Mihai Țurcanu, eurodeputatul român care din postura de raportor din partea Comisiei IMCO (Piață Internă și Protecția Consumatorilor) a reușit să obțină un acord provizoriu cu privire la revizuirea Regulamentului 2003/2003 privind îngrășămintele, a recunoscut că, până la urmă, Politica Agricolă Comună (PAC) post-2020 va veni aproape sigur la pachet cu plafonarea subvențiilor.

Conform afirmațiilor făcute de acesta miercuri, 28 noiembrie 2018, chiar dacă există în continuare dezbateri cu privire la propunerea de plafonare a plăților directe acordate în agricultură după 2020, din luările de cuvânt ale reprezentanților grupurilor politice din PPE reiese clar că va fi impusă această limitare a subvențiilor acordate agricultorilor.

El spune că marii fermieri au fost ajutați până acum, „foarte mult”, iar majoritatea dintre ei au reușit să se modernizeze „extrem de mult”, astfel că, a mai precizat europarlamentarul, el nu poate fi de acord cu ideea de faliment în agricultură dacă se plafonează plățile.

„Sunteți prea buni. Aveți cea mai bună tehnică, cele mai bune tractoare, cele mai bune combine, pământul este deja îmbunătățit. Ce facem cu cei mici și mijlocii care nu au putut reuși? Au demonstrat asta. Este o diferență enormă între producția marilor fermieri și cea a celor amintiți anterior”, a spus Mihai Țurcanu.

Marți, 20 noiembrie 2018, eurodeputatul Mihai Țurcanu reușea o negociere finală cu Consiliul European (ConsEu), astfel încât să se poată concluziona că limita maximă de cadmiu admisă ca prezentă în produsele fertilizante – 20 de miligrame pe kilogram produs –, susținută prin interpuși de interesele rusești, nu trebuie să rămână așa, ci să fie de 60 mg/kg.

Dacă raportul ar fi trecut conform intereselor Rusiei, susținute de țările vestice ale Uniunii Europene (UE), și anume în favoarea unei încărcături de cadmiu de maximum 40 mg/kg, iar apoi cu tranziție spre 20 mg/kg, România și alți producători din Europa Centrală și de Est ar fi fost dependenți de piața rusă, susține Mihai Țurcanu. Analiștii ruși știau ce avea să se întâmple, astfel că au achiziționat tot ceea ce înseamnă depozite de roci fosfatice cu un nivel scăzut de cadmiu. Un simplu exercițiu al minții ne-ar fi dat de înțeles monopolul astfel instaurat. Probabil, industria și agricultura din România ar fi avut acces la produs fertilizant foarte scump.

Materia primă din care se fac complexele pentru agricultură se obține din roci fosfatice. Acele roci sunt exportate de țări arabe (în mare parte, de Maroc) către industria de profil din România și către cele din țările vecine. Conform măsurătorilor făcute, rocile provenite de acolo nu au un nivel al cadmiului mai mic de 60 mg/kg.

Pentru Regulamentul „Țurcanu”, eurodeputatul român a negociat cu președinția estoniană, cu cea bulgară (cu care ajunsese la un „deal”, dar nu și cu CE) și, acum, cu președinția austriacă, unde se credea că va fi cel mai greu. Totuși, s-a reușit să se obțină un acord, bineînțeles prin strategii de tot felul. Inclusiv prin mesajul nespus că raportul român și echipa din umbră pot definitiva acest dosar și cu președinția română, care și ea trebuie să încheie niște dosare puternice și să fie una de succes.

De câte ori sosește la Parlamentul European (PE) o propunere legislativă, comisia care se ocupă cu subiectul propunerii întocmește o recomandare pe care o vor vota toți eurodeputații. De exemplu, dacă este vorba de transportul animalelor de fermă, raportul va fi întocmit în Comisia pentru agricultură; dacă este vorba de comerțul cu Canada, propunerea merge în Comisia pentru comerț internațional.

Comisia numește un eurodeputat pentru întocmirea raportului. Acesta, cunoscut sub numele de raportor, consultă grupurile politice și experți în domeniu, uneori în cadrul unor audieri publice. Pe baza informațiilor primite, deputatul sau deputata scrie un raport, cu modificări, care este votat în comisie, apoi în plen, de către toți eurodeputații.

Revista Fermierului: De ce s-a dorit modificarea Regulamentului 2003/2003 privind îngrășămintele destinate agriculturii?

