Joi, 13 septembrie 2018, Executivul de la București a adoptat Ordonanța de Urgență privind acordarea unei măsuri de protecție socială persoanelor concediate din cadrul societăților din sectorul suin a căror activitate a fost afectată de virusul pestei porcine africane, potrivit anunțului făcut de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu.

„Guvernul a decis, astăzi, printr-o OUG, acordarea unor compensaţii tuturor salariaţilor din sectorul crescătorilor de suine afectaţi de concedierile colective pentru motive neimputabile acestora. Angajaţii care vor rămâne fără locuri de muncă vor beneficia în completarea indemnizaţiei de şomaj de compensaţii neimpozabile de 500 de lei, ce se vor acorda lunar pentru o perioadă de maximum şase luni, începând cu data încetării contractului individual de muncă”, a precizat reprezentantul Guvernului condus de Viorica Dăncilă.

Acesta a adăugat că actul normativ aprobat stabileşte condiţiile minime pentru acordarea de compensaţii, printre care se numără cea conform căreia angajatul trebuie să aibă o vechime de şase luni la acelaşi angajator.

„Este un principiu din legislaţie respectat în toate situaţiile în care sunt reglementate măsuri de protecţie socială, iar această măsură are ca scop evitarea eventualelor solicitări abuzive de plată a acestor drepturi”, a mai arătat Nelu Barbu.

El a precizat că plata compensaţiilor va fi asigurată din bugetul asigurărilor pentru şomaj, iar Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă va gestiona şi soluţiona cererile de acordare a acestora.

OUG privind acordarea unei măsuri de protecție socială persoanelor concediate din cadrul societăților din sectorul suin a căror activitate a fost afectată de virusul PPA a fost adoptată la propunerea Ministerului Muncii.

Potrivit anunțului făcut de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) în a doua decadă a lunii iulie a.c., aproximativ 200 din cei aproape 500 de angajaţi ai societăţii Carniprod SA urmau să rămână fără locuri de muncă.

Voci autorizate din cadrul conducerii AJOFM Tulcea precizau la acea dată pentru presa centrală că managerii societăţii comerciale transmiseseră încă de la începutul lunii iulie 2018 agenției o adresă în care se menţiona numărul persoanelor care aveau să fie afectate de concediere colectivă.

La rândul său, AJOFM a solicitat printr-o adresă conducerii societăţii private să menţioneze când s-ar putea trece la măsurile de preconcediere.

Cei din AJOFM au mai precizat că toate persoanele care urmau să rămână fără locuri de muncă în urma deciziei societăţii private afectate de pesta porcină africană aveau să fie luate în evidenţa instituţiei şi să fie reîncadrate în muncă, fie recalificate într-o meserie, pentru a putea fi angajate.

Publicat în Ultimele noutati

Federaţia Naţională „Pro Agro” solicită Executivului de la București trecerea de urgenţă a Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) în subordinea directă a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru coordonarea activităţii instituţiei şi iniţierea procedurii legale de a se discuta în Consiliul Suprem de Apărare ai Ţării (CSAT) despre pesta porcină africană (PPA), o problemă majoră care distruge industria creşterii porcului din România.

Conform unei scrisori deschise transmise premierului României şi tuturor miniştrilor implicaţi în gestionarea PPA de către liderii organizației de fermieri, discuția din CSAT ar putea genera inclusiv declararea stării de urgență în zonele puternic afectate de PPA.

„Se impune, conform Planului de contingenţă al României pentru PPA, declararea stării de urgenţă în zonele afectate, de către Preşedintele României, la solicitarea Guvernului României. Este inadmisibil ca investiţiile efectuate în sectorul de creştere şi îngrăşare a porcului din România să fie împinse în pragul falimentului de modul defectuos în care este gestionată această situaţie de criză”, afirmă vocile autorizate din Pro Agro.

În contextul actual al evoluţiei pestei porcine africane pe teritoriul României, Federaţia Naţională Pro Agro sesizează Executivul de la București cu privire la pericolul pe care PPA îl are asupra fermelor comerciale de creştere şi îngrăşare a porcului din România, entități economice care produc 50% din totalul cărnii de porc destinate consumului intern, cu implicaţii majore în economia naţională.

„Au trecut aproximativ trei luni de la confirmarea virusului PPA în judeţul Tulcea, iar situaţia se prezintă catastrofal din punctul de vedere al gestionării evoluţiei bolii. Numai la nivelul judeţului, sunt confirmate 507 focare de pestă porcină africană în 67 de localităţi, iar în două localităţi există patru suspiciuni cu analize în lucru”, precizează reprezentanţii federaţiei.

