Miercuri, 21 Noiembrie 2018 20:17

Liber la vânat 1.103 mistreți în Covasna

Cota de împuşcare a mistreţilor din judeţul Covasna a fost mărită cu peste 1.100 de capete, în contextul măsurilor suplimentare luate de autorităţi pentru combatarea extinderii pestei porcine africane, potrivit directorului executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Covasna, Siko Barabasi Sandor, citat de corespondenții locali ai agențiilor de presă.

Conform precizărilor DSVSA județene, cota iniţială a fost de 800 de exemplare, din care s-au recoltat deja peste 760 de mistreţi în ultimele luni.

„Centrul Naţional pentru Combaterea Bolilor a emis o decizie (...) prin care se prelungeşte perioada de împuşcare sau de reducere a efectivelor de mistreţi în zonele neafectate, cum suntem şi noi, până la 1 ianuarie”, a afirmat Siko Barabasi Sandor. „Cota de vânătoare aprobată iniţial a fost de 800 de exemplare, iar până vineri (n.r. - 16 noiembrie 2018) au fost extraşi 762 (...) Aceasta a fost deja suplimentată cu 1.103, existând tendinţa, tot ca urmare a deciziei Centrului Naţional, să se micşoreze efectivul de mistreţi în aşa fel încât pe 2 km pătraţi să fie un mistreţ (...) Efectivul evaluat este de 3.300 de mistreţi în judeţul Covasna şi ar trebui să fie extrase în jur de 2.000 de exemplare”.

În plus, oficialul DSVSA Covasna a mai precizat că planul de măsuri pentru combaterea extinderii pestei porcine africane, luat la începutul lunii septembrie 2018 de către autorităţile județene ca urmare a apariţiei bolii în judeţul limitrof Buzău, a dat rezultate, dovadă că judeţul a fost ocolit până acum.

Nu în ultimul rând, Siko a menţionat că măsurile preventive vor continua şi chiar se vor amplifica în perioada sărbătorilor de iarnă, astfel încât să fie împiedicate transporturile ilegale de animale, de carne şi produse din carne de porc înspre şi dinspre judeţele contaminate.

Publicat în Știri interne

Conform anunțului făcut de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), joi, 1 noiembrie 2018, pesta porcină africană (PPA) se extinde pe teritoriul României, la ora actuală evoluând în 276 de localităţi din 17 judeţe, unde sunt active 1.062 de focare, dintre care 15 în exploataţii comerciale.

Totodată, au fost înregistrate 142 de cazuri de PPA la mistreţi. În total, au fost eliminaţi 356.144 de porci afectaţi de boală.

Conform surse citate, cele mai multe focare sunt în continuare în judeţele Tulcea - 566, dintre care 5 focare la exploataţii comerciale şi un focar la o exploataţie de tip A, şi 67 de cazuri la mistreţi, în Ialomiţa - 125 de focare în gospodăriile populaţiei şi 33 de cazuri la mistreţi, în Brăila - 106 focare (dintre care, 9 focare la exploataţii comerciale) şi în Constanţa - 84 de focare în gospodăriile populaţiei şi trei cazuri la mistreţi.

Până la 1 noiembrie, au fost despăgubiţi 7.785 de proprietari, valoarea totală a plăţilor fiind de 189,18 milioane de lei.

Prezenţa virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară la 31 iulie 2017, în judeţul Satu Mare.

Publicat în Zootehnie
Joi, 18 Octombrie 2018 22:55

Bani pentru găsirea porcilor morți

Cetățenii care oferă autorităților informații valide cu privire la locația cadavrelor de porci mistreți sau domestici nerevendicate ar putea încasa 225 de lei, respectiv 65 de lei, potrivit precizărilor ministrului Agriculturii, Petre Daea, de joi, 18 octombrie 2018.

„Este în vigoare o asemenea măsură, se operează cu ea de către ANSVSA, instituţia care răspunde de acest mecanism, ca să fim acoperiţi cu toate măsurile posibile, pentru a pune stavilă unui asemenea virus. Este vorba de un stimulent de 225 de lei pentru mistreţi morţi şi de 65 de lei pentru anunţul pe care îl dau pentru porcii domestici morţi. Adunând, este o medie de un milion de lei şi ceva (n.r. - lei vechi). Iată, la Teleorman, într-o pădure s-au găsit aceste resturi de animale şi nu este deloc bine. (...) Există suspiciunea că a fost ceva intenţionat, dar organele abilitate vor analiza şi vor comunica opiniei publice atunci când vor avea rezultatul anchetei”, a menționat ministrul Agriculturii, prezent la o conferinţă pe teme agricole organizată la ASAS.

Șeful MADR a mai afirmat că este îngrijorat de evoluţia pestei porcine africane (PPA), nu numai de situaţia din România, ci şi de ceea ce se întâmplă în ţările din jur.

