EXCLUSIV. Adrian Pintea despre raportul „România 2017” și cazurile de corupție înregistrate la APIA: „N-aș putea spune că este un lucru îmbucurător pentru instituția noastră” - REVISTA FERMIERULUI
Sâmbătă, 18 Martie 2017 23:25

EXCLUSIV. Adrian Pintea despre raportul „România 2017” și cazurile de corupție înregistrate la APIA: „N-aș putea spune că este un lucru îmbucurător pentru instituția noastră”

Scris de

În vederea diminuării până la eliminare a oricărui tip de fraudă sau tentativă de fraudă, de posibilă neregulă existentă la nivelul centrelor locale, centrelor județene sau chiar la nivelul aparatului central al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), inclusiv al sesizărilor și reclamațiilor, APIA a susținut cu angajații săi tot felul de instruiri la care au fost invitați și cei de la DLAF și ANI, însă, chiar și așa, agenția se află pe locul al II-lea într-un top al corupției la nivel local (2010-2016), situație deloc „îmbucurătoare” pentru însuși șeful instituției, Adrian Pintea.

Conform afirmațiilor sale, expuse într-un interviu LIVE postat pe pagina de Facebook Revista Fermierului, Adrian Pintea a precizat că pentru a nu avea probleme cu Agenția Națională de Integritate (ANI), s-a mers până într-acolo încât angajații APIA care dețin teren și au și dreptul să primească formele de sprijin acordate de UE și de statul româ, să nu-și gestioneze singuri situațiile, ci ele să fie prelucrate de către alte centre locale.

„Procentul este mic, dar, automat, o situație de genul acesta depistată la nivelul unui centru local sau la nivelul unui județ automat s-ar extinde asupra imaginii întregii instituții și nu că eu sunt astăzi în fruntea APIA, dar ea este o instituție în care se muncește și e păcat cumva să depui o muncă și să fie pătată cu astfel de cazuri”, a mărturisit Pintea.

Acesta nu a fost însă singurul subiect al interviului. Adrian Pintea a vorbit cu reporterii publicației despre nivelul recepționării cererilor unice de plată pentru Campania 2017, față de care însuși ministrul Agriculturii și-a exprimat nemulțumirea într-o declarație publică chiar cu două zile înaintea discuției LIVE cu presa și cititorii Revistei Fermierului. Conform datelor prezentate de șeful APIA, la doar o zi după spusele ministrului (critică constructivă), procentul a sărit de la circa 72 de procente la peste 75 la sută.

El a recunoscut că, în 2016, au fost prioritare plățile acordate fermierilor mici, dar nu neapărat în privința fraudei de care producătorii agricoli mari ar fi putut fi acuzați la un moment dat, fără efectuarea controalelor pe teren, cât că la „momentul X”, așa cum i-a plăcut lui Pintea să-l descrie, „nu erau toate dezvoltările făcute”.

Însă, poate, cea mai importantă știre a interviului a fost cea potrivit căreia fermierii care în ultimii doi ani au fost controlați și la care nu s-au constatat erori sau erorile sunt sub trei la sută, ar urma să nu fie controlați în anul următor, decât poate în urma eșantionării aleatorii.

Nu dezvăluim însă paragraful și vă lăsăm să citiți de la cap la coadă acest interviu, cu siguranță de mare interes pentru mulți, disponibil și în varianta video pe pagina noastră de Facebook.

Revista Fermierului: Potrivit raportului anual de analiză și prognoză „România 2017”, întocmit de Societatea Academică Română (SAR), instituțiile publice cel mai des implicate în cazuri de corupție ce implică fonduri europene se află la nivel local, iar APIA se află în Top 3, pe locul al II-lea, cu opt procente. Cum comentați?

Adrian Pintea: Am citit și eu raportul în cauză. Este unul amănunțit (...). Așa cum v-am spus și înainte de interviul LIVE, pădure fără uscături nu există. Ajunge doar să ne gândim că APIA are 4.819 salariați în cele 42 de centre județene și în cele 265 de centre locale, acestora din urmă fiindu-le arondate toate unitățile administrativ-teritoriale ale țării.

