fermierului - REVISTA FERMIERULUI

În comparaţie cu aceeaşi lună a anului anterior, în ianuarie 2017, unităţile procesatoare au majorat importurile de lapte de vacă cu 2.321 tone peste cantitatea de referință (18,9 procente în plus), în condițiile în care colectarea din producția internă nu s-a majorat decât cu 1,3 la sută, până la un total de 72.819 de tone, conform datelor agregate de Institutul Naţional de Statistică (INS) și date publicității joi, 9 martie 2017.

În plus, statistica relevă că, în decursul lui ianuarie 2017, comparativ cu aceeaşi lună a anului anterior, s-au consemnat creşteri ale producţiei în cazul laptelui de consum cu 3.344 tone (+14,5%), și laptelui acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 578 tone (+3,4%).

Potrivit INS, în luna ianuarie 2017, faţă de luna precedentă (decembrie 2016), unităţile procesatoare au colectat mai mult cu trei procente lapte de vacă (plus 2.136 tone) lapte de vacă, iar creşteri ale producţiei s-au înregistrat și în cazul laptelui de consum cu 814 tone (+3,2%).

Cantitatea de lapte brut importat a crescut, în luna ianuarie 2017 faţă de luna decembrie 2016, cu 639 tone (+4,6%).

Publicat în Zootehnie
Vineri, 10 Martie 2017 10:30

Newsflash INS: S-au scumpit alimentele!

Față de luna ianuarie a.c., în februarie, cartofii s-au scumpit cu cinci la sută, iar citricele cu 4,31 procente, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS) date publicității vineri, 10 martie 2017.

Și la legume şi conserve din acestea s-au mai înregistrat creșteri de preț demne de luat în seamă. Vorbim de majorări de 3,84%, iar la fructe de 2,87 la sută.

Pâinea s-a scumpit cu 0,12%, margarina cu acelaşi procent, carnea, preparatele şi conservele din carne cu 0,02%, laptele şi produsele lactate cu 0,24%, mierea de albine cu 0,62%, îmbrăcămintea cu 0,25%.

Publicat în Știri interne

Potrivit prognozei agrometeorologice valabilă în perioada 4-10 martie 2017, în cultura grâului de toamnă, conținutul de apă pe adâncimea de sol 0-100 cm se va situa în limite scăzute (secetă pedologică moderată) și local deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică) în Banat și Dobrogea, cea mai mare parte a Transilvaniei, Olteniei, Moldovei, vestul, nord-vestul, sud-estul, sudul și local în estul Munteniei și sudul Crișanei.

În același context al caracteristicilor agrometeorologice, ANM transmite că, în Maramureș, pe suprafețe extinse din Crișana și Muntenia, local în nordul Transilvaniei și al Olteniei, respectiv în estul și sudul Moldovei, rezerva de umiditate va prezenta totuși valori satisfăcătoare și izolat apropiate de optim.

Pe de altă parte, starea de vegetaţie a culturilor va fi bună şi medie, respectiv medie şi slabă în semănăturile efectuate tardiv şi pe terenurile unde se mențin deficite de apă în sol.

Cerealierele de toamnă (orz şi grâu) își vor continua fazele de răsărire, formare a frunzei a treia şi înfrăţire (20-100%), pe majoritatea suprafețelor agricole.

Rapiţa se va afla predominant la înfrunzire (7-14 frunze), izolat fiind posibilă declanşarea fazei de alungire a tulpinii (10-20%), în special în culturile înfiinţate în epoca optimă.

Speciile pomicole din majoritatea plantaţiilor se vor afla în repaus biologic, iar izolat pe terenurile cu expoziţie sudică se va semnala umflarea mugurilor de rod, îndeosebi la soiurile timpurii de sâmburoase.

În toate podgoriile, la viţa de vie se va înregistra starea de repaus vegetativ.

În zilele cu precipitații, lucrările agricole specifice acestei perioade vor fi întrerupte temporar.

Caracteristici meteorologice

Perioada se va caracteriza printr-o vreme mai caldă decât în mod obișnuit, în majoritatea regiunilor agricole.

Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între 3 și 15 grade Celsius pe întreg teritoriul agricol, abaterile termice pozitive fiind de 1 și 10 grade Celsius.

Temperatura maximă a aerului va oscila între 10 și 19 grade C, în aproape toate zonele de cultură.

Temperatura minimă a aerului va fi cuprinsă între -5 și 11 grade C, cele mai scăzute valori (-5 și -3 grade Celsius) fiind posibile în zonele depresionare, unde izolat pot fi condiţii de producere a îngheţului superficial la sol.

Sub aspect pluviometric, se întrevăd ploi locale, izolat sub formă de aversă, în toate regiunile agricole, acestea fiind însoțite de intensificǎri temporare ale vântului.

În condițiile date, specialiștii ANM recomandă verificarea sistematică pentru determinarea viabilităţii plantelor la speciile de toamnă, precum şi a elementelor de rod la pomii fructiferi şi viţa de vie. De asemenea, este indicată aplicarea îngrăşămintelor minerale pe bază de azot şi potasiu la culturile de toamnă, precum și efectuarea arăturilor și pregătirea patului germinativ în vederea însămânţărilor de primăvară din prima urgență (mazăre, borceag, lucernă, etc.).

Nu în ultimul rând, cei de la ANM recomandă continuarea lucrărilor de întreţinere (fertilizări cu îngrăşăminte organice, tratamente fito-sanitare, tăieri de rodire) în vii şi livezi.

Publicat în Agrometeo

Promovarea produselor agricole reprezintă o oportunitate pentru producătorii și procesatorii români oferită de Comisia Europenă prin noua politică agricolă comună.

În cadrul Uniunii Europene se realizează produse agricole la înalte standarde de calitate.

