Dat ca exemplu de însuși ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, cu ocazia vizitei sale la repornirea unei amenajări de irigații din localitatea Salcia, județul Mehedinți, tânărul fermier, Filip Purnavel, are o poveste pe cât de simplă, pe atât de lăudabilă, și anume una de patriotism modest.

Fără a fi prea darnic în detalii, am reușit totuși să aflăm de la tânărul ploieștean (da, a plecat din Ploiești în Mehedinți să facă agricultură) că a reușit să cumpere de la doi spanioli o fermă relativ mare într-o zonă care ar reprezenta o provocare serioasă pentru oricare dintre agronomii români.

Și spunem provocare pentru că vorbim de suprafețe de teren aflate pe malul Dunării, expuse deja fenomenului deșertificării ca urmare a lipsei de precipitații, dar și a unui sistem de irigații funcțional. Administratorul SC Manolo Y Alberto SRL provine dintr-o altă zonă de activitate (una „umană” și atât), însă dorește să se pregătească temeinic în acest domeniu complex al agriculturii, fapt pentru care, la cei 32 de ani ai săi, Filip Purnavel a optat pentru o nouă facultate, și anume pentru cea de Agronomie.

Chiar dacă bazinul de refulare al SPA Salcia trece prin inima exploatației sale, din cauza costurilor mari ale utilajelor pentru irigații, Purnavel este obligat să se confrunte cu seceta la câțiva metri de Dunăre.

Suntem siguri că vreți să aflați care sunt provocările cu care se confruntă Filip, așa că vă invităm să savurați interviul cu tânărul fermier.

Revista Fermierului: Domnule Purnavel, ne bucurăm să vă avem astăzi la o nouă ediție a interviurilor marca Revista Fermierului. Ne aflăm la evenimentul de inaugurare a Amenajării pentru irigații Izvoare-Cujmir, localitatea Salcia, județul Mehedinți. Ce suprafață cultivați în zona adiacentă canalului reabilitat?

Filip Purnavel: În momentul de față, prin societatea pe care o deținem cultivăm aproximativ 1.700 de hectare. Astfel, suntem și principalii beneficiari ai stației de aducțiune de apă.

R.F.: Cât timp ați așteptat până ce SPA Salcia a fost repusă în funcțiune?

F.P.: Sunt aici de patru ani de zile, însă până nu demult nu aveam mari speranțe să vedem apă pe canal. Hai să spunem că eram mai degrabă circumspecți privind reabilitarea SPA Salcia.

R.F.: În viziunea dumneavoastră, îl considerați drept un beneficiu pentru fermier faptul că nu plătește apa pentru irigații? Știm din anii anteriori că susținerea sectorului de irigații pentru clientul final nu era altceva decât de o reducere a prețului energiei electrice, nicicum de gratuitatea apei pe canal.

F.P.: Fără îndoială că este un avantaj foarte mare că nu plătim apa. Vorbim de această dată de cu totul și cu totul altfel de agricultură. Chiar și așa, cu SPA Salcia reabilitată, încă ne bazăm pe ploaie. Din motivul lipsei precipitațiilor, cred că vom întoarce câteva sute de hectare de culturi agricole.

R.F.: Atunci când v-a prezentat membrilor presei, ministrul Agriculturii amintea de o organizație de udători din care faceți și dumneavoastră parte. Câți membri sunt în OUAI Salcia?

F.P.: Noi avem puțini membri în organizația de udători. Sunt eu, că am o suprafață mare. Metodologia este că trebuie să acoperim măcar jumătate din suprafața deservită, cel puțin teoretic. Spun asta pentru că ea nu va deservi sau cine știe când va deservi vechiul plan. Noi am avut noroc. În cazul nostru, este vorba de o suprafață mică, un microsistem aproape, în condițiile în care canalul de irigații deservește 5.500 ha, aproximativ, iar noi, laolaltă cu alți încă vreo 10 fermieri mici, abia am reușit să atingem pragul acela.

R.F.: Presupunem că veți apela totuși la fondurile FEADR pentru a achiziționa utilaje de irigat.

F.P.: Da. Domnul ministru (n.r. - al Agriculturii, Petre Daea) a spus că putem iriga deja, pentru că este apă pe canal. Fără îndoială că, teoretic, acest lucru este posibil, dar implică niște costuri pe care nu ni le putem permite anul acesta.

Nici anul trecut n-a fost pentru noi unul bun, pentru că a plouat foarte mult în timpul recoltatului. Am pierdut 300 ha de mazăre pe câmp destinate ZIE, iar grâul, mai mult de jumătate din cantitate a fost încolțit.

R.F.: Mai devreme aminteați că veți întoarce în brazdă ceva culturi. Despre ce este vorba?

F.P.: Vom întoarce 300 ha din cele aproximativ 350 hectare însămânțate cu rapiță, ca urmare a faptului că nu a răsărit din lipsa apei.

R.F.: În prezent, mai întâmpinați probleme și la alte culturi?

F.P.: Avem 680 ha semănate cu grâu care nu vor răsări până când nu va ploua.

R.F.: Ce altceva ați mai însămânțat anul acesta pe restul suprafețelor?

F.P.: Avem 145 de hectare semănate cu lucernă. Urmează să însămânțăm în primăvară floarea-soarelui. Cu porumbul, noi nu ne riscăm. Solul este nisipos și se află în plin proces de deșertificare.

R.F.: Vorbiți-ne, vă rugăm, de parcul dumneavoastră de utilaje. Este unul croit pe specificul solului din zonă?

F.P.: Avem semănătoare Horsch de 8 metri de păioase, avem utilaje, nu ne plângem în acest punct de vedere. Dacă nu le-am fi avut, nu am fi reușit nici măcar să semănăm. Aici, fermierul mic, cu un disc mic, nu are ce face, pentru că nu intră în pământ.

R.F.: Preferați utilaje și implemente noi sau second-hand?

F.P.: Am încercat să achiziționăm utilaje și noi, și second-hand din import. Este ca și când ți-ai lua mașină din străinătate, din Bulgaria, din Germania etc. Important este unde găsești utilajul și la ce preț îl cumperi.

Purnavel si DaeaMuncă multă, bani puțini

Am continuat discuția cu fermierul mehedințean despre provocările piețelor de desfacere a materiei prime produse în România. Am primit aceleași răspunsuri sintetizate simplu în sintagma „Muncă multă, bani puțini”.

R.F.: Să vorbim puțin de comercializarea materiei prime pe care o produceți și apoi o recoltați. Cum reușiți să răzbateți de la an la an, în condițiile în care, știm foarte bine, prețul grâului nu este unul mulțumitor pentru producătorii români?

F.P.: Noi suntem niște pioni în mâinile traderilor. 90 la sută din marfă o vindem Cargill, direct din câmp. Am avut probleme cu vânzarea, prețuri foarte mici...

R.F.: Cum pleacă materia primă de origine agricolă de la dumneavoastră din fermă?

F.P.: Marfa pleacă rutier până în portul din Severin sau în cel din Calafat, iar apoi călătorește pe barjă până la Constanța.

R.F.: Ați spus despre prețuri la materia primă de origine agricolă că sunt foarte mici. Dumneavoastră ce prețuri medii ați obținut pe producția comercializată?