Într-adevăr, n-aș putea spune că locul al II-lea în topul corupției locale este un lucru îmbucurător, în condițiile în care am observat că acest document a cuprins perioada din 2010 și până în 2016. Sunt, într-adevăr, 13 cazuri cu probleme. Citind și în nota celor opt condamnări, încă o dată, n-aș putea să spun că este un lucru îmbucurător pentru instituția noastră, pentru APIA, în general. Trebuie să gândim la rece, să luăm cumva partea pozitivă, nu a acestui lucru, ci a activității agenției. Cred că este singura instituție din țara asta care are o absorbție de fonduri europene situată între 95 și 100%. În toate exercițiile financiare, cam pe acolo s-a învârtit procentul de accesare a banilor UE (plăți directe și măsuri delegate AFIR).

Vă pot spune totodată că, în ultima perioadă, aceste cazuri în care sunt depistate tot felul de fraude, de posibile nereguli existente la nivelul centrelor locale, centrelor județene sau chiar la nivelul aparatului central tind să fie din ce în ce mai puține. Și aici mă refer inclusiv la sesizări și la reclamații. Categoric, ne dorim ca toate acestea să fie eliminate în totalitate. Iată și motivul pentru care, la începutul campaniilor de primire a cererilor, chiar în timpul autorizării plăților sau până la demararea autorizării lor, noi facem o serie de instruiri; avem una inclusiv pentru campania de primire a cererilor pe 2017. Am derulat instruiri în care i-am invitat și pe cei de la Direcția de Luptă Antifraudă (DLAF), de la Agenția Națională de Integritate (ANI), tocmai pentru a-i conștientiza pe colegi, chiar și pe cei de la nivelul ultimului centru local (în sensul de distanță sau de undeva într-un capăt al țării). Toate informațiile necesare au fost transmise, 700-800 de oameni au fost instruiți, iar toate instruirile au fost transmise prin videoconferință la care au participat toți cei vizați.

Tocmai pentru a nu avea probleme cu ANI, angajații APIA care dețin teren și au și dreptul să primească acele forme de sprijin, ele să fie gestionate de către alte centre locale, situațiile lor să nu fie cumva gestionate chiar de către ei (...). Procentul este mic, dar, automat, o situație de genul acesta depistată la nivelul unui centru local sau la nivelul unui județ, s-ar extinde asupra imaginii întregii instituții și nu că eu sunt astăzi în fruntea APIA, dar ea este o instituție în care se muncește și e păcat cumva să depui o muncă și să fie pătată cu astfel de cazuri.

depuneriR.F.: Într-una din declarațiile sale publice recente, ministrul Agriculturii, Petre Daea, afirma că este nemulțumit de procentajul depunerii cererilor de plată până la data de 15 martie 2017. El a și vehiculat un procentaj de 72 la sută. Sunt reale cifrele? Sunt probleme cu depunerile pentru Campania 2017?

A.P.: Categoric, cifrele care au fost transmise de către domnul Petre Daea sunt reale pentru că provin chiar de la APIA. Într-adevăr, agenția cam așa procedează cu  toți acei fermieri pe care noi îi avem în baza de date - aproximativ 902.000. La nivelul fiecărui centru județean, prin centrele locale, de comun acord cu unitățile administrativ-teritoriale, se fac acele informări prin intermediul cărora spunem care sunt noutățile, care sunt documentele, cu ce trebuie să vină fiecare ca necesar pentru anul în curs. La fel, undeva începând cu data de 15-20 februarie, în fiecare an, au loc acele instruiri pe care colegii mei le fac în toată țara. În funcție de când se transmit aceste invitații către fermieri, se fac programările în perioada depunerii cererilor, în intervalul 1 martie – 15 mai. Atunci sunt programați toți fermierii pe care noi îi avem în baza de date și care sunt potențialii beneficiari pentru anul următor de cerere, să se prezinte la centrele locale (cei care sunt fermieri mici, între 1 și 50 ha), iar fermierii mari – peste 50 ha, la centrele județene.

Programările sunt făcute în așa fel încât să avem undeva între 15 și 20 de fermieri programați pe zi/funcționar. Categoric, dac[ aceste programări ar fi respectate de către toți producătorii agricoli, (...) aceștia nu ar mai fi „frustrați”, în sensul că nu ar mai trebui să aștepte la coadă sau că nu ar fi primiți la data și la ora programate.

De aceea, insist și spun că, la depunerea cererilor, rugămintea ar fi de respectare a acelor programări (fermierii să se prezinte la datele și la orele stabilite de către colegii de la centrele județene și locale), tocmai pentru a nu îngreuna activitatea și a ne putea respecta toate planificările pe care le-am făcut.

