cantitatea pentru furaje va creşte, faţă de ultimii doi ani.

„Din punctul de vedere al grâului panificabil, este greu de spus acum, pe căprării, cât e panificabil şi cât pentru furaj. Cert este că faţă de anul trecut sau de acum doi ani, procentul între cele două s-a rostogolit şi astfel avem o cantitate mai mare de grâu pentru furaj şi mai mică pentru panificaţie”, a spus șeful organizației de fermieri.

În ceea ce priveşte preţul grâului, reprezentantul asociaţiei agricultorilor subliniază că acesta nu se formează acum şi este prematur de estimat cum va evolua.

„Probabil, poate să fluctueze atunci când nu se va găsi marfă suficientă sau nu va fi de calitate foarte bună, atunci o să joace mai tare preţurile. Este prematur de a estima acum preţurile. Rămâne să aşteptăm, să vedem ce urmează din punct de vedere meteorologic, dar şi încheierea campaniei de seceriş la grâu. Aşa cum vă spuneam, încă sunt suprafeţe mari şi pe zi ce trece se diminuează producţia la hectar”, afirmă liderul LAPAR.

Şeful Ligii susţine că recoltatul la grâu încă nu s-a terminat, pentru că sunt zone unde apa nu permite intrarea utilajelor în câmp şi totul depinde de vreme.

„Cantitatea de precipitaţii a fost atât de mare, că sunt zone întinse în care apa stă pe câmp, mai ales în Moldova. Nu avem de unde ştii cât mai durează recoltatul la grâu. Nu ştiu dacă de la 1 iulie şi până în prezent cumulat pe fiecare oră am avut cinci zile bune pentru seceriş la grâu. Producţia totală pe zi ce trece tot scade şi va fi cu siguranţă mult mai slabă. E greu recoltatul în asemenea condiţii, se produc pagube destul de mari, şi nu ştim până unde se vor duce pierderile, pentru că procesul mai durează. Cu siguranţa producţia va fi mai slabă anul acesta, fără niciun dubiu, cel puţin cu acele procente pe care le-am anunţat deja, circa 20%, iar pierderile, cu cât întârziem recoltatul, ele vor creşte şi producţia va fi mai mică faţă de anul trecut”, a conchis pe acest subiect Laurențiu Baciu.

La începutul acestui an, în magazine, cetățenii au putut observa deja o scumpire de câțiva bani a pâinii și a produselor de panificație, astfel că sortimentul cel mai ieftin, franzela de un leu, a ajuns să coste peste această sumă. Reprezentanții industriei confirmau la acea vreme că pâinea s-a scumpit și nu excludeau majorări ulterioare de prețuri.

Publicat în International

Din nou, specialiștii agribusiness ai Strategie Grains și-au revizuit în scădere propriile estimări privind producţia de grâu din acest an a blocului comunitar (UE28), ca urmare a condiţiilor neprielnice de cultură înregistrate în nordul Europei și care au dus la recolte cu mult sub așteptări.

Și asta, în timp ce condiţiile favorabile din România, Bulgaria, Ungaria, Italia şi Spania compensează presiunile asupra recoltelor provocate de vremea călduroasă și secetoasă din Germania, Polonia, Franţa şi Cehia.

În ceea ce privește grâul moale, analiştii subliniază că România şi Bulgaria vor avea mai mult materie primă furajeră, pe fondul căderilor de precipitații.

Într-un raport publicat joi, 9 august 2018, analiștii din Hexagon au estimat că producţia de grâu moale a UE se va situa la 127,7 milioane de tone, faţă de prognoza din iulie, de 132,4 milioane de tone, şi de cea actualizată de la sfârşitul lunii trecute, de sub 130 de milioane de tone, cel mai redus nivel din ultimii şase ani.

Prognoza de joi reprezintă un declin de 10% comparativ cu nivelul din 2017.

În plus, analiştii Strategie Grains au revizuit în scădere estimarea privind producţia de orz a UE din acest an, la 57,1 milioane de tone, în scădere cu 2,5 milioane de tone faţă de estimarea din iulie şi cu 2% sub nivelul din 2017.

„Recoltele de grâu şi orz din Polonia şi din statele baltice sunt foarte scăzute şi pot fi descrise ca fiind catastrofice în Germania şi în Scandinavia. Recoltele dezamăgitor de scăzute sunt acum confirmate în Franţa, Italia, Marea Britanie şi în ţări din centrul şi sud-estul UE”, apreciază analiştii.

