Miercuri, 18 Ianuarie 2017 23:48

Cele 14 probleme ale agriculturii sau cum LAPAR speră din nou ca noul ministru să îndrepte multele nereguli ale sectorului. „Parte din ele cred că le vom soluționa”, Constantin Bazon

Scris de
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

Reprezentantul LAPAR, Constantin Bazon, s-a prezentat marți, 17 ianuarie 2017, alături de alți agricultori cu jalba-n băț în fața noii echipe de la Ministerul Agriculturii, în speranța că, în mandatul lui Petre Daea, o bună parte a celor 14 puncte aflate pe lista cu probleme din sector și depistate de Ligă să fie rezolvate.

Se pare însă că oficialul pesedist, cei doi secretari de stat și șefii de instituții subordonate au luat doar la cunoștință despre existența lor. A câta oară am putea spune? Asta în condițiile în care, Petre Daea, nu a fost departe de problemele sectorului (ultima dată a ocupat funcția de membru al comisiei de resort din Camera Deputaților, iar anterior secretar de stat și ministru al Agriculturii cu ani în urmă), Daniel Botănoiu a fost secretar de stat MADR până nu demult, iar directorii prezenți la fața locului au și ei experiența funcției în continuare.

„Ne vedem astăzi cu toate structurile profesionale din Agricultură pe un program bine stabilit. Vom discuta modul de colaborare de aici încolo şi problemele urgente pe care le au agricultorii. Avem un grafic cu toate întâlnirile, care se vor desfăşura de dimineaţa până diseară târziu”, promitea Daea la Agerpres, înainte de eveniment.

Într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului, Constantin Bazon a vorbit pe îndelete despre șapte dintre durerile agricultorilor (probabil cele mai importante), dar și despre banii FEADR destinați irigațiilor, aspect abordat de publicația noastră într-un alt articol separat.

Cum evenimentul s-a petrecut la două zile de la sărbătorirea nașterii poetului Mihai Eminescu, sintagma „Toate-s vechi și nouă toate” este binevenită și de această dată. Mai ales că, până la urmă, tot cu promisiuni cu jumătate de gură s-a lăsat.

Revista Fermierului: Derogarea pentru neonicotinoide reprezintă unul dintre cele 14 puncte cu care LAPAR a mers în fața ministrului Daea. Despre ce ați discutat mai exact cu oficialul pesedist?

Constantin Bazon: I-am dat să rezolve (...), din nou, problema neonicotinoidelor, că nu-i clarificată situația pentru primăvara asta. Am căutat să-l convingem (n.r. - pe ministrul Petre Daea) că este absolut necesară o nouă derogare. Și asta în condițiile în care, anul trecut, am avut parte de un atac extraordinar al dăunătorilor, cu o frecvență și o intensitate (...) la porumb de am fost nevoiți să întoarcem cultura însămânțată pe (...) zeci de mii de hectare, chiar în condițiile în care am tratat sămânța (...) cu neonicotinoide. Pentru că și asta nu rezolvă problema la o asemenea intensitate și la o asemenea frecvență, ci la o intensitate moderată a atacului.

R.F.: Codul de bune practici agricole ocupă locul VII în lista de probleme prezentate noii echipe ministeriale. Ne puteți da mai multe detalii despre acest aspect?

C.B.: Așa cum ați menționat și dumneavoastră, un alt aspect prezentat ministrului Agriculturii a fost să rezolve problema codului de bune practici agricole (...), pentru că el a fost amendat în mai multe rânduri în fișele măsurilor PNDR gestionate de APIA (n.r. - Măsura 10 etc.). Aceste amendamente (...) nu se regăsesc însă în codul de bune practici și controlul celor de la APIA, din teren; controlează tot după vechea modalitate.

R.F.: Și pentru că tot ați menționat controalele, punctul XIII din listă a fost prezentarea rapidă a  rapoartelor de control APIA, pentru fermierii aflați în eșantionul de control, în vederea plății acestora într-un termen rezonabil. Știm că aici sunt probleme serioase...

