Implicarea autorităţilor române responsabile cu stoparea evoluţiei Pestei Porcine Africane (PPA) în România este insuficientă şi ineficientă, ca atare Comisia Europeană (CE) nu va relaxa restricţiile privind comerţul cu carne de porc în ţara noastră, trag un semnal de alarmă reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR).

Potrivit vocilor sale autorizate, organizația s-a adresat oficialilor din domeniul sănătăţii animale de la Comisia Europeană şi a solicitat analiza situaţiei fermelor comerciale de creştere a porcilor şi adoptarea de măsuri de relaxare a interdicţiilor de mişcare a porcilor şi a cărnii de porc, aplicate în mod excesiv în România şi care afectează grav piaţa naţională.

Potrivit unui comunicat al asociaţiei transmis, miercuri, 26 iunie 2019, în răspunsul forului european se menţionează foarte clar că misiunile de audit, desfăşurate în perioada 2017-2019, au identificat riscuri mari de transmitere a PPA din România către alte state membre ale Uniunii Europene (UE), din cauza măsurilor insuficiente şi ineficiente luate de către autorităţi pentru exploataţiile non-comerciale şi gospodăriile populaţiei.

Măsurile la care fac referire oficialii europeni vizează: identificarea, înregistrarea şi evidenţa animalelor şi a produselor din carne de porc, controlul mişcărilor de animale şi al produselor din carne de porc, al mijloacelor de transport şi al persoanelor, măsurile scăzute de biosecuritate, precum şi lipsa unui plan de acţiune cu termene concrete privind prevenirea, eradicarea şi controlul PPA în conformitate cu legislaţia europeană şi cu recomandările misiunilor de audit, în special noi proiecte legislative naţionale de clasificare a fermelor, biosecuritate şi controlul circulaţiei porcinelor.

Statisticile APCPR arată că producţia de carne de porc din România a scăzut cu 7%, în primul trimestru al acestui an, faţă de aceeaşi perioadă din 2018. În schimb, importurile de carne de porc au crescut cu 17%, raportat la aceeaşi perioadă.

Virusul pestei porcine africane a decimat, până în prezent, în România, 365.595 de animale, cele mai multe (peste 82%), în exploataţiile comerciale.

Publicat în Zootehnie

Miercuri, 26 iunie 2019, Consiliul Uniunii Europene a adoptat abordarea generală cu privire la un regulament prin care devine mai uşor ca apele urbane reziduale să fie utilizate pentru irigaţii agricole, conform unui comunicat al Comisiei Europene (CE).

Normele vizate ajută Europa să se adapteze la consecinţele schimbărilor climatice. Regulamentul respectă pe deplin principiile economiei circulare şi va avea ca efect mărirea cantităţii de apă disponibilă şi încurajarea utilizării eficiente a acesteia. Dacă se asigură disponibilitatea unor cantităţi suficiente de apă pentru irigarea câmpurilor, în special în timpul valurilor de căldură şi al secetelor grave, se poate contribui la prevenirea pierderilor de recolte şi a penuriei de alimente.

„Apa este o resursă preţioasă. Astăzi, s-a făcut un pas important în direcţia introducerii unor norme noi care ne vor permite să recuperăm apa într-un mod sigur pentru oameni şi animale şi bun pentru mediu. E bine să stabilim standarde minime armonizate în ceea ce priveşte calitatea apei recuperate şi monitorizarea conformităţii, pentru ca fermierii noştri să poată utiliza apa recuperată. În parte, este vorba de a învăţa din experienţa unor state membre, care înregistrează succese de zeci de ani în materie de reutilizare a apei”, a precizat la rândul său ministrul Apelor şi Pădurilor din România, Ioan Deneş, citat de Agerpres.

Noile norme propuse vor fi deosebit de utile în regiunile în care, în ciuda unor măsuri preventive prin care se vizează diminuarea cererii, cererea de apă continuă să fie mai mare decât oferta. Normele existente la nivelul UE în ceea ce priveşte igiena alimentară continuă să fie valabile şi respectate pe deplin, se arată în comunicat.

În poziţia sa, Consiliul acordă flexibilitate statelor membre, dându-le posibilitatea să decidă dacă să folosească sau nu respectivele resurse de apă pentru irigaţii, dat fiind că între statele membre există diferenţe mari din punct de vedere geografic şi climatic. Un stat membru poate decide că nu este oportun să folosească, pe întreg teritoriul, sau în anumite părţi ale acestuia, ape recuperate pentru irigaţiile agricole.

Propunerea conţine cerinţe stricte în ceea ce priveşte calitatea apelor recuperate şi monitorizarea acestei calităţi, astfel încât să se garanteze că sunt protejate atât sănătatea oamenilor şi a animalelor, cât şi mediul.

Statele membre vor să se asigure că solicitările stabilite în regulament continuă să se bazeze pe cele mai recente dovezi ştiinţifice disponibile. Ele au inclus, aşadar, o clauză prin care Comisia este obligată să analizeze dacă este necesar să se revizuiască cerinţele minime ale calităţii apelor recuperate, pe baza rezultatelor unei evaluări a punerii în aplicare a regulamentului sau ori de câte ori noile cunoştinţe tehnice şi ştiinţifice impun acest lucru.

