Aproximativ 9.000 de pui de găină la 30 de zile aflați într-o hală de creştere intensivă situată în localitatea Corbu, județul Constanța, au murit intoxicați cu fum în urma unui incendiu care a izbucnit luni dimineaţă, conform unui comunicat al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Constanţa.

Potrivit sursei citate, în jurul orei 3:00, pompierii militari din cadrul Staţiei Midia au fost solicitaţi să intervină la un incendiu care a izbucnit în incinta Avicolei din localitatea Corbu.

„Dintr-o hală de 750 de metri pătraţi a fost afectată de foc o suprafaţă de aproximativ 250 de metri pătraţi, respectiv aşternutul de paie, iar la faţa locului era o degajare foarte mare de fum din cauza căruia aproximativ 90% din efectivul de pui care erau în hală au decedat prin asfixiere. Este vorba despre aproximativ 9.000 de pui în vârstă de 30 de zile care au murit”, se precizează în documentul de presă al ISU Constanţa.

Publicat în Știri interne

Ca urmare a sacrificării unui număr de peste 40 de capete porcine, animale la care s-a confirmat prezența pestei porcine africane (PPA), doi crescători din județul Sălaj au încasat de la autoritățile de profil mai bine de 23.000 de lei, a anunțat, marți, 5 martie 2019, Instituţia Prefectului Sălaj.

Reprezentanții autorității județene au adăugat că, până în prezent, au fost identificate două focare de PPA în gospodăriile populaţiei.

„Au fost declarate două focare de PPA la porcii domestici, în exploataţii non-profesionale, şi anume în localitatea Bobota, unde un porc a fost sacrificat de necesitate de către proprietar şi au fost sacrificate 20 de capete şi în localitatea Doh, unde doi porci au fost sacrificaţi de necesitate de către proprietar, cinci au murit, iar 15 capete au fost eutanasiate. Valoarea despăgubirilor, stabilită de către comisia de evaluare, este de 11.800 lei în primul caz şi 11.866 lei în al doilea caz”, se arată în comunicatul menţionat.

Potrivit aceleiaşi surse, de la apariţia ciumei porcine şi până în prezent, pe lângă cele două focare menţionate, pe raza judeţului Sălaj au fost diagnosticaţi cu PPA şi 44 de mistreţi, dintre care cinci în 2018 şi 39 de la începutul acestui an.

Publicat în Știri interne
Marți, 05 Martie 2019 16:33

Genocid avicol în Vâlcea

Ca urmare a unui incendiu izbucnit marți, 5 martie 2019, la o microfermă din localitatea Gătejeşti, Băile Govora, județul Vâlcea, mai bine de 2.500 de pui de o zi au murit, iar proprietara exploatației, o femeie de 64 de ani, a suferit un atac de panică, este anunțul făcut de autoritățile județene.

Dezastrul a afectat o hală de creştere a puilor, cu o suprafață de 250 de metri pătrați, anexe din gospodărie pe o suprafaţă de aproximativ 100 de metri pătrați şi vegetaţie uscată pe o suprafaţă de două hectare.

Până la acest moment, încă nu este cunoscut motivul izbucnirii incendiului.

Publicat în Știri interne
Joi, 28 Februarie 2019 11:29

Ce transmitem generațiilor viitoare?

Din dorința de a începe noul an într-un ton optimist, vreau să vă relatez o întâmplare.

Anul trecut, într-una din zilele târgului Indagra, plimbându-mă printre standuri, întâlnesc o veche cunoștință la firma Himel (specializată în sisteme de prelucrare a paielor, în tehnologii de măcinare, amestecare și preparare a furajelor), Liviu Ceclan, cu care mă aștern la povești. La o altă masă, în discuții, era o familie cu doi copii, adulții vorbind despre utilaje. Mi-a atras atenția băiețelul, în vârstă de 8-9 ani, foarte atent la dialogul adulților. La un moment dat, băiatul s-a apucat să scrie ceva pe o bucată de hârtie. Când a terminat, a pus hârtia pe masă. Reacția părinților mi-a stârnit curiozitatea și mi-am exprimat dorința să văd și eu ce i-a impresionat, ce i-a făcut pe părinți să se emoționeze, că parcă le și auzeam bătăile inimii, mândri de feciorul lor.