Seceta prelungită a devastat câmpurile cultivate cu grâu din nordul Europei, preţurile fiind în creştere din cauza temerilor privind posibilitatea unor noi pagube la culturi. Sunt afectate semnificativ culturile din Germania, al doilea producător de grâu din UE, şi din Peninsula Scandinavă.

În cazul porumbului, care se recoltează în mare parte toamna, Strategie Grains şi-a revizuit în creştere estimarea, cu 700.000 de tone, la 61,3 milioane de tone, în creştere cu 3% faţă de 2017.

În regiunea Mării Negre, recolta de cereale suferă şi din cauza ploilor şi a uscăciunii, fiind afectată calitatea grânelor. Temerile privind calitatea sunt esenţiale în Rusia, deoarece înseamnă mai puţin grâu pentru măcinat sau făină de calitate pentru a fi exportată pe pieţele globale.

Analiștii români confirmă trendul

Potrivit informațiilor publicate pe site-ul AgroGo, dacă până în luna iulie 2018, preţul grâului era similar cu cel de anul trecut, în ultima lună evoluţia preţului la grâu a trecut pe un trend puternic crescător.

„Am ajuns ca zilele trecute să vedem cotaţia grâului de panificaţie la bursa MATIF Paris atingând valoarea de 1000 lei/tonă. E o valoare-record pe ultimii ani, un asemenea nivel nu s-a mai înregistrat din 2014 până acum”, spun cei de la AgroGo.

Valul de creștere al prețului s-a propagat și în piața fizică din România, ajungând în aceste zile să avem prețuri de achiziție CPT Constanța de peste 880 lei/tona (livrat la Constanța).

„Aceasta înseamnă o creștere de 150 lei/tonă într-o singură lună!”, adaugă cei de la site-ul specializat pe analiză agribusiness.

Printre factorii care cel mai probabil au influențat piața, se numără atât starea vremii, cât mai ales informațiile de luna trecută, care relevau o prognoză a stocurilor și producției de grâu în scădere semnificativă pentru sezonul viitor (2018-2019).

„Această creștere, în special la acest nivel, era greu de anticipat, atât pentru jucătorii de la bursă, cât și pentru fermieri”, mai precizează analiștii.

Ultimele două sesiuni de tranzacționare a grâului s-au încheiat cu o scădere de preț.

„Rămâne de văzut care vor fi informațiile din piață legate de producție și stocuri din luna august”, au conchis cei de la AgroGo.

Publicat în Piata agricola

Președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS), prof. univ. emerit dr. ing. Valeriu Tabără, este stupefiat de turnura pe care au luat-o lucrurile ca urmare a tăvălugului mediatic și social apărut ulterior afirmațiilor ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, conform cărora porumbul de pe suprafața imediat apropiată de locul unui mistreț răpus de pestă porcină africană (PPA) ar trebui izolat și neutralizat... prin ardere, dar și de prevederile unui ordin intern semnat de același oficial guvernamental.

În numai două zile de la publicarea informațiilor în cotidianul Libertatea și, apoi, dezmințite pe rând, în aceeași zi, la Antena 3, Agerpres și Realitatea, de același Petre Daea, presa internațională deja trimite solicitări de acreditare pe lângă Agenția Națională Sanitară Veterniară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și sună încontinuu la birourile din România ale exportatorilor de bunuri agricole tranzacționabile (în acest caz, porumb) pentru a-i întreba de situația fitosanitară a materiei prime românești.

Tabără consideră a fi inadmisibilă afirmația potrivit căreia porumbul și floarea-soarelui din România sunt infestate cu virusul PPA, dar și situația în care, în România, au fost aduși specialiști danezi în gestionarea crizei generate, în condițiile marginalizării omologilor români.

Practic, totul a început cu un ordin al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (OMADR), 1295 din 3 august 2018 (un fel de circulară internă, adresată doar Direcțiilor Agricole Județene din țară, curios), care a stârnit controverse la doar câteva zile de la apariția sa și l-a determinat pe ministrul de resort, Petre Daea, să se contrazică în aceeași zi.

Conform unui comunicat de presă al Direcției pentru Agricultură a Județului Bihor, în zonele afectate de pesta porcină africană (PPA), în focarele care au fost declarate ca urmare a depistării bolii la mistreți, se interzice dislocarea plantelor, consumate parțial sau neconsumate.

„Plantele vor fi neutralizate la fața locului de către fiecare proprietar/utilizator de teren agricol”, se precizează în documentul de presă, nefiind clară (nici până la această oră) modalitatea de neutralizare. Dacă ar fi însă să luăm drept bune afirmațiile ministrului Daea din cotidianul Libertatea, în cazul porumbului am discuta de ARDERE (distrugere prin incendiere, incinerare etc.)!!!