Publicat în International

În domeniul agriculturii, prioritatea principală a președinției române a Consiliului UE va fi negocierea pachetului legislativ legat de reforma Politicii Agricole Comune (PAC) în contextul următorului Cadru Financiar Multianual (CFM), pentru perioada 2021-2027, sunt asigurările date de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, comisarului european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan.

Discuția a avut loc în contextul unei întâlniri a celor doi, din dimineața zilei de miercuri, 15 mai 2019, ocazie cu care președintele în exercițiu al Consiliului AGRIFISH a analizat, alături de comisarul Hogan, stadiul de realizare a reformei Politicii Agricole Comune (PAC) și punerea de acord privind acțiunile următoare, în vederea atingerii obiectivelor președinției române a Consiliului UE.

Conform unui document de presă transmis de MADR la redacție, printre celelalte priorități ale președinției române se vor număra bioeconomia, inovarea și cercetarea în domeniul agriculturii, proteinele vegetale, precum și sănătatea plantelor și a animalelor. În ceea ce privește pescuitul, președinția va continua lucrările vizând planurile multianuale de gestionare și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), precum și dimensiunea externă a politicii comune în sector.

Phil Hogan a remarcat, totodată, numărul de dosare finalizate (nouă) care situează țara noastră în fruntea plutonului țărilor care au deținut președinția în ultima perioadă, se mai menționează în comunicatul ministerului de resort.

Pachetul de reformă a PAC post-2020

Cu o zi înainte, șeful MADR a condus lucrările reuniunii Consiliului Uniunii Europene (Agricultură și Pescuit) – AGRIFISH de la Bruxelles.

Principalele teme aflate pe agenda Consiliului au vizat, în special, Pachetul de reformă a PAC post-2020, cât și Regulamentul privind planurile strategice în domeniul PAC - schimb de opinii cu privire la noul model de performanță.

„Noul model de performanță este elementul central al reformei PAC și cea mai inovatoare caracteristică a acesteia. Aceste schimbări de paradigmă vor permite statelor membre să aibă un cuvânt mai greu de spus în elaborarea politicilor lor naționale, dar vor avea și o responsabilitate mai mare. Avansarea discuțiilor noastre cu privire la acest aspect ne va ajuta să definim poziția Consiliului cu privire la întregul pachet de reformă”, a afirmat Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România și președinte al Consiliului AGRIFISH.

Consiliul a avut un schimb de opinii în cadrul sesiunii publice privind noul model de performanță a pachetului de reformă PAC post-2020, pe baza unui document al Președinției. Miniștrii și-au concentrat intervențiile asupra raportării reperelor și a evaluării performanței, precum și asupra posibilității stabilirii unor sume unitare pentru intervențiile altele decât pe suprafață și pe cap de animal.

O planetă curată pentru toți

„Săptămâna trecută, la Sibiu, liderii noștri au reafirmat importanța abordării unitare a schimbărilor climatice. Deși obiectivul principal al agriculturii este asigurarea securității alimentare pentru Europa, agricultura și silvicultura pot contribui la îndeplinirea obiectivelor ambițioase ale UE în ceea ce privește mediul. Astăzi, am discutat despre modul în care putem să-i încurajăm și să-i pregătim pe fermierii noștri să facă față acestei provocări”, a mai declarat oficialul guvernamental român.

Consiliul a fost informat și a avut un schimb de opinii cu privire la aspectele agricole din comunicarea Comisiei „O planetă curată pentru toți: o viziune strategică europeană pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al climei.”

Miniștrii s-au concentrat, în special, asupra acțiunilor prioritare care ar trebui întreprinse la nivel european și național în domeniul agriculturii și al silviculturii, pentru a contribui la realizarea obiectivelor acordului de la Paris, până în 2050.

Probleme agricole legate de comerț

În cadrul aceleiași întâlniri, Comisia Europeană (CE) a informat Consiliul privind performanța comerțului agricol din UE. Executivul de la Bruxelles a raportat, în special, ultimele progrese ale inițiativei sale diplomatice de promovare a produselor agricole europene în lume, precum și negocierile comerciale care au fost încheiate sau sunt în curs de desfășurare și care au un impact asupra agriculturii europene. Acestea includ: Mercosur, Australia și Noua Zeelandă.

Oficialii statelor europene au avut ocazia să-și expună punctul de vedere și să reflecteze asupra aspectelor sensibile, precum și asupra priorităților și avantajelor pentru agricultura UE, în contextul negocierilor comerciale libere aflate în curs de desfășurare și a celor viitoare, întreprinse de UE.

Miniștrii agriculturii prezenți la eveniment au fost, de asemenea, informați despre regulamentul privind viitorul Fond European pentru Pescuit și Afaceri Maritime, urmărirea hotărârii Curții Europene de Justiție privind organismele modificate genetic, respectiv situația din sectorul fructelor.

Publicat în International

Într-un document de poziție dat publicității în data de 7 mai 2019, la două zile înainte de reuniunea informală a liderilor UE-27 de la Sibiu, Executivul european, condus de Jean-Claude Juncker, recunoaște că, în actualul mandat, două propuneri au fost respinse în mod oficial de Parlamentul European (PE), una dintre ele vizând normele propuse pentru organismele modificate genetic (OMG).