F.P.: Floarea-soarelui am valorificat-o cu prețuri variind între 1,10 – 1,20 lei, în funcție de cum am prins contractul. Grâul a oscilat la recoltat, o perioadă rămânând la un nivel de 0,55 lei. Acum, prețul este foarte sus. Marfa a fost proastă oricum, dar acum aceasta se cumpără la prețuri cu care, în anii trecuți, se achiziționa materia primă pentru panificație.

R.F.: În afară de floarea-soarelui și de grâu, ce alt tip de produs ați mai valorificat?

F.P.: Rapiță. Vorbim de o cultură bună, profitabilă și care aduce primii bani în fermă, după orz, dar și una riscantă, deopotrivă. Profitul mai mare presupune un risc mai mare. Nu este întâmplător faptul că prețul la rapiță este mult mai sus. În acest caz vorbim de un preț de 1,5 lei kilogramul, de obicei, cam în fiecare an, destul de stabil.

În cazul mazării, optez pentru această cultură în fiecare an, de vreo trei-patru ani încoace, chiar și înainte să existe condiția cu Zona de Interes Ecologic (ZIE). Prețul ei însă a scăzut constant, de la 1,1 lei kilogramul la 0,70 lei kilogramul, urmând să ajungă cam pe același palier cu grâul, dar la producții mult mai mici.

R.F.: Să vorbim puțin de genetica utilizată la dumneavoastră în fermă.

F.P.: La floarea-soarelui, noi ne-am orientat către Tehnologia Express, de la DuPont Pioneer, fiindcă comportă costuri mult mai mici. Avem tribenuron-metil care este mult mai ieftin decât imazamox. Floarea-soarelui convențională este greu de cultivat pentru că avem probleme cu buruienile.

Ca genetică la rapiță, de obicei mizăm pe cea de la Monsanto, pentru că se scutură mai greu.

R.F.: Chiar dacă ferma dumneavoastră nu este la distanță mare de Dunăre, aveți parte de secetă, cât și de fenomene meteo extreme. Știm că în 2017 ați avut probleme agrometeo serioase. Despre ce a fost vorba?

F.P.: Pe lângă faptul că am avut probleme cu recoltarea, noi am avut parte și de grindină, anul trecut. Am avut pierderi, doar că am avut culturi bune. Eu, în solele mele cu grâu, unde am avut pierderi de 20-30 la sută, am reușit un randament mediu de 5.800 de kilograme. Chiar și așa, n-am reușit să beneficiez de asigurare pentru că era încheiată pe o productivitate medie de 6.000 de kilograme de produs la hectar; ne încadram la franciză. Iată un subiect în plus de discuție privind asigurările și daunele.

R.F.: În ce sistem achiziționați inputurile destinate agriculturii?

F.P.: În cazul pesticidelor, lucrăm cu plata la recoltă. Complexele și azotul care comportă dobânzi mari, încercăm să le achiziționăm cu banii jos.

R.F.: La cei 32 de ani ai dumneavoastră, ce anume v-a determinat să alegeți agricultura?

F.P.: Am cumpărat o fermă, aici, în zonă. M-am sacrificat și am venit aici. Dacă nu ești aici, sunt probleme mari.

R.F.: Ocoliți puțin răspunsul. Să încercăm altfel – ați avut vreo legătură cu agricultura dinainte de achiziția exploatației? Poate, părinții?

F.P.: Nu. Pur și simplu, în 2012, ferma asta era o oportunitate investițională bună. Eu sunt din Ploiești, nu pot să spun că trec pe acasă prea des. Am venit aici și nu pot da „vina” decât pe „soartă”.

R.F.: Din ce domeniu veniți?

F.P.: Nu am avut nicio legătură cu domeniul agriculturii, înainte de achiziție. Acum sunt student la agronomie. Am venit din domeniul uman, iar pasul a fost unul accidental.

R.F.: Ce sfaturi le-ați da tinerilor cu privire la orientarea sau reorientarea către agricultură? Merită să încerce sau este bătaia de cap mult prea mare?

F.P.: Depinde ce fel de producție vrea să facă un potențial tânăr fermier. Dacă este interesat de sectorul vegetal, el trebuie să dețină sau să arendeze suprafețe mari, pentru că profitul este relativ mic și nu este sigur. Dacă vrei să te apuci de o activitate din sectorul agroalimentar și ești tânăr, trebuie să faci ceva mai specializat.

R.F.: Cunoaștem pe scurt povestea fermei dumneavoastră. Am putea spune că achiziția sa este un gest... patriotic. De ce ați păstrat numele vechi al exploatației?

F.P.: Am păstrat numele vechi - SC Manolo Y Alberto SRL – pentru că este mai bine așa pentru relațiile cu clienții.

R.F.: Cât ați investit până în prezent în această activitate care v-a „alungat” din Ploieștiul natal?

F.P.: În jur de două milioane de euro.

R.F.: Presupun că ați apelat și la credite bancare...

F.P.: De obicei, creditele bancare le contractăm pentru achiziția inputurilor. Avem în curs inclusiv credite pentru înființarea de culturi.

R.F.: La fondurile europene pentru investiții cu bani FEADR v-ați gândit?

F.P.: N-am accesat până acum fonduri europene. Mi-a fost frică de metodologie, de controale, de bețele-n roate care se pun, de obicei. Așa mi-au spus alți fermieri din zonă care au accesat aceste fonduri și care regretă acum.

R.F.: Vă gândiți să vă orientați și către zona de procesare a materiei prime sau zootehnie?

F.P.: Ar fi niște pași interesanți de făcut, numai că vorbim de costuri mari de producție, de aici și neajunsurile. Morăritul nu prea mai merge de ceva timp, animalele presupun alte cunoștințe sau oameni care se pricep.

Pentru că trec de la una la alta, la noi în zonă, din păcate, avem probleme cu oamenii, cu mâna de lucru, cu tractoriștii.

R.F.: Să înțeleg că nu mai sunt oameni dispuși să muncească?

F.P.: Nu, nu mai sunt. Cei care sunt au alte probleme, de aceea sunt... liberi.

R.F.: Care este salariul oferit unui tractorist la dumneavoastră în fermă?

F.P.: 2.000 lei, net, plus bonusuri de campanie. Spre exemplu, în perioadele de pauză, operatorii utilajelor încasează salariul, plus prime de sărbători, și iarna, și primăvara, apoi toamna, la finele campaniei. La fermele mari așa se întâmplă, însă se lucrează și mai mult. Fără îndoială, din punctul meu de vedere, dacă am iriga și am avea profituri mai mari, am oferi salarii și mai mari.

R.F.: La nivelul la care sunt în prezent, subvențiile vă sunt de ajutor?

F.P.: Subvenția este ceva esențial pentru activitatea noastră. Dacă n-ar mai exista plățile directe, 90 la sută din fermieri s-ar lăsa de agricultură.

R.F.: Vă gândiți să vă extindeți suprafețele din fermă sau vă sunt de ajuns?

F.P.: Creștem gradual, de la an la an. În acest moment, ne concentrăm doar pe comuna în care ne aflăm, unde mai există teren de valorificat. Acum patru ani de zile, când am ajuns aici, se lucrau undeva la 1.200 ha. Acum, deja am crescut și se crește gradual.