În contextul unui an agricol greu pentru mai toată Uniunea Europeană, ce fel de mesaje transmitem pieței, până la urmă? Sunt voci care afirmă că anul acesta ar urma să producem circa 12 milioane de tone de porumb, din care, probabil, vreo patru vor fi exportate. Pe de altă parte, fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, afirmă că ne-am putea duce inclusiv spre 15 milioane de tone de porumb boabe.

Mai departe, în documentul de presă semnat de dr. ing. Hodișan Nicolae Florian de la DAJ Bihor este inserată chiar precizarea pe seama căreia ministrul Daea a făcut declarațiile incendiare. Practic, în comunicat se menționează că toate suprafețele agricole din zonele cu PPA în focarele care au fost declarate ca urmare a depistării bolii la mistreți vor fi verificate, înainte de recoltare, iar zonele afectate de mistreți vor fi izolate prin benzi arate și se va realiza neutralizarea plantelor, la fața locului, de către proprietarul/utilizatorul terenului agricol, fără însă a se specifica cum anume se va face această neutralizare. Inițial, Petre Daea a vorbit de ardere în interviul din Libertatea, pentru ca, ulterior, să dezmintă cele spuse la Antena 3, în după-amiaza de 7 august 2018, respectiv la Agerpres în aceeași zi.

Tot în comunicatul DAJ Bihor, se afirmă că, cităm: „Este interzisă recoltarea plantelor de pe zonele afectate, în focarele care au fost declarate ca urmare a depistării bolii la mistreți. În aceste zone, proprietarii/utilizatorii de teren agricol vor izola plantele, le vor distruge, după care vor dezinfecta zona”. Iată că prima explicație este cât se poate de clară – distrugere – fapt infirmat de Daea în cele pe care le vom prezenta ulterior, dar asimilat arderii în interviul din Libertatea. „Toți proprietarii/utilizatorii de teren agricol vor avea în dotare dispozitive pentru împrăștierea substanțelor dezinfectante, în toate zonele afectate de virus”.

Despre tot acest haos comunicațional care a generat inclusiv temeri printre cumpărătorii internaționali de porumb românesc, le-a dat practic apă la moară acestora pentru a impune creșteri negative de preț la materie primă și a determinat mass-media mainstream la nivel mondial (Reuters și Bloomberg) să ne ia la întrebări, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Domnule Tabără, nebunia mediatică apărută ulterior afirmațiilor privind neutralizarea plantelor din zona imediat apropiată a unui focar confirmat de PPA (arderea/neutralizarea/dezinfectarea plantelor potențial infestate) și amalgamul de informații ulterioare care se bat cap în cap, cum că virusul PPA ar putea avea drept vector sămânța de porumb și de floarea-soarelui exportate a degenerat. Deja, străinii își pun semne de întrebare și își freacă mâinile în privința unui orizont în care porumbul românesc ar putea fi subevaluat. Manipularea este în toi. Cum vedeți situația asta?

Valeriu Tabără: Este ceva incredibil ce tâmpenie s-a putut face. În privința celor afirmate de dumneavoastră cu presupunerile străinilor, este o mare tâmpenie pentru că virusul nu este un agent patogen pentru ceea ce înseamnă partea vegetală, așa cum la vremea respectivă nici E-coli nu era o bacterie care să pătrundă în interiorul plantelor. Pentru că am amintit de E-coli, transmiterea sa la om provenea din lipsa igienei.

Aici este inadmisibil să se vorbească de faptul că porumbul și floarea-soarelui din România sunt infestate cu virusul pestei porcine africane. Nu este există așa ceva. Și dacă ar fi, prin absurd, o secvență de virus să adere la o plantă, inclusiv roua de dimineață spală frunzele. Dacă mistrețul a trecut prin porumb, roua de dimineață spală planta. Nu este necesar să incinerezi planta respectivă pentru că ar fi purtătoare de virus. Pe tulpină, în afară, virusul nu rezistă, chiar dacă a rămas de la o trecere.

Tot ceea ce înseamnă chestiunea legată de infestarea părții vegetale, copaci și nu știu mai ce este o prostie. Altceva este dacă folosesc produse de proveniență animală pentru hrană sau export. În cazul porumbului însă, nu este nicio problemă legată de infestarea cu PPA.

R.F.: Din punct de vedere tehnic, atunci când este contractat și părăsește teritoriul României, porumbul este însoțit de certificate fitosanitare?