Conform afirmațiilor acestora, odată cu transferarea de la nivel central ANSVSA a punctelor de trecere a frontierei către DSVSA judeţene, s-a generat o situaţie prin care gestionarea riscurilor cu implicaţii în scăderea capacităţii de control sanitar-veterinar la frontieră a permis ca România să devină vulnerabilă în ceea ce priveşte PPA.

„Considerăm că această trecere a PIF-urilor, argumentată în nota de fundamentare de modificare a OG 42/2004 şi OG 83/2003 şi justificată tocmai prin întărirea capacităţii administrative a DSVSA-urilor, a fost inoportună, analizând situaţia existentă, şi cerem în regim de urgenţă ca PlF-urile să treacă în subordinea aparatului central al ANSVSA”, se mai menționează în scrisoarea citată.

De asemenea, raportul de audit al CE efectuat de DG (SANTE) 2017-6118, anul trecut în perioada 25 ianuarie - 2 februarie, a reliefat faptul că gestionarea populaţiei de mistreţi şi biosecuritatea din exploataţiile non-profesionale nu sunt aplicate de către România, cu toate că există cadrul legal în acest sens, susţine Pro Agro.

„Ne întrebăm oare cum este posibil ca, într-un răstimp atât de mare, de 16 luni de la acest raport de audit, autorităţile competente - în speţă ANSVSA, împreună cu Ministerul Mediului, Ministerul de Interne şi Ministerul Apelor - nu au luat măsurile necesare pentru uciderea mistreţilor, precum şi inventarierea exactă a porcilor din cadrul gospodăriilor individuale. Faptul că în prima jumătate a anului 2018 nu a existat inventarierea porcilor din gospodăriile populaţiei face ca mişcarea animalelor să nu poată fi controlată, situație ce conduce la propagarea bolii. Este lesne de ştiut că numeroase exploataţii non-profesionale au un nivel foarte redus de biosecuritate şi reprezintă cel mai vulnerabil punct de introducere a infecţiei la porcii domestici (ca să nu mai amintim de acele exploataţii care cresc porcii în semilibertate, precum cantonierii şi stânele)”, mai spun reprezentanţii Pro Agro.

Nu în ultimul rând, contractele existente între Ministerul Apelor şi Pădurilor şi administratorii terenurilor de vânătoare contribuie la o creştere de la an la an a populaţiei de mistreţi, fără dovada existenţei unor acorduri în vigoare între Ministerul Apelor şi Pădurilor şi ANSVSA, pentru a inversa această tendinţă. Potrivi sursei citate, această populaţie în creştere va favoriza răspândirea pestei porcine africane şi va crea dificultăţi în eliminarea şi combaterea sa, în cazul în care aceasta ar pătrunde în România.

Reprezentanţii Pro Agro consideră că fermele comerciale afectate trebuie despăgubite printr-un sistem care să ia în calcul pierderile de venit, pentru a-şi putea relua activitatea, altfel simpla despăgubire pe cap de animal nu rezolvă problemele economice generate de PPA.

De asemenea, pentru gospodăriile individuale este nevoie de despăgubirea urgentă a porcilor ucişi în focar, pentru a exista certitudinea din partea crescătorilor că statul român îşi respectă angajamentele asumate atât la nivelul UE, cât şi la nivel naţional.

Pro Agro semnalează o comunicare defectuoasă între Centrul Local de Combatere a Bolilor (CLCB) şi Unităţile Locale de Decizii (ULD), care nu îndeplinesc cu celeritate măsurile prevăzute în Planul de Contingenţă şi astfel propagarea extinderii virusului este una nemaiîntâlnită în UE.

Din datele Pro Agro, reiese că numărul focarelor de pestă porcină africană la porci domestici şi mistreţi se ridică la 715 în 142 de localităţi din 10 judeţe (Satu-Mare, Bihor, Sălaj, Tulcea, Brăila, Constanţa, Ialomiţa, Galaţi, Ilfov şi Călăraşi).

Publicat în Ultimele noutati

Într-un moment delicat pentru sectorul creșterii suinelor din România, mai exact, cel în care toţi porcii din fermele aparținând aceleiași exploataţii din care face parte și abatorul unde a fost confirmat virusul pestei porcine africane (PPA), respectiv 44.580 de capete, sunt sacrificaţi, iar carcasele distruse, președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), Ioan Ladoși, afirmă că autoritățile nu sunt destul de transparente, iar cazurile se multiplică în gospodăriile populației.

Cu ocazia unui interviu acordat ediției online a RF, Ladoși a precizat că estimările proprii privind sacrificările suinelor din celelalte ferme tulcene aflate în zona focarului de PPA ar fi de jumătate din totalul suinelor deținute de Carniprod, ceea ce înseamnă peste 20.000 de capete în plus față de cele 44.580 raportate de stat.