În acest sens, se acordă o atenție deosebită politicii europene de promovare a produselor agricole care să conducă la stimularea competitivității agriculturii europene, creșterea nivelului de cunoaștere a sistemelor de calitate ale Uniunii, deschiderea de noi piețe pentru aceste produse și creșterea cotei de piață a produselor agricole europene.

În procesul de reformare a politicii comune de piață s-a acordat o atenție specială promovării produselor agricole atât pe piața internă a Uniunii Europene, cât și în țările terțe, elaborându-se reglementări noi, menite să faciliteze accesul cât mai multor produse agricole pe aceste piețe.

Printre facilitățile create, expunerea mărcilor și a originii produselor asigură multiplicarea efectelor benefice ale implementării măsurii, legate de asigurarea protecției legale în fața concurenței, fidelizarea clienților, consolidarea imaginii producătorilor care produc la aceleași standarde înalte de calitate recunoscute de Uniunea Europeană și segmentarea piețelor.

De asemenea, s-a creat cadrul instituțional de simplificare a procedurii de aprobare spre finanțare a programelor de promovare, prin depunerea propunerilor de programe online, direct la structura Comisiei, respectiv Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate și Alimente (CHAFEA), unde se va face evaluarea acestora în vederea aprobării.

Caracteristicile generale ale programelor de promovare a produselor agricole

Beneficiarii sunt producători și procesatori de produse agricole care aparțin organizațiilor profesionale și interprofesionale reprezentative pentru sectorul de producție respectiv, organizații de producători sau asociații de organizații de producători, care au fost recunoscute de Statele Membre, grupuri de producători, stabiliți în statele membre ale Uniunii Europene/ recunoscute de un Stat Membru.

Organisme din sectorul agroalimentar care au ca obiectiv și activitate acțiunile de informare și de promovare pentru produsele agricole și care au fost însărcinate de Statele Membre să îndeplinească o misiune de serviciu public stabilite în mod legal în Statul Membru respectiv.

Produsele agricole eligibile sunt, pe de o parte, produse care figurează în Anexa I la Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene, iar, pe de altă parte, anumite produse procesate, după cum urmează: animale vii, carne și organe comestibile, ouă de pasăre, uleiuri și grăsimi, zahăr și melase, lapte și produse lactate, miere naturală, produse din pește, plante medicinale, condimente, produse de panificație și patiserie, prăjituri și produse de cofetărie, paste făinoase, bere, vinuri, băuturi spirtoase, cidru, vin de pere, hidromel și alte băuturi fermentate, legume și fructe proaspete și procesate, sare, pastă de muștar, in textil, plante vii și produse de floricultură.

Sisteme eligibile: Denumire de Origine Protejată (DOP), Indicație Geografică Protejată (IGP), Specialitate Tradițională Garantată (STG), mențiunile de calitate facultative și producția ecologică.

Acțiunile eligibile sunt, în special, campanii de relații publice (activități de relații cu publicul, evenimente de presă), site (creare, actualizare, întreținere site), media sociale (creare conturi, postări periodice), altele (aplicații mobile, platforme de e-learning, seminare online etc.), publicitate (tipărituri, TV, radio, online, în aer liber, cinema), instrumente de comunicare (publicații, mape pentru presă, produse promoționale, clipuri video promoționale), evenimente (standuri la târguri comerciale, seminare, ateliere, reuniuni B2B, cursuri de formare pentru comerț/bucătari, activități în școli, săptămâni în restaurante, sponsorizare de evenimente, vizite de studiu în Europa), promovare la punctul de desfacere (zile de degustare, alte categorii: promovare în publicații ale comercianților cu amănuntul, publicitate la punctele de desfacere), gestionarea proiectului.

Tipuri de programe susținute de bugetul Uniunii Europene

Programe simple, propuse de una sau mai multe organizații din același Stat Membru. Programele simple selectate pentru finanțare vor fi gestionate de Statul Membru din care provine beneficiarul, în gestiune partajată cu Comisia Europeană.

Programe multistate propuse de cel puțin două organizații din cel puțin două State Membre sau de către una sau mai multe organizații din cadrul Uniunii Europene. Programele multistate selectate pentru finanțare vor fi gestionate de Comisia Europeană.

Durata programelor: minim un an, maximum trei ani, cu posibilitatea prelungirii de cel mult două ori consecutiv pentru același produs sau sistem și pe aceeași piață geografică.

Finanțarea programelor din fondurile Uniunii Europene a crescut de la 50% din valoarea cheltuielilor eligibile în perioada anterioară de implementare a măsurii, ajungând la 70% din valoarea cheltuielilor eligibile în cadrul programelor simple derulate pe piața internă, respectiv la 80% în cadrul programelor simple derulate în țările terțe și în cadul programelor multistate, diferența până 100% este asigurată de beneficiarul programului. Procentele sprijinului financiar ajung la 85% în cazul  unor perturbări grave ale pieței, pierderii încrederii consumatorilor sau alte probleme specifice.

Caracteristicile specifice ale programelor de promovare a produselor agricole

Un element definitoriu al strategiei de promovare este stabilirea unui program anual de lucru al Comisiei Europene, care se aprobă pritr-o decizie de punere în aplicare, în care se stabililesc: bugetele totale disponibile aferente programelor de promovare pe piața internă a Uniunii și pe piețele țărilor terțe, temele prioritare, piețe țintă și calendarul estimativ al lansării cererilor de propuneri de programe.

În fiecare an, programul anual de lucru al Comisiei debutează cu lansarea apelului pentru depunerea cererilor de programe.

Buget: - pentru anul 2017, bugetul total alocat promovării este de 133 milioane euro.

Termen depunere cereri de programe pentru 2017: 20 aprilie, ora 17:00 CET.

Priorităţile, temele/acţiunile şi pieţele de interes pentru promovarea produselor agricole în anul 2017: - pentru programele simple este prevăzut un buget de 90 milioane euro, alocat programelor de informare și promovare, pe piața internă și în țările terțe.