Pe de altă parte, este greu să coordonezi de unul singur o fermă atât de mare. Cu cât te vei extinde fără a avea o resursă umană solidă, cu atât o vei coordona mai prost, dacă se optează pentru acest sistem unic de mangement.

Publicat în Interviu

Potrivit ANM, sub aspect termic, perioada următoare se va caracteriza printr-o vreme mai caldă decât în mod obişnuit la nivelul întregii ţări, chiar deosebit de caldă în zonele de câmpie.

Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între 12 şi 26 de grade Celsius, în majoritatea regiunilor, valori mai ridicate cu până la 10 grade faţă de mediile multianuale.

Instabilitatea atmosferică se va manifesta prin ploi locale sub formă de aversă, dar şi torenţiale, fiind însoţite de descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului.

Totodată, vor fi condiţii de producere a grindinei, iar izolat cantităţile de apă pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol.

Temperatura maximă a aerului va fi cuprinsă între 20 şi 32 de grade, în timp ce minimele se vor încadra în intervalul 4 - 20 de grade, în toate zonele de cultură.

Valoarea medie diurnă de temperatură a solului la adâncimile de 5 şi 10 cm va prezenta valori cuprinse între 17 şi 24 de grade Celsius, optime pentru desfăşurarea proceselor de creştere şi dezvoltare la speciile de primăvară.

În cazul cerealierelor de toamnă (orz şi grâu) semănate în perioada optimă se vor parcurge fazele de alungire a tulpinii, „burduf” şi înspicare (10-100%) în aproape toate zonele agricole. În culturile întârziate din punct de vedere fenologic se va continua alungirea paiului (10-100%).

Totodată, la rapiţă se va definitiva alungirea tulpinii (90-100%), înregistrându-se apariţia inflorescenţelor şi înflorirea (10-100%), precum şi formarea silicvelor (10-30%), în jumătatea de sud a ţării.

În plantaţiile pomicole, la sâmburoase, se vor semnala creşterea fructelor/frunzelor/lăstarilor, iar la speciile de seminţoase va fi posibilă definitivarea înfloririi, totodată continuându-se legarea şi formarea rodului, în timp ce viţa-de-vie se va afla la creşterea frunzelor şi a lăstarilor în toate podgoriile, iar soiurile timpurii de masă din jumătatea de sud a ţării, la formarea inflorescenţelor.

Floarea-soarelui şi porumbul vor parcurge primele faze de vegetaţie, respectiv germinare (70-100%) şi răsărire (10-100%) în majoritatea regiunilor, iar în sudul şi vestul ţării se va semnala dezvoltarea primei perechi de frunze (10-50%).

În funcţie de data plantării, sfecla de zahăr îşi va definitiva germinarea (100%), continuându-se răsărirea (10-100%), precum şi dezvoltarea rozetei de frunze.

La cartof, predominante vor fi fazele de încolţire şi răsărire (10-100%), iar la soiurile timpurii, formarea şi creşterea lăstarilor.

Efectuarea lucrărilor agricole de sezon (pregătirea patului germinativ, semănatul/plantatul culturilor de primăvară, tratamente fitosanitare în vii şi livezi, fertilizări, erbicidări, praşile mecanice/manuale etc) se vor efectua pe ansamblu normal în aproape toată ţara, mai puţin în zilele cu precipitaţii.

Publicat în Agrometeo

Atunci când ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, nu lucrează „pentru veşnicia întunericului”, ci „pentru consistenţa luminii”, ideile investiționale vin una după alta, așa cum este și cazul celui de achiziție a două escadrile de avioane (între 24 și 48 de bucăți, depinzând de nevoi), aparate destinate „luptei” împotriva grindinei.

Până în 2020, cele două escadrile de avioane (cele mai utilizate în astfel de misiuni sunt Cessna 340) ar trebui să fie în hangare și gata de acțiune.

„Anul acesta, vom merge la 65 de puncte de lansare, sunt stabilite punctele respective, şi în viitor, din anul 2019, începem să mobilăm cu alte metode această acţiune de prevenire a căderii grindinei. Ne gândim la două escadrile de avioane care să intre în aceste zone unde ştiinţa descoperă că este un pericol şi să facem faţă, urmând ca până în 2020 să acoperim întreaga ţară. Această acţiune nu va neutraliza, ci va acoperi şi culturile din ţară. Este greu să stăpâneşti natura. Nimeni nu are cheia naturii pentru că, dacă am avea-o, am putea fi mai mult decât ce suntem astăzi, dar nu ne propunem şi nici ştiinţa nu îşi propune, pentru că nu poate, cu atât mai mult un ministru, care este angajat zi de zi în munca lui. Nu ne lăsăm la mâna naturii, suntem în cadrul ei, iar agricultura ţării se desfăşoară tot timpul sub zodia riscului”, a afirmat Daea într-un interviu acordat Agerpres.

La nivel mondial, singura inovaţie validată pentru producerea artificială a ploii este procedeul însămânţării norilor, asemănător cu cel antigrindină. În cadrul acestui proces sunt utilizate atât zăpada carbonică, cât și iodura de argint sau nuclee de condensare hidroscopice, elemente care favorizează formarea cristalelor de gheaţă sau a picăturilor de ploaie. Injectarea se poate face atât din avioane cât si de la sol.

Un avion Cessna 340, neechipat, second hand, costă în prezent între 159.000 și 260.000 de dolari.
Un calcul simplu relevă că 12 aparate la mâna a doua (după cum suntem deja obișnuiți prin achiziția de F16 second hand) ar costa aproape 6,3 milioane de dolari, fără costuri de mentenanță și pilotaj (aproape 4 milioane de dolari, cât costa operarea unei flotile asemănătoare într-o provincie canadiană).

O soluție de reducere a costurilor din bugetul de stat ar fi parteneriatul public-privat sau asocierea directă a companiilor de asigurări agricole. Un exemplu elocvent este cel al provinciei Alberta din Canada. Acolo, companiile de asigurări s-au reunit și au creat societatea non-profit Alberta Severe Weather Management, care marchează cel de-al 20-lea sezon al programului de eliminare a grindinii și care costă aproximativ 4 milioane de dolari pe an.

Până la începutul lunii august 2017, în sezonul de combatere a grindinei aferent anului trecut au avut loc peste 54 de acțiuni de intervenții active în atmosferă (din care 25 în cadrul UPCCG Prahova, 21 la UCCG Moldova 2 Vrancea și 8 acțiuni la UCCG Moldova 1 Iași), în care au fost utilizate 758 de rachete antigrindină.

Potrivit specialiștilor ANM, în perioada 29 iunie – 5 iulie 2017 vor fi condiţii de producere a grindinei, iar cantităţile de apă pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol, în condițiile în care aceeași instabilitate atmosferică s-ar putea manifesta prin ploi locale sub formă de aversă, dar şi torenţiale, însoţite de descărcări electrice şi intensificări temporare ale vântului, izolat cu aspect de vijelie.