V.T.: Sigur, porumbul pleacă cu un certificat fitosanitar. Sunt vizate anumite boli, anumiți agenți patogeni. De pildă, putem vorbi de fuzarioză, de micotoxine, partea respectivă care aparține de porumb ca plantă, dar nu partea aceasta de virusuri de origine animală. Cel care a lansat treaba aceasta a făcut o foarte mare greșeală. Nu știu cine este respectivul. Am auzit și eu și m-au întrebat foarte mulți oameni. (...) Pe când o măsură să ardem pământul pe unde calcă porcii sau să dăm foc apei prin care au trecut? Este același lucru. În primul rând, nu ai cum să incendiezi porumbul acum, pentru că nu arde. Îți trebuie remorci și tone de substanțe inflamabile. Cine poate face treaba asta?

R.F.: Cine eliberează aceste documente de export la materia primă?

V.T.: Ele sunt certificate de Laboratoarele de Carantină Fitosanitară din țară. Probe pot să fie luate de beneficiari și să fie analizate oriunde în lume. Aceste certificate sunt comune la nivel de comerț internațional, pentru că trebuie să respecte legile OMC.

R.F.: Să ne gândim la un scenariu. Să luăm în calcul că un om obișnuit care are în gospodărie un porc posibil purtător de PPA, acest om devenind vector. Să ne gândim că el poate este arendaș și manevrează și materia primă recoltată, și utilajele aferente necesare. Devin astfel toate aceste obiecte vectori purtători de virus?

V.T.: Acolo este o altă problemă și asta este una dintre cele mai mari greșeli făcute până acum, și anume de a nu verifica ceea ce înseamnă deplasarea oamenilor. Omul a fost principalul vector. Eu am fost acum două săptămâni în Tulcea și am ajuns seara undeva, în drum spre Jurilovca, unde am stat două zile. N-am văzut pe nimeni făcând dezinfecție. Acum vin din Ialomița. Am fost undeva la Țăndărei. Nimic. Rămăsese un fel de plapumă pe drum care nu înseamnă nimic, chiar dacă este cu spumă. Dezinfecția se face altfel – roata automobilului trebuie să treacă cu o treime prin soluție, nu pe pânză de genul respectiv. A fost gestionată în mod neprofesionist această chestiune.

Este un lucru și mai grav. Cum am putut ajunge, când în România sunt specialiști, să-i aduci pe alții din Danemarca? Desconsiderare totală față de sistemul de specialiști din România. Eu o consider o greșeală imensă. Nici cei de la academie, nici universitarii nu au fost consultați, se pare că nici chiar Consiliul Științific al ANSVSA.

Pe de altă parte, nu are absolut nimic porumbul boabe pregătit, ambalat, depozitat ș.a.m.d., nu are absolut nimic. Pot garanta fără probleme. Nu este vector. Este o greșeală să se afirme acest lucru.

O prostie imensă făcută care nu avea ce căuta în spațiul public de dezbatere, pe care alții o speculează fără rușine. Este vorba de câștig și de exploatarea unei resurse fantastice pe care o are România, și anume cea de porumb și de floarea-soarelui.

R.F.: Pentru ce au fost aduși acești experți din Danemarca?

V.T.: Nu știu. Să rezolve problema PPA, de parcă Danemarca este marea purtătoarea de virusuri și au mari specialiști. La noi, condițiile sunt cu totul și cu totul altele.

R.F.: Anul acesta, care sunt previziunile dumneavoastră privind potențialul de dezvoltare și de producție ale culturii de porumb și floarea-soarelui?

V.T.: Producția nu este rea, dimpotrivă. S-ar putea să asistăm la un an-record. Sigur, mai avem până la coacerea porumbului. Însă și acum, pe unde am fost, am văzut un porumb de excepție, la Țăndărei. Am fost chiar în câmp, în lanuri. Arată bine și așa era la fel peste tot. De la 1 iulie 2018, am parcurs mai bine de trei mii de kilometri prin țară. Porumbul, floarea-soarelui și chiar și soia arată excepțional. Din punctul acesta de vedere, în cazul porumbului și al florii-soarelui, ar fi mare păcat dacă se așază o pată nejustificată pe producțiile României. Iese cu consecințe formidabile. Am vorbit chiar ieri (n.r. - miercuri, 8 august 2018) cu fermieri care sunt teribil de îngrijorați de aceste chestiuni scoase aiurea. Asta, când tu ai producția asta atât de mare... Pe de altă parte, este distrus sectorul porcin. Păi, ce fac cu porumbul? Îl vând subevaluat? Și așa noi nu gestionăm cum trebuie piața produselor agricole în România, de câțiva ani buni. Nu știu cine are interesul să nu gestionăm piața corespunzător.

R.F.: Anul acesta, cu cât aproximați că vom ieși la porumb și la floarea-soarelui?