„Fără tractoare n-am rezista, ele ne dau hrană și viață. Ele sunt niște mașinării foarte interesante și puternice. Tractoarele sunt minunate.” Întreaga „operă” a micuțului fermier o vedeți în imaginea alăturată.

I-am felicitat pe părinți că reușesc să transmită copiilor valori, că-i implică în activitatea de zi cu zi a fermei. Cu siguranță, într-o zi, acest micuț de 8-9 ani va prelua și va duce mai departe ferma părinților.

Mi-am amintit că în drumurile mele prin ferme am mai întâlnit astfel de copii. În urmă cu mulți ani, realizam un interviu într-o fermă de vaci. La un moment dat, am intrat în grajd, unde o fetiță de vreo 10 ani mătura. Am aflat că e copilul fermierului. Era martie și era frig. „Ea vrea”, îmi spune bărbatul, care a continuat: „De mică, de pe la trei ani merge în spatele tractorului și strigă după tractorist că plugul nu intră cum trebuie în pământ”. Un tată mândru. Și avea de ce, fata îi duce mai departe munca, pentru că, azi, fetița de 10 ani este o tânără domnișoară care conduce acea fermă din Dâmbovița.

La demonstrațiile în câmp, la evenimentele din lumea agricolă, văd agricultori însoțiți de copii. Am văzut acest lucru și prin alte părți de prin Europa: fermierii îi aduc pe copii chiar în căruț. Pe mulți dintre copiii aceștia i-am văzut în repetate rânduri, la vârste diferite, s-ar putea spune că au crescut sub ochii mei, iar acum sunt eroii reportajelor mele. Au stat de mici pe lângă părinți, pe lângă ferme, au plecat la facultate, s-au întors și au preluat frâiele. Firesc, spun eu. Valorile se sădesc, precum sămânța. Deprinderile bune nu se predau la școală sau de către profesori, oricât de buni ar fi aceștia, ele „se fură” din familie.

Ce ne propunem să transmitem generațiilor viitoare? Valori, ca bunătate, iubire, cinste, generozitate, responsabilitate, muncă, pasiune? În primul rând, noi, cei mari, trebuie să le deprindem, pentru a le fi modele celor mici, modele pe care să le admire și să tindă către ele la maturitate. Copiii nu au nevoie de educație, ci de modele și amintiri frumoase.

Nu de case ori de mașini au nevoie generațiile viitoare, ci de afaceri solide, sănătoase, care să fie duse din tată-n fiu.

Așa văd eu rețeta succesului.

Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția 15-31 ianuarie 2019

Publicat în Editorial

Lansare „SAS by Cropio”

Spre finele anului trecut, mai exact pe 28 noiembrie 2018, a avut loc, la Hotel Select din Slobozia (Ialomița), evenimentul de lansare al companiei „Studio of Agricultural Systems Romania S.R.L”. SAS România face parte din grupul firmelor SAS și este reprezentantul companiei Cropio în România.

Principalul serviciu pe care îl oferă nou-lansata companie este managementul terenurilor agricole din satelit, precum și monitorizarea tehnicii agricole, a operațiunilor agricole. „Practic, soluția SAS by Cropio este un instrument modern și eficient de management a unei exploatații agricole”, precizează Radu Gorunescu, manager SAS România.