Sub aspect termic, caracteristicile meteorologice valabile în perioada amintită s-ar putea concretiza printr-o vreme mai caldă decât în mod obișnuit în cea mai mare parte a țării, chiar caniculară îndeosebi în zonele de câmpie. În plus, condiţiile agrometeorologice prognozate vor permite desfăşurarea lucrărilor de întreţinere ale culturilor de câmp, exceptând zilele cu precipitaţii.

În majoritatea regiunilor agricole temperatura minimă a aerului se va situa între 11 și 23 grade Celsius, în timp ce temperatura maximă a aerului va oscila între 23 și 40 grade Celsius, la nivelul întregului teritoriu.

Temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsă între 17 și 32 grade Celsius, iar abaterile termice pozitive de 1 până la 8 grade Celsius, în aproape toate zonele de cultură.

Rezerva de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim și local optime, pe aproape întreg teritoriul. În cea mai mare parte a Olteniei și Dobrogei, local în sud-vestul, sudul și centrul Transilvaniei, vestul, nordul și nord-vestul Banatului, izolat în sudul Crișanei, nord-estul Moldovei, vestul și sud-vestul Munteniei, conținutul de apă din sol se va situa în limite scăzute (secetă pedologică moderată) și deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică și izolat extremă).

În cultura de porumb, aprovizionarea cu apă pe adâncimea de sol 0-100 cm, se va încadra în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim și optime, în cea mai mare parte a zonelor de cultură. Deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată și local puternică) se vor semnala pe suprafețe agricole extinse din Oltenia, local în centrul și sud-estul Dobrogei, izolat în nord-vestul Banatului, sudul Crișanei și al Transilvaniei, nord-estul Moldovei și vestul Munteniei.

Starea de vegetaţie a culturilor agricole

Datorită menţinerii regimului termic al aerului mai ridicat decât în mod normal, atât procesele de coacere şi maturare la culturile de toamnă, cât şi cele de creştere şi dezvoltare la speciile prăşitoare vor fi intensificate, îndeosebi pe arealele agricole cu o aprovizionare satisfăcătoare cu apă a solului. De asemenea, temperaturile maxime ridicate din aer, situate frecvent peste pragurile biologice critice de rezistenţă ale culturilor prăşitoare (30 – 32 grade Celsius) vor determina ofilirea temporară şi răsucirea frunzelor în orele de amiază, precum şi izolat forţări stadiale.

La orzul de toamnă aflat la maturitatea deplină se vor continua lucrările de recoltare, pe majoritatea suprafeţelor agricole.

Grâul de toamnă se va afla în fazele de maturitate în lapte şi ceară (30-100%), precum şi maturitate deplină (10-100%), iar local, în sudul şi sud-vestul ţării, va fi posibilă declanşarea recoltării.

Sub aspect fenologic, rapiţa va parcurge formarea boabelor în silicve (75-100%) şi maturitatea deplină (20-100%), totodată extinzându-se suprafeţele agricole în curs de recoltare.

La cultura de floarea-soarelui se va definitiva înfrunzirea (100%), continuându-se formarea calatidiului şi înflorirea (10-100%), la nivelul întregii ţări.

Porumbul îşi va continua înfrunzirea (11-21 frunze) şi apariţia paniculului (10-60%) pe aproape întreg teritoriul agricol, starea de vegetaţie a plantelor fiind bună şi medie, respectiv medie şi slabă pe terenurile cu deficite de apă în sol şi în semănăturile efectuate tardiv.

Pe majoritatea suprafeţelor, la sfecla de zahăr se va continua înfrunzirea (12-21 frunze) şi îngroşarea axei hipocotile (20-100%), iar la cartof predominante vor fi înflorirea şi creşterea tuberculilor (10- 100%).

La pomii fructiferi se vor semnala fazele de înfrunzire, creştere şi coacere a fructelor, precum şi recoltarea la soiurile aflate la maturitatea tehnologică. În cea mai mare parte a podgoriilor, viţa de vie va parcurge formarea şi creşterea boabelor, totodată continuându-se creşterea lăstarilor şi a frunzelor.

Recomandări de specialitate ale specialiștilor ANM sunt efectuarea tratamentelor fito-sanitare la speciile de câmp şi pomi- viticole, combaterea bolilor, dăunătorilor precum şi a buruienilor (erbicidări, praşile manuale şi mecanice) la speciile prăşitoare, aplicarea irigaţiilor pe arealele agricole unde se menţin deficite de umiditate în sol, precum și continuarea lucrărilor de recoltare, transport şi depozitare la culturile de toamnă şi pomii fructiferi.

Publicat în Agrometeo

Chiar dacă producătorii agricoli din Iaşi şi din Vrancea au trecut „la mustață” pe lângă un val de grindină, grație celor circa 100 de rachete antigrindină lansate de UCCG Moldova, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor (SCDCB) din Arad a fost afectată vineri de o tornadă care a făcut „dezastru”, fiind rănite animale şi distruse culturi şi adăposturi, într-un mod similar cu distrugerile înregistrate în Făcăeni, Ialomița, la 15 ani distanță de o altă tornadă înregistrată (22 mai 2017).

Din acest motiv, potrivit afirmațiilor ministrului interimar al Agriculturii, Petre Daea, citat de Agerpres, stațiunea afectată ar putea primi un ajutor din partea statului, în vederea limitării pagubelor.

„(...) Vineri, o tornadă cu epicentrul la staţiune, a întrerupt toată activitatea, tot fluxul de producţie practic a rămas fără curent electric, «au zburat» acoperişurile adăposturilor şi ale sediilor. Tornada a rupt pomi şi a rănit animale, iar grindina care a căzut a distrus peste 400 de hectare de culturi cu grâu şi rapiţă. A fost dezastru acolo şi vrem să vedem săptămâna viitoare ce soluţii găsim ca să-i ajutăm, pentru că este una dintre staţiunile care a rezistat de-a lungul vremii şi care are un fond genetic foarte important pe rasele de bovine brună şi bălţată. Este genetică serioasă la staţiune, o muncă de foarte mulţi ani”, a precizat ministrul de resort.

Daea a mai spus că vineri a avut cea mai grea zi din punctul de vedere al activităţii de protejare împotriva grindinei, pentru că au fost lansate nu mai puţin de 100 de rachete cu efect asupra culturilor din Vrancea şi Iaşi.

„Vineri, am avut cea mai grea activitate din punctul de vedere al protejării împotriva grindinei. S-au lansat peste 100 de rachete, cu efect pentru protejarea zonelor Iaşi şi Vrancea, în caz contrar grindina ar fi zdrobit tot. De aceea trebuie mărită capacitatea sistemului antigrindină la întreaga suprafaţă a ţării. Cele mai multe rachete s-au lansat la Iaşi, iar efectele au fost cele scontate: am protejat culturile agricole şi am prevenit o situaţie care putea fi foarte gravă”, a mai spus oficialul guvernamental.

Sâmbătă, o sută din cele 750 de vaci ale SCDCB Arad riscau să fie sacrificate, pentru că sistemul electric de muls nu putea fi folosit, asta după ce alimentarea cu energie a fost oprită, vineri, în urma furtunii, anunța pe 24 iunie 2017, Mediafax.

Cu o zi mai devreme, biroul de presă al MADR preciza că în urma instabilității atmosferice înregistrate în zonele arondate UCCG din Moldova, respectiv la Iași, erau deja trase 63 de rachete antigrindină.