V.T.: După părerea mea, producția medie a țării va fi cu mult peste cea de anul trecut, asta, dacă vremea merge bine, că pot apărea fenomene dure de tot în condițiile în care porumbul este încă în vegetație. Marea majoritate a culturii de porumb a trecut de faza aceea foarte critică de coacere în lapte. El este spre maturitate acum. Chiar este o schimbare de culoare. Revenind, eu cred că ne vom duce spre o producție medie-record la hectar.

Pe alocuri, vom avea producții de peste 10 tone la hectar, iar producția medie pe țară ar putea trece pragul de 5.000 – 6.000 de kilograme porumb boabe la hectar; ar fi un lucru excepțional. Iar ca producție totală, estimez una de aproape 15 milioane de tone. Părerea mea este că va ajunge acolo, dacă vom ști s-o gestionăm.

În fine, la floarea-soarelui ne putem duce fără probleme la peste 2,5 – 3 milioane de tone.

Publicat în Interviu

În săptămâna 30 iulie – 5 august 2018, starea de vegetație a culturii de porumb din Hexagon s-a deteriorat vizibil, a anunțat agenția specializată FranceAgriMer, ca urmare a vremii uscate și călduroase care și-a pus amprenta în acest an asupra recoltelor celui mai mare producător al blocului comunitar UE28, în timp ce în România, în perioada 7-13 august 2018, la porumb se va menţine o stare de vegetaţie bună.

Temperaturile deosebit de mari înregistrate în Franța și în nordul Europei generează pe zi ce trece temeri din ce în ce mai mari cu privire la cantitatea finală de cereale care ar urma să fie recoltată de statele Uniunii Europene (UE28).

În raportul său săptămânal, FranceAgriMer estimează că doar 66 la sută din suprafețele însămânțate cu porumb erau în condiții excelente la data de 29 iulie 2018, în comparație cu 71%, cât se estimau cu o săptămână în urmă, și cu 79 procente, în aceeași perioadă a anului trecut.

Nu mai puțin de 96 la sută din totalul culturii de porumb se afla în stadiul critic de înflorire a inflorescențelor femele la finele săptămânii trecute, față de doar 89 de procente, cât se înregistrau cu o săptămână înainte, afirmau specialiștii FranceAgriMer.

Teoretic, recoltatul culturii grâului a luat sfârșit la data de 29 iulie 2018, cu zece zile înainte de media cincinală, cu 71 la sută din totalul însămânțat în stare bună și excelentă, în creștere față de cele 67 de procente, câte se înregistrau cu un an în urmă.

Nu în ultimul rând, recolta de orz de primăvară a Franței era în proporție de 98 la sută în silozuri la data de 29 iulie a.c., în comparație cu doar 70%, cu o săptămână în urmă.

În comparație cu situația din România, la noi în țară, în perioada 7-13 august 2018, porumbul îşi va menţine o stare de vegetaţie bună, iar fenologic va parcurge maturitatea în lapte (50-100%) şi ceară (20-100%) în aproape toată ţara, precum şi înflorirea-mătăsirea şi umplerea bobului (30-100%) în zonele nordice si centrale.

Aprovizionarea cu apă pe profilul de sol 0-100 cm, în cultura neirigată de porumb, se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, pe aproape întreg teritoriul agricol al țării. Izolat, în nordul și în sud-vestul Dobrogei, precum și în sud-estul Moldovei, se vor înregistra deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată și puternică).

Sub aspect termic, în România, intervalul citat se va caracteriza printr-o vreme mai caldă decât în mod obișnuit, pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării.

Publicat în Cultura mare

Ca urmare a revizuirilor în scădere anunțate în mod repetat în ultima perioadă pentru blocul comunitar UE28, cât și pentru Rusia, Consiliul Internațional al Cerealelor (CIC) a anunțat joi, 26 iulie 2018, că producția mondială de grâu ar urma să se micșoreze până la cel mai mic nivel al ultimilor cinci ani.

Concret, organizația interguvernamentală și-a revizuit în scădere estimările pentru producția mondială de grâu a anului agricol 2018-2019 cu 16 milioane de tone, până la un total de 721 de milioane de tone, cel mai mic nivel începând cu sezonul 2013-2014 încoace.

Recolta de grâu a Uniunii Europene (UE28) ar urma să fie de 139,9 milioane de tone, practic o creștere negativă față de proiecția anterioară de 147,3 milioane de tone, cu previziuni pentru principalii producători ai blocului comercial – Franța, Germania, Marea Britanie și Polonia, toate, de scădere.