„În cursul actualului mandat, nicio propunere a Comisiei nu a fost respinsă de Consiliu, iar două propuneri au fost respinse în mod oficial de Parlamentul European. Prima propunere respinsă se referea la noile norme propuse pentru organismele modificate genetic (OMG) și ar fi permis fiecărui stat membru să interzică produsele alimentare și furajele modificate genetic pe teritoriul său. A doua propunere viza realocarea fondurilor (de exemplu, a fondurilor pentru dezvoltare regională, agricultură sau pescuit) pentru a suplimenta sprijinul Uniunii pentru reformele economice structurale”, se menționează la capitolul „Contribuția CE la Agenda strategică a UE pentru perioada 2019-2024” din documentul intitulat sugestiv „Europa în mai 2019: pregătiri pentru o Uniune mai unită, mai puternică și mai democratică într-o lume tot mai incertă. Contribuția Comisiei Europene la reuniunea informală a liderilor UE-27 de la Sibiu (România) din 9 mai 2019”.

În capitolul „O Europă durabilă” din cadrul aceluiași document, vocile autorizate ale Comisiei Europene sunt de părere că europenii trebuie să treacă la o economie circulară, mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, prin promovarea creșterii verzi, a bioeconomiei și a inovațiilor durabile.

„Ar trebui să intensificăm eforturile de încurajare a unei conduite responsabile din partea întreprinderilor, a alegerilor durabile din partea consumatorilor și a finanțării private dintr-o gamă largă de surse. Un nou plan de acțiune privind economia circulară s-ar putea axa pe utilizarea durabilă a resurselor, în special în sectoarele care utilizează intens resurse și au un impact ridicat, pentru a plasa Europa pe o traiectorie durabilă. Acesta ar răspunde așteptărilor cetățenilor de a consuma alimente sigure, sănătoase și la prețuri accesibile (n.r. - prin directiva recent adoptată privind practicile comerciale neloiale în cadrul lanțului alimentar [Directiva (UE) 2019/633 din 17 aprilie 2019], UE a luat măsuri concrete de sprijinire a veniturilor și, prin urmare, a durabilității agricultorilor din UE). O strategie ambițioasă de aducere la zero a poluării ar stimula inovarea pentru găsirea unor alternative și a unor înlocuitori mai puțin poluanți, care să asigure aer, sol și oceane curate pentru generațiile prezente și viitoare”, precizează specialiștii Executivului european.

„Lipsa unui studiu de impact”

Miercuri, 28 octombrie 2015, Parlamentul European respingea o propunere legislativă care ar fi permis fiecărui stat membru UE să restricționeze sau să interzică vânzarea sau utilizarea pe teritoriul său a unor alimente umane sau animale bazate pe organisme modificate genetic (OMG) aprobate de UE.

„Deputații sunt îngrijorați că această lege ar putea fi inaplicabilă sau că ar putea duce la reintroducerea unor verificări la granițele dintre statele care susțin și cele care se opun OMG-urilor”, se preciza într-un comunicat de presă al Legislativului european de la acea vreme.

„Votul de azi a dat un semnal clar Comisiei Europene. Această propunere ar putea să dea peste cap tot ceea ce s-a realizat cu piața unică și uniunea vamală, spunea raportorul Giovanni La Via (PPE, IT) ale cărui recomandări de a respinge propunerea au fost aprobate cu 577 de voturi la 75 și 38 de abțineri.

„În ultimele luni, au fost exprimate serioase îngrijorări privind lipsa unui studiu de impact, privind compatibilitatea propunerii cu piața unică și aplicabilitatea ei în realitate. Nu a existat nicio evaluare a posibilelor consecințe sau a altor posibile opțiuni”, a mai spus el. „Cred că această propunere ar putea avea consecințe negative asupra agriculturii din UE, care este dependentă de suplimentele de proteine provenite din surse de organisme modificate genetic. Ar putea avea efecte negative indirecte asupra importurilor. Și, în cele din urmă, există îngrijorări că această propunere nici nu ar putea fi aplicată, de fapt, pentru că nu există controale la granițele din UE”.

Propunerea care, la acea vreme, ar fi modificat legislația UE existentă pentru a le permite statelor membre să restricționeze sau să interzică utilizarea pe teritoriile lor a unor alimente umane sau animale bazate pe organisme modificate genetic (OMG) aprobate de UE, era depusă de Executivul de la Bruxelles la 22 aprilie 2015.

CE sugera că această propunere ar fi trebuit să fie modelată pe o altă lege UE, privind OMG-urile destinate cultivării, care a intrat în vigoare în aprilie 2015. Aceasta le permitea statelor membre să interzică cultivarea organismelor modificate genetic aprobate de UE pe teritoriul lor.

Însă cultivarea acestor organisme are loc doar pe teritoriul unui stat membru, în timp ce comercializarea lor traversează granițele, ceea ce ar fi înseamnat că o interdicție națională de „comercializare și utilizare” ar fi putut fi dificil sau imposibil de aplicat fără a reintroduce verificări la graniță a importurilor.

Peste 400 de milioane de europeni vor merge la urne

La 9 mai 2019, liderii UE s-au întâlnit la Sibiu, în România, pentru a reflecta asupra aspirațiilor politice ale UE-27 și pentru a pregăti „agenda strategică” pentru următorii cinci ani. Au făcut acest lucru cu puțin timp înainte de alegerile pentru Parlamentul European, alegeri la care peste 400 de milioane de europeni vor merge la urne în cadrul celui mai vast exercițiu democratic transnațional din lume.