Pe piața internă cele două teme urmăresc creșterea încrederii și recunoașterea schemelor de calitate, precum și evidențierea specificității metodelor de producție agricolă ale Uniunii, precum și caracteristicile produselor agroalimentare europene.

Pentru anul 2017, piețele terțe vizate de programele simple sunt: China (inclusiv Hong-Kong și Macao), Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, regiunile Asiei de Sud-Est sau India, SUA, Canada sau Mexic, Africa, Orientul Mijlociu, Iran sau Turcia, fiind bugetate sume distincte pentru programele de informare și promovare privind produsele lactate, produsele din carne de porc sau o combinație a celor două, vizând orice țară terță precum și a unor programe privind produsele din carne de vită, vizând orice țară terță.

Pentru programele multistate este prevăzut un buget de 43 milioane euro, alocat programelor de informare și promovare pe piața internă și în țările terțe, având următoarele priorități: creșterea încrederii în agricultura durabilă a UE și rolul sectorului agroalimentar asupra climei și mediului, precum și caracteristicile produselor agroalimentare europene, evidențierea specificității metodelor de producție agricolă a UE, schemele de calitate.

Contractele de finanţare a programelor simple se încheie între APIA şi beneficiarii români ale căror programe au fost aprobate de Comisia Europeană, în termen de 90 de zile de la data comunicării deciziei de aprobare, iar după această dată, numai cu aprobarea Comisiei Europene.
      
Implementarea programului începe în prima zi a lunii care urmează datei semnării contractului, cu posibilitatea amânării acestei date cu maximum șase luni, ţinând cont de caracterul sezonier al anumitor produse sau de participarea la evenimente specifice sau târguri.
    
Regimul plăților pentru programele simple

Plata în avans, de cel mult 20% din contribuția financiară a Uniunii Europene, se acordă în termen de 30 zile de la solicitare și numai ca urmare a constituirii unei garanții în favoarea APIA, în valoare egală cu 100% din avans.

Plațile intermediare, cu excepția ultimului an de implementare a programului, se acordă prin cerere către APIA, depusă în termen de 60 zile de la încheierea fiecărui an de punere în aplicare a programului.

Plata soldului, prin depunerea cererii de plată la APIA în termen de 90 zile de la data finalizării programului.

Informații despre legislația europeană în domeniul promovării produselor agricole și detaliile depunerii propunerilor de programe pot fi accesate la următoarele adrese:

Comisia Europeană-DG Agri:
http://ec.europa.eu/agriculture/promotion/index_eu.html
Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate și Alimente (CHAFEA):

http://ec.europa.eu/chafea/index.html
Agnţia de Plăţi şi  Intervenţie pentru  Agricultură, e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., http://www.apia.org.ro/ro/info-day-07-03-2017

Publicat în Comunicate

Ca răspuns la recolta dezamăgitoare a anului agricol anterior, producția de grâu a Uniunii Europene (UE) ar urma să se stabilizeze și chiar să crească cu 6,5 procente în sezonul următor, iar cea de cereale destinate zootehniei să explodeze, recolta de porumb a blocului comunitar urmând să atingă un nivel de 66,6 milioane tone, în urcare cu 10,3 procente, mulțumită majorării suprafețelor însămânțate.

Comisia Europeană (CE) a definitivat și publicat deja prima estimare cu privire la producția comunitară de grâu a UE a sezonului 2017-2018, iar cifra la care analiștii CE au ajuns este de 143 milioane tone.

Asta înseamnă o majorare de 6,5 procente față de anul agricol actual, chiar dacă vorbim de aproape 800.000 de tone sub estimările Strategie Grains.

„Revirimentul randamentelor”

Majorarea producției se datorează în mare parte revirimentului producției de cereale din Franța, în creștere cu 26 de procente față de anul anterior, atunci când cerul noros și vremea umedă au lovit din greu în recoltă.

Conform afirmațiilor specialiștilor CE, cifrele privind producția are ca bază revirimentul randamentelor la hectar.

Producția de cereale ar urma să crească, de asemenea, în Germania și Polonia, în timp ce în Marea Britanie aceasta să rămână la același nivel, iar în Italia, Spania și Ungaria să se diminueze.

Suprafețe în scădere

Majorarea producției de grâu moale survine în ciuda unei scăderi previzionate a suprafețelor însămânțate cu 1,3 la sută din totalul de 23,8 milioane hectare.

Comisia a prognozat o suprafață însămânțată cu grâu moale și durum care totalizează 26,3 milioane hectare, în scădere cu 1,8 la sută de la an la an.

Estimarea CE este însă sub cea a Consiliului Internațional al Cerealelor care previziona un total al suprafeței semănate cu grâu în UE de 26,9 milioane hectare.

Exporturile își revin

Analiștii CE anticipează că exporturile de grâu ale blocului comunitar în sezonul 2017-2018 vor atinge 28,9 milioane tone, în creștere față de estimarea anterioară de 24 milioane tone.

Comerțul peste graniță cu grâu moale de proveniență comunitară, aferent sezonului 2016-2017 s-au concretizat în data de 28 februarie 2017 când au atins 16,1 milioane tone, conform datelor vamale date publicității în aceeași zi, în scădere cu 12 procente față de aceeași perioadă a anului trecut.

În ultima săptămână de raportare, UE a expediat 130.000 de tone de grâu moale, potrivit datelor vamale.

Estimările CE privind stocurile de grâu moale la finele sezonului 2017-2018 relevă un total de 10,2 milioane tone, revizuire în ușoară scădere față de cele 10,3 milioane tone previzionate pentru sfârșitul anului agricol actual.

Producția de porumb explodează

Aceiași analiști ai CE, citați de Agrimoney.com, anticipează o explozie a producției cerealelor destinate zootehniei.

Astfel, specialiștii Comisiei au previzionat pentru țările UE o producție de orz de 62,7 milioane tone, în creștere cu 5 la sută de la an la an, iar producția de porumb până la un nivel de 66,6 milioane tone, în urcare cu 10,3 procente, mulțumită majorării suprafețelor însămânțate.