„Astfel, a fost evitată cea mai mare amenințare cu grindină din zonă, fiind asigurată protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere etc.), dar și a comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase”, spuneau cei de la biroul de presă al MADR.

Fenomenul tornadelor nu mai este o raritate în România. O astfel de manifestare meteo a semănat dezastru în comuna Făcăeni din județul Ialomita, cu o lună mai devreme, și anume luni, 22 mai 2017, la 15 ani distanță de un fenomen similar care a măturat aceeași localitate. În mai putin de 30 de secunde, spun cei de la știrile Pro Tv, vârtejul a măturat acoperișurile caselor și a dărâmat o stație de autobuz.

Publicat în Știri interne

Nu mai puțin de 39 de rachete antigrindină (RAG) au fost lansate ca urmare a instabilității atmosferice severe înregistrate în ultimele zile în zonele arondate Unităților de combatere a căderilor de grindină (UCCG) din Muntenia și Moldova și în punctele de lansare din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP), anunță Ministerul Agriculturii printr-un comunicat de presă.

Concret, în data de 27 mai 2017, UCCG Iași a intervenit cu 15 RAG, lansate din punctele Maxut, Coarnele Caprei, Hodora, Valea Racului și Ruginoasa. Formațiunile noroase convective s-au deplasat spre sud astfel că, în aceeași zi, UCCG Vrancea a utilizat alte 23 RAG pentru combaterea căderilor de grindină pe raza localităților Anghelești, Panciu, Poiana, Nicorești și Bolotești. Tot în data de 27 mai, din punctul Tufeni (Băicoi) din cadrul UPCCG Prahova, s-a intervenit cu o rachetă antigrindină pentru a combate fenomenele meteorologice periculoase din zonă.

„După cum se poate observa și din imaginile radar transmise de Administrația Națională de Meteorologie prin rețeaua SIMIN, probabilitatea de a se produce căderi de grindină a fost de 100%, dimensiunea greloanelor depășind pe alocuri 2,5 cm în diametru. Toate acțiunile de combatere a căderilor de grindină prin intervenții active în atmosferă au avut efectul scontat, iar în zona protejată nu s-au înregistrat pagube”, anunță specialiștii.

Reglementarea activității de intervenții active în atmosferă a fost realizată prin Legea nr.173/2008 privind intervențiile active în atmosferă și prin hotărâri ale Guvernului pentru aprobarea normelor de aplicare a legii, a structurii instituționale responsabile și a programului de dezvoltare a SNACP până în 2024, prin etape anuale. Managementul Sistemului revine Autorității pentru Administrarea SNACP, structură de specialitate din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Scopul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere etc.), precum și a comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Publicat în Comunicate

Previziunile directorului executiv ANM, agronom Elena Mateescu, comunicate marți, 23 mai 2017, în cadrul Conferinței Naționale a Agricultorilor LAPAR 2017, se confirmă, și anume cele de vreme instabilă, pe alocuri de vijelii și de grindină.

În altă ordine de idei, domnia sa a afirmat că precipitațiile sunt binevenite în această perioadă, în condițiile unor deficite moderate de apă în sudul țării, însă nu și vijeliile și grindina, asociate căderilor de apă previzionate pentru aceste zile.

În plus, directorul executiv ANM reconfirmă informațiile potrivit cărora și vara aceasta va fi una secetoasă și foarte călduroasă.

„Din păcate, pentru următoarele trei zile ne așteaptă o vreme instabilă. Din nou, atenție la vijelii și la căderile de grindină. Cantități de precipitații – 15-20 de litri – sunt bune, într-adevăr, pentru că, deja, în bună parte din țară, suntem pe o aprovizionare satisfăcătoare și chiar cu deficite moderate de apă în sud și, deci, e bine să plouă în continuare. Și asta pentru că, în această perioadă, consumul este în creștere. Din păcate, fenomenele specifice sezonului în care ne aflăm – vijeliile și căderile de grindină – nu sunt benefice”, a spus Mateescu în plenul conferinței LAPAR. „Este bine pentru că Legea Irigațiilor a compensat plata utilizării apei, pentru că datele Centrului European indică o vară foarte călduroasă și secetoasă. Așadar, din păcate veștile nu sunt chiar bune. Ne amintim, în 2016 discutam de fenomenul de secetă și este probabil ca și în acest an să fie o vară foarte călduroasă și secetoasă. Ne dorim uneori ca aceste estimări pe termen lung să nu se confirme, însă se vorbea mai devreme de fenomenul schimbărilor climatice. Verile vor deveni din ce în ce mai călduroase și cu cantități deficitare de precipitații, în special în zonele din sudul, sud-estul și estul României, acolo unde deja, în lunile de vară, fermierii se confruntă cu fenomene de secetă pedologică severă”.

Potrivit prognozei agrometeorologice valabile în perioada 25-31 mai 2017, instabilitatea atmosferică se va manifesta prin ploi sub formă de aversă în aproape toate regiunile, acestea fiind însoţite de descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, izolat cu aspect de vijelie.

„La începutul intervalului, local cantităţile de apă vor fi mai însemnate din punct de vedere agricol, izolat fiind condiții de producere a grindinei”, spun specialiștii ANM.

Aprovizionarea cu apă a solului, în cultura grâului de toamnă pe profilul 0-100 cm, se va situa în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim și optime, în aproape toate zonele de cultură. Pe suprafețe extinse din Dobrogea, Transilvania și Banat, local în sud-vestul, centrul și estul Olteniei, izolat în nord-estul și nordul Moldovei, sudul Crișanei, sud-vestul și estul Munteniei, se vor înregistra deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată și izolat puternică).

Rezerva de umiditate în stratul de sol 0-50 cm, în cultura de porumb, va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, în aproape toată țara. Conținutul de apă din sol se va încadra în limite scăzute și izolat deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată și puternică, în cea mai mare parte a Dobrogei, local în vestul, centrul și estul Olteniei, izolat în sud-vestul și sud-estul Transilvaniei, nordul și nord-estul Moldovei, nord-vestul Banatului.

Publicat în Agrometeo

Potrivit celei mai recente prognoze agrometeorologice ANM, în perioada 6-12 mai 2017, instabilitatea atmosferică se va manifesta prin ploi cu caracter de aversă, acestea fiind însoţite de descărcări electrice și intensificări temporare ale vântului, în cea mai mare parte a ţării, cantităţile de apă putând depăși 15-20 l/mp, iar izolat să apară condiții de producere a grindinei.

În plus, specialiștii ANM mai spun că la începutul perioadei va predomina un regim termic al aerului în general normal, după care, în ultimele zile se va produce o răcire treptată a vremii, în majoritatea zonelor de cultură.

„Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între 9 și 20 grade Celsius în prima parte a intervalului, limite apropiate de mediile multianuale și 5 și 16 grade Celsius spre sfârșitul perioadei, abaterile termice negative fiind de 1 până la 5 grade Celsius, în cea mai mare parte a teritoriului agricol.

Temperatura maximă a aerului va fi cuprinsă între 10 și 26 grade Celsius, în majoritatea regiunilor, iar temperatura minimă a aerului se va încadra între 0 și 13 grade Celsius, în aproape toată țara.