În acest context, președintele APCPR solicită autorităților statului să realizeze de urgență un recensământ al porcilor din zonă, astfel încât să se cunoască cu exactitate impactul PPA asupra efectivelor.

În ceea ce privește despăgubirile promise marți, 3 iulie 2018, de premierul României, Viorica Dăncilă, Ioan Ladoși mărturisește că, în cazul Carniprod, acestea nu vor putea acoperi paguba în totalitate, în condițiile în care toate inputurile (furaje etc.) ar urma să fie distruse și ele.

Informații de actualitate, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Ce vești mai aveți cu privire la confirmarea acestei boli într-o exploataţie comercială de creştere a porcilor?

Ioan Ladoși: De la autorități, prea multe informații nu avem cu privire la situația zonelor afectate de pesta porcină africană și la măsurile dispuse pentru controlul, combaterea și eradicarea bolii la nivelul județului Tulcea, unde a fost instituită starea de alertă. Așa, din comunicarea între colegi, între cei care se află în zona respectivă și sunt afectați fie direct, fie indirect (...), înțelegem că se multiplică cazurile din gospodăriile populației. S-au găsit din ce în ce mai mulți mistreți morți și, din păcate, tragedia de la ferma comercială din Tulcea.

R.F.: Vă referiți, presupunem, la ferma aparținând Carniprod Tulcea, compania serios afectată de confirmarea existenței virusului pestei porcine africane într-un abator propriu. Este această firmă membră a APCPR?

I.L.: Da, este membră APCPR.

R.F.: Din evaluările preliminare ale asociației pe care o prezidați, câte suine credeți că vor fi sacrificate în plus față de numărul vehiculat de autorități – 44.580, aparținând Carniprod Tulcea?

I.L.: Dacă focarul din ferma respectivă în mod cert impune sacrificarea celor 44.580 de suine, în mod normal și logic ar trebui ca, pe zona respectivă, să se facă o hartă foarte clară a cazurilor apărute și să fie sacrificate absolut toate suinele.

R.F.: Asta înseamnă o pagubă enormă pentru zona respectivă.

I.L.: Fără discuție. Însă eu nu cred că, însumat, numărul porcilor din zona respectivă se apropie de jumătate față de situația fermei comerciale Carniprod Tulcea. Precizez că aceasta este doar o strictă speculație din partea mea.

În altă ordine de idei, ceea ce am cerut noi însă prin asociație este ca de urgență să se efectueze recensământul porcilor din gospodăriile populației, în zona respectivă, tocmai pentru a se afla câte suine sunt afectate nu neapărat în sensul infestării, ci al situării lor în zona de risc.

R.F.: Marți, 3 iulie 2018, șeful Executivului de la București, Viorica Dăncilă, a solicitat modificarea legislației, astfel încât să fie acordate despăgubiri persoanelor care notifică și predau voluntar autorităților animalele bolnave din zona în care a fost instituită starea de alertă. Cum credeți că se va concretiza acest ajutor promis de Guvern? Ați avut vreo propunere în acest sens? V-a contactat cineva să vă ceară părerea cu privire la alocări?

I.L.: Credem că ar fi vorba de partea de despăgubiri care este reglementată prin Programul național de supraveghere, prevenire și control al pestei porcine africane din 9 noiembrie 2016. La Art. (3), punctul 2, programul prevede acordarea despăgubirilor pentru cazurile în care se înregistrează pagube datorate pestei porcine africane. Demersul se realizează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.214/2009 privind metodologia pentru stabilirea și plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, cu modificările ulterioare. Aici cred că este cheia.

Cum anume se vor acorda despăgubirile? Statul nu este fericit să bage mâna în buzunar, chiar și în astfel de situații. Ca atare, ceea ce trebuie revăzut și ceea ce noi am solicitat autorităților este să fie clarificate condițiile de acordare a despăgubirilor. Și asta deoarece, așa cum sunt gândite la ora actuală normele din legislația respectivă, decizia despăgubirii, sau dimpotrivă, „stă în pixul” unui funcționar.

R.F.: Ca urmare a sacrificării celor 44.580 de capete porcine din ferma comercială a Carniprod Tulcea, statul român va reuși să despăgubească corespunzător compania?

I.L.: Eu nu cred că statul va reuși să despăgubească corespunzător firma. Chiar și la nivelul maxim, despăgubirile acordate de stat nu vor reuși să acopere gaura, pentru că (...) nu (...) vorbim doar despre valoarea de inventar a unor animale. Discutăm aici și de faptul că sunt stocuri de furaje într-o fermă de asemenea capacitate etc. Tot ceea ce înseamnă input va trebui să fie distrus. Nu-i vorba doar de porcii în sine, de valoarea lor de inventar, ci de afacerea ca atare, de oamenii din fermă etc.