Aceste cifre sunt peste cele vehiculate de cei de la Strategie Grains cu 1,4 milioane tone la orz, respectiv 5,2 milioane tone la porumb.

Reviziurea în creștere în ceea ce privește producția de porumb se datorează în mare parte majorării suprafețelor însămânțate.

Estimări pentru producția de porumb a României – peste opt milioane tone

România dispune de o recoltă de porumb calculată la 8,7 milioane de tone în acest sezon, potrivit datelor care circulă în piață, în prezent.

Traderii au menținut un ritm mediu săptămânal de export de 60.000 de tone în intervalul 1-8 octombrie 2016, ritm de 3,5 ori mai mare față de cel din sezonul 2015/2016.

Cadența alertă de export din prima parte a acestui sezon a strâns un volum suficient pentru a depăși întreg exportul extra-comunitar de porumb realizat pe parcursul întregului sezon precedent.

Publicat în Piata agricola

Chiar dacă în toamna anului trecut s-au înregistrat valori termice optime culturii în mai toate zonele țării, nu același lucru se poate spune și despre temperaturile de pe timpul iernii, atunci când din cauza lipsei stratului de zăpadă, unele suprafețe au avut de suferit, în special din trei județe transilvănene și din alte trei din nord-vestul țării, anunță DuPont Pioneer printr-un comunicat de presă remis la redacție.

Concret, chiar dacă județele Brăila, Galați și Buzău sunt situate în zona I de favorabilitate pentru cultura rapiței, „până în prezent, culturile din aceaste județe nu se prezintă la nivelul ultimilor ani”.

Potrivit comunicatului, dacă în județul Brăila cultura a beneficiat de strat de zăpadă pe parcursul lunilor în care temperaturile au fost scăzute, nu același lucru se poate spune și despre culturile din celelalte două județe: Galați și Brăila, unde vântul a spulberat zăpada, iar plantele au fost afectate de ger. Suprafața însămânțată cu rapiță DuPont Pioneer în cele trei județe însumează 72.000 ha, în creștere cu 33%.

În ceea ce privește județele Călărași și Ialomița, însămânțarea rapiței a început cu startul lunii august și a continuat perioada de semănat până la finele lunii septembrie. Potrivit analizei din teren, „cele mai afectate suprafețe sunt cele din centrul județelor, unde lipsa zăpezii a afectat plantele, iar ieșirea  în primăvară nu a fost tocmai mulțumitoare”. Suprafața semănată în toamna anului 2016, conform aceluiași document, a însumat 123.986 ha ceea ce reprezintă o crestere de 12,8%, față de campania anterioară.

În zona Moldovei, în județele Bacău, Vaslui și Neamț, semănatul rapiței s-a realizat până la data de 10 septembrie, iar suprafața totală a avut o ușoară creștere față de anii precedenți. Hibridul cel mai utilizat a fost unul semitimpuriu, cu o dezvoltare rapidă în toamnă și o rezistență foarte bună la iernare. Cea mai mare parte a culturilor a intrat în stadiu optim în iarnă, iar stratul de zăpadă așezat pe parcursul zilelor geroase, a protejat cultura. „Preconizăm că aproximativ 20% din suprafata se va întoarce”, afirmă agronomii companiei.

Și în Dobrogea, județele Constanța și Tulcea, la sfârșitul perioadei de semnănat, suprafața însămânțată cu rapiță DuPont Pioneer a crescut cu 15% față de campania 2015. „La intrarea în iarnă, 80% din suprafață corespundea stadiului optim pentru a trece peste eventualele condiții neprielnice”, anunță specialiștii DuPont Pioneer. Cu toate acestea, „din cauza viscolelor puternice înregistrate în special în luna ianuarie, culturile au fost acoperite doar parțial de zăpadă, iar 20% din suprafață, care la intrarea în iarnă avea 2-4 frunze, riscă să fie compromisă”.

Conform aceluiași document, în trei județe din Transilvania rapița a avut cel mai mult de suferit, estimările companiei fiind că nu mai puțin de 70 la sută din suprafața semănată ar urma să fie întoarsă.

„În Transilvania, județele Mureş, Bistriţa, Harghita și Covasna, suprafața însămânțată cu rapiță atinge 15.000 de hecatre (...). În această zonă a țării, rapița a avut cel mai mult de suferit, iar estimările indică o întoarcere pe aproximativ 70% din suprafața semănată. Cultura nu a avut evoluat în condiții optime deoarece primele geruri puternice au găsit cultura neprotejată de zăpadă. Temperaturile scăzute au fost urmate de ninsori abundente și de un nou val de ger,  termometrele indicând chiar și – 25°C. Producțiile estimate pentru suprafețele care vor ieși în primăvară, vor fi mai mici față de anul trecut cu până la două tone/ha”, se precizează în comunicat.

Mai mult, potrivit aceleiași analize realizate de specialiștii DuPont Pioneer, la fel de afectate vor fi și județele din nord-vestul țării, Bihor, Maramureş, Satu Mare și Sălaj unde cultura de rapiță nu a beneficiat deloc de zăpadă, în schimb pe parcursul mai multor zile consecutive s-au înregistrat temperaturi scăzute, până la - 18°C.

DuPont Pioneer este lider mondial în producerea, procesarea și comercializarea semințelor de porumb, soia, rapiță și lucernă.

În ultimii ani, rapița a devenit o cultură tot mai importantă în portofoliul DuPont Pioneer, iar rezultatele hibrizilor adaptați fiecărei zone geografice i-au convins pe fermierii români că pot avea performanțe alegând această cultură.

Într-un interviu acordat Revistei Fermierului, șeful exploatației Mig Vas, Emanoil Aron, afirma că rapița a fost una dintre cele mai performante culturi în 2016, una pe care va paria în continuare.