Vremea caldă și uscată din zonele centrale și nordice ale Europei a lovit în culturile agricole, în ultimele săptămâni, și au împins contractul futures BL2c2 de pe Bursa Euronext (MATIF) până la cel mai înalt nivel al ultimilor trei ani.

„Mai mult, adăugând situației raportări dezamăgitoare în ceea ce privește recolta acestui an, există șansa unor și mai mari reduceri în rapoartele următoare privind piața cerealelor”, au adăugat specialiștii IGC.

În privința producției de grâu a Rusiei, estimările și în acest caz sunt de diminuare până la un nivel de 66 milioane tone, o scădere față de previzionarea anterioară de 70,9 milioane tone și de un rezultat îndepărtat de ceea ce s-a obținut anul trecut, și anume 84,9 milioane tone.

Stocurile mondiale de cereale sunt previzionate a scădea până la cel mai mic nivel al ultimilor doi ani, mai exact până la un total de 247 de milioane de tone. Tot în acest context, producția nu va putea ține pasul cu cererea din sezonul 2018-2019, care ar urma să totalizeze 739 de milioane de tone.

În altă ordine de idei, CIC și-a menținut nivelul estimărilor privind producția mondială de porumb în anul agricol 2018-2019 la un nivel de 1,052 miliarde de tone, cu puțin peste sezonul anterior, atunci când se înregistrau 1,044 miliarde de tone. Asta, în condițiile în care, la nivel global, ar urma să se înregistreze pentru a doua oară un deficit general de un consum potențial calculat la un nivel de 1,098 miliarde de tone.

„Majorarea de producție previzionată în cazul porumbului se bazează în mare parte pe un reviriment al producției care ar urma să se înregistreze în America de Sud, acolo unde debutul însămânțărilor pentru sezonul 2018-2019 se află încă la luni-distanță”, au adăugat specialiștii CIC.

Nu în ultimul rând, producția mondială de soia aferentă sezonului 2018-2019 ar urma să atingă un nivel de 359 de milioane de tone, nivel aflat în ușoară creștere față de estimările anterioare, care se cifrau la 358 de milioane de tone. Un mic surplus global este anticipat, în condițiile unei proiecții privind consumul de 356 milioane tone.

Publicat în Piata agricola

Fermierii români se apropie de definitivarea recoltatului la orz (99,5 la sută deja în silozuri), la orzoaica de toamnă producătorii agricoli autohtoni au cules deja 99% din cantitatea de materie primă obținută, în timp ce la grâu ne aflăm la un procentaj al recoltatului de 91 la sută, a anunțat marți, 24 iulie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, în cadrul unei emisiuni televizate transmise de postul Antena 3.

El a precizat că face aceste afirmații în condițiile în care sunt din ce în ce mai multe voci care afirmă că în acest an agricol, cerealele recoltate nu ar fi de foarte bună calitate din cauza umidității deosebit de mari, instalată ca urmare a precipitațiilor căzute din abundență în ultimele 30 de zile.

În plus, el a spus că doar umiditatea din sol a împiedicat recoltarea completă și la timp a culturilor agricole.

„Aprecieri pot face și le fac, pentru că trebuie făcute. De ce? Pentru că în ultima perioadă am observat o temă perfidă de acțiune, asupra calității produsului, pentru a face presiune pe preț. Lucrurile nu sunt așa. Mai mult ca mine în câmp n-a fost nimeni, din cei care vorbesc, pentru că fermierii nu vorbesc că n-au timp de vorbe. Ei, săracii, anul acesta, din 30 de zile de când au început recoltatul la grâu, am vorbit cu o parte dintre ei, dar în toate zonele țării n-au avut mai mult de cinci zile consecutiv de recoltat. Și, iată că, la ora actuală, în România, ne apropiem de încheierea recoltatului la orz, mai sunt 0,5 procente și se încheie recoltatul, la orzoaica de toamnă un procent, la grâu mai avem 9 procente. Grâul a încolțit acolo unde el a căzut și haideți să vă spun – tot agronomul din mine vorbește, nu ministrul Agriculturii, dar cu răspunderea pe care o am față de față, față de acest domeniu în care m-am consacrat ca specialist – ieșirea seminței din repausul seminal se face numai atunci când umiditatea este prezentă la nivelul bobului. Ploile acestea au fost cantitativ extraordinare, dar nu pe toată durata zilei. Au căzut 20-25 de litri, dar după câteva ore a ieșit soarele. N-am putut intra în sol ca să putem să lucrăm. Întârzierile la recoltat nu s-au datorat umidității de împrumut ca urmare a faptului că au apărut ploile, ci din cauza faptului că umiditatea în sol nu permitea să intre asemenea utilaje extraordinare. România s-a dotat frumos, fermierii sunt bine dotați, se dotează în continuare, au o conduită exemplară, au o muncă excepțională, au gândire economică formidabilă, fermierii români sunt astăzi între primii fermieri din Europa”, a afirmat Petre Daea în emisiunea televizată.