Și pentru că am vorbit de cifrele vehiculate de ministrul Agriculturii, Petre Daea, până în momentul de față, noi am recepționat cererile unice de la 160.352 de fermieri (data de 16 martie, ora 19), pentru o suprafață de 597.860,78 ha, dintr-un total de 212.207 programați, adică un procent de 75,56 la sută.

Pentru data curentă (programarea zilnică) - 16 martie 2017 - unde am avut programați 20.150 de fermieri, s-au prezentat 18.305, adică un procent de 90,84 la sută.

Nu în ultimul rând, APIA a autorizat aferent campaniei 2016 1.311.654.101 euro (sumă plătită efectiv), iar noi, din FEGA, avem 982.784.000 euro plătiți, din FEADR (măsurile delegate de către colegii de la AFIR) avem 173.673.000 și bugetul național 145.900.000 euro.

R.F.: Anul trecut, fostul ministru de resort, Achim Irimescu, preciza că îi consideră prioritari la plata subvențiilor pe fermierii mici, datorită sumelor, dar și riscului minim de fraudă. Și anul acesta faceți la fel?

A.P.: Într-adevăr, anul anterior au fost prioritare cumva plățile acordate fermierilor mici și mari, dar nu neapărat în privința fraudei, cât din cauza faptului că la momentul „X” nu erau toate dezvoltările făcute. Și, atunci, au intrat fermierii mici și, pe urmă, fermierii mari. Cum 80 la sută din producătorii agricoli sunt de nivel mic, marea majoritate a intrat la plată. Pentru anul 2016 (care este în curs de autorizare), noi am demarat încă din data de 16 octombrie 2016 plata în avans, ocazie cu care peste 870 de milioane de euro au fost autorizați (cred că în istoria agenției nu s-au autorizat atâția bani pentru o plată în avans), bani care au și intrat în 4 sau 5 ianuarie 2017, au fost rambursați de la Comisie.

R.F.: Reprezentanții asociațiilor marilor fermieri au solicitat APIA, nu o dată, prezentarea rapidă a rapoartelor de control pentru producătorii agricoli aflați în eșantioanele de control. Mai mult, ei sunt nemulțumiți de faptul că sunt controlați de mai multe ori, în condițiile în care dețin/arendează suprafețe situate în loturi diferite, uneori chiar și în localități diferite. Cum putem rezolva aceste probleme?

A.P.: Există emis un ordin de ministru prin care, după terminarea perioadei de primire a acestor cereri, în perioada 1 iulie – 1 octombrie, urmează să se facă eșantionarea, să se transmită toate eșantioanele de control, iar toate controalele să fie finalizate la data de 1 octombrie. De ce? Pentru ca, în data de 16 octombrie, atunci când este prima zi de achitare a avansului aferent anului 2017, să intre la plată toți fermierii, iar la 1 decembrie să începem plata finală, cu toate controalele finalizate.

În ceea ce privește verificările, este cumva, să spun, o frustrare a fermierilor care sunt controlați an de an, dar nu neapărat una că de ce sunt controlați, ci de ce doar ei sunt verificați în fiecare an. Eu vă garantez că nu există nimeni (director general sau altcineva) care să aleagă vreun fermier, asstfel încât să fie controlat; așa ceva nu există. Eșantionarea se face pe baza analizei de risc. În acest context, vorbim de două două tipuri de controale, dacă este ne referim strict la controlul clasic, și anume cel pe baza analizei de risc (undeva avem la 75 la sută) și cel aleatoriu 25%.

Acum, ca o eficientizare (și am menționat care ar fi etapele pentru 2017), se lucrează la elaborarea unui manual de eșantionare. Mai exact, fiind foarte multe întrebări atât adresate direct APIA, precum și Ministerului Agriculturii, împreună cu ministrul de resort, făcând o analiză, am zis (aspect care urmează să fie menționat și în manualul pe 2017) că acel fermier care în ultimii doi ani a fost controlat și nu a avut erori sau erorile sunt sub trei la sută, să nu fie controlat în anul următor. Și așa este posibil ca fermierul să iasă la controlul aleator, dar măcar i se dă acestuia șansa ca, pe analiza de risc, să nu fie eșantionat.

R.F. În condițiile în care acest interviu este LIVE pe pagina de Facebook Revista Fermierului, un crescător de animale ne întreabă când se plătește subvenția pentru bovine?