C.B.: Am insistat pe faptul că trebuie reglementată într-un fel situația celor care, în mod sistematic, cad la control în fiecare an la plățile pe suprafață. Vorbim aici mai ales de fermierii mari, cei care au activitate complexă: și zootehnie, și legumicultură, și pomicultură, și culturi de câmp, și cultivă și ecologic, și au și Pachetul 4 etc, și au terenuri pe mai multe teritorii administrative, ei mereu sunt la control, într-o formă sau alta. Dacă nu ieși la controlul clasic, ieși la teledetecție și tot control se cheamă. De regulă, acești producători primesc subvenția în lunile iulie-august ale anului de cerere următor, iar cei care nu sunt la control, primesc banii în anul de cerere, în lunile octombrie-noiembrie. Nu e totuna să stai încă opt-nouă luni de zile, să nu poți cumpăra măcar o acadea cu banii pe care îi primești pe suprafață, doar pe motivul că ești la control. Urgentează domne rapoartele de control, se poate face și așa. Nu are nimeni împotrivă să fie la control. Urgentează raportul, prezintă datele, că nu e atât de mare filosofia controlului.

Vor scoate acum un alt ordin de eșantionare, astfel încât să nu mai cadă la control numai unii, iar alții, dacă-i întrebi, să nu fi avut parte niciodată de acest tip de verificare. Cum de n-or fi căzând cei mici niciodată, nu-mi explic. Cică totul este aleator. Aleatoriul acesta... mie mi-e frică să nu fie cumva electoral. Cei mici nu cad niciodată, iar cei care au suprafețe medii sau mari cad în fiecare an.

R.F.: Achim Irimescu, predecesorul lui Daea, spunea că riscurile sunt la fermierii mari, de aceea ei „cad” mereu la controale. Că acolo se duc subvențiile cele mai grase...

C.B.: Nu asta este problema domnule, că primesc fermierii mari mai mulți bani și că acolo este riscul. Da, un fermier mare primește o sumă mare, dar el produce pentru piață, produce comercial, el creează valoare adăugată, are alt preț de producție și are tot atâta nevoie de bani precum producătorul agricol mic. (...) Problema este destul de gravă pentru un fermier care are activitate complexă și care cade mereu la control. (...) Dacă ai căzut doi-trei ani la control, nu cazi și în al patrulea an, pe motiv că ai 10 ha într-o comună în care n-a fost teledetecție anul trecut, dar ai anul acesta.

R.F.: Ați venit cu o propunere clară pe acest subiect?

C.B.: Împreună cu APIA, MADR va elabora un ordin de ministru pentru stabilirea eșantionului la control, să nu se mai spună că totul este aleatoriu. Este propusă și se va și face. A luat măsura să facă ordin de ministru pentru eșantionarea la control.

R.F.: Punctul VIII din listă este acela al despăgubirilor pentru secetă. Care a fost nemulțumirea pusă pe masa ministrului?

C.B.: Da. O altă problemă supusă discuției a fost cea generată de ajutoarele pentru seceta din 2015; plățile complementare (...) la: legume, pomi, soia, mazăre, fasole, toate culturile care au prevăzute astfel de sume. Cei de la minister au zis că dacă fenomenul de secetă generează efecte, conform unei reglementări europene, atunci fermierul nu mai are obligația să predea spre exemplu 1.300 kg de soia sau 1.800 de kilograme de mazăre, ci se ia în calcul cât a vândut, sămânța pe care a cumpărat-o, respectiv procesul normal de calamitare pe care comisia abilitată l-a stabilit prin ordin al prefectului, așa cum se face (...). Fermierii și-au primit banii pe plăți complementare, iar acum, în toată țara, APIA îi somează pe cei care au încasat sume, să returneze banii; (...) nu e corect. Banii au fost dați tot de autorități, în baza tuturor documentelor cerute.