„Rapița a costat 3.500-3.800 lei pe hectar. Marja de câștig a fost bună, undeva peste 1.500 lei pe hectar, care a compensat marjele foarte mici de anul trecut, înregistrate la grâu și orz”, a precizat Aron, menționând totodată că a crescut suprafața semănată în toamna lui 2016 până la un total de 450 ha.

În toamna anului trecut, aproximativ 200.000 de hectare au fost însămânțate cu hibrizii DuPont Pioneer, iar calculele specialiștilor, care indică faptul că și în acest an rapița va fi cultura regină, confirmă alegerea agricultorilor care au mizat pe cultivarea acesteia.

Publicat în Piata agricola

Conform spuselor bosului APIA, Adrian Pintea, cu ocazia evenimentul de lansare a platformei www.agrim.ro, la doar trei ore distanță de lansarea Campaniei 2017 de depunere a cererii unice de plată a subvențiilor, ca urmare a faptului că fermierii au respectat programările și invitațiile, nu mai puțin de 1.700 de cereri au fost închise la nivel național.

„Profitând de data de 1 martie, dată la care APIA lansează campania de primire a cererilor aferente anului 2017, pot să vă spun că până la ora actuală, fiind doar trei ore de când s-a deschis această campanie, fermierii au înţeles mesajul nostru şi anume au respectat acele programări şi invitaţii, iar în cele trei ore deja avem peste 1.700 de cereri închise la nivel naţional. Fac un apel către toţi fermierii pentru a respecta acele programări astfel încât perioada 1 martie - 15 mai să fie perioada în care noi primim toate aceste cereri”, a precizat Adrian Pintea la evenimentul de lansare a platformei www.agrim.ro, citat de Agerpres.

De asemenea, acesta a mai adăugat că instituția pe care o conduce ar putea colabora cu platforma www.agrim.ro la rubrica de parteneri şi la cea de noutăţi.

Campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2017 pentru toate schemele de plată şi măsurile de sprijin din sectorul vegetal şi zootehnic a debutat miercuri, 1 martie, şi se va finaliza la 15 mai 2017, perioadă în care nu se aplică penalităţi.

Anul acesta, finalizarea și închiderea Cererii unice de plată în IPA Online se va face numai în centrele APIA, în prezenţa funcţionarului responsabil cu primirea documentului.

„Facem precizarea că și în acest an completarea declaraţiei de suprafaţă se realizează electronic folosind aplicaţia IPA Online care poate fi accesată din butonul dedicat situat pe pagina de început a site-ului APIA, însă finalizarea și închiderea Cererii unice de plată în IPA Online se face numai în Centrele APIA, în prezenţa funcţionarului responsabil cu primirea cererii, după verificarea acesteia și a mesajelor din controlul parcelelor digitizate, precum și corectarea eventualelor probleme semnalate de către sistemul informatic”, se mai precizează în documentul de presă. „Același principiu se aplică și pentru fermierii, crescători de animale, care vor completa Cererea unică de plată – declarație sector zootehnic, împreună cu funcționarul APIA, în aplicația dedicată sectorului zootehnic”.

Cererile unice de plată se depun la centrele județene APIA în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mare de 50 hectare teren agricol şi la centrele locale în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mică sau egală cu 50 hectare teren agricol.

Pentru a nu îngreuna și mai mult procesul de lucru al APIA, reprezentanții agenției îi roagă pe fermieri să se prezinte la data și ora la care sunt programați, conform invitației primite.

Materialele de informare referitoare la Campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2017 sunt disponibile pe pagina de început a site-ul APIA: www.apia.org.ro

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, prin Facultatea de Agricultură, anunță lansarea primei platforme de consultanță agricolă din România specializată pe managementul integrat al inputurilor agricole: www.agrim.ro.

Evenimentul de lansare s-a desfășurat în data de 1 martie 2017, de la ora 11, în Sala Opera din cadrul Hotel Intercontinental București.

Platforma AGRIM promovează legătura dintre producătorii agricoli și furnizorii de inputuri în domeniu, prin intermediul specialiștilor – cadre didactice – din cadrul USAMV Cluj Napoca, cu rol de consultanți. Astfel, AGRIM mediază colaborarea dintre aceștia pentru a susține creșterea economică, inovația și productivitatea sectorului agricol românesc.

Scopul AGRIM este de a ajuta fermierii români în alegerea inputurilor de calitate înaltă (semințe și material biologic, fertilizanți, produse de tratamente fito-sanitare) potrivite nevoilor lor. AGRIM promovează cele mai bune practici agricole actuale în funcție de obiectivele economice ale fermierilor, de adaptarea la condițiile climatice, de noutățile aduse de către furnizorii de inputuri.

Platforma AGRIM include o bază de date cu principalii furnizori de inputuri agricole de pe piața românească, un forum pentru acordarea de consultanță on-line pe domeniile de competență ale cadrelor didactice din Facultatea de Agricultură a USAMV Cluj-Napoca.

Platforma AGRIM devine și un instrument de studiu al studenților de la facultățile de agricultură din țară prin bagajul de informații din tot spectrul inputurilor agricole și prin liberul acces la informațiile din sectorul forum.

Publicat în Finantari

În replică față de cele spuse de președintele Romalimenta și șeful Angst, Sorin Minea, mai exact că țara noastră ar fi considerată „o piață de mâna a doua”, totul în contextul scandalului privind „standardele duble” folosite de producătorii de alimente, bosul Pro Agro, Emil Dumitru, a precizat că nu vrea să fie caustic în contraargumentele sale la afirmațiile lui Minea și speră că procesatorul achiziționează carne de porc de proveniență autohtonă în procesul de fabricație.

În această conjunctură, dacă șeful Romalimenta cumpără carne de porc produsă în fermele românești, entități care respectă condițiile de trasabilitate, siguranță alimentară și calitate în opinia lui Dumitru, atunci apare contradicția în afirmații, iar domnia sa nu mai poate spune că țara noastră mai poate fi considerată ca fiind o piață de mâna a doua.