„Sunt îngrijorat nu numai de cazurile acestea din ţară, ci şi de ceea ce apare în altă parte. Mă îngrijorează şi situaţia din Ungaria, pentru că este aproape de graniţă și sunt focare, şi prezenţa virusului din Bulgaria, Ucraina. Este o îngrijorare generalizată şi o luptă grea cu acest virus”, a mai spus Daea.

În altă ordine de idei, ministrul de resort a reamintit că a început repopularea cu porci-santinelă în judeţele Buzău, Satu Mare, Bihor şi Brăila şi „încet, încet se va relua activitatea”, dând din nou asigurări că „nu vom întrerupe creşterea porcilor în gospodăriile populaţiei”.

În ceea ce privește despăgubirile acordate crescătorilor de animale afectaţi de virusul PPA, Daea a anunţat că s-au plătit peste 7.500 de dosare din cele peste 8.100 de gospodării afectate, urmând ca şi restul gospodăriilor să primească banii. „Banii ajung unde trebuie să ajungă. Sunt despăgubiţi toţi cei care au fost în situaţia aceasta mai grea”, a mai punctat acesta.

Prezent la lucrările Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a Camerei Deputaţilor, desfăşurate la Alba Iulia, şeful ANSVSA, Geronimo Brănescu, a menţionat că evoluţia epidemiologică a PPA în nord-vestul României este una „mult mai uşor gestionabilă” faţă de cea din sud-estul României.

„Deja în nord-vest, începând cu luna august nu am mai avut noi focare la mistreţi, astfel încât, deja, în judeţul Satu Mare, locul prin care a intrat boala în România, am închis cinci focare, urmând să închidem şi altele în judeţul Bihor”, a menţionat Geronimo Brănescu.

Pesta porcină africană evoluează, la această dată, în 260 de localităţi din 14 judeţe, fiind înregistrat un număr de 1.021 de focare, din care 15 în exploataţii comerciale, arată datele actualizate ale Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), date joi publicităţii.

Conform informaţiilor centralizate, au fost consemnate şi 107 cazuri la mistreţi, iar numărul total al porcilor eliminaţi afectaţi de boală se ridică la 353.914 exemplare.

Prezenţa virusului PPA a fost semnalată în România, pentru prima oară, pe data de 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare. Evoluţia bolii este în permanenţă monitorizată prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

Autoritatea precizează că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic şi social.

Publicat în Știri interne

Potrivit lui Nicolae Dumuţa, șeful DSVSA Satu Mare, declarații făcute joi, 26 iulie 2018, în cadrul Colegiului Prefectural, până în prezent au fost descoperite cinci focare de PPA în gospodării şi nouă la mistreţi, în condițiile în care circa 60 de probe sunt recoltate zilnic de către inspectorii Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Satu Mare pentru depistarea virsului.

Avem cinci focare la porcul domestic în gospodăriile populaţiei. Patru sunt la Micula, iar unul în Sudurău, la Tăşnad. Măsurile au fost luate, deocamdată nu avem suspiciuni, monitorizăm, sunt foarte-foarte multe probe, colegii mei veterinari zilnic monitorizează, 24 de ore. Din păcate, cazurile la mistreţ confirmate au ajuns la nouă, unul la Noroieni, celelalte în sudul judeţului, la Săcăşeni, Cehal, Pir. Am avut 19 cadavre de mistreţ pentru analize la noi, din care nouă au fost pozitive. Continuăm monitorizarea, lupta cu această boală este foarte imprevizibilă, greu de stăpânit, există un risc extraordinar de pătrundere a virusului în gospodăriile populaţiei. Monitorizăm, avem undeva la 58 de probe zilnic, deocamdată nu avem suspiciuni, dar riscul există”, a punctat Dumuţa.

Conform spuselor acestuia, pe întregul judeţ există interdicţia de mişcare a animalelor.

Dumuța a explicat că problema cea mai mare o ridică fermele comerciale, unde trebuie sacrificat tot efectivul de porci, dacă este descoperit virusul.

Geronimo Brănescu, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), a declarat că, în momentul de faţă, sunt în diferite faze de evoluţie 440 de focare confirmate de pestă porcină africană (PPA), din care 438 se află în gospodăriile populaţiei şi două în exploataţii comerciale din judeţul Tulcea, în prima exploataţie urmând să se finalizeze sacrificarea a aproximativ 45.000 de porci.

În plus, Brănescu a confirmat existența PPA și în cadrul depozitarului tulcean deținător a 17.000 de capete suine, fiind astfel confirmată declarația ministrului Agriculturii, Petre Daea, intervenție avută în cadrul unei emisiuni televizate transmise de Antena 3 nu demult, ocazie cu care acesta preciza, fără a da nume, că o altă exploatație din Tulcea are probleme serioase cu PPA.

Publicat în Zootehnie

Joi, 5 iulie 2018, virusul pestei porcine africane (PPA) a fost confirmat la un porc dintr-o gospodărie situată în localitatea Istria, judeţul Constanța, potrivit informării primite de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

„În urma confirmării diagnosticului de către Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti (I.D.S.A.) - Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Pestă Porcină Africană, serviciile veterinare au intervenit imediat. Au fost luate măsuri pentru punerea sub supraveghere sanitară veterinară a exploataţiei, ecarisarea cadavrului, au fost impuse restricţii de mişcare, s-a efectuat dezinfecţia exploataţiei afectate, a grajdului, a perimetrului, a ustensilelor şi a obiectelor potenţial contaminate”, se precizează într-un comunicat al instituției de stat.