„Când vor merge să voteze, între 23 și 26 mai 2019, europenii trebuie să fie în măsură să facă acest lucru în cunoștință de cauză, conștienți atât de provocările cu care ne confruntăm în prezent, cât și de oportunitățile pe care UE li le poate oferi. Ei ar trebui să fie la curent cu viziunile alternative privind viitorul Europei care sunt prezentate și dezbătute în cursul actualei campanii electorale premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European”, se mai menționează în documentul de poziție citat.

„Acum trebuie să privim înainte, să învățăm din experiența trecutului și să ne valorificăm reușitele. Trebuie să dăm dovadă de și mai multă ambiție și să ne axăm și mai mult decât până acum pe ceea ce contează. Liderii europeni vor începe acest proces de reflecție la Sibiu, urmând ca în cadrul Consiliului European din iunie să cadă de acord asupra următoarei agende strategice. Prezentul document reprezintă contribuția Comisiei la acest proces”, a conchis Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene.

Publicat în International

Luni, 29 aprilie 2019, Comisia Europeană (CE) şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) au lansat un pachet de credite în valoare de un miliard de euro destinat, în special, tinerilor fermieri, a anunțat Executivul de la Bruxelles.

„Accesul la finanţare este esenţial şi prea adesea un obstacol pentru tinerii care doresc să se alăture profesiei. 11% dintre fermierii europeni au vârsta sub 40 de ani, iar sprijinirea tinerilor fermieri în acest sector este o prioritate pentru Comisa Europeană”, a precizat Phil Hogan, comisarul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

În 2017, 27% din cererile de împrumut depuse de tinerii fermieri din UE băncilor au fost respinse, în comparaţie cu 9% pentru alte ferme.

Pachetul de un miliard de euro anunţat de comisarul pentru agricultură Phil Hogan şi vicepreşedintele BEI, Andrew McDowell, are ca scop creşterea accesului la finanţatre pentru fermierii din UE, în special pentru tinerii fermieri.

Programul va fi administrat la nivel de stat membru de către băncile şi societăţile de leasing care operează în întreaga UE. Băncile participante ar trebui să se alinieze cu suma angajată de BEI, crescând astfel suma totală la un potenţial de 2 miliarde de euro, iar prioritatea ar trebui acordată tinerilor fermieri.

Programul va avea rate ale dobânzilor mai mici, perioade de grație de până la 5 ani, perioade mai lungi de rambursare a întregului împrumut, de până la 15 ani, dar şi flexibilitate, în funcţie de condiţii, pentru a răspunde volatilităţii preţurilor din sectorul agricol.

Acest nou program de creditare face parte dintr-o „Inițiativă comună vizând fermierii tineri” a Comisiei Europene împreună cu BEI, care urmărește să reunească sprijinul acordat prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) cu mijloacele financiare și expertiza BEI. În plus față de pachetul de creditare, ea include utilizarea continuă a granturilor FEADR pentru fermierii tineri și pentru întreprinderile nou-înființate, care pot fi utilizate ca subvenții pentru rata dobânzii sau pentru asistență tehnică, în combinație cu instrumente financiare. În plus, BEI și Fondul european de investiții (FEI) oferă sprijin consultativ și expertiză autorităților de management.

Publicat în Finantari

Pentru perioada 2019-2020 aferentă programului Uniunii Europene (UE) de distribuire a laptelui în şcoli, Comisia Europeană (CE) i-a alocat României 10,815 milioane de euro, faţă de 10,743 milioane de euro (aprobate pentru anul școlar 2018-2019), în timp ce totalul alocat pentru programul UE de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli a rămas nemodificat, la 6,866 milioane de euro.

Executivul comunitar a menționat într-o informare oficială că peste 20 de milioane de copii din aproximativ 159.000 de şcoli au participat, în anul şcolar 2017-2018, la programul UE de încurajare a consumului de lapte, fructe şi legume în şcoli. În perioada amintită, o cantitate totală de 255.500 de tone de fructe şi legume proaspete şi 178 de milioane de litri de lapte au fost distribuite şcolarilor europeni graţie unei sume de peste 182 de milioane de euro de la bugetul UE.

„Graţie acestui program, tinerii noştri cetăţeni pot beneficia de produse alimentare hrănitoare, sigure şi de calitate ridicată, pe care fermierii europeni le produc, şi, în acelaşi timp, pot învăţa de unde provin aceste produse”, a afirmat Phil Hogan, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

În plus față de deciziile ce ţin de modul de implementare a programului, cum sunt alegerea activităţilor didactice tematice sau a altor produse agricole ce pot fi distribuite copiilor, statele membre au posibilitatea de a suplimenta ajutorul UE cu un ajutor naţional pentru finanţarea programului.

Repartizarea sumelor de la nivel județean la nivel local

Miercuri, 6 februarie a.c., deputații votau pentru un proiect referitor la „Programul pentru școli al României pentru anul școlar 2018-2019”, astfel încât sumele de la nivel județean alocate achiziției de fructe și/sau legume proaspete, lapte natural de consum și/sau produse lactate fără adaos de lapte praf pentru elevi urmează să fie repartizate la consiliile locale ale comunelor și orașelor.

Din postura de for decizional, Camera Deputaților a votat cu 250 „pentru”, 3 „împotrivă” și 5 „abțineri” proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului (OUG) 94/2018 pentru completarea art. 3 din OUG 13/2017 privind aprobarea participării României la Programul pentru şcoli al Uniunii Europene.