Potrivit prognozei agrometeo valabilă în perioada 25-31 iulie 2018, la cultura de grâu de toamnă va fi posibilă finalizarea lucrărilor de recoltare în majoritatea regiunilor agricole, iar la culturile întârziate fenologic din zonele nordice şi centrale aflate la maturitatea deplină (30-100%) se va continua recoltarea.

Datele MADR arată că în toamna anului trecut au fost însămânţate 2,015 milioane de hectare cu grâu, 652.158 de hectare cu rapiţă de toamnă, 262.700 de hectare cu orzoaică de toamnă și 262.810 hectare cu orz.

Publicat în Cultura mare

În săptămâna 16-22 iulie 2018, costurile de achiziție a grâului exportat de Rusia au crescut vertiginos, în condițiile în care prețurile de referință globale s-au majorat simțitor și ele, iar temerile cu privire la calitatea grâului s-au intensificat în anumite regiuni ale țării, au precizat pentru presa străină analiști agribusiness.

Luni, 23 iulie 2018, contractul futures Wv1 de pe Bursa din Chicago a atins un nou nivel-record la șase săptămâni, ca urmare a temerilor cu privire la vremea secetoasă instalată în Europa și în zona Mării Negre, care ar urma să genereze diminuări de producție în anumite țări mari producătoare.

La finele săptămânii trecute, prețurile grâului rusesc la Marea Neagră, cu un conținut de proteină de 12,5 la sută și cu livrare în august, au gravitat în jurul sumei de 211 dolari SUA tona metrică, free on board (FOB), în creștere cu 11,5 dolari americani pe tonă față de prețurile din săptămâna 9-15 iulie a.c., afirmă analiștii agribusiness ai companiei de consultanță din Rusia – IKAR.

SovEcon, o altă companie de consultanță agricolă cu sediul la Moscova, a precizat într-o notă că prețurile FOB la Marea Neagră pentru grâu atingeau un nivel de 207,5 USD tona metrică, în creștere cu 9,5 USD/TM, în timp ce prețurile la orz s-au majorat cu 13 USD/tona metrică, până la un total de 203,5 dolari SUA/TM.

Aceste prețuri au fost susținute și de așteptările privind o calitate slabă a recoltei în anumite părți din regiunile centrale ale Rusiei, au adăugat analiștii IKAR. Potrivit vocilor autorizate ale SovEcon, există în prezent o ofertă limitată de grâu cu un nivel înalt de proteină în regiunile de sud ale Rusiei, iar cererea din partea exportatorilor pentru această materie primă a crescut simțitor.

La nivelul zilei de 18 iulie 2018, Rusia a exportat 2,1 milioane de tone de cereale de la începutul sezonului de marketing 2018-2019, care a debutat la 1 iulie a.c., nivel aflat în creștere cu 90 la sută de la an la an, incluzând aici 1,4 milioane de tone de grâu, au precizat reprezentanți ai Ministerului rus al Agriculturii.

În acest an, creșterea bruscă a exporturilor a fost generată de un debut prematur al recoltatului la cereale în Rusia, ca urmare a vremii uscate înregistrată în anumite regiuni ale țării.

Cel mai mare exportator al lumii a recoltat deja 31,2 milioane de tone de cereale de pe 19 la sută din suprafața însămânțată, în creștere față de cele 25 de milioane de tone încărcate în silozuri la aceeași dată a anului trecut.

Recoltatul la grâu se află la un nivel de 27 la sută din total, iar randamentele înregistrate la această cultură agricolă se află la minimumul ultimilor trei ani, au mai spus specialiștii SovEcon. Ei mai precizează că vremea ploioasă care a lovit anumite regiuni europene ale Rusiei în ultimele zile ar putea complica și mai mult procesul de recoltare.

Prețurile interne pentru grâul de clasa a III-a s-au majorat cu 100 de ruble, până la un total de 9.225 de ruble sau 146 de dolari americani tona în zona europeană a Rusiei în sistem EX-WORKS, potrivit SovEcon.

Prețurile la semințele de floarea-soarelui au crescut și ele cu 525 de ruble, până la un total de 21.875 de ruble tona, au mai adăugat cei de la SovEcon. Prețurile uleiului de floarea-soarelui au crescut cu 425 de ruble, până la un total de 46.175 de ruble, în timp ce prețurile uleiului destinat exportului rămân aceleași, adică 715 USD/tonă.