Mihai Țurcanu: După 15 ani, Comisia Europeană (CE) a considerat că Regulamentul 2003/2003 privind îngrășămintele nu mai este de actualitate și că trebuie să ne adaptăm noilor cerințe de piață. Vechiul act normativ nu era deschis la tot ceea ce este inovativ în prezent. Spre exemplu, gunoiul de grajd sau nămolurile din stațiile de epurare nu erau considerate, înainte, îngrășăminte.

S-a mai desprins ideea că îngrășămintele actuale sunt pline de metale grele, care ar putea dăuna sănătății consumatorilor noștri; s-au căutat soluții. CE a venit cu un draft de raport și l-a transmis Parlamentului, la Comisia IMCO – Piață Internă și Protecția Consumatorului. Acolo, noi am amendat raportul și l-am votat în plenul Parlamentului. Numai că, acolo, chestiunile esențiale au picat la 10-15 voturi. Era o luptă între vest și est. Vesticii, neavând o industrie foarte bine dezvoltată, subiectele respective nu prezentau pentru ei un interes, astfel că nu și-au dat seama de importanța acestui fenomen. Pentru noi, cei din Europa de Est, dimpotrivă, pentru că veneam la pachet cu fabrici cum este și Azomureș sau polonezii, care dețin o companie de stat și vreo cinci-șase fabrici de anvergură.

R.F.: Și am putea adăuga nevoia puternică de a amenda solul.

M.Ț.: S-a pornit de la premisa ca nivelul de cadmiu din îngrășăminte să fie coborât spre 20 de miligrame de cadmiu pe kilogram, în condițiile în care, până acum, fusese valabil sistemul „no limit”. Ca termen de comparație, celelalte state terțe cu care noi suntem parteneri comerciali (...) Noua Zeelandă, acolo cea mai mică limită este cea de 260 mg de cadmiu pe kilogram, iar în Australia – 250 mg pe kilogram. Noi propuneam o țintă extrem de îndrăzneață, care ar fi putut să afecteze grav industria producătoare de îngrășăminte pentru fermierii europeni.

Care era pericolul – resursele naturale (materia primă) au „migrat” către Rusia, prin depozite de roci fosfatice, în condițiile în care principalii furnizori sunt țări africane, cu preponderență Maroc și Tunisia. Revenind, în depozitele lor rușii dețineau materie primă, culmea, cu 20 de miligrame cadmiu pe kilogram. Între timp, aceștia achiziționaseră și alte depozite pe glob, crezând că, astfel, vor deveni lideri ai comerțului cu rocă fosfatică. Nu puteam accepta să fim dependenți doar de o singură sursă de aprovizionare. De aceea, am zis să fim corecți, iar firmele noastre implicate să aibă la dispoziție o ofertă mai largă.

Ne-am zbătut, am agreat subiectul în trialog, am negociat cu trei președinții ale Consiliului UE (ConsEU), au lăsat ei, am lăsat și noi; asta înseamnă compromis, consens. Astfel, în data de 20 noiembrie 2018, toată lumea a picat de acord și s-a stabilit, printre altele, ca limita superioară a nivelului de cadmiu aflat în fertilizanți să fie de 60 mg pe kilogram. După intrarea în vigoare a Regulamentului revizuit, peste trei ani de la momentul votării în plen și peste alți patru ani, se va putea lua o decizie dacă acest raport se va rediscuta sau nu, în funcție de apariția unor noi tehnologii de decadmiere.

Și pe denumire ne-am luptat foarte mult. Nouă ne-ar fi plăcut să spunem „îngrășăminte folosite în agricultură”. Ei au zis nu, ele sunt mai mult de atât. Ca urmare, în întâlnirile tehnice și în negocierile politice, am lăsat „produsele fertilizante”.

R.F.: De când va intra în vigoare modificarea Regulamentului 2003/2003?

M.Ț.: Noi prognozăm că se va vota în martie 2019, în actuala legislatură, și peste trei ani va fi obligatoriu pentru toți factorii implicați.

Poziția Guvernului României - „Fără plafonare”, una proastă

Revista Fermierului: Am vorbit de trialog între CE, PE și ConsEU în ceea ce privește Regulamentul 2003/2003. Cum va fi implicat acest proces în discuțiile privind viitoarea PAC? Guvernul României, prin vocea ministrului Agriculturii, Petre Daea, afirmă că nu este de acord cu plafonarea.