Proiectul de act normativ are ca obiect de reglementare completarea art. 3 din OUG 13/2017, cu un nou alineat. Noua formulă legislativă are în vedere sporirea ritmului de implementare a Programului pentru școli al României pentru anul școlar 2018-2019, prin identificarea unor soluții de derulare cu operativitate a procedurilor de achiziție de fructe și/sau legume proaspete, lapte natural de consum și/sau produse lactate fără adaos de lapte praf, prin prevederi exprese privind repartizarea sumelor de la nivel județean la nivel local, respectiv consiliile locale ale comunelor, orașelor și municipiilor și ale sectoarelor municipiului București, aflate în imposibilitatea derulării programului în școlile de pe raza lor teritorială.

Publicat în Finantari

Eurodeputații ALDE Clara Aguilera și Elsi Katainen i-au solicitat ministrului Petre Daea să deschidă o discuție cu privire la anexele directivelor Naturii pentru a permite o gestionare mai eficientă și directă a carnivorelor și a cormoranilor mari, dat fiind faptul că aceste specii nu mai sunt pe cale de dispariție, se menționează într-un comunicat transmis cu ocazia evenimentului „Gestionare vs deteriorare” care a avut loc luni, 18 martie 2019, la Bruxelles.

Conform aceluiași document de presă, europarlamentarul Marijana Petir și ministrul finlandez al Agriculturii, Jari Lappe, au precizat că o primă soluție la problema marilor carnivore care generează daune economice semnificative crescătorilor de animale ar fi aceea a unei mai mari flexibilități a Statelor Membre de a adapta gestionarea speciilor protejate, în funcție de particularitățile și obiceiurile lor.

Totodată, eurodeputatul Eric Andrieu a apreciat că problema marilor carnivore a dus Uniunea Europeană la o răscruce, obligând instituțiile europene să răspundă la întrebări despre viziunea și ambiția privind zonele rurale pentru deceniile viitoare.

„Pentru menținerea vie a păstoritului sunt necesare noi propuneri, împreună cu o abordare echilibrată și pragmatică”, se precizează în comunicat.

Și șefia Copa-Cogeca este de acord cu actualizarea anexelor directivelor Natura, astfel încât acestea să reflecte situația din teren și pentru a permite o gestionare mai activă a populațiilor de animale.

„Nimeni nu poate nega faptul că populațiile de carnivore mari și daunele aferente au crescut semnificativ de-a lungul anilor. Măsurile scumpe de protecție, insuficiente la acest moment, împreună cu prejudiciile cauzate au un impact negativ asupra sustenabilității activităților agricole. Pe lângă dificultățile economice, fermierii sunt în acest moment împiedicați să mai practice păstoritul. Susținem actualizarea anexelor directivelor Natura, astfel încât acestea să reflecte situația din teren și pentru a permite o gestionare mai activă a populațiilor de animale. De asemenea, noi trebuie să ascultăm și să restabilim poziția fermierilor în această dezbatere, precum și în gestionarea carnivorelor mari”, a precizat la rândul său, Pekka Pesonen, secretarul general al Copa-Cogeca.

Prezența crescută a speciilor protejate de carnivore mari a dus la daune economice semnificative pentru crescătorii de animale și pune în pericol păstoritul tradițional, economia locală și biodiversitatea.

Statele membre cheltuiesc milioane de euro din fondul agricol pentru compensarea daunelor și a măsurilor de protecție ineficiente. În acest context, experții naționali, miniștrii agriculturii și deputații europeni s-au întâlnit luni, în Parlamentul European, unde au cerut în mod clar Comisiei Europene (CE) să-și reconsidere abordarea privind protecția carnivorelor mari.

Evenimentul intitulat „Gestionare vs. deteriorare” a fost găzduit de membri ai Parlamentului European, Marijana Petir (Partidul Popular European), Elsi Katainen (ALDE), Eric Andrieu (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților) și Maria Gabriela Zoana (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților), cu sprijinul Președinției României și Copa-Cogeca.

Acest eveniment a reunit experți, fermieri și autorități pentru a oferi o imagine de ansamblu a situației și a propune soluții pragmatice la această preocupare tot mai mare.

Voci din întreaga Europă s-au unit, reclamând următoarele aspecte: numărul carnivorelor mari crește rapid, acestea devin tot mai îndrăznețe, apropiindu-se de case și animale și reprezintă o amenințare majoră pentru sectorul agricol și comunitățile rurale. Lupii, urșii bruni și râsul se înmulțesc acum în Europa, exercitând presiune asupra ecosistemelor și tradițiilor pastorale, ceea ce marchează o schimbare alarmantă a statutului lor anterior. Același lucru este valabil și pentru cormoranul mare din regiunile de acvacultură. Experți din Spania, Italia, Franța, România și Finlanda au prezentat cazuri grave, care au avut ca efect stoparea producției locale, abandonarea pășunilor și depopularea mediului rural.

Despăgubiri de 100%

Anul trecut, Executivul european decidea să acorde fermierilor despăgubiri complete pentru daunele cauzate de atacurile animalelor protejate, cum ar fi lupii, urșii etc. În plus, investițiile pe care le vor face agricultorii pentru prevenirea unor astfel de daune, cum ar fi construirea de garduri electrice sau achiziționarea câinilor de pază, vor fi rambursate integral.