R.F.: Paguba va fi mare, nu încape îndoială. A făcut APCPR vreo evaluare la nivel de asociație cu privire la situația din Dobrogea?

I.L.: Asemenea demersuri le putem face în situația în care membrul nostru ne solicită în mod expres sprijinul pentru așa ceva.

R.F.: A solicitat Carniprod Tulcea sprijinul pentru așa ceva?

I.L.: Eu cred că dânșii au fost prea afectați, inclusiv emoțional, de situația creată, astfel încât să se mai gândească la chestiuni de sprijin. Din câte am înțeles, eutanasierea a început în fermă și, la acest moment, sunt puse în funcțiunile incineratoarele; este Auschwitz acolo.

R.F.: Cine se face vinovat de toată această situație? In extremis, vorbim de vectori de origine animală (mistreți infestați care au intrat cumva în contact cu animale din ferma Carniprod) sau de factorul uman?

I.L.: Aici nu cred că trebuie să facem o legătură directă între mistreți și ferma comercială. Putem face o conexiune între mistreți și gospodăriile populației. Acolo, contaminarea este posibilă, mai ales în zona Deltei, unde avem și porci domestici care sunt semisălbatici, crescuți liber. Nu putem face legătura dintre mistreți și ferma comercială acolo unde condițiile de biosecuritate au fost tot timpul respectate. De câte ori am fost acolo, am văzut și am simțit că aceste reguli sunt bine implementate.

Aici trebuie ca autoritățile să descopere sursa, vectorul care a condus la contaminarea efectivului din fermă. Însă, după câte cunoaștem noi, din situații similare din alte țări, în astfel de situații, în fermele comerciale, cel mai probabil, vectorul principal este factorul uman.

Publicat în Interviu

Terenurile agricole deținute de stat vor fi oferite spre închiriere prin licitații online de guvernul ucrainean, în contextul eforturilor destinate combaterii corupţiei şi îmbunătăţirii eficienţei, a anunţat luni, 25 iunie 2018, ministerul ucrainean al agriculturii, scrie Li Xia, jurnalist al Xinhua.

Licitaţiile se vor derula prin intermediului platformei publice de licitaţii electronice „ProZorro.Sale” şi prin alte platforme online, în perioada iulie-august a.c.. Pe lângă combaterea corupţiei pe piaţa închirierii de terenuri, licitaţiile online ar urma să aducă fonduri la bugetul de stat şi să facă închirierea de terenuri mai convenabilă pentru potenţialii investitori.

„Am decis să renunţăm la principiul care cerea prezenţa fizică a cumpărătorului la locul unde se desfăşura licitaţia”, a declarat Maxim Martynyuk, ministru al politicilor agricole şi alimentaţiei din Ucraina.

Ucraina are o suprafaţă de teren arabil de 42 de milioane de hectare. Guvernul de la Kiev deţine aproximativ 10 milioane de hectare de teren arabil, din care aproximativ 25% este închiriat.

Publicat în International

Amendamentele aduse Legii 17/2014 și analizate în prezent în Parlamentul României urmează o „logică de interes statal”, a afirmat ministrul Agriculturii, Petre Daea, sâmbătă, 12 mai 2018, la Bistrița, astfel că, în succesiunea preemptorilor, primii beneficiari ar urma să fie cei care au folosit în arendă terenurile arabile, urmaţi de tineri şi, la final, de Agenţia Domeniilor Statului (ADS).

„Legile pe care trebuie să le dăm în România sunt în primul rând pentru români, creând mecanisme juridice în aşa fel încât să facilităm drumul spre cumpărare a terenurilor pe care le doresc românii noştri. Am pus, de pildă, o serie întreagă de precizări în aşa fel încât etapele acelea de preempţiune, categoriile de preemptori să aibă o logică de interes statal. În momentul în care începe vânzarea unui teren, primul care trebuie să beneficieze, să fie în poziţia de prim beneficiar al unei asemenea oferte, în condiţiile în care doreşte, este cel care îl are în arendă, în aşa fel încât să nu rupem exploataţiile pe care le-am făcut. Apoi, tânărul, şi am introdus, evident, în joc şi Agenţia Domeniilor Statului, în aşa fel încât statul, în condiţiile în care preemptorii - cei din familie, cei care arendează, tinerii - nu doresc să cumpere terenurile respective, statul să intervină să cumpere aceste suprafeţe, ca apoi, printr-o politică statală, în funcţie de voinţa politică care există, să putem da acele terenuri acolo unde interesul statului pentru binele ţării se îndreaptă”, a afirmat ministrul de resort.