Accesibil prin internet, de pe orice dispozitiv, fie el PC, telefon sau tabletă, fără proceduri de instalare complicate, fără licențe software costisitoare, sistemul «SAS by Cropio» oferă informații satelitare zilnice despre starea vegetației - prin indicele NDVI, despre temperatura aerului și solului, despre umiditatea din sol, pe trei paliere de adâncime 0 – 70 mm, 70 – 280 mm, 280 – 1000 mm, precum și informații meteo despre precipitațiile zilnice și acumulate.

Sistemul oferă informații despre productivitatea estimată, imediat după primele săptămâni de la răsărit, pe baza indicelui NDVI, comparând curbele de vegetație cu curbele similare aflate în baza de date, încă din 2013. „Această informație este foarte utilă în luarea deciziilor manageriale privitoare la viitorul lucrărilor ce se vor executa pe sola respectivă”, afirmă Radu Gorunescu.

Sistem integrat de gestiune a fermelor

În „SAS by Cropio” este disponibilă vizualizarea, în timp real, a întregii flote de utilaje agricole, a operațiunilor efectuate, a numărului de kilometri parcurși sau a suprafețelor lucrate, a combustibilului consumat, a normelor orare sau de suprafață lucrată efectuate de fiecare salariat, a recoltelor obținute, toate aceste informații fiind disponibile ca rapoarte, în format digital, pentru diferitele compartimente ale companiei – management, contabilitate, financiar, agronomic, tehnic, service etc. „De asemenea, serviciul nostru are în componență un sistem integrat de gestiune a inputurilor agricole, a terenurilor, a contractelor de arendă, a schimburilor de terenuri, a datelor personale ale salariaților, arendatorilor și partenerilor”, a specificat managerul SAS România.

Un modul important al serviciului „SAS by Cropio” este reprezentat de monitorizarea terenurilor agricole din dronă. De la acest nivel, pe baza filmărilor și a fotografiilor disponibile direct în portal, se pot identifica problemele culturii, diversele zone neuniforme, cauzele lor, infestările și tipurile de buruieni, boli, carențe și chiar tipuri de dăunători. Un modul puternic permite măsurarea densității la hectar, pe baza informațiilor din dronă, pentru culturile prășitoare. „Sistemul «SAS by Cropio» este, și vă invităm să vă convingeți, o revoluție în vizualizarea și managementul agricol”, afirmă Radu Gorunescu.

Pentru detalii suplimentare, contactați SAS România, e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., tel.: 0343.401.300.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 1-14 februarie 2019

Publicat în Eveniment
Miercuri, 06 Februarie 2019 12:27

Bariera

Buuun... Să presupunem că o mână de oameni, mânați de dorința de a-și valorifica cunoștințele științifice, de a le pune în slujba societății în care trăiesc, oameni care se sperie de perspectiva depopulării țării acesteia prin plecarea tuturor tinerilor, reușesc să „producă”  – într-un număr mic de ani și printr-un număr mare de acțiuni – un brand sănătos și atractiv al României.

Să ne imaginăm că aici ar fi, la un loc, Toscana și Provence, California și Tirol, Baden-Baden și Biaritz.

Sigur, sigur... ne trebuie o imaginație bogată. Foarte bogată! Dar, insist, să încercăm! Deși realitatea ne aruncă, hăt, departe de orice asociere cu cele de mai sus, nimic nu e imposibil. Dar să nu anticipăm.

Am ajuns la concluzia că forțăm, deocamdată, imaginația.

Cum credeți că ar trăi oamenii din țara asta, având „tresele” trecute în revistă? Cum credeți că v-ați vinde dumneavoastră produsele? Cum v-ați face planurile? Cum ați recompensa oamenii?... și cum v-ar recompensa zâmbetul și satisfacția lor?

Până la urmă, mai pe românește, firma dumneavoastră ar face mai mulți bani (și mai ușor) sau nu?! Ar face.

În același exercițiu de imaginație, vă invit să vă gândiți cum v-ați raporta la oamenii care au luptat și pentru voi, dar pe care nu i-ați cunoscut și, mai trist, de care n-ați fost alături.