Temperatura medie diurnă a solului la adâncimile de 5 și 10 cm va oscila între 8 și 21 grade Celsius, optimă desfășurării proceselor de creștere și dezvoltare la culturile de primăvară semănate până în prezent”, se precizează în prognoza agrometeorologică.

Secetă pedologică la grâu, în cea mai mare parte a Transilvaniei, Banatului, Olteniei și Dobrogei

În cultura grâului de toamnă pe adâncimea de sol 0-100 cm, rezerva de umiditate va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim și izolat optime, pe areale agricole extinse din Moldova, Muntenia și Crișana, vestul Maramureșului, nordul Dobrogei, nordul și izolat în sudul Olteniei, nordul Banatului și nord-vestul Transilvaniei. Conținutul de apă din sol se va încadra în limite scăzute (secetă pedologică moderată) și deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică), în cea mai mare parte a Transilvaniei, Banatului, Olteniei și Dobrogei, sudul Crișanei, estul Maramureșului, local în vestul și sud-vestul Munteniei, izolat în nordul și nord-estul Moldovei.

În cultura de porumb, aprovizionarea cu apă în stratul de sol 0-20 cm, se va situa în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și izolat optime, în aproape toată țara. În cea mai mare parte a Transilvaniei și Dobrogei, estul Maramureșului, izolat în nord-vestul și nord-estul Banatului, sud- estul Munteniei și al Olteniei, nord-estul Moldovei, conținutul de umiditate din sol va înregistra valori scăzute (secetă pedologică moderată) și izolat deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică).

Starea de vegetaţie a culturilor agricole

Condiţiile agrometeorologice menţionate vor fi în general favorabile desfăşurării proceselor biologice ale culturilor de câmp pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării. În semănăturile efectuate în perioada optimă, starea de vegetaţie se va menţine bună şi medie, iar în culturile înfiinţate tardiv şi pe arealele agricole cu deficite de apă în sol, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se va prezenta medie şi slabă, iar densitatea redusă.

Sub aspect fenologic, orzul şi grâul de toamnă, vor parcurge predominant alungirea paiului (20- 100%) în toate zonele de cultură, precum şi începutul fazei de „burduf” şi înspicare (10-40%), îndeosebi în sudul ţării.

Cultura de rapiţă se va afla la dezvoltarea aparatului foliar, apariţia inflorescenţelor şi înflorirea (10- 100%), la nivelul întregului teritoriu agricol.

În majoritatea plantaţiilor, la pomii fructiferi se vor semnala înfrunzirea, înflorirea şi legarea rodului, precum şi creşterea fructelor la soiurile timpurii de sâmburoase.

La viţa de vie se vor înregistra dezmugurirea, înfrunzirea şi creşterea lăstarilor, izolat fiind posibil începutul înfloririi la soiurile timpurii de masă.

Floarea-soarelui şi porumbul înfiinţate în epoca optimă vor parcurge germinarea şi răsărirea (30- 100%), precum şi apariţia primelor frunze (10-100%) în majoritatea zonelor de cultură, starea de vegetaţie a plantelor fiind în general bună şi medie.

La cultura de sfeclă de zahăr din principalele bazine specializate se va continua germinarea, răsărirea şi apariţia primelor frunze ale rozetei (10-100%), iar cartoful pentru consum (soiuri timpurii) va înregistra fazele de încolţire şi răsărire, precum şi dezvoltarea primei perechi de frunze.

În zilele cu precipitaţii, lucrările agricole specifice perioadei (pregătirea patului germinativ, semănatul/plantatul, tratamente în vii şi livezi, fertilizări, erbicidări, etc.) vor fi întrerupte temporar.

Recomandări de specialitate

Conform recomandărilor specialiștilor ANM, fermierii trebuie să aibă în vedere definitivarea lucrărilor de semănat/plantat la culturile de primăvară (porumb, floarea-soarelui, sfecla de zahăr, cartof), precum și lucrările de combatere a buruienilor, bolilor şi a dăunătorilor în culturile de toamnă.

De asemenea, în perioada amintită trebuie realizate și fertilizarea fazială a speciilor de toamnă, efectuarea tratamentelor fito-sanitare în plantaţiile pomi-viticole, precum și verificarea şi controlul semănăturilor de primăvară în vederea determinării capacităţii de germinare.

Publicat în Agrometeo

Cu un stilou scump, aparținând șefului AFIR, Adrian-Ionuț Chesnoiu, ministrul Agriculturii, Petre Daea, și-a notat până și ora la care liderul PSD, Liviu Dragnea, i-a comunicat subalternului său cu titlu de ordin să ajungă oarecum din urmă performanța Republicii Moldova de a avea suprafețe arabile protejate împotriva căderilor de grindină de 1,6 milioane ha, dar să o și depășească prin protecția de 100% a culturilor pomi-viticole, precum și agricole din România.

Pe lângă protecția sută la sută a întregii suprafețe agricole a țării împotriva căderilor de grindină, Dragnea i-a trasat subalternului său directiva ca tot până în 2020 să dezvolte un pachet integrat de protecție, prin adăugarea unui sistem de stimulare a precipitațiilor.

Chiar și cu existența acestui pachet integrat de protecție, în cazul unor dezastre naturale, potrivit spuselor președintelui PSD și al Camerei Deputaților, Executivul „nu va sta insensibil”, lăsând să se înțeleagă că fermierii ar urma să fie sprijiniți financiar.

El a categorisit acest sistem ca fiind unul de securitate națională și a precizat că actuala coaliție guvernamentală va sprijini 100% demersul de dezvoltare a sa.

„Așa cum e firesc, celui care muncește foarte mult i se dă și mai mult să muncească. Vă anunț, domnule ministru, că obiectivul s-a schimbat - cel din campania electorală - în sensul că obiectivul va fi acoperirea întregii suprafețe a țării. Nu putem lăsa culturile agricole. (...) Așa că să vă îngrijiți, să faceți cele necesare pentru ca, din punct de vedere logistic, administrativ și financiar, să prindem în bugetul anului viitor cele necesare, iar 2024 să-l aducem în 2020. Asta însă cu condiția ca, în 2020, toată suprafața țării să fie acoperită. (...)

Eu vă propun, domnule ministru – un om tânăr, cu foarte multă putere de muncă –, să duceți la capăt și sistemul de stimulare a precipitațiilor, să faceți un pachet integrat. Eu m-am bucurat foarte mult când am auzit care este suprafața protejată în Republica Moldova – 1,6 milioane hectare. Sigur că poate părea pentru unii un obiectiv prea mare să ajungem din urmă Moldova, dar eu cred că putem depăși acest obiectiv și faptul că ani de zile autoritățile române nu au dat importanța maximă acestui tip de acțiune arată, de fapt, o parte din cauzele care au făcut ca agricultura românească să fie în situația în care se găsește, cu sute de mii de tone importuri și mii sau zeci de mii de tone exporturi și discutăm ori de legume, ori de fructe, ori de carne, de toate felurile.

Din partea majorității guvernamentale și din partea tuturor structurilor care vor fi necesare, veți avea tot sprijinul, pentru că este un obiectiv de securitate națională.