Petre Daea a adăugat că legiuitorii români sunt preocupați în prezent de a facilita apariția de noi exploatații cu acționariat român, de preferință administrate de tineri fermieri.

„Am introdus iniţiative legislative în Parlament, în aşa fel încât lucrările să capete consistenţă privind interesul pe care îl avem în acest domeniu. Şi avem legea în Parlament care vizează facilităţi pentru tineri, care trebuie să devină mâine fermieri ai ţării, pentru că nu poţi să fii fermier fără teren. (...) Este un mecanism pus în mişcare anul trecut, s-a folosit de acest mecanism o parte din doritorii a cumpăra teren în România şi a face treabă. În altă ordine de idei, suntem preocupaţi să creăm exploataţii în ţară, acele exploataţii necesare pentru realizarea unor randamente sporite, în aşa fel încât costurile de producţie să fie susţinute prin câştigul pe care îl pot obţine realizând producţii mari şi o valorificare la timp şi la preţuri convenabile pentru fiecare fermier”, a continuat Daea.

Analiștii români afirmă despre proiectul de lege prin care se amendează/completează Legea nr. 17/2014 că, din păcate, așa cum este acum, actul normativ favorizează exploatațiile mari și foarte mari, cu suprafețe uneori excesiv de mari, pe care le lucrează și în arendă și care, prin prevederile legii, dar și ale celor din proiectul de lege în dezbatere, deschid un drept preemțial de rang superior, pentru a le cumpăra.

De asemenea, cercetătorii specializați precizează că legea, nici cea existentă, nici inițiativa legislativă, nu stabilesc o limită de suprafață până la care se poate cumpăra teren agricol.

„Nu cred că trebuie permisă acumularea unor suprafețe de teren agricol/arabil extravilan foarte mari, care pot crea – la rândul lor – probleme economico-sociale în zona rurală. Nu trebuie să se ajungă la blocarea unor comunități rurale, cum se întâmplă astăzi”, afirmă fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, într-o lucrare de specialitate.

De asemenea, Tabără consideră că sub nicio formă nu ar trebui să se permită ca persoanele fizice sau chiar juridice să dețină în proprietate suprafețe de peste 1.000 ha.

„Cei care dețin în proprietate suprafețe agricole sau arabile în extravilan, de peste 1.000 ha, nu ar trebui să mai aibă dreptul de a participa la piața funciară pentru a achiziționa pământ în proprietate. Își pot mări exploatațiile (ferma) prin arendare”, a mai precizat Valeriu Tabără în lucrarea sa.

O concentrare excesivă a suprafețelor de teren agricol/arabil în mâna unui număr mic de proprietari, mai spune el, poate crea o serie de neajunsuri, cu consecințe grave asupra întregului sistem socio-economic nu numai în zona rurală, ci și la nivel național.

Publicat în Piata agricola

Potrivit deciziei Guvernului Tudose de miercuri, 10 ianuarie 2018, au fost aprobate printr-o hotărâre plafoanele alocate ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2017, care se încadrează în limita sumei de 114.634.650 de euro, aproape 111 milioane de euro fiind alocate doar culturilor amplasate pe teren arabil.

Suma se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2018, şi se distribuie astfel: 110.891,950 mii euro, pentru culturile amplasate pe teren arabil; 7,150 mii euro pentru in pentru fibră şi cânepă pentru fibră; 1.656,200 mii euro pentru tutun;
109,200 mii euro pentru hamei; 1.970,150 mii euro pentru sfeclă de zahăr.

„Cuantumurile pe hectar se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, prin raportarea sumelor stabilite prin această HG la suprafețele eligibile din baza de date a acesteia pentru anul 2017”, se precizează în comunicat”.

Cursul de schimb la care se efectuează plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii este de 4,5993 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 septembrie 2017 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Publicat în Finantari

În primul ciclu de producție a tomatelor în spații protejate, susținut prin programul de finanțare derulat în 2017 de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), s-au înscris 4.397 de beneficiari, iar în ciclul al doilea, 3.627 de beneficiari.

Potrivit documentului citat, după primul an de implementare (2017), au fost livrate pe piață peste 50.000 de tone de roșii proaspete de către 8.024 de legumicultori, beneficiari ai programului, suma plătită către aceștia în anul 2017 fiind de 23.667.674,62 euro.

„Cultivatorii de tomate în spații protejate vor beneficia și în acest an de schema de ajutor de minimis prevăzută pentru acest sector. Valoarea ajutorului este de 3.000 euro/beneficiar/an. Schema de minimis pentru acest an este similară anului 2017 și se va implementa de către Direcțiile pentru Agricultură Județene (DAJ)”, anunță vocile autorizate ale MADR.