Mihai Țurcanu: Într-un mod similar cu cel al dosarului în care am fost eu raportor. În raportul meu, am avut onoarea și norocul că eram raportor plin. Eu dictam tempoul, când trebuie să accelerez negocierile sau când să le liniștesc. Oamenii sunt peste tot la fel.

Am avut momente în întâlnirile tip „shadow meeting” unde „i-am urcat pe pereți” pe cei cu care discutam, doar să le arăt că depind de mine și că dacă nu sunt de acord și cu propunerile noastre, eu pot duce raportul în plen și fără susținerea socialiștilor sau a celor din ALDE. Au realizat pericolul respectivii eurodeputați că nu pot obține pentru țările lor nimic din ceea ce își doreau, astfel că nu au mai fost atât de reticenți la negocieri.

Revenind la problemele noastre, cunoaștem poziția guvernului. Este o poziție proastă și o strategie proastă. Dacă spui nu de la începutul negocierilor, aproape că nu mai ai ce negocia. Rămâi încorsetat în acea propunere pe care tu o faci – NU plafonare. Ceilalți vor continua negocierile, vor găsi soluțiile de compromis, iar tu vei rămâne pe afară.

Într-adevăr – Guvernul României a spus – NU plafonare – și invocă faptul că 70 la sută din producțiile din agricultură sunt făcute de fermierii mari care ar putea fi afectați. Am încercat să argumentăm și noi în acel mod, în Comisiile de agricultură sau în grupurile politice de care aparținem. Colegii mei dețin însă niște date atât de exacte, că pe de rost ne-a explicat reprezentantul comisarului cum nu vor fi afectați decât trei la sută dintre producători și sunt soluții viabile și pentru aceia, în cazul implementării sistemului de plafonare a plăților.

Ni s-a atras atenția să ținem cont și de aceia care, până acum, au fost niște oportuniști și, prin această subvenție, nu sunt investitori reali, ci consumatori și exportatori de bani. Vorbim de acele fonduri de investiții care nu numai în România se poziționează, ci merg peste tot, acolo unde plățile directe sunt apetisante pentru ei. De fapt, ce fac aceștia? Își cumpără pământurile pe bani europeni.

R.F.: Și totuși, marea majoritate a fermierilor români afirmă că ne paște „pericolul plafonării”. Reprezintă acest proces un pericol pentru ei?

M.Ț.: Nu este niciun pericol. Eu zic că este greșit să spunem „pericolul plafonării”. Nu. Va fi o plafonare, respectând însă principiul regresivității. Mai exact, toate cheltuielile colaterale ale unui fermier, cât este el de mare sau mic, vor fi în afara acestei sume de 100.000 de euro. Cu alte cuvinte, dacă un fermier mare are diverse cheltuieli – salarii, impozite etc. - de 90 la sută din total buget, închipuiți-vă că sumele respective sunt asigurate de CE. De asemenea, există și un venit sigur de 100.000 de euro. Fermierii noștri trebuie să fie cinstiți și să comunice exact ce cheltuieli au pe principiul regresivității. Acestea vor fi acoperite, plus 100.000 de euro.

R.F.: Am avea nevoie de un raportor plin pe un dosar care implică agricultura?

M.Ț.: Da, dar este foarte greu să-l obținem. Nu cred că are cineva atâta anvergură în prezent să poată fi raportor plin pe un dosar atât de important.

R.F.: De-a lungul președinției rotative a ConsEU, ar putea România să-și susțină interesele, cel puțin pe zona de agricultură?

M.Ț.: Puteam stabili anumite aspecte ca priorități, dacă dosarele gestionate erau în faza de închidere. Dacă este la debut un dosar, nu prea ai ce face. Al meu, spre exemplu (fiindcă eram în trialog), în orice întâlnire de trialog puteam concluziona sau nu; să facem „deal”. Eu vorbeam în numele PE, CE prin reprezentant/reprezentanți, în numele instituției citate, iar ConsEu, în numele lor. Dacă toți cei trei factori implicați - PE, CE și ConsEu - cad de acord cu privire la un compromis făcut, se aplaudă, se merge mai departe, se scrie un text după această întâlnire și toată lumea este mulțumită că s-a muncit, că s-a îmbunătățit o propunere venită din partea CE.