În altă ordine de idei, Dumitru a mai adăugat că producătorii români din sectorul agroalimentar au parte de o concurență neloială de care ar trebui să scăpe, dacă vor să fie credibili în fața consumatorului.

„Nu vreau să fiu malițios cu domnul Minea (n.r. - Sorin Minea) că îmi este simpatic și este un procesator român, dar România este o țară la mâna a doua și pentru că de foarte multe ori nu a existat un parteneriat (...). Domnul Minea - eu sper că dânsul cumpără carcasă de porc din România! (...). Cert este că dacă cumpără porci din România, țara noastră nu mai este o țară de mâna a doua. Dacă cumpără carcasă de porc din altă parte... , atunci dânsul poate știe mai bine legat de cum este România o țară de mâna a doua.

Eu cred că din punct de vedere al trasabilității și al normelor sanitare-veterinare, producătorii români respectă toate cerințele europene și produsele realizate în fermele noastre și în industria alimentară românească nu sunt cu nimic mai prejos decât alte produse din alte state membre, numai că avem parte de o concurență neloială de care ar trebui să scăpăm, dacă vrem să fim credibili în fața consumatorului, pentru că el este singurul care decide”, a afirmat Emil Dumitru în cadrul conferinței „Agricultura de precizie: tehnologii și inovații”.

Nu demult, bosul Romalimenta și șeful Angst, Sorin Minea, declara pentru Agerpres că „România este considerată o piață de mâna a doua”, în sensul în care este considerată o piață care cumpără produse ieftine.

În plus, el a mai adăugat că acela care trebuie să respingă produsele slabe calitativ este consumatorul.

„Este mult zgomot pentru nimic. Scandalul acesta privind alimentele a fost și acum cinci ani și mie mi se pare ciudată revenirea lui în această perioadă. Comisia Europeană (CE) a dat un răspuns foarte clar: dacă se respectă ceea ce scrie pe etichetă, procesatorul nu este de vină. În cazul în care consumatorul dorește produse ieftine și proaste este alegerea lui, iar producătorul face ceea ce i se cere. Repet, dacă este respectată rețeta nu este de vină producătorul, iar cel care trebuie să respingă produsele slabe calitativ este consumatorul. Dacă nu există pe etichetă lucruri mincinoase, legislația nu este încălcată. România este considerată o piață de mâna a doua, în sensul în care este considerată o piață care cumpără produse ieftine”, afirma șeful Romalimenta.

Problema „standardelor duble” trebuie clarificată

Recent, ministrul Agriculturii din Ungaria, Sandor Fazekas, citat de MTI și Agerpres, preciza că subiectul „standardelor duble” folosite de producătorii de alimente trebuie clarificată.

În plus, maghiarul consideră că se vor înregistra progrese în acest scop dacă şi alte state membre se vor alătura iniţiativei statelor din Grupul Vişegrad, mai exact de a elabora reglementări care să asigure standarde alimentare uniforme în UE.

Totodată, Fazekas a mai precizat că reprezentanți ai celor patru state din Grupul Vişegrad - Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia (V4) - vor discuta la o întâlnire care va avea loc la Varşovia problema companiilor alimentare internaţionale care folosesc ingrediente de calitate inferioară în produsele destinate vânzării în Europa Centrală şi de Est (CEE) faţă de cele folosite pentru producerea bunurilor vândute sub branduri identice în Europa Occidentală.

Ca urmare, grupul V4 ar urma să solicite Comisiei Europene (CE) elaborarea unor reglementări care să sancţioneze companiile pentru deficienţe de calitate, a mai punctat ministrul Agriculturii din Ungaria.

Unele guverne și asociaţii pentru protecţia consumatorilor sunt nemulțumite că anumiți producători de alimente utilizează ingrediente mai ieftine în gama de produse destinată Europei Centrale şi de Est (CEE), decât în bunurile vândute sub branduri identice în Germania şi Austria.

Practica este permisă în prezent, deoarece UE solicită doar o listă clară de ingrediente pe ambalaj.

Cu toate că produsele alimentare sunt în general mai ieftine în Estul Europei decât în Occident, mulţi cumpărători călătoresc către Vestul Europei pentru a achiziţiona produse de calitate superioară.

Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate şi siguranţa alimentelor, a afirmat săptămâna trecută că reglementările comunitare nu conţin dispoziţii conform cărora Uniunea Europeană i-ar putea urmări în justiţie pe producătorii de alimente care distribuie în orice stat membru bunuri de calitate diferită sub acelaşi brand.

Comisarul a sugerat că firmele din domeniul alimentar nu pot fi obligate să-şi adapteze produsele la gustul naţional sau la puterea de cumpărare. În schimb, comisarul i-a încurajat pe consumatori să facă reclamaţii la organizaţiile de protecţie a consumatorilor şi să ceară o calitate uniformă indiferent de ţara în care sunt comercializate produsele.

Producătorii ar putea decide să utilizeze ingrediente diferite în state diferite, dar consumatorii trebuie informaţi cu exactitate, iar compoziţia fiecărui produs trebuie clar indicată şi făcută disponibilă cumpărătorilor, a explicat comisarul european pentru sănătate şi siguranţa alimentelor.

Daea se implică: „Trebuie să fim extrem de atenţi la ce se întâmplă pe piaţă”

Vineri, 24 februarie 2017, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş, ministrul Agriculturii, Petre Daea că a fost constituit un colectiv de muncă format din reprezentaţi ai Ministerului, Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) şi ai Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) în vederea depistării eventualului dublu standard în privinţa calităţii alimentelor produse în Vestul Europei.