Decizia de continuare a finanțării era luată de Guvern încă din 20 decembrie 2017

Executivul de la București aproba încă din ședința de miercuri, 20 decembrie 2017, printr-o hotărâre, schema de „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate”, pentru anul în curs.

Resursele financiare necesare aplicării schemei sunt de 183 de milioane de lei, reprezentând echivalentul în lei a sumei de 40 de milioane euro, și se asigură din bugetul pe anul 2018.

Schema de minimis pentru anul acesta este similară anului 2017 și se va implementa de către Direcțiile pentru Agricultură Județene (DAJ), iar potențialii beneficiari sunt producătorii agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător, producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit OUG nr. 44/2008, respectiv producătorii agricoli persoane juridice.

Sumele se plătesc într-o singură tranşă. Pentru o evaluare eficientă a producției de tomate, a fost inclusă în cerere obligativitatea producătorilor de tomate ca la finalul recoltării să comunice DAJ cantitatea totală de tomate obținută pe suprafața de 1.000 mp.

Pentru a fi eligibili acordării acestei forme de sprijin financiar pentru cultura tomate, beneficiarii trebuie să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1.000 mp, marcată la loc vizibil, cu o placă indicator inscripționată „Program susținere tomate, 2018” și să menționeze numărul cererii depuse pentru obținerea finanțării. De asemenea, o altă condiție este cea de a obține o producție de minimum 2 kg de tomate/mp și să facă dovada producției realizate prin documente justificative privind comercializarea producției.

Nu în ultimul rând, producătorii înscriși în program trebuie să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în spațiile protejate în anul de cerere, precum și să valorifice producția în perioadele ianuarie-mai inclusiv și/sau noiembrie-20 decembrie, inclusiv.

Publicat în Horticultura

Cu nu mai puțin de 116,968 milioane de lei a fost majorat ajutorul de stat de care beneficiază agricultorii în 2017 pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, potrivit unei hotărâri adoptate de Executivul de la București în şedinţa de miercuri.

Mai exact, a fost modificată suma alocată în acest an pentru plata ajutorului de stat în vederea reducerii accizei la motorina utilizată în agricultură, de la 436,925 milioane de lei la 553,893 milioane de lei, în vederea asigurării resurselor financiare necesare plății ajutorului de stat.

Sprijinul constă în aplicarea unei rate reduse de impozitare a motorinei utilizate la efectuarea lucrărilor mecanizate în sectoarele vegetal, zootehnic şi îmbunătăţiri funciare.

Conform HG adoptate de guvern, fondurile sunt asigurate de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2017.

Guvernul precizează că schema de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură a fost aprobată în 2014 prin HG 1174/ 2014, iar valoarea maximă a acesteia pentru perioada de aplicare 2014-2020 este de 3.334 miliarde de lei.

Publicat în Finantari

Guvernul a aprobat în ședința sa săptămânală plafoanele alocate schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, precum şi stabilirea cuantumului acestora pentru anul de cerere 2017, în total ajutoare în agricultură în valoare de aproximativ 100 de milioane de euro (peste 455 de milioane de lei).

Concret, au fost aprobate plăţi în sumă de 1,47 milioane de euro (6,7 milioane de lei) pentru specia bovine, categoria bivoliţe de lapte; 11,55 milioane de euro (53,1 milioane de lei) pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora; 85,99 de milioane de euro (395,5 milioane de lei) pentru specia bovine, categoria vaci de lapte; 27.000 de euro (123.181 de lei) pentru specia viermi de mătase.

Potrivit comunicatului remis la redacție, cuantumul de sprijin per unitate se calculează prin raportarea sumelor la efectivul de animale eligibile, respectiv kilogramul de gogoşi crude de mătase eligibile.

„Începând cu data de 16 noiembrie 2017, Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură poate acorda plăţi în avans în cadrul schemelor de sprijin cuplat, iar începând cu data de 1 decembrie 2017, va efectua plăţile corespunzătoare diferenţei între cuantumul calculat şi acordat în prima tranşă şi plafonul financiar al fiecărei scheme, în condiţiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate”, precizează sursa citată.

În comunicat se mai arată că plăţile, ce se acordă în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în anii 2017 şi 2018, se fac în lei, la cursul de schimb de 4,5993 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 29 septembrie 2017.

Publicat în Finantari

DOAR angajații APIA din centrele județene, începând cu nivelul de consilier superior Gradația 3 și până la nivelul de director executiv Gradul II, Gradația 5, ar urma să piardă la salariul net între 682 de lei și 2858 de lei, potrivit simulărilor de plată (stat de funcții) întocmite conform Legii Salarizării nr. 153/2017, Anexa VIII, cap. I, lit. a, pct. II, motiv pentru care există riscul unor mișcări spontane de protest.