Decizia are ca scop creșterea sprijinului acordat fermierilor în zonele în care sunt prezente carnivorele mari. Succesul politicii UE de conservare depinde în parte de gestionarea eficientă a conflictelor asociate conservării animalelor protejate. Sprijinul pentru soluționarea conflictelor asociate cu conservarea animalelor protejate poate fi acordat din fondurile UE, în special din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și din fonduri naționale (ajutoare de stat).

Normele privind ajutoarele de stat aplicabile compensării prejudiciilor cauzate de animalele protejate sunt prevăzute în orientările Uniunii Europene privind ajutorul de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale 2014-2020. Până în prezent, doar 80% din investiții ar putea fi rambursate prin ajutorul de stat. Decizia de astăzi modifică liniile directoare pentru a aduce această rată la 100%.

Totodată, statelor membre li se va permite să ramburseze 100% din costurile indirecte, cum ar fi costurile sanitar-veterinare rezultate din tratarea animalelor rănite și costul forței de muncă legate de căutarea animalelor dispărute ca urmare a unui atac al unui animal protejat.

Publicat în International

În raportul special nr. 04/2019, intitulat „Sistemul de control pentru produsele ecologice s-a îmbunătățit, dar persistă unele provocări”, Curtea de Conturi Europeană (ECA) recunoaște faptul că prețurile pe care consumatorii le plătesc pentru produsele care poartă sigla ecologică a UE sunt uneori semnificativ mai mari decât cele pentru produsele convenționale.

De asemenea, în același raport se scrie negru pe alb că „nu există teste științifice cu ajutorul cărora să se poată stabili dacă un produs este sau nu este ecologic”, respectiv că „trasabilitatea până la producătorul agricol nu era posibilă pentru multe produse, în timp ce, pentru altele, acest proces de urmărire a durat mai mult de trei luni”.

„Prin urmare, un sistem de control solid care acoperă întregul lanț de aprovizionare, de la producători până la procesatori, importatori și distribuitori de alimente, este esențial pentru a oferi consumatorilor siguranța că produsele ecologice pe care le cumpără sunt cu adevărat ecologice. Comisia Europeană (n.r. - CE) joacă un rol central în supervizarea sistemului de control”, se precizează în sinteza raportului, transmisă joi, 14 martie 2019, la redacție.

Potrivit precizărilor lui Nikolaos Milionis, membrul ECA responsabil de raport, CE ar trebui să colaboreze strâns cu statele membre ale Uniunii Europene (UE), astfel încât populația să aibă încredere în sigla ecologică a blocului comunitar.

„Atunci când consumatorii cumpără produse ecologice, aceștia se bazează pe faptul că normele privind producția ecologică au fost aplicate în fiecare etapă a lanțului de aprovizionare, indiferent dacă produsele respective sunt obținute în UE sau sunt importate”, a declarat Milionis. „Comisia ar trebui să colaboreze cu statele membre pentru a remedia deficiențele rămase și pentru a face sistemul de control să devină cât mai eficace posibil – acest lucru este esențial pentru menținerea încrederii consumatorilor în sigla ecologică a UE.”

Audit la audit. Controlăm țările terțe exportatoare de produse ecologice, dar degeaba

Raportul denumit sugestiv „Sistemul de control pentru produsele ecologice s-a îmbunătățit, dar persistă unele provocări” este rezultatul unui audit de urmărire subsecventă a situației punerii în aplicare a recomandărilor formulate în Raportul special nr. 9/2012 al Curții, intitulat „Audit privind sistemul de control care reglementează producția, procesarea, distribuția și importurile de produse ecologice”, audit în cadrul căruia ECA a efectuat vizite în Regatul Unit, Germania, Italia, Spania, Franța și Irlanda.

Auditul în cauză a vizat într-o mai mare măsură regimurile de import. Anul trecut, blocul comunitar a importat produse ecologice din peste 100 de țări terțe. ECA a constatat că CE a început să viziteze organisme de control din țările care exportă produse ecologice către UE. De asemenea, ECA a identificat deficiențe în controalele efectuate de statele membre cu privire la loturile care intră pe teritoriul acestora și a constatat că, în unele state membre, controalele efectuate de organismele de control cu privire la importatori erau în continuare incomplete.

Conform aceluiași document, ECA a efectuat un exercițiu de trasabilitate pentru produsele ecologice. În pofida îmbunătățirilor înregistrate în ultimii ani, în special în UE, Curtea a constatat că trasabilitatea până la producătorul agricol nu era posibilă pentru multe produse, în timp ce, pentru altele, acest proces de urmărire a durat mai mult de trei luni.

Nu în ultimul rând, autorii raportului precizează în sinteza pusă la dispoziția noastră că utilizarea măsurilor de asigurare a respectării normelor pentru sancționarea neconformităților nu a fost armonizată la nivelul întregii UE, iar autoritățile și organismele de control ale statelor membre au comunicat uneori cu întârziere cazurile de neconformitate.

Ca soluții la problemele depistate, ECA recomandă CE să remedieze deficiențele rămase în sistemele de control ale statelor membre și în raportare, să își îmbunătățească activitatea de supraveghere a importurilor, inclusiv printr-o mai bună cooperare cu organismele de acreditare și cu autoritățile competente ale altor piețe importatoare semnificative, respectiv să efectueze controale de trasabilitate mai cuprinzătoare pentru produsele ecologice.