Publicat în Interviu

Vicepreședinta Comisiei AGRI din cadrul Parlamentului European, Gabriela Zoană, a participat la cea de-a IV-a Conferință anuală pe tema modalității utilizării instrumentelor financiare din cadrul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) în perioada 2014-2020.

Cu această ocazie, europarlamentarul a discutat cu comisarul pentru Agricultură, Phil Hogan, în legătură cu intenția acestuia de a încuraja la nivel european digitalizarea și introducerea pe scară largă a noilor tehnologii pentru fermieri.

„Phil Hogan a spus-o destul de clar în timpul discursului de deschidere pe care l-a avut la această conferință, dar și în timpul discuțiilor pe care le-am avut personal cu el după eveniment: agricultura și sectorul alimentar operează într-un mediu foarte dinamic și, din acest punct de vedere, lucrurile se schimbă extrem de rapid. Trăim într-o lume în care competitorii Uniunii Europene folosesc din plin digitalizarea în agricultură, iar a rămâne ancorați în aceeași stare de fapt nu mai reprezintă o opțiune”, a afirmat Gabriela Zoană.

Eurodeputata depune eforturi permanente la Bruxelles, astfel încât punctul de vedere al României privind viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC), așa cum a rezultat în urma consultărilor naționale, să fie respectat. În acest context, Zoană consideră că viitoarea PAC pentru perioada 2021-2027 va fi una care îi va favoriza pe cei care vor îndrăzni să adopte noile tehnologii.

„Nu este prima dată când auzim acest gen de mesaj de la Phil Hogan - agricultura europeană trebuie să treacă la alt nivel, și acela este digitalizarea, tehnologie care te ajută să obții mai mult cu resurse mai puține. Vorbim aici despre tehnologii de realizare a unor hărți ale solului cu ajutorul sateliților, astfel încât fermierii să știe consistența acestuia și diferitele elemente nutritive prezente, tehnologie care ar ajuta la poziționarea culturilor și la folosirea mai judicioasă a îngrășămintelor, dar și despre tehnologii precum IOT (Internet of Things) care transmit informații între diferitele device-uri care monitorizează starea culturii, a solului, astfel încât fermierul să fie informat în legătură cu anumite situații care necesită implicarea sa”, a declarat Gabriela Zoană.

În acest moment, a adăugat europarlamentara S&D, mai ales raportându-ne la țara noastră, totul pare îndepărtat ca orizont de timp, dar să nu uităm că digitalizarea agriculturii în ceea ce privește marile ferme a devenit o realitate în țările europene dezvoltate sau în Statele Unite ale Americii (SUA).

Probabil că, până în 2027, când se va încheia viitoarea Politică Agricolă Comună, vom constata dacă am reușit să aliniem măcar o parte dintre marile exploatări agricole de la noi la noile tendințe sau nu.

„Eu sper că România va fi capabilă să adopte digitalizarea în sectorul agricol, la fel cum a adoptat-o în atâtea alte domenii”, a conchis Zoană.

Publicat în Comunicate

Viorica Dăncilă solicită comisarului pentru Agricultură, Phil Hogan, explicații privind amânarea întâlnirii din data de 8 februarie 2017 dintre reprezentanții României și cei ai CE, în care ar fi trebuit să se discute despre normele referitoare la acordarea ajutoarelor directe pentru fermieri, se arată într-un comunicat de presă al eurodeputatei.

Europarlamentara social-democrată l-a interpelat pe Hogan, cu această ocazie deschizând subiectul sensibil al reprogramării întâlnirii din prima decadă a acestei luni, una care avea ca obiect clarificarea observațiilor CE referitoare la implementarea prevederilor Regulamentului nr. 1307/2013, în ceea ce privește schemele de sprijin privitoare la plata redistributivă și a sprijinului cuplat.

„În absența unor măsuri care să reglementeze crizele apărute pe piața europeană, pe diferite filiere agro-alimentare, datorate atât embargoului rusesc, dar mai ales apariției unor focare de boli și practicilor neloiale, care sunt măsurile concrete pe care Comisia Europeană le identifică în vederea susținerii cu adevărat a pierderilor economice care nu se datorează, în mod direct, operatorilor economici, indiferent de statul membru? (...) Care sunt motivele pentru care întâlnirea din data de 8 februarie 2017, programată între reprezentanții Comisiei și reprezentanții României pentru clarificarea observațiilor referitoare la implementarea prevederilor REG (CE) nr.1307/2013, în ceea ce privește schemele de sprijin privitoare la plata redistributivă și a sprijinului cuplat, a fost amânată? Orice întârziere în clarificarea acestor aspecte creează o presiune nu numai din partea fermierilor care trebuie să încaseze drepturile cuvenite, dar mai ales în ceea ce privește aplicarea termenelor prevăzute în regulamentul mai sus amintit”, a afirmat Viorica Dăncilă în documentul prin intermediul căruia solicită explicații comisarului Phil Hogan.