Să ne oprim aici. E un exercițiu neplăcut. Mai ales pentru cei care sunt sinceri cu ei înșiși. Ceilalți caută scuze, găsesc eschive: „Ce, au venit la mine și nu i-am sprijinit?”, „banii, i-am făcut singur: am muncit de dimineață până seara” și așa mai departe.

Lăsăm imaginația și ne întoarcem la realitate

În câte proiecte civice, culturale, științifice sau de comunicare vă implicați?

Faceți mecenat (n-am nicio îndoială că pentru unii cuvântul/conceptul are nevoie de traducere), livrați toate sumele permise de lege către proiecte non-profit, dar care, prin desfășurarea lor, pot aduce „profit” României?

Noi spunem cu toții, și nu greșim, că Administrația, politicul – în general – poartă vina pentru neajunsurile din societatea (și economia) noastră.

Dar câți dintre noi facem ceva pentru acțiunile civile (cel mai adesea, inițiate de ONG-uri sau de mediul academic), acțiuni care – în final – ar reuși să creeze sustenabilitate, dezvoltare, performanță, distribuire corectă (și inteligentă) a plusvalorii obținute?

Insist pe aceste aspecte deoarece, atunci când apare, gestul caritabil este făcut cumva „din milă”. Adică, da, există oameni puternici din agricultură care susțin sălașuri de cult, case de copii sau de bătrâni, instituții medicale ș.a.m.d.

Nu e un lucru rău. Problema reală și greu de rostit e alta. Acest sprijin (să ne lămurim, nu e vreun fenomen spectaculos prin dimensiune sau constanță) intră – fără să le astupe – în „găuri negre”. Un milion de euro strânși pentru construirea unei săli de sport e o reușită emoționantă, dar nu garantează buna funcționare a acesteia în anii următori, nu-i asigură fondurile pentru salariați, întreținere, consumabile ș.a.m.d. Aceiași bani, direcționați către o elită a comunității care elaborează o strategie a excelenței, ar putea genera – haideți să încercăm să acceptăm – câștiguri care să alimenteze și construirea unităților de sănătate publică și/sau cele destinate categoriilor defavorizate, și finanțarea acestora an de an. An de an. Cu salarii atractive pentru cei care-și desfășoară activitatea, cu dotări mereu aduse la zi, cu bugete normale pentru nevoile specifice funcționării.

Mai mult, într-o comunitate în care se instalează bunăstarea, dispar anumite „dependențe” sociale, ca atare, mai puțini bani necesari pentru „ajutoare”.

Cum sună? Frumos, așa cum sună la multe țări în care mediul privat s-a implicat urmând această cale.

După ce am adopta-o și noi, am putea constata, de pildă, că statul pune piedici. Bun. E momentul să-l obligăm să-și reducă pretențiile fiscale, să mărească pragul deductibilităților pentru firmele care sunt donatoare în astfel de proiecte, să susținem ușurarea (debirocratizarea) procedurilor de alocare, să ne revoltăm pe o proastă „răsplătire” a firmelor prin etalarea lor minoră în media, respectiv canalele publice de tv și radio (astăzi, CNA obstrucționează numirea explicită a firmei care face mecenat sau susține diferite cauze, numind-o „reclamă”. Da, e reclamă, și?! Totul se rezumă la faptul că nu e fiscalizată și că statul nu câștigă și din asta?! Dar problemele pe care le rezolvă în societate nu se pun?!).

Pentru a nu rămâne doar în sfera imaginarului, să coborâm cu picioarele pe pământ. Pe pământul nostru, dar uitându-ne, cu atenție, la ce se întâmplă pe pământurile altora.

Vinul, un produs agricol cu valoare adăugată mare, cu identitate

Să îmi permiteți, vă rog, să restrâng exemplificarea în perimetrul specializării mele. Adică, cum poate aduce cercetarea din domeniul vinului sprijin la bunăstarea colectivă?