Totodată, la nivelul judeţului Constanţa a fost activat Centrul Local de Combatere a Bolilor, ocazie cu care a fost adoptat și planul de măsuri privind controlul, combaterea şi eradicarea bolii şi adoptarea zonelor de restricţii.

Practic, au fost stabilite două zone de restricţii sanitare veterinare, în jurul gospodăriei afectate, respectiv o zonă de protecţie, localitatea Istria cu o rază de 3 kilometri, şi o zonă de supraveghere cu o rază de 10 kilometri, respectiv localităţile Nuntaşi, Traian, Tariverde, Mihai Viteazu şi Sinoe.

În plus, s-au dispus restricţii de circulaţie şi s-au instituit filtre rutiere, iar la ora actuală este în desfăşurare acţiunea de catagrafiere a tuturor suinelor din zonele de restricţii.

Reprezentaţii ANSVSA afirmă că focarul a fost notificat către structurile omoloage din cadrul Comisiei Europene.

Potrivit sursei citate, ancheta epidemiologică este în desfăşurare.

PPA se propagă la nivel de țară

În România, la debutul acestui an a fost descoperit un focar de pestă porcină africană în localitatea Micula, la aproximativ 7 kilometri de graniţa României cu Ungaria şi Ucraina. În luna martie, Centrul Local de Combatere a Bolilor (CLCB) Satu Mare a instituit măsuri speciale de protecţie pe raza mai multor localităţi după depistarea unui nou caz de pestă porcină africană în localitatea sătmăreană Bercu Nou.

La începutul lunii iunie, porcii din patru gospodării din satele Ceatalchioi şi Sălceni, comuna Ceatalchioi din Delta Dunării, au fost sacrificaţi, după ce rezultatele analizelor efectuate pe probe prelevate de la animalele din cele două localităţi au fost pozitive la pestă porcină africană. În mai puţin de două săptămâni de la confirmarea virusului în Deltă, au fost confirmate 40 de focare de pestă porcină africană în cinci localităţi din judeţ, numărul porcilor sacrificaţi ajungând la 500.

Virusul PPA a fost confirmat la începutul acestei luni într-un abator aparţinând unei exploataţii comerciale de creştere a porcilor din judeţul Tulcea, fiind pentru prima oară când s-a confirmat această boală într-o exploataţie comercială. Numărul porcilor sacrificaţi a fost de 44.580 de capete.

Miercuri, 4 iulie, a fost confirmat un nou focar de pestă porcină africană la o crescătorie de porci situată într-o zonă relativ izolată în Insula Mare a Brăilei. Crescătoria se află la 20 de kilometri de cea mai apropiată localitate din judeţul Brăila şi 5 kilometri faţă de localitatea Carcaliu din judeţul Tulcea, între acestea fiind barieră naturală Dunărea, braţul Măcin.

Pesta porcină africană este o boală virală a porcinelor domestice şi sălbatice, cu evoluţie rapidă şi mortalitate de până la 100% pentru porcii care se îmbolnăvesc. Pentru această boală nu există vaccin şi nici tratament. Singurele metode de prevenţie eficiente sunt menţinerea unui nivel înalt de biosecuritate la ferme şi gestionarea rapidă şi eficientă a posibilelor focare de boală - raportare, restricţii privind mişcarea animalelor, a produselor şi subproduselor provenite de la porcine, sacrificarea animalelor susceptibile şi controlul circulaţiei animalelor.

Publicat în Știri interne

Într-un moment delicat pentru sectorul creșterii suinelor din România, mai exact, cel în care toţi porcii din fermele aparținând aceleiași exploataţii din care face parte și abatorul unde a fost confirmat virusul pestei porcine africane (PPA), respectiv 44.580 de capete, sunt sacrificaţi, iar carcasele distruse, președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), Ioan Ladoși, afirmă că autoritățile nu sunt destul de transparente, iar cazurile se multiplică în gospodăriile populației.

Cu ocazia unui interviu acordat ediției online a RF, Ladoși a precizat că estimările proprii privind sacrificările suinelor din celelalte ferme tulcene aflate în zona focarului de PPA ar fi de jumătate din totalul suinelor deținute de Carniprod, ceea ce înseamnă peste 20.000 de capete în plus față de cele 44.580 raportate de stat.

În acest context, președintele APCPR solicită autorităților statului să realizeze de urgență un recensământ al porcilor din zonă, astfel încât să se cunoască cu exactitate impactul PPA asupra efectivelor.

În ceea ce privește despăgubirile promise marți, 3 iulie 2018, de premierul României, Viorica Dăncilă, Ioan Ladoși mărturisește că, în cazul Carniprod, acestea nu vor