Eurodeputata social-democrată, Viorica Dăncilă, a solicitat comisarului comisarului european pentru Agricultură, Phil Hogan, să explice care sunt măsurile de compensare financiară pentru fermierii afectați de embargoul rusesc, dar și de practicile neloiale și diversele focare de boli apărute în ultima perioadă, vizându-i atât pe producătorii europeni, în general, dar în special pentru cei români.

Poziția eurodeputatei PSD vine în urma discuțiilor avute cu ministerul Agriculturii din România, care la rândul său așteaptă clarificările Comisiei Europene.

În data de 7 februarie 2017, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunța sec faptul că, „la solicitarea Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene (DG AGRI) se amână întâlnirea bilaterală care viza clarificarea solicitărilor privitoare la sprijinul cuplat notificat de România în 2016, aferent perioadei 2017 – 2020”.

MADR anunța totodată că întâlnirea care urma să aibă loc în data de 8 februarie a.c. a fost reprogramată pentru data de 16 februarie 2017, condiţiile de participare rămânând aceleaşi.

În primul său interviu oficial acordat Revistei Fermierului chiar în biroul său, Alexandru Potor, secretar de stat MADR, afirma la începutul acestei luni că unele voci din sectorul zootehnic românesc ar fi interpretat greșit „normalitatea” auditului unității specializate de control a DG AGRI din cadrul Comisiei Europene (CE) în ceea ce privește acordarea sprijinului cuplat în România și s-ar fi grăbit cu afirmațiile că ni s-ar putea „tăia banii”.

El a explicat în detaliu motivația din spatele setului de întrebări transmis de DG AGRI pe zona de sprijin cuplat în zootehnie (vacă de lapte și oaie), respectiv pe sectorul vegetal și a precizat că la întâlnirea din 23 ianuarie 2017, de la Bruxelles, nu a „negociat” nimic în sensul ca România să piardă bani, totul urmând să fie jucat la următoarea întâlnire tehnică din 8 februarie 2017.

Publicat în International

Trei europarlamentari au fost nominalizați pe așa-zisa listă scurtă a premiilor „MEP Awards 2016”, secțiunea „Agricultură”, pe lângă Nicola Caputo (S&D) și Ulrike Muller (ALDE) apărând și numele lui Laurențiu Rebega (Europa Națiunilor și Libertăților), un vehement contestatar al alocării inegale de subvenții pentru agricultură.

 

Contactat telefonic, eurodeputatul român și-a exprimat nedumerirea cu privire la propunerea sa pentru un premiu „MEP Awards 2016” la secțiunea agricultură, dar a afirmat totodată că nominalizări de acest gen nu țin până la urmă de apartenența politică, ci de activitatea parlamentară a celui propus (Rebega a schimbat macazul și a migrat de la grupul social-democraților către formațiunea lui Marine Le Pen).

 

„Probabil în urma activității pe care am avut-o în 2015, cei de la revista „The Parliament Magazine” - publicație care se ocupă cu nominalizările pentru premiile anuale „MEP Awards” pe categoriile de activități din Parlamentul European - au considerat că sunt printre cele mai potrivite persoane pentru a fi propuse. A fost o listă mai lungă înțeleg (este o surpriză și pentru mine nominalizarea mea pe lista scurtă). Am primit în urmă cu câteva zile un e-mail de la ei că am rămas pe această listă scurtă de trei propuneri la categoria agricultură: - vorbim de un italian de la social-democrați (n.r. - Nicola Caputo), o nemțoaică de la ALDE (n.r. - Ulrike Muller) și eu (n.r. - Laurențiu Rebega, Europa Națiunilor și Libertăților). Spun din nou că sunt mirat de nominalizare deoarece fac parte dintr-un grup politic mult mai mic. M-a luat prin surprindere lucrul acesta, dar asta înseamnă că pentru profesoniști nu contează foarte tare apartenența politică, ci activitatea pe care o ai”, a declarat pentru Revista Fermierului, Laurențiu Rebega.