Curtea prezintă rapoartele sale speciale Parlamentului European și Consiliului UE, precum și altor părți interesate, cum ar fi parlamentele naționale, părțile interesate din sectoarele economice vizate și reprezentanții societății civile. Marea majoritate a recomandărilor pe care Curtea le formulează în rapoartele sale sunt puse în practică. Acest nivel ridicat de acceptare a recomandărilor subliniază beneficiile pe care activitatea Curții le aduce cetățenilor UE.

Publicat în Piata agricola

Cuantumul maxim al ajutoarelor DE MINIMIS care poate fi distribuit pe fermă, pe o perioadă de trei ani, va crește de la 15.000 euro la 20.000 euro, însă pentru a evita orice posibilă denaturare a concurenței, fiecare țară din blocul comunitar dispune de un cuantum național maxim pe care nu îl poate depăși, este anunțul făcut vineri, 22 februarie 2019, de Comisia Europeană (CE).

Conform informării Comisiei, fiecare plafon național va fi stabilit la 1,25 la sută din producția agricolă anuală a țării pe aceeași perioadă de trei ani (o creștere, față de valoarea de 1 la sută prevăzută în normele actuale).

„Aceasta reprezintă o majorare a plafonului național cu 25%”, precizează vocile autorizate ale CE.

În cazul în care un stat nu cheltuiește mai mult de jumătate din pachetul național total destinat ajutoarelor pentru un anumit sector agricol, acesta poate majora și mai mult ajutoarele DE MINIMIS pe fermă, până la 25.000 euro, iar plafonul național la 1,5 la sută din producția anuală.

„Aceasta reprezintă o creștere cu 66% a plafonului per fermier și o creștere cu 50 la sută a plafonului național”, spun cei din Comisie.

Pentru țările care optează pentru acest plafon maxim, noile norme prevăd crearea unor REGISTRE CENTRALE OBLIGATORII la nivel național. Se va putea astfel ține o evidență a ajutoarelor acordate, pentru ca furnizarea și monitorizarea așa-numitelor ajutoare DE MINIMIS să fie mai simple și mai eficiente. Mai multe state membre mențin deja astfel de registre, ceea ce le va permite să aplice imediat plafoanele mai ridicate.

Plafoanele majorate intră în vigoare la 14 martie și se pot aplica retroactiv pentru ajutoarele care îndeplinesc toate condițiile.

Potrivit precizărilor făcute de comisarul pentru Agricultură, Phil Hogan, autoritățile naționale vor putea astfel reacționa mai rapid și mai eficient, astfel încât să-i susțină pe producătorii agricoli vulnerabili.

„Propunerea Comisiei privind noile norme referitoare la ajutoarele de stat pentru sectorul agricol reflectă valoarea acestei forme de sprijin în perioadele de criză. Prin majorarea cuantumului maxim al ajutoarelor acordate fermierilor, autoritățile naționale vor dispune de o mai mare flexibilitate și vor putea reacționa mai rapid și mai eficace pentru a-i sprijini pe fermierii vulnerabili. În unele cazuri, cuantumul ajutoarelor de stat care pot fi acordate fermierilor în mod individual va crește cu 66%. Noile norme vor continua să însoțească normele obișnuite privind ajutoarele de stat notificate, pe care statele membre le pot aplica în continuare”, a precizat Phil Hogan, comisarul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

Plafonul aplicabil sprijinului național acordat fermierilor va crește în mod semnificativ, făcând posibilă o mai mare flexibilitate și mai multă eficiență, în special în perioade de criză și în situații care necesită o reacție rapidă din partea autorităților publice.

Fără aprobarea Comisiei Europene

Majorarea cuantumul maxim pe care autoritățile naționale îl pot utiliza pentru a-i pe sprijini pe fermieri fără a fi necesară aprobarea prealabilă a Comisiei nu va denatura piața, reducând totodată sarcina administrativă care revine autorităților naționale.

Potrivit normelor UE privind ajutoarele de stat, țările blocului comunitar notifică ajutoarele de stat Comisiei și nu pot să pună în aplicare măsura de ajutor înainte de autorizarea sa de către Comisie. Când însă cuantumurile ajutoarelor sunt destul de mici, ca în cazul ajutoarelor DE MINIMIS, statele UE nu trebuie să notifice CE măsura și nici să solicite autorizarea din partea acesteia. Având în vedere cuantumul lor, ajutoarele nu reprezintă o amenințare la adresa concurenței și a comerțului pe piața internă.

Ajutoarele DE MINIMIS sunt utilizate, de regulă, de statele membre atunci când acestea trebuie să acționeze rapid, fără să instituie o schemă în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, în special în perioade de criză. De asemenea, aceste ajutoare sunt utilizate, de obicei, pentru scopuri foarte specifice, de exemplu pentru a contribui la prevenirea sau la eradicarea bolilor animalelor încă de la apariția primului focar sau pentru a compensa fermierii pentru daunele cauzate de animale care nu sunt protejate în temeiul legislației UE sau al legislației naționale, cum ar fi porcii mistreți. Daunele cauzate de speciile de animale protejate (lupi, lincși, urși etc.) pot fi compensate în temeiul normelor privind ajutoarele de stat notificate.

Comisia a consultat statele membre și părțile interesate, cerându-le să contribuie la revizuirea normelor privind ajutoarele DE MINIMIS. Contribuțiile au fost luate în considerare atunci când au fost finalizate modificările.