Dacă cumva, în anumite zone, anumite specii vor fi afectate, Guvernul României nu va sta insensibil sau nu va sta să se uite, dând vina numai pe Dumnezeu sau pe vreme, dar eu nu cred că efectele vor fi atât de mari. Haideți să așteptăm să se finalizeze toată această perioadă de schimbări climatice destul de neobișnuite și vorbim după aceea”, a afirmat Liviu Dragnea, vineri, 21 aprilie 2017, la sediul UCCG Moldova 2, Vrancea.

Potrivit spuselor sale, programul antigrindină a fost cuprins în programul de guvernare PSD, astfel încât să se ajungă la o acoperire de aproximativ 850.000 ha.

IMG 20170421 123118 1În plus, pesedistul a spus că dezvoltarea sectorului de protecție antigrindină și de stimulare a precpitațiilor va duce la crearea de noi locuri de muncă, dar și la dezvoltarea industriei de apărare pe orizontală.

„În etapa în care ne aflăm, așa cum am convenit cu domnul ministru (n.r. - Petre Daea), să acoperim 500.000 ha la 15 aprilie 2017, obiectivul a fost îndeplinit, iar până la sfârșitul anului să ajungem la 850.000 ha.

Ne interesează să dezvoltăm un sistem complet de stimulare de precipitații și de combatere a grindinei, care să acopere tot teritoriul țării. Este foarte bun sistemul, este gândit în special pentru pomicultură și viticultură, dar nu putem să lăsăm la voia destinului culturile agricole din sud, din Bărăgan, din Câmpia de Vest, din Moldova. Am vorbit cu domnul ministru (n.r. - Petre Daea), în perioada următoare vor upgrada programul inițial, în așa fel încât în maximum doi ani să avem toată țara acoperită. În același timp, efectul benefic, dincolo de efectul bun pentru fermieri și pentru agricultură, în general, va fi și pentru industria din România. Au fost capacități de producție care au dispărut și care, acum, vor reveni la viață, vor asigura tot ceea ce este necesar, plecând de la rachete, cutii, instalațiile, aruncătoarele de rachete, inclusiv acele benzi de care operatorii vorbeau și care, acum, nu se mai fabrică în România pentru că, la Făgăraș, a dispărut autorizația de mediu”, a conchis Dragnea.

În contextul afirmațiilor legate de securitatea națională, fostul șef al ANM, Ion Sandu, i s-a plâns lui Dragnea și lui Daea de acțiunile subversive ale fostului guvern tehnocrat de a introduce management privat la meteorologie. Cei doi i-au promis lui Sandu că lucrurile se vor schimba.

„Până acum, ANM a susținut total această activitate, în sensul că toată informația din ANM este și în acest centru, și în cel de la Iași, dar și în cele care vor urma”, a afirmat Ion Sandu, un apropiat al  generalului de brigadă (r) Gheorghe Căunei-Florescu, șeful Direcției Generale Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor din cadrul MADR. „Profit de această ocazie să spun despre mesajele pe care le-am dat în ultimul timp cu privire la inițiativa făcută de vechiul guvern, cu privatizarea sau managementul privat, una care poate să încurce și acest program și am documente în acest sens. Am documente care atestă că nici acest program nu va putea funcționa cu management privat”.

IMG 20170421 12182945 de milioane de euro pentru 2017 și 2018. „Cu 34 de puncte de lansare, anul acesta intenționăm să protejăm o suprafață de 500.000 ha” (Florescu, MADR)

Într-o declarație înainte de conferința de la UCCG Moldova 2, Vrancea, de vineri, 21 aprilie 2017, generalul de brigadă (r) Gheorghe Căunei-Florescu, șeful Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor din cadrul Ministerului Agriculturii, a mărturisit că în programul de guvernare s-au alocat destui bani pentru sistemul național antigrindină. Mai exact, pentru anul 2017, sunt disponibili în jur de 20 de milioane de euro, iar pentru anul anul acesta și pentru 2018, cumulat, s-au alocat 45 de milioane de euro și o protecție de 880.000 ha.

Dacă în prezent, conform spuselor sale, sunt funcționale 34 de puncte de lansare, până la sfârșitul anului, se vrea rachetizarea a 60 de astfel de puncte de lansare.

„(...) Fonduri sunt mai mult decât suficiente pentru a implementa acest sistem la nivel național. Bineînțeles, vom activa și sistemul de aviație, cât și alte tehnologii cum sunt și generatooarele terestre, pentru protecția împotriva grindinei sau pentru uniformizarea fenomenelor extreme.

La nivel național, în momentul de față sunt 34 de puncte funcționale. În plus, 11 puncte de lansare vor fi puse anul acesta în funcțiune, dar ele parcurg anumite etape. Cu aceste 34 de puncte, anul acesta intenționăm să protejăm o suprafață de 500.000 ha. Dublăm astfel capacitatea de protecție. În anul 2016 am funcționat cu 17 puncte de lansare și am protejat în jur de 280.000 ha.

După Legea 173 am prevăzut centrele și unitățile de combatere, unde vor fi implementate și astfel avem trei centre zonale: Moldova, Muntenia și Transilvania. În cadrul acestora vom aplica șapte dezvoltări de combatere (în ordinea implementării): Prahova, Iași, Vaslui, Vrancea, Vâlcea (aici mai puțin pentru că, deocamdată, avem doar trei puncte de lansare), Timișoara, Târnăveni, Mureș, Buzău, Craiova.

Până la sfârșitul anului intenționăm să mai construim încă 26 de puncte de lansare, astfel că, atunci, vom avea în jur de 60 de puncte de lansare. În anul 2018 ajungem la o protecție de aproape un milion de hectare, mai exact 880.000 ha. Vorbim aici de protecție 100%, dar influența este mult mai mare. Dacă un punct de lansare protejeasă 15 km pătrați, influența este pe 40 km pătrați”, a punctat fostul militar de carieră.

Alături de unitatea-pilot de la Prahova, în 2011 și-a început activitatea unitatea de la Iași, anul trecut unitatea de la Focșani, iar anul acesta – îmbucurător – și-a demarat activitatea și unitatea Oltenia cu grupul Drăgășani. De asemenea, sunt în stadii avansate Timișul și Mureșul, urmând ca, în etapa imediat următoare, să fie funcțională unitatea din Maramureș.

2210114 origExcepția... confirmă oare regula?

Într-un articol publicat de partenerii noștri de la „Surse și Resurse”, cei care de altfel ne-au susținut și cu o parte din suportul logistic de transmisie LIVE pe pagina de Facebook a evenimentului din Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea, același general în rezervă, Căunei-Florescu, mărturisea de această dată în fața fostului ministru al Agriculturii, Daniel Constantin (aflat în prezent într-un puternic con de umbră), în data de 2 octombrie 2015, de o mai veche breșă în buna funcționare a sistemul de rachetizare. Asta poate și pentru a mai descreți frunțile celor prezenți la eveniment, ca urmare a imposibilității lansării rachetelor antigrindină, fapt care nu a mai fost valabil cu ocazia vizitei lui Dragnea.