 

Întrebat fiind care consideră că ar fi atuurile care se presupune că l-ar fi propulsat în finală, Rebega a răspuns fără șovăială că este „combativitatea către comisarul pentru agricultură”, oricare ar fi fost acesta. Nu mai este niciun secret pentru nimeni că Rebega are un nou discurs politic, practic reinventat. Fost membru S&D, actualmente parte din grupul Europa Națiunilor și a Libertății, condus de Marine Le Pen (din postura de copreședintă), eurodeputatul român declara oficial în septembrie 2015 că în calcul să propună în Parlamentul European abolirea sistemului de plăți directe la hectar. Totul cu aplicabilitate din legislatura următoare. Și tinerii fermieri au fost în vizorul lui Rebega în tot acest răstimp.

 

„Dacă ar fi să mă gândesc care au fost motivele care au stat în spatele nominalizării mele, m-aș gândi la combativitatea mea față de comisarul european pe diferite domenii din agricultură. Și când mă refer la combativitate, mă gândesc la discuțiile aprinse vizavi de alocarea inegală a plăților directe (întotdeauna am ridicat problema de ce trebuie să fie plățile diferențiate, indiferent că suntem țară nou-intrată în UE sau nu). Apoi, ar mai fi diferențele de proiecte și de proiectare pentru bugetele diferitelor state membre. O altă prioritate a mea a fost și aceea de a încerca să ne gândim din ce în ce mai serios că tinerii fermieri sunt viitorul nostru, cei care vor prelua agricultura și toată povara. (...) Este dorința mea să lucrăm cu toate instituțiile din statele membre, astfel încât să putem avea exact cifra activă a fermierilor tineri. În acel moment am putea vedea cu exactitate care sunt proiectele și programele pe care fiecare stat membru le consideră prioritare pentru zona lor. Bineînțeles, aici eu voi avea mai mult de lucru, având în vedere că fac parte dintr-un grup mai mic, însă voi lupta prin depunerea de amendamente”, a mai punctat europarlamentarul român.

 

Embargoul impus Rusiei și TTIP-ul, subiecte aflate în topul discuțiilor din COMAGRI

 

Discuțiile cu Rebega nu s-au centrat doar pe motivele care au stat în spatele nominalizării sale surprinzătoare pe lista scurtă pentru premiile „MEP Awards 2016”. Eurodeputatul român a fost întrebat care au fost cele mai fierbinți subiecte discutate în 2015 în cadrul ședințelor COMAGRI, probleme ridicate de Rebega în cadrul ședințelor comisiei de agricultură din Parlamentul European.

 

Laurențiu Rebega consideră în continuare embargoul cu Rusia nemotivat, având în vedere că agricultura „nu ține neapărat de zona politică”.

 

„Discuții continuă să aibă loc în ceea ce privește embargoul cu Rusia. Nici acum nu înțelegem, ca reprezentanți ai fermierilor, de ce trebuie să păstrăm acest embargou, având în vedere că agricultura este un sector care nu ține neapărat de zona politică și pe care eu l-am dezbătut foarte aprig. Am spus la un moment dat chiar că sunt un «susținător» al Rusiei, cu toate că nu are nicio legătură cu susținerea politică a acestui stat; sunt două lucruri total diferite”, a mărturisit Laurențiu Rebega.

 

Pe de altă parte, a adăugat el, am mai pus pe masă dificultatea discuțiilor privind noul tratat de liber schimb cu SUA, Rebega fiind de părere că eurodeputații nu au încă acees corespunzător la „toate documentele”.

 

„Nu știm exact ce se întâmplă de partea cealaltă și trebuie să fim foarte bine înțeleși că acest lucru poate afecta esențial și în defavoarea Europei zona de agricultură foarte mult, având în vedere diferențele care sunt în momentul de față pe tot ceea ce înseamnă prețul de producție, subvenționarea, mărimea fermei, siguranța alimentelor. Sunt multe, foarte multe subiecte care trebuie tratate separat în TTIP, mai ales din punct de vedere al agriculturii. Noi am dat un aviz favorabil la COMAGRI, tocmai în speranța că vom primi mai multe detalii. Însă, din nefericire, până la momentul de față nu am primit foarte multe detalii de la partenerii noștri”, a conchis pe acest subiect Laurențiu Rebega.