„Am început astăzi, am discutat cu colegii de la ANPC, ANSVSA să vedem cum, concret, depistăm, dacă este cazul, situaţia dublului standard. Aici trebuie să fim, pe de o parte, şi echilibraţi în afirmaţii şi extrem de atenţi la ce se întâmplă pe piaţă. Motiv pentru care astăzi, un colectiv de la Ministerul Agriculturii, ANSVSA şi ANPC îşi stabilesc modul de lucru concret pentru a depista dacă există o astfel de situaţie în România. Până atunci ne rezervăm dreptul să ne organizăm, să analizăm şi, în condiţiile în care găsim situaţii în realitate, le vom anunţa”, a conchis Daea.

Asociaţiile pentru protecţia consumatorilor din Cehia se plâng de mai mult timp de alimentele de calitate inferioară vândute de marile companii, dar până în prezent nu au avut instrumentele necesare pentru a face ceva deoarece astfel de vânzări sunt legale în UE atâta timp cât pe ambalaje sunt trecute toate ingredientele.

Publicat în D`ale gurii

Cea de a doua ediție a conferinței internaționale GLOBALG.A.P. a reunit producători agricoli, furnizori de produse și servicii necesare agriculturii, mediul academic, precum și reprezentanți de seamă ai Ambasadelor și Camerelor de Comerț străine din România.

Conferința s-a bucurat de un real succes, datorat atât prezenței a peste 130 de participanți, cât și a speakerilor care au realizat prezentări de interes depre modul în care pot fi implementate standadele GLOBALG.A.P., costuri și beneficii, dar și cum pot fi ajutați fermierii români pentru a reuși să își impună recoltele pe piața din România și din Europa.

Conferința fost deschisă de organizatorul acesteia, Ionuț Nache, director general INAQ Consulting, care a făcut și un anunț în premieră, și anume că INAQ Consulting a devenit prima companie românească de consultanță, recunoscută ca „FARM ASSURER”, fiind totodată cel mai nou membru GLOBALG.A.P.

Din partea GLOBALG.A.P.  au  participat în calitate de speakeri Andras Fekete, Vicepresident & Chief Integrity Officer, GLOBALG.A.P. și domnul Dr. Kliment Petrov, Expert, Integrity Assessments & Training GLOBALG.A.P.  care au prezentat activitatea internațională a GLOBAL G.A.P. și întregul proces de certificare.

Florin Bercu, director executiv PRO AGRO, a anunțat în cadrul evenimentului că-i va sprijini pe membrii asociației pe care o reprezintă, astfel încât să obțină cerificarea GLOBALG.A.P., aceasta reprezentând încă un pas pentru comercializarea produselor în condiții echitabile pentru producători, dar mai ales pentru consumatori.

„Cu toții ne dorim să consumăm produse proaspete așa cum se întâmplă în toată Europa, iar lanțul scurt de aprovizionare are un rol primordial în acest sens. Încurajăm parteneriatele directe între producători, forme de asociere ale acestora și rețelele comerciale autohtone sau din piața comunitară”, a menționat Florin Bercu. Reprezentantul PRO AGRO a propus și realizarea unui ghid de bune pactici în ceea ce privește publicarea caracteristicilor tehnice și de calitate a produselor agroalimentare, între rețelele comerciale, organizațiile de producători și Federația Națională PRO AGRO.

Adrian Rădulescu, preşedintele Asociației Fermierilor din România şi unul dintre cei mai buni cunoscători ai problemelor producătorilor agricoli, a prezentat avantajele certificării GLOBALG.A.P. pentru fermierii din România, pentru accesul acestora atât în magazinele marilor lanțuri de retail din România, cât şi din Europa.

Participanții la eveniment au putut afla detaliile motivaționale ale afacerii de succes - Amplus, prezentată de domnul Miroslav Maziarka, Quality and Technical Director Amplus, și care a dezvăluit cum ajută Certificarea GLOBALG.A.P. pe fermierii polonezi să fie unii dintre cei mai mari exportatori de fructe şi legume din Europa.
 
Alți speakeri invitați au prezentat soluții inteligente pentru ușurarea activității producătorilor agricoli. Adrian Bălăoi, director general AB Frigo Consult, a prezentat cele mai noi metode de economie a energie electrice şi de maximizare a profitului prin întreţinerea corectă a instalaţiilor frigorifice, iar Sebastien Record, reprezentant GEOSYS, a discutat despre  modul în care ne poate ajuta tehnologia pentru a ne apropia de natură şi pentru a putea optimiza input-urile. În acest sens a fost prezentată audienței aplicația variabilă de îngrășământ și cum se pot gestiona în mod integrat, pe baza imaginilor din satelit, stadiile de vegetație și de sănătate a culturilor.

Loredana Voicu-Gîdea, Business Developer Professional Training, a prezentat programul de training Black Sea Agribusiness Exécutive care cuprinde atât componentă de administrare a afacerii, cât și componentă pentru detaliile tehnice ale afacerii.

Participanţii la conferință au aflat din partea reprezentantului LIDL, Alexandru Mag, Manager Achiziţii Legume&Fructe, care sunt cerinţele acestui retailer privind calitatea legumelor şi fructelor achiziţionate și decizia LIDL ca, începând cu 1 septembrie 2017, să fie acceptaţi doar furnizorii certificaţi GLOBALG.A.P.

„Conferința GLOBALG.A.P. a devenit o tradiție în România și ne mândrim să aducem în fiecare an noutățile internaționale din domeniu pentru fermierii autohtoni. Le transmitem celor care nu au putut participa că îi așteptăm anul viitor, tot în luna februarie, la cea de a treia ediție: GLOBALG.A.P. 2018”, a declarat Ionuț Nache.

Mulțumim tuturor partenerilor noștri:
Parteneri Premium: LIDL, AB FRIGO Consult, AGXECUTIVE, GEOSYS
Parteneri Gold: CRIS-TIM, Global Archive MANAGEMENT
Partener Silver: NETagro, Halewood
Partener media princial: Agro Inteligența
Parteneri Media: Lumea Satului, AgroBusiness, Meat & Milk, Revista Fermierului, TMT PR, SoftLead, Revista Primm, 1Asig.