Nu în ultimul rând, indexul IKAR al prețurilor la zahărul alb pentru sudul Rusiei a atins un nivel de 521,6 USD tona la data de 20 iulie 2018, în creștere cu 63 de dolari americani față de săptămâna precedentă.

Publicat în Piata agricola

În prezent, preţul de achiziție al pepenilor cultivați în renumita localitate Dăbuleni este de 30 de bani pe kilogram, iar o bună parte din cei circa 550 de producători susţin că, la finalul recoltei, abia vor reuşi să îşi acopere cheltuielile.

Asta, în condițiile în care producţia obţinută în acest an este peste media înregistrată de obicei. Oamenii spun că sunt mulţumiţi de producţie, mai ales că au beneficiat de precocitatea soiurilor cultivate.

Producătorii de lubeniţe din Dăbuleni au renunţat de mai mult timp să cultive soiul local Dulcele de Dăbuleni, care a şi impus brandul pe piaţă, alegând acum soiurile „Pata neagră” (lubeniţele închise la culoare) şi „Sorento” (lubeniţele dungate), seminţele fiind aduse din import.

Lubeniţa de Dăbuleni este cel mai cunoscut brand de pepene verde din ţară, datorită calităţilor sale organoleptice deosebite, date de solul şi de soarele care arde nisipurile din zonă.

Brandul de „pepene de Dăbuleni” a fost impus de soiul „Dulce de Dăbuleni”, cu fructe mari de 5-8 kg, de formă globuloasă, cu suprafaţa netedă, cu dungi mijlocii de culoare verde închis şi desen fin dantelat, cu miezul colorat uniform, roşu zmeuriu, cu gust plăcut, creat de către Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri (SCDCPN) Dăbuleni şi cultivat o perioadă lungă în zonă.

În prezent, la Dăbuleni se cultivă peste 50 de soiuri şi hibrizi provenind din toată lumea, iar soiul care a impus brandul de „pepene de Dăbuleni” este mai tardiv şi ocupă suprafeţe mai mici, fermierii cultivându-l pentru a obţine producţii în lunile august şi septembrie şi, în ultima perioadă, pentru obţinerea pepenilor verzi ecologici.

În plus, în localitate sunt 550 de producători, iar suprafaţa cultivată cu lubeniţă este de 900 de hectare.

Publicat în Horticultura

Analiști de renume din zona agribusiness au afirmat recent că fermierii din statele blocului comunitar UE28 ar putea recolta la finele acestui an agricol o cantitate de grâu cu până la şase milioane de tone mai mică decât cea din 2017, după ce culturile din nordul bătrânului continent au avut de suferit de pe urma vremii secetoase din timpul primăverii.

Eventuala contractare a nivelului recoltei de grâu din statele Uniunii se adaugă aşteptărilor potrivit cărora, la nivel mondial, livrările de grâu se vor diminua în sezonul 2018 - 2019, în condiţiile în care mai multe regiuni mari producătoare se confruntă cu evoluţii meteo nefavorabile.

Cele 28 de state membre UE, care împreună sunt cel mai mare producător mondial de grâu, ar urma să producă în acest an 136 de milioane de tone de grâu moale (grâu obişnuit). O asemenea producţie ar reprezenta un declin de 4% comparativ cu recolta de 141,8 milioane de tone înregistrată în 2017.

În pofida prognozelor privind o recoltă de grâu mai mică în acest an, analiştii mizează pe o creştere a exporturilor de grâu ale UE în sezonul 2018 - 2019, până la 23,3 milioane de tone, de la exporturi de 21 de milioane de tone în sezonul 2017 - 2018, care s-a încheiat la 30 iunie.

Vocile autorizate din piață sunt de părere că exporturile UE îşi vor reveni în sezonul actual, după ce, anul trecut, au avut de suferit de pe urma recoltei-record de grâu a Rusiei, care a inundat pieţele de export.

Cu toate acestea, unii analişti din piață avertizează că şi în acest sezon exporturile de grâu ale UE ar putea fi afectate, de această dată de o recoltă mai mică, de avantajul de preţ de care beneficiază în continuare grâul rusesc, cât şi de pagubele provocate calităţii grâului din UE de vremea nefavorabilă.

Calitatea grâului determină dacă acesta este adecvat pentru producţia de făină şi, în consecinţă, acceptat de importatori, însă acest lucru este greu de prezis înainte de recoltat, care este, deocamdată, într-un stadiu incipient la nivelul UE.

Publicat în International

newsletter rf

Revista