A.P.: Zilnic, de la APIA sunt autorizate la plată între 20 și 30 de milioane de euro. Plătim banii din FEGA (SAPS, tânăr fermier, plată redistributivă) și ANT1 – culturi arabile; pentru acestea achităm acea diferență de 31 la sută. Mai sunt și ANT-urile din zootehnie – ANT7 pentru lapte, ANT8 – pentru carne și ANT9 pentru ovine, cât și sprijinul cuplat atât pentru vacile cu lapte, pentru bivoliță, pentru tăurașii de carne, precum și pentru vacile de lapte. Ca răspuns, sfatul nostru este ca beneficiarii să-și verifice conturile, iar dacă aceștia nu au niciun fel de problemă, categoric vor fi autorizați la plată.

Și aici aș face aici un apel către fermieri: în momentul în care primesc subvențiile în conturi, să nu-i scoată până la ultimul leu. Ar fi indicat ca între 10 și 50 de lei să rămână în acele conturi, astfel încât banca să nu le închidă. De foarte multe ori, ordinele de plată ni se întorc pe conturi invalide. Automat intrăm într-o horă și tot plimbăm banii. Eu sunt convins că fiecăruia îi trebuie ultimul leu, dar e bine să păstreze o sumă-punte.

R.F.: La această oră, care sunt cuantumurile plăților destinate fermierilor, atât pe sectorul vegetal, cât și în zootehnie?

A.P.: Pentru SAPS avem 96,88 euro pe hectar. În ceea ce privește plata redistributivă, știm că etapizată: pentru intervalul 1-5 hectare aceasta este de 5 euro, iar între 5-30 ha este de 48,85 euro. Plata pentru tânăr fermier este de 22,87 euro, ANT1 este de 17,72 euro, pentru ANT7 (cantitatea de lapte) avem 19,20 euro/tona de lapte, pentru ANT8 avem 92,45 euro pe cap, iar pentru ANT9 (ovine și caprine) avem 5,59 euro.

În plus, pentru sprijinul cuplat la bivolițe avem 186,74 euro pe cap, pentru ovine și caprine avem 27,06 euro pe cap, pentru tăurașii de carne avem o plată cuplată de 690,61 de euro pe cap, iar pentru sprijinul cuplat la vacile de lapte 732,87 euro pe cap.

Autorizările au început și deja avem fermieri care au banii în cont. Conform regulamentului, autorizarea pentru anul 2016 se face cu 1 decembrie a anului de cerere, respectiv 1 decembrie 2016, până în data de 30 iunie 2017. Noi ne dorim ca marea majoritate a plăților să le finalizăm la data de 31 martie.

R.F.: Una dintre problemele pe care LAPAR consideră că trebuie să le rezolve este și cea a eliminării impozitelor pe subvenții. Care este părerea dumneavoastră cu privire la acest aspect?

A.P.: Având în vedere că noi suntem agenție de plăți subordonată, nu putem lua locul legiuitorului. Cei care își doresc neimpozitarea subvenției trebuie să se adreseze MADR. Într-adevăr însă, sprijinul financiar care provine din fonduri europene (în acest caz formele de subvenționare) ar putea să nu fie impozitat, dar asta este strict părerea mea.

R.F.: În ceea ce privește colaborarea cu vestitul consorțiu Siveco-Teamnet, sunt în continuare derulate contracte adiționale? Înregistrați întârzieri sau lucrurile s-au așezat?

A.P.: Eu sunt director general din 22 septembrie 2016 și am luat cumva din plin în piept autorizarea în avans a anului de cerere 2016, acum plată finală, și primire cerere 2017 și pot să vă spun că sistemul funcționează. Nu avem niciun fel de problemă din punct de vedere al funcționalităților. Mai sunt anumite chestiuni care sunt în contractare și care trebuie puse la punct, cum este și cazul zootehniei 2017. Nu avem însă termene care să fie cumva întârziate sau să ne îngreuneze activitatea pe care o avem. Pot spune că sistemul funcționează în parametri normali. Nu avem niciun fel de problemă.

În plus, pentru a veni în sprijinul fermierilor, nu legat strict de prestatori, am luat măsura de a lărgi benzile de comunicații prin Internet, pentru că centrele locale aveau undeva între 1 și 2 MB/s. Am mărit viteza la 5MB/s, iar la centrele județene de la 5MB/s la 10MB/s, tocmai pentru a veni atât în sprijinul al fermierilor, dar și al colegilor, astfel încât activitatea să meargă din ce în ce mai bine.

 

 

Citit 1152 ori

newsletter rf

Revista