În ciuda semnalelor de alarmă exprimate deocamdată la nivel verbal de către sindicatele angajaților APIA, la doar o zi distanță de negocierile avute cu ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, și cu directorul general al APIA, Adrian Pintea, șeful MADR le transmite pe fugă miilor de oameni pe care se bazează fermierii pentru încasarea la timp a plății subvențiilor din agricultură că, cităm: „Nu e nicio grevă”, încercând pe fugă să înăbușe din fașă dreptul acestora la deschiderea unui potențial conflict de muncă.

Că nu se vrea altceva decât menținerea salarizării la același nivel și în centrele județene, într-un mod similar cu cel din aparatul central, precizează și Octavian Laurian Mateescu, președintele Federației Naționale APIA, într-o declarație telefonică: „Noi cerem menținerea salariilor, nu susținem nicio creștere salarială”, menționând totodată că are semne de întrebare inclusiv în ceea ce privește trecerea contribuțiilor către stat de la angajator la angajat.

Problema cu discrepanțele salariale dintre aparatul central și centrele județene a fost semnalată parlamentarilor încă din vară de către sindicatele din APIA.

„Am făcut această sesizare, în schimb nu s-a luat încă nicio decizie”, a declarat pentru Revista Fermierului Doru Neacșu, director executiv adjunct, APIA Olt, într-o intervenție telefonică.

Mai mult, reprezentanții agenției de plăți ar fi avut nenumărate întâlniri cu ministrul Agriculturii, Petre Daea, și cu directorul general al APIA, Adrian Pintea, aducându-le la cunoștință faptul că este necesară emiterea unui proiect de ordonanță, așa cum a fost cazul și pentru angajații ANAF (alinierea salariilor aparatelor teritoriale cu cele ale centralei), ultima de acest gen având loc marți, 14 noiembrie 2017.

„Nu solicităm o majorare a salariilor, ci așa cum toți factorii politici au făcut afirmația că nu se va diminua niciun salariu, în frunte cu domnul premier Tudose, același lucru l-am cerut și noi. Mi se pare că domnul ministru și ceilalți fug de această răspundere, pentru că tocmai dânsul ne-a liniștit din vară și până acum «să nu facem nicio mișcare», «să ne vedem de treabă», «să facem autorizări la plăți», acțiuni efectuate cu eforturi supraomenești din partea noastră; s-au distrus familii. Avem rata cea mai mare a mortalității din cauza stresului în care lucrăm, din dorința ca fermierii români să-și ia banii la timp. Noi nu solicităm decât alinierea la salariile pe care APIA centrală le va avea începând cu luna decembrie 2017. Acest lucru se poate realiza printr-o ordonanță de guvern, cum s-a realizat și pentru ANAF, cum s-a realizat și pentru ANSVSA și pentru alte instituții care erau în aceeași situație ca noi”, a adăugat directorul executiv adjunct al APIA Olt.

Chiar dacă un simplu calcul al hârtiei relevă faptul că de la nivelul de consilier superior gradația 3 și până la nivelul de director executiv gradul II, gradația 5, pierderile la salariul net se vor situa între 682 de lei și 2858 de lei, potrivit simulărilor de plată (stat de funcții) întocmite conform Legii Salarizării nr. 153/2017, Anexa VIII, cap. I, lit. a, pct. II, în cadrul videoconferințelor pe care angajații din teritoriu le-ar fi avut cu ministrul Agriculturii, acesta i-a „liniștit” încă din vară, le-a transmis că nu va scădea niciun salariu și că trebuie să-și facă datoria.

SIMULARE SALARII CJ APIA 2018 page 003 final

„Salarii nesimțite”

Anul acesta, angajații APIA din teritoriu ar fi fost acuzați în discuțiile cu diverse organe de stat că ar avea salarii nesimțite, lucru dezmințit de directorul executiv adjunct al APIA Olt. Ca răspuns, Neacșu precizează că mult-trâmbițata creștere a salariilor este foarte mică și valabilă doar pentru consilierii debutanți și pentru referenți.

„În vară s-a spus că avem salarii nesimțite. Nu avem niciun salariu nesimțit pentru că, la ora aceasta, salariile din aparatul central cresc în medie cu 200-300 de lei. Acelea nu sunt nesimțite? Nu putem spune așa. Sunt niște salarii normale la ora aceasta”, mărturisește cu amărăciune în glas Doru Neacșu.

El continuă și precizează că APIA locale nu pot fi încadrate ca unități deconcentrate, în condițiile în care, potrivit Legii 1/2004, legea de înființare, entitățile locale sunt și ele definite ca organe de specialitate ale administrației centrale. Or, asta vine în contradicție cu Anexa VIII a Legii, situație reglementată însă prin „Legea nr. 207/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2017 privind completarea art. II din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare”.