Potrivit articolului publicat de colegii noștri, unul dintre oamenii care „acum câțiva ani” activau într-un punct de lansare rachete antigrindină (cel mai probabil angajat al firmei care se ocupa de exploatarea UPCCG Prahova) s-a panicat în momentul în care trebuia să execute foc asupra unei formațiuni noroase periculoase, a scăpat proiectilul din mâini și, potrivit spuselor lui Gheorghe Căunei Florescu, președintele Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP) din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a pierdut controlul sfincterian și... „a fugit”.

​„Nu este nici o glumă proastă, și nici păcăleală inițiatică tipic militărească. Sunt afirmațiile cu subiect și predicat ale generalului-maior cu două stele, în rezervă, dr. ing. Gheorghe Căunei Florescu, șeful AASNACP, cu ocazia inaugurării Unității de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea”, spun colegii și prietenii noștri de la http://sursesiresurse.weebly.com/ „Răspunsul său vine în primă instanță, surprinzător, la întrebarea reporterului nostru dacă putem exporta rachete antigrindină performante și în Republica Moldova, proiectile și sisteme de tragere (RAG96 și RAG96S, respectiv lansatorul LARMA 1) fabricate de Electromecanica Prahova, ca soluție mult mai eficientă la produsele exportate de vecinii noștri de peste Dunăre, celorlalți vecini ai noștri cu capitala la Chișinău. Conform unor informații provenite din surse militare, aceste proiectile bulgărești ar fi produs inclusiv incidente în Republica Moldova”.

Ca fapt divers, de exploatarea Unității Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova s-a ocupat în ultimii ani... chiar Electromecanica Ploiești, producătorul rachetelor românești, potrivit site-urilor de licitații http://licitatiipublice.clubafaceri.ro, www.dgmarket.ro, www.tenderise.eu și altele.

„Practic, noi avem proceduri, avem foarte bine pusă la punct partea de legislație. De asta am susținut să avem lege și să avem proceduri, că altfel este responsabilitatea foarte mare. Aici (n.r. - UCCG Moldova 2 Vrancea, punct de lansare Panciu) lucrează 24 de ore din 24 doi oameni (n.r. - unitatea este deservită de General Conf Group, un furnizor de îmbrăcăminte de protecție, uniforme militare, echipamente de supraveghere etc.). Doi oameni stau în punctul de lansare. În momentul când vine fenomenul extrem, se întunecă; începe să trăsnească. Când asta se întâmplă, te cuprind fiorii. De aceea, oamenii trebuie să aibă o bună pregătire și noi totdeauna, anual, îi trimitem la psiholog. Și nu la orice psiholog, ci la psihologul pe securitate națională. Deci nu te duci să-ți pună o ștampilă. Cu toate acestea, la Prahova, acum câțiva ani, a trecut și un om mai puțin verificat. În momentul în care a început furtuna, se deplasa cu racheta de la rastel către instalația de lansare și a trăsnit o dată. În momentul acela a scăpat racheta, a făcut pe el și a fugit. A rămas unul singur, acela a luat racheta, a introdus-o (...). Asta trebuie făcută în câteva minute, că dacă nu a trecut norul și ai pierdut (...). Cel în cauză a plecat și n-a mai venit”, a precizat fostul militar de față cu ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, jurnaliști și alți invitați.

„Nu spunem că afirmația șefului AASNACP a fost intenționată sau nu, direcționată sau nu, pentru că nu știm anume cu câți ani în urmă s-a petrecut evenimentul. Aceasta este însă realitatea faptelor. Legăturile cu furnizorul de servicii care se ocupa de exploatarea UPCCG Prahova au fost făcute ulterior doar prin muncă de documentare, informațiile fiind disponibile pe Internet. Important de menționat este că acest tip de incident a avut loc, iar semnalul de alarmă este de ce unități care ar fi trebuit să fie deservite de personal militar angajat sunt gestionate de firme private, chiar dacă au experiență ca furnizori de material de specialitate (oricare ar fi el). Până la urmă, de buna funcționare a acestor sisteme ține inclusiv bunăstarea fermierilor și siguranța cetățeanului”, precizau totodată cei de la Surse și Resurse.

Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) a început să fie implementat încă din anul 2000, ca urmare a necesității adoptării unor  măsuri de combatere a schimbărilor climatice generatoare de fenomene meteorologice extreme: grindină, ploi torențiale, secetă ș.a. Scopul SNACP este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere etc), precum și al comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Ca mecanism guvernamental de prevenție și protecție împotriva riscurilor climatice, dezvoltarea SNACP este inclusă în Strategia MADR pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung orizont 2020-2030, în Strategia Ministerului Mediului privind Schimbările Climatice, în concepția de dezvoltare a Strategiei Naționale privind managementul riscurilor, aflată în curs de elaborare de către Ministerul Afacerilor Interne, iar parte din unitățile din cadrul Sistemului sunt incluse în infrastructura critică națională.

UCCG Moldova 2 Vrancea este a doua unitate realizată în cadrul Centrului Zonal de Combatere Moldova (pe lângă UCCG Moldova 1 Iași) și a treia unitate operațională din cadul SNACP, alături de UPCCG Prahova și UCCG Moldova 1 Iași. Omologarea unității începe cu patru puncte de lansare (din cele 11 prevăzute în studiul de fezabilitate), amplasate în localitățile Bolotești, Bizighești, Panciu și Anghelești, asigurând protecția unei suprafețe de circa 50.000 ha de culturi valoroase pentru economia agricolă. Investiția a durat 10 ani (2004-2014), a presupus cheltuieli de circa 5,8 milioane lei (1,3 milioane euro) și, în anii următori, urmează să își tripleze suprafața protejată, pe măsură ce se finalizează investițiile. SNACP se apropie de pragul de 30% din structura operațională prevăzută prin legislația în vigoare a fi realizată până în 2024.

Unitățile de combatere a căderilor de grindină de la Prahova și Iași se află în diferite faze de omologare, iar cea de la Vrancea intră de anul acesta în procedura de omologare.

Activitățile de intervenții active în atmosferă (AIA) sunt reglementate prin Legea 173/2008.

Publicat în România Agricolă

Groupama Asigurări, lider pe linia asigurărilor agricole din România, oferă din ianuarie 2017 produsul ce acoperă toate riscurile climatice pentru culturile de floarea soarelui și de porumb, se arată într-un comunicat de presă al companiei.

„Grindina, furtuna sau uraganul, ploaia torențială, băltirea, excesul de umiditate, inundațiile, seceta, arșița și incendiul din cauze naturale se numără printre riscurile de care se pot proteja fermierii recurgând la noul produs de asigurare”, potrivit documentului.

Conform barometrului riscurilor realizat de companie în rândul fermierilor din portofoliu în anul 2015,  95% dintre respondenți au desemnat seceta drept riscul cu cel mai mare impact asupra afacerii lor, iar jumătate dintre aceștia constată că frecvența sau violența fenomenelor climatice a crescut în zona în care își desfășoară activitatea. Astfel, noul produs al Groupama Asigurări a fost creat pornind de la nevoile reale ale fermierilor și le pune la dispoziție o soluție completă și flexibilă, care cuprinde toate riscurile climatice și acoperă pierderile pe care le provoacă culturilor, asigurând-le astfel continuitatea investiției.

Publicat în Comunicate
Pagina 1 din 2