(La noi, vinul este rareori privit drept combustibil pentru motorul economic și niciodată ca element ajutător al salvării sociale. Și, nu, nu este vorba despre băut).

Primul exemplu: Georgia. Este vorba de țara vecină de peste Marea Neagră. Nu foarte departe de noi, puțin mai la est. De aici, se pare, au luat și strămoșii noștri obiceiul cultivării Vitis vinifera.

Ce s-a întâmplat bine aici și ce model am putea adopta (și adapta) noi?

Toată suflarea din agricultură, dar și statul georgian (credeți că statul se mișcă undeva fără „presiune” din partea mediului privat?) au înțeles că branduirea Georgiei ca una din primele țări în care s-a făcut vinificație din struguri Vitis vinifera aduce beneficii tuturor. Vinul este un produs (și) agricol cu valoare adăugată mare, dar, foarte important, și cu identitate.

Este o resursă care trebuie să echilibreze balanța comercială. (România, ca „mare putere viticolă”, produce deficit inclusiv din vin, importurile fiind mai mari decât exporturile).

În această înțelegere au fost finanțate studii de istorie, arheologie, antropologie socială, paleobotanică și strategii naționale de comunicare.

„Georgia – 8.000 de recolte” este un slogan cunoscut în toată lumea, un element diferențiator puternic, care are la bază argumentul științific (acela pe care nu-l ia în considerare niciun guvern al României, dar, în egală măsură, cel care nu stârnește simpatie nici antreprenorilor români). Această poziționare a făcut ca Georgia, cu o suprafață viticolă mai mică decât a României, de patru ori să își crească producția în doi-trei ani, cu aproape 60%! Și exporturile, cu 54%!

Georgia este astăzi vedetă. Lucrările științifice din lume se rescriu în noua paradigmă - „Georgia, leagănul viticulturii”.

Din curiozitate, simpatie, dar și pentru specificul său, vinul georgian nu se vinde numai în țările ex-sovietice, după cum am fi tentați să credem (ba, dimpotrivă, climatul diplomatic le este defavorabil acolo), ci și în Statele Unite (creștere cu 56%) și în alte 52 de țări!

Georgia intră în „top 30 cei mai mari exportatori ai lumii”, în timp ce România (v-ați fi gândit?), NU!

La cele 77 de milioane de sticle exportate (171 de milioane USD), se preconizează, în continuare, creșteri procentuale anuale cu două cifre.

Pe lângă vin, Georgia și-a impus brandy-urile, băuturile tradiționale (cum ar fi țuica sau palinca de la noi) și, foarte probabil, vor urma alte produse alimentare finite. Drumul l-a deschis vinul. Turismul georgian se bazează pe vizitarea cramelor. Cramele se află... la țară. Acolo, oamenii încep să trăiască bine.

În acest timp, șantierele de la Cucuteni și Poduri – cele care ne atestă vechimea în viticultură de măcar 7.000 de ani (deci, pe-acolo, pe lângă fila georgiană) – stau închise.

Oenologia ca specialitate nu e definită și, drept urmare, nu avem certificări naționale în acest sens. Pluridisciplinaritate (viticultură, vinificație, arheologie, botanică, antropologie, economie, comunicare)? Un vis.

Să luăm alt exemplu. Pentru că este din „lumea bună”, comentariul va fi scurt. Bordeaux.

Orașul Bordeaux. Primăria a investit vreo opt milioane de euro – printr-o fundație – în Muzeul Vinului – Cité du Vin. Restul sunt bani privați. Vă dați seama cam ce circ ar ieși la noi și ce critici și-ar atrage un primar al Bucureștiului pe o asemenea inițiativă. „Ce treabă are Bucureștiul cu vinul?” (nu contează că e principalul motor din industria ospitalității), „De asta ne arde acum?”, „Nu vă mai săturați de băutură” ș.a.m.d.

În cifre, Cité du Vin a atras, în 2018, un milion de vizitatori.