 

Capitalizarea fermierilor, singura șansă de a stopa vânzările de terenuri arabile din România către firmele românești cu capital străin. „John din Anglia nu va veni să cumpere un hectar”

 

După ce în 2014 țara noastră a ridicat interdicția la vânzarea suprafețelor arabile către străinii rezidenți în Uniunea Europeană, aceștia din urmă au început să achiziționeze tot mai mult pământ în țara noastră. Cifrele vehiculate de către vocile din piață ar fi că peste 10% din terenurile agricole românești au ajuns să fie deținute de străini. Înstrăinarea terenurilor agricole în masă ar fi putut fi evitată dacă România ar fi impus mai multe restricții.

 

„Fiind parte a UE, nu puteam refuza vânzarea terenurilor către cetățenii europeni. Însă, puteam fi mai atenți cu condițiile. În proiectul inițial din 2013 erau prevăzute niște condiții limitative prin care se urmărea ca cei care cumpărau teren să-l folosească în scop agricol, astfel încât terenurile să nu fie folosite în scop speculativ. Chiar eu am fost la Bruxelles și am discutat pe tema acestui proiect. Comisia Europeană s-a referit la limitările introduse în prima fază și a spus așa: Nu suntem împotriva unor restricții, cu o condiție. Să fie înscrise în niște obiective prioritare ale statului membru. Deși eu am transmis datele problemei, proiectul adoptat în final nu mai avea condițiile propuse inițial”, a declarat ministru al agriculturii, Achim Irimescu, în cadrul emisiunii „Viața Satului” de la TVR 1.

 

Întrebat dacă se mai poate reveni asupra acestei decizii, acesta a spus ca că ar fi cazul să reia discuția pe tema vânzărilor de terenuri către străini. Irimescu a mai spus că nu ai voie să interzici, dar poți să pui niște condiții care să împiedice astfel de tranzacții.

 

„Știu un exemplu concret. Un europarlamentar din Germania a vrut să cumpere teren în Franța, i s-a refuzat pe tema unor convenții pe care le-a impus statul”, a mai subliniat ministrul Agriculturii.

 

Invitat să comentezen afirmațiile și să emită un punct de vedere, Laurențiu Rebega a precizat că nu se teme de un aflux mare de vânzări către persoane fizice străine. Doar societățile românești cu capital străin sau mixt vor avea un cuvânt de spus atâta vreme cât fermierii noștri nu au încă acces la surse financiare îndeajuns de bine structurate încât să fie competitivi față de cei din UE.

 

„Cred în continuare că nu va fi o problemă din punct de vedere al afluxului de cumpărători persoane fizice; John din Anglia nu va veni să cumpere un hectar. Vor veni însă societățile comerciale să cumpere, societățile care sunt capitalizate mult mai bine. Cred că o eventuală modificare a legislației în vigoare pe această zonă trebuie să se orienteze către o îmbunătățire a nivelului capitalizării fermierilor români în momentul în care se pune problema de a cumpăra teren. (...) Vânzările de terenuri către străini este o problemă care se discută cu mare ardoare la nivel european, dar care privește doar România. Alte țări și-au cam luat singure partea banului și au interzis cumpărarea și vânzarea de proprietăți imobile. Aici am vrut să fim parteneri corecți, iar asta nu este rău. Vrem să îi tratăm corect pe partenerii noștri europeni, dar cerem în același timp să fim tratați corect”, a mai apreciat Rebega.

 

Eurodeputatul Laurențiu Rebega a fost nominalizat pe lista scurtă pentru câștigarea titlului de europarlamentar al anului la categoria Agricultură, în cadrul competiției MEP Awards 2016. Premiul se oferă europarlamentarilor pentru merite deosebite în promovarea și susținerea unui domeniu de activitate specific, în cazul de față Agricultură.

 

Publicația The Parliament Magazine a făcut deja nominalizările pentru titlul de europarlamentar al anului în cadrul competiției „MEP Awards 2016” pe toate cele 19 categorii stabilite.

 

Premiile MEP Awards 2016 se vor decerna la mijlocul martie anul acesta, în urma unui vot acordat de către europarlamentari colegilor nominalizați. Votul va avea loc avea loc pe parcursul lunii februarie, până pe data de 29.

Publicat în Știri interne