Evenimentul a fost susținut de: PRO AGRO, APAR, ARC, AFR, Camerele de Comerț: Româno-Olandeză, Româno-Israeliană, Româno-Franceză, Româno-Engleză și Asociația Antreprenorilor Spanioli în România (ASEMER).

Publicat în Comunicate

Cei 64 de litri pe metrul pătrat precipitații de care agricultura din România ar putea să beneficieze în luna mai a.c. ar putea să nu compenseze ceea ce s-a întâmplat în lunile de iarnă, a declarat Elena Mateescu, director general ANM, în cadrul conferinței „Agricultura de precizie: tehnologii și inovații”.

Domnia sa a dat exemplu anul 2012, atunci când, tot în luna mai, au căzut peste 120 l/mp de precipitații, cantitate urmată de patru luni de secetă.

„În (...) luna mai ne așteptăm la o tendință spre excedent în ceea ce privește precipitațiile; crește progresiv cantitatea medie din punct de vedere climatologic. 64 l/mp în luna mai (n.r. - 2017), după un deficit anterior de precipitații, ar putea să nu compenseze însă ceea ce s-a întâmplat în lunile de iarnă, dar cu siguranță această cantitate dacă va fi uniform distribuită, va putea să confirme zicala: «Plouă-n luna mai, avem mălai». Să ne amintim totuși anul 2012: o cantitate de 128,5 litri pe metrul pătrat în luna mai, după care au urmat patru luni de secetă puternică. Ne amintim și consecințele asupra culturilor înființate în acel an agricol”, a afirmat oficialul ANM.

În plus, pe fondul creșterii temperaturilor și majorării gradului deficitului de apă în sol în lunile iulie și august, este posibil ca specialiștii ANM să recomande un semănat tardiv la grâu și unul mai timpuriu la porumb. Vizate vor fi zonele din sudul și estul României.

„Ne așteaptă veri mai calde, cu o creștere a temperaturilor aerului de 2,5, chiar 3 grade. Mai mult, ne vom confrunta cu accentuarea deficitului de apă în sol, în perioada cu cerințe maxime (lunile iulie și august). (...) În condițiile în care, pe viitor, ne așteptăm la aceste creșteri ale temperaturii aerului, este posibil să luăm în considerare pentru zonele din sudul și estul României un semănat mai târziu la cultura grâului, iar la polul opus, pentru porumb, un semănat mai timpuriu față de ceea ce înseamnă perioadele considerate optime în prezent”, a mai continuat Mateescu.

Potrivit datelor prezentate de directorul ANM, 19 ani consecutiv, începând din 1998 și până în prezent, în România s-au înregistrat abateri termice pozitive față de media climatologică anuală, din care ultimii cinci ani consecutiv cu abateri de peste 1,5.

„2015 este cel mai cald an din istoria măsurătorilor meteorologice din țara noastră. Ne apropiem cu cele 1,96 de grade Celsius abatere termică pozitivă de pragul de 2 grade stabilit prin Acordul de la Paris. Avem veri din ce în ce mai călduroase. Nu în ultimul rând, avem o creștere de 0,5 a perioadei climatice actuale față de perioada climatică de referință anterioară 1961-1990. Statistica celor mai călduroși 10 ani, nu în ultimul rând, confirmă cei mai călduroși 16 ani, în intervalul 2000-2016, cu excepția anului 1994”, a conchis Elena Mateescu, director general, Administrația Națională de Meteorologie.

28 februarie – 6 martie 2017: O vreme mai caldă decât în mod obișnuit

Potrivit prognozei agrometeorologice valabilă pentru intervalul 28 februarie - 6 martie 2017, zonele agricole situate în centrul Dobrogei vor înregistra deficite moderate de umiditate în sol la cultura grâului de toamnă, situaţii mai bune fiind consemnate în restul regiunilor.

Din punct de vedere meteorologic, în perioada următoare, se anunţă o vreme mai caldă decât în mod obişnuit, în aproape toată ţara, cu o temperatură medie diurnă a aerului cuprinsă între două şi 15 grade Celsius şi abateri termice pozitive de la un grad la 12 grade Celsius, în majoritatea zonelor de cultură.

Temperatura maximă a aerului se va situa între 8 şi 20 grade Celsius, la nivelul întregii ţări, în timp ce minimele vor oscila între -5 şi 10 grade Celsius, în aproape toate regiunile agricole. Izolat, vor fi condiţii de producere a îngheţului superficial la sol, îndeosebi în depresiuni.

Totodată, se prognozează precipitaţii sub formă de ploi locale în aproape toată ţara, acestea fiind însoţite de intensificări de scurtă durată ale vântului, iar cantităţile de apă pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol.

Pe fondul temperaturilor maxime ridicate din aer şi sol, la culturile de toamnă înfiinţate în perioada optimă, va fi posibilă reluarea lentă a proceselor vegetative, îndeosebi în zonele de câmpie. În restul regiunilor agricole, atât la speciile de câmp, cât şi la cele pomi-viticole, se va menţine starea de repaus biologic, în timp ce starea de vegetaţie a culturilor va fi bună şi medie, respectiv medie şi slabă în semănăturile efectuate tardiv.

Conform ANM, în funcţie de data semănatului, orzul şi grâul de toamnă vor parcurge răsărirea, formarea frunzei a treia şi înfrăţirea (20-100%), iar cultura de rapiţă se va afla predominant la înfrunzire (8-13 frunze), la nivelul întregului teritoriu agricol al ţării.

În plus, în aproape toate plantaţiile pomicole şi viticole se va înregistra stadiul de repaus vegetativ. În plus, pe terenurile cu expunere sudică, la soiurile timpurii de sâmburoase, izolat va fi posibilă declanşarea fazei umflare a mugurilor de rod, îndeosebi spre sfârşitul intervalului.

Publicat în Agrometeo

newsletter rf

Revista