Cred că nu e nevoie de prea multe calcule să ne dăm seama câte sute de milioane de euro s-au revărsat, pur și simplu, în comunitatea bordeleză într-un singur an.

În locul „săritului în sus” (o modă la noi, chiar dacă cel oțărât nu are tangență cu subiectul), a avut câștig de cauză pragmatismul. Și demnitatea, dacă vreți. În locul mâinii întinse, comunitatea locală își produce – prin propria-i voință – bunăstarea.

Știu că nu e plăcut subiectul. Unii se pot întreba cine e personajul care „ne tot ceartă” și pe ce se bazează spusele lui.

Răspund doar atât: există cifre. Ele trebuie corelate, bineînțeles. Cine să vi le pună la dispoziție? Există vreun institut (sau măcar o celulă de lucru) de cercetări avansate și studii aplicate pentru politici și strategii agricole? NU.

Ei, nu-i nimic. Hotărâți-vă, anunțați-vă disponibilitatea și, împreună cu oameni care au ales calea științifică, se poate pleca la drum.

Nu e un drum lung. Nu e un drum greu. Doar are această barieră care nu se ridică decât în prezența formației complete: Antreprenor, Om de Știință.

Dacă se alătură și Funcționarul, apar și scurtături.

Eu vă aștept lângă barieră. O să mă recunoașteți. Citesc o carte despre Cucuteni și degust vinuri bune.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 1-14 februarie 2019

Publicat în Paharul cu... visuri

Până vineri, 25 ianuarie 2019, un număr de 95.801 ouă contaminate cu fipronil au fost retrase de la comercializare din judeţele Olt, Argeş, Ilfov şi din municipiul Bucureşti, a anunțat Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Olt.

Acţiunea de retragere de la comercializare a ouălor contaminate cu fipronil, provenite de la o fermă avicolă din Olt, va continua până la finalizarea stocului, iar exploatația în cauză are în continuare interdicţia de a comercializa produsele, au adăugat autoritățile.

„Din datele recepţionate de la judeţele implicate în alerta alimentară cu ouăle contaminate cu Fipronil, provenite de la o fermă avicolă din judeţul Olt, până la data emiterii comunicatului au fost retrase de la comercializare 95.801 bucăţi ouă din judeţele Olt, Argeş, Bucureşti şi Ilfov. Pentru toate loturile de ouă retrase de la comercializare, destinaţia este neutralizarea (incinerare în unităţi autorizate sanitar-veterinar). Acţiunea de retragere este în desfăşurare”, se menționează într-un comunicat de presă.

Vocile autorizate ale DSVSA Olt au mai precizat că au fost dirijate către neutralizare peste 261.000 de ouă de la ferma avicolă şi acţiunea va continua până la finalizarea stocului.

„Se menţine în continuare interdicţia de comercializare a ouălor de către ferma avicolă. Niciun produs al unităţii respective nu părăseşte ferma dacă nu este însoţit de un buletin de analiză care să ateste conformitatea acestora”, se mai arată în documentul de presă.

Inspectorii DSVSA Olt au depistat fipronil în concentraţie de 0,02 - 0,07 mg/kg la ouă provenind de la o fermă avicolă din judeţul Olt, produse în perioada 15-18 ianuarie. Ferma aparţine societăţii din Teleorman la care au fost găsite anul trecut ouă contaminate cu fipronil.

La sediul fermei avicole au fost sechestrate 304.230 de ouă, care vor fi dirijate către unităţi autorizate de neutralizare, unde vor fi distruse. În urma anchetei desfăşurate de DSVSA, a reieşit că 285.570 de ouă, reprezentând producţia fermei din perioada 15 - 18 ianuarie, au fost comercializate în judeţele Olt, Dolj, Argeş, Vâlcea şi Bucureşti. Aceste ouă au fost retrase de la comercializare, ca şi cele produse începând cu 4 ianuarie a.c., deoarece inspectorii DSVSA au descoperit neconformităţi referitoare la etichetarea ouălor şi asigurarea trasabilităţii produselor obţinute.