Acum au găsit nu știu pe unde o reglementare că înștiințarea la APIA a fenomenului trebuia făcută în 15 zile. Care 15 zile? Fenomenul de secetă e unul continuu. Începe în mai și s-a terminat în octombrie 2015, iar comisia aceea de stabilire a calamităților a funcționat în baza ordinului prefectului. Astfel, fermierul și-a luat procesul verbal și l-a dus în martie anul viitor împreună cu celelalte documente: sămânță cumpărată, certificat, cantitate de produse vândute, către cine, cum, documentul de la cumpărător cum că procesează marfa. Toate aceste documente au fost duse de către fermieri la APIA și s-a dat decizia de a primi bani. Acum, hopa, sunt plăți necuveniteși trebuie plătite majorări și penalizări la ele?

R.F.: A promis ceva ministrul aici?

C.B.: A promis că analizează... A rămas în pom problema.

R.F.: Legea vânzării terenurilor agricole?

C.B.: S-a pomenit despre ea. Ministrul Daea este de acord că este o lege neconformă și că o să se facă ceva în acest sens.

R.F.: Să ne vorbiți puțin despre impozitarea excesivă a arendei. Care este buba?

C.B.: Taxa pe arendă... da! Am devenit un fel de agenți fiscali ai ANAF. Noi, toți cei care avem câteva mii de hectare, avem angajate câte trei-patru persoane care să țină evidența, cu coduri numerice pesonale la mii și mii de arendatori, cărora să le virăm la bugetul de stat, pe coduri numerice, datoriile. Vorbim de multe erori în înscrisuri, cu evidențe, cu contractele de arendă, cu adeverințe de la primării; o muncă titanică. Asta pentru a vira 21,5 la sută din cât le plătim proprietarilor. Dar de ce trebuie să facem noi treaba aceasta? De ce trebuie să plătim și TVA la cantitatea de grâu care este acordată proprietarilor? Aia trebuie facturată.

R.F.: Răspunsul ministrului pesedist a fost... care?

C.B.: Și în această cauză, ministrul Petre Daea a spus că este îndreptățit punctul nostru de vedere.

R.F.: Punctul XI din seria problemelor - impozitarea abuzivă subvenției europene. Ce ați transmis echipei MADR?

C.B.: Dacă primesc o subvenție, aia nu ar trebui să participe la profit. Întotdeauna, și pe vremea de tristă amintire (m-a prins timpul acolo, vă dați seama că aveam și eu o funcție de răspundere și conduceam o societate destul de mare), tot ce primeam ajutoare de stat, când stabileam profitul care se impozita, dădeam jos din profit valoarea care reprezenta ajutor de stat sau subvenție primită.

R.F.: Și ce a spus ministrul?

C.B.: Ministrul a răspuns că sunt îndreptățite cererile noastre. Nu a fost însă o discuție în care, pe loc, să se emită actul normativ.

R.F.: Aveți experiența agriculturii comuniste și capitaliste. Credeți că au fost doar niște vorbe în vânt ale ministrului?

C.B.: Parte din ele cred că le vom soluționa. Asta cu neimpozitarea subvenției nu cred. Sunt suspicios și la asta cu arenda, deși aici este o mare inechitate. După ce că facem atâta tevatură și vărsăm la buget atâția bani, facturezi și plătești TVA?

R.F.: Aveți vreo promisiune clară, adică ministrul a zis că promite solemn că o anume problemă se va rezolva? Sau au fost, așa, doar cuvinte frumoase, declarații pompoase și cam atât. Ați simțit că a fost chestie unde a spus da?

C.B.: Sunt foarte multe probleme care țin de plățile APIA, unde știe sau nu toate subtilitățile actelor normative. Sunt lucruri de mare finețe acolo: plățile pe bunăstare la animale (întârzieri din 2015), neplata secetei pe 2016, returnarea banilor încasați pe secetă în 2015 etc.

Citit 1215 ori