„Noi, prin efectul Legii 1/2004, nu putem fi încadrați ca unități deconcentrate. (...) Potrivit actului normativ, nu mai suntem instituție deconcentrată. Conform Anexei VIII, cap. I, lit. a, pct. II, aceasta spune clar că funcțiile publice de stat... , potrivit grilei de la aparatul central (ANSVSA, ANAF)... «și unitățile subordonate». Pe ANAF, conform Legii 153/2017, Anexei VIII și conform Legii 207/2017, acestea au fost trecute pe grilă unică, adică salariile sunt aceleași în aparatul central ca și la instituțiile din teritoriu. Or, asta am cerut și noi, dar nu s-a dorit lucrul acesta”.

În ceea ce privește eventualele mișcări spontane de protest, așa cum Neacșu a dorit să le descrie, unele care ar putea avea loc începând cu data de 16 noiembrie 2017, acțiuni printre care și o posibilă sistare a lucrului în intervalul orar 9-12, la acestea ar putea participa TOȚI salariații APIA din teritoriu.

„Noi vorbim aici de mișcări spontane de protest. Nu este ceva organizat efectiv de sindicate. Vom vedea ce vom face după discuțiile cu sindicatele și după parcurgerea etapelor, conform prevederilor legale. Este o mișcare de protest pe care și-au exprimat-o a participa la ea toți salariații APIA din țară. S-au trimis e-mailuri nenumărate de mobilizare. Este totul spontan, plecat de la oameni”, a mai spus directorul executiv adjunct al APIA Olt. „Sindicatele care ne reprezintă nu vor sta pasive la astfel de lucruri. Nu pot fi în contradicție cu doleanțele noastre”, făcând referire la Federația Națională a Sindicatelor APIA Olt, afiliată Cartel ALFA.

Nu în ultimul rând, la reacția neașteptată de fugă din fața presei a ministrului Agriculturii, Petre Daea, miercuri, 15 noiembrie 2017, la finele unei conferințe care a avut loc la Academia de Științe Agricole și Silvice, moment în care a aruncat în treacăt doar o afirmație: „Nu va fi nicio grevă”, Neacșu a adăugat: „Ați văzut care este poziția domnului ministru? Din vară ne-a spus să stăm liniștiți, să muncim, că nu va exista nicio modificare de salarii. Considerați că asta este o poziție corectă a ministrului? Două vorbe putea să spună”.

Adrian Pintea, APIA: „Se așteaptă o ordonanță de urgență care sperăm că va reglementa aceste lucruri”

Într-o declarație pentru Revista Fermierului, șeful APIA, Adrian Pintea, a precizat că nu știe exact când anume va fi emis un act normativ similar cu Legea nr. 207/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2017 privind completarea art. II din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, unul care a reglementat aceste discrepanțe în cazul ANSVSA și ANAF.

„Apropo de Legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în sensul nemulțumirilor colegilor de la APIA, ieri a fost o întâlnire la care am participat și eu, alături de domnul ministru (n.r. - Petre Daea), cu sindicatele APIA. În momentul de față există o problemă în ceea ce privește salarizarea personalului din teritoriu. Așa cum a fost subliniat și ieri, se așteaptă o ordonanță de urgență care sperăm că va reglementa aceste lucruri, ordonanță care încă nu a apărut”, a declarat Pintea. „În urma discuției de ieri, ne-au fost aduse la cunoștință, domnului ministru și, automat, mie, nemulțumirile care sunt la ora actuală, dar nu a fost vorba de o declanșare a unui conflict de muncă. Să așteptăm emiterea ordonanței de urgență, să vedem ce se va reglementa”, adăugând că nu poate spune exact când anume ar urma să fie emis un astfel de act normativ, precizând totuși că... „în perioada imediat următoare”.

„Nu e nicio grevă”

„Nu e nicio grevă”, atât a reușit să bâiguie în fugă șeful ministerului de resort, Petre Daea, după ce a zăbovit o perioadă destul de lungă la o conferință aniversară care a avut loc la sediul ASAS. La finele unui discurs al său de aproape 45 de minute și după altele similare de mai bine de două ore ale colegilor de panel, Daea și-a amintit că are ședință de guvern și... efectiv... a părăsit aproape în fugă Aula Magna pe o ușă laterală, în speranța că nu va da ochii cu presa.

Până la ora publicării materialului, nu există o poziție oficială legată de întâlnirea de marți, 14 noiembrie 2017, dintre șefia MADR și a APIA cu sindicatele din agenția de plată, singurul deschis la comunicare din partea statului fiind Adrian Pintea.

SIMULARE SALARII CJ APIA 2018 page 001

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Publicat în Știri interne
Pagina 1 din 5