Publicat în Știri interne

Ca urmare a notificării și a listei de distribuție transmise de medicii veterinari ai DSVSA Teleorman, la începutul lunii decembrie 2018, s-a constatat că 36.000 de bucăți ouă au fost distribuite către o societate din județul Olt, motiv pentru care autoritățile sanitar-veterinare din acest județ au reușit să retragă începând cu data de 7 decembrie 2018 un număr de 6.000 de bucăți, a anunțat vineri, 11 ianuarie 2019, DSVSA Olt, printr-un comunicat de presă.

Și asta, în condițiile în care restul de ouă, până la totalul de 102.480 de bucăți, marfă distribuită în Olt,  București și Teleorman, nu a mai putut fi retrasă deloc de pe piață, fiind comercializată în totalitate.

Potrivit spuselor lui Rareș Hăbeanu, reprezentant al biroului de presă ANSVSA, conform rezultatelor analizelor efectuate, cantitatea de fipronil depistată în ouăle contaminate a fost de 0,02 miligrame pe kilogram produs.

„Referitor la ouăle contaminate cu fipronil provenite din județul Teleorman, în urma notificării și a listei de distribuție transmise de colegii din acest județ, s-a constatat că 36.000 bucăți ouă au fost distribuite către o societate din județul Olt. DSVSA Olt a dispus imediat verificarea societății, în urma controlului efectuat, societatea din Olt a demarat procedura de retragere, fiind retrase de la comercializare un număr de 6.000 de bucăți ouă, care au fost dirijate către o unitate de neutralizare, conform procedurilor”, se precizează în documentul de presă postat pe site. „Menționăm că în cursul anului 2018, toate fermele de găini ouătoare din județul Olt au prelevat probe sub supraveghere sanitară veterinară, în vederea determinarii existenței fipronilului, cu rezultate corespunzătoare”.

Ca urmare a unui control tematic efectuat în luna noiembrie 2018, la ferma avicolă din Drăgănești-Vlașca au fost depistate peste 4,2 milioane de ouă contaminate cu un insecticid interzis.

Cel puțin 102.480 de ouă contaminate cu fipronil, de la ferma avicolă din Drăgănești-Vlașca, județul Teleorman, au ajuns în consum.

În prezent, la ferma din Drăgănești-Vlașca se derulează o anchetă a celor de la ANSVSA și a celor de la DSVSA Teleorman, prin care se urmărește identificarea modului în care fipronilul a ajuns să fie folosit la respectiva unitate de producție.

Potrivit comunicatului de presă remis redacției noastre de Direcția de Sănătate Publică (DSP) Teleorman, joi, 10 ianuarie 2019, instituția nu a demarat nicio anchetă separată cu privire la cazul produselor contaminate cu fipronil la ferma din Drăgănești-Vlașca. Și asta, în condițiile în care informația vehiculată de principalele agenții de presă era aceea că și DSP Teleorman are prerogative în derularea unei anchete în cazul ouălor cu fipronil.

„Direcția de Sănătate Publică Teleorman nu are atribuții privind controlul siguranței alimentelor. Totodată, vă informăm că instituția noastră nu a emis niciun comunicat de presă cu privire la cazul produselor contaminate la ferma din Drăgănești-Vlașca”, se precizează în... comunicatul DSP Teleorman „În același timp, vă comunicăm faptul că, la nivelul Direcției de Sănătate Publică Teleorman, nu a fost demarată nicio anchetă în acest sens”.

Fipronilul este un insecticid cu spectru larg, interzis în Uniunea Europeană la animale destinate consumului uman, din cauza riscului foarte crescut pentru om de a suferi diverse forme de toxiinfecție alimentară.