Publicat în Finantari

Producătorii agricoli români nu sunt de acord cu plafonarea plăţilor directe în viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC), iar numărul ţărilor care împărtăşesc aceeaşi opinie a ajuns la 23, a mărturisit, marţi, 19 februarie 2019, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu.

„Pe ceea ce înseamnă plafonare sunt 23 de ţări care nu doresc acest lucru, inclusiv una din cele mai aprige ţări care a susţinut plafonarea, Olanda, acum este cea mai înverşunată, pentru că au observat toţi că este o mare plasă că se ia de la ăia mari şi se dă la ăia mici. Interesul nu era acesta, ci era un interes ascuns: de a aduce banii din pilonul I la pilonul II la dezvoltare rurală, ceea ce vor italienii şi spaniolii. Practic, celor mari vor să le ia banii, iar cei mici rămân la aceeaşi sumă, aşa că nu e în plus. Deocamdată se mai discută, se mai negociază. Acolo fiecare caută să obţină ceva”, a precizat oficialul Ligii, la finalul Adunării Generale a membrilor organizației.

În viziunea sa, cel mai probabil, noua structură a Comisiei Europene (CE) şi noul Parlament European (PE) vor da liber statelor membre UE să-și genereze propriile plafoane și să gestioneze aceste sume cum doresc de cuviință.

Întrebat câte din cele 12 priorităţi susţinute de LAPAR se vor regăsi efectiv în noua PAC, preşedintele Ligii a menţionat că în condiţiile în care Europa este în campanie electorală „se scot tot felul de promisiuni, dar asta nu înseamnă că se şi materializează”.

„Se discută pe nişte subiecte care practic nici nu au început. Ne dăm toţi cu părerea pe ceea ce înseamnă viitorul PAC, dar Europa a intrat în campanie electorală. Sunt europarlamentarele şi se scot tot felul de promisiuni, dar asta nu înseamnă că se şi materializează. De un PAC adevărat sau de nişte propuneri concrete putem vorbi după ce se aranjează comisiile şi noul Parlament European. Restul sunt vorbe, ghicim, dăm cu presupusul”, a adăugat Baciu.

Fără plafonare este prima prioritate susţinută de LAPAR în noua Politică Agricolă Comună, deoarece aceasta ar trebui considerată o politică economică care asigură securitatea alimentară şi nu o politică socială.

„Plafonarea va descuraja antreprenorii de succes din mediul rural să se dezvolte şi să-şi mărească afacerile peste un anumit prag. Având în vedere faptul că fermele sunt cele care asigură securitatea alimentară, este necesar să existe o anumită predictibilitate şi eficienţă în ceea ce priveşte dezvoltarea afacerilor în domeniul agricol”, se menționează într-un raport pus la dispoziția presei de oficialii LAPAR.

Potrivit Eurostat, din numărul total de 10,3 milioane de ferme din UE, 66% au mai puţin de 5 ha şi doar 11% dintre fermierii care conduc afaceri agricole au sub 40 de ani, iar 32% dintre aceştia au peste 65 de ani. De asemenea, 3% din fermele din Uniunea Europeană care au o dimensiune egală sau mai mare de 100 ha lucrează peste jumătate din terenul arabil european.

Fermele din UE se clasifică în ferme de subzistenţă (65% din numărul total de ferme cu o suprafaţă mai mică de 5 ha, ferme mici şi medii, de regulă ferme de familie, şi ferme mari (peste 50 ha) adică societăţi comerciale axate pe obţinerea profitului din activităţi agricole.

„Din numărul total de 10,3 milioane ferme, 4 milioane au o producţie sub 2.000 de euro şi însumează o producţie de 1% din totalul producţiei agricole europene. 296.000 de ferme, respectiv 3% din numărul total de ferme, au o producţie de minimum 250.000 euro şi sunt responsabile de 55% din producţia agricolă europeană. 54% din producţia europeană este datorată Franţei (17%), Germaniei (13%), Italiei (12%) şi Spaniei (11%), iar România, deşi deţine o treime din numărul total al fermelor din UE, are o producţie de 3,4% din totalul producţiei europene”, se menționează în document.

În această situaţie, plafonarea transformă PAC din politică economică în politică socială şi intră în contradicţie cu principiile de funcţionare ale UE astfel cum au fost stabilite prin art. 39 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, care stabileşte obiectivele specifice ale Politicii Agricole Comune. Printre acestea se numără: creşterea productivităţii agricole prin promovarea progresului tehnic şi asigurarea utilizării optime a factorilor de producţie, în special a forţei de muncă, asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populaţia agricolă şi stabilizarea pieţelor etc.

În opinia reprezentanţilor LAPAR, plafonarea trebuie lăsată la alegerea voluntară a statelor membre prin crearea planului naţional strategic bazat pe subsidiaritate.

Plafonarea, conform propunerii Comisiei Europene în forma sa actuală (o sumă limitată pentru fiecare fermă, indiferent de dimensiune), vine în contradicţie cu principiul subsidiarităţii şi al descentralizării şi face ca planul strategic al fiecărui stat să devină redundant.

Cu ocazia evenimentului organizat marţi, la finele conferinței de presă, LAPAR a acordat partenerilor media premii de excelenţă pentru modul în care au reflectat activităţile din sectorul agricol, iar Revista Fermierului s-a numărat printre premianţi.

decernare

Publicat în Finantari
Pagina 1 din 9