Publicat în Știri interne

Potrivit comunicatului de presă remis redacției noastre de Direcția de Sănătate Publică (DSP) Teleorman, joi, 10 ianuarie 2019, instituția nu a demarat nicio anchetă cu privire la cazul produselor contaminate cu Fipronil la ferma din Drăgănești-Vlașca.

„Direcția de Sănătate Publică Teleorman nu are atribuții privind controlul siguranței alimentelor. Totodată, vă informăm că instituția noastră nu a emis niciun comunicat de presă cu privire la cazul produselor contaminate la ferma din Drăgănești-Vlașca”, se precizează în... comunicatul DSP Teleorman „În același timp, vă comunicăm faptul că, la nivelul Direcției de Sănătate Publică Teleorman, nu a fost demarată nicio anchetă în acest sens”.

Potrivit Ordinului Ministrului Sănatații nr. 1078 din 2010, privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a structurii organizatorice, Direcțiile de Sănătate Publică sunt servicii deconcentrate, subordonate Ministerului Sănătății, reprezentând autoritatea de sănătate publică la nivel local care realizează politicile și programele naționale de sănătate, elaborează programe locale, organizează structurile sanitare și evidențele statistice pe probleme de sănătate publică.

Un număr de 4,2 milioane de ouă contaminate cu Fipronil, o substanţă interzisă, au fost descoperite într-o fermă din localitatea Drăgăneşti-Vlaşca, de către inspectorii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Teleorman, anunțau, miercuri, 9 ianuarie 2019, agențiile de presă Mediafax și Agerpres.

Ambele instituții de presă precizau că „și inspectorii Direcţiei de Sănătate Publică Teleorman au deschis o anchetă în acest caz. Aceştia încearcă să afle cum a ajuns insecticidul în ouă”.

Descoperirea a fost făcută în luna noiembrie a anului trecut, dar abia acum au ajuns rezultatele de laborator.

Potrivit unui comunicat de presă al DSVSA Teleorman, ouăle sunt contaminate cu Fipronil, o substanţă interzisă în Uniunea Europeană.

„Ca urmare a primirii buletinului de analiză, care relevă depăşirea limitei maxime admise pentru substanţa Fipronil, DSVSA Teleorman a dispus, până la data acestui comunicat, sechestrarea unui număr de 4.200.000 de ouă, care vor fi dirijate la o unitate autorizată pentru a fi distruse”, se menționa în comunicatul DSVSA Teleorman.

Conform precizărilor specialiştilor, Fipronil este un insecticid folosit pentru a combate furnicile, gândacii, puricii, căpuşele, termitele, coropişniţele, gărgăriţele şi alte insecte.

La acest moment, nu se ştie dacă vreun ou din locul contaminat a fost pus în vânzare.

ANSVSA nu a transmis până la această oră niciun comunicat de presă.

Publicat în Știri interne
Miercuri, 09 Ianuarie 2019 19:35

Ouă cu Fipronil în Drăgănești-Vlașca

Potrivit Mediafax, inspectorii Direcției de Sănătate Publică Teleorman au descoperit că mai bine de patru milioane de ouă de la o fermă avicolă din localitatea Drăgănești-Vlașca ar fi contaminate cu Fipronil, un insecticid interzis în Uniunea Europeană la animale destinate consumului uman.

„Ca urmare a primirii buletinului de analiză, care relevă depășirea limitei maxime admise pentru substanța Fipronil, DSVSA Teleorman a dispus, până la data acestui comunicat, sechestrarea unui număr de 4.200.000 de ouă, care vor fi dirijate la o unitate autorizată pentru a fi distruse”, se arată în comunicatul transmis, miercuri, de instituție, citat de agenția de presă.

Fipronilul este un insecticid cu spectru larg, interzis în Uniunea Europeană la animale destinate consumului uman, din cauza riscului foarte crescut pentru om de a suferi diverse forme de toxiinfecție alimentară.

Știre în curs de actualizare.

Publicat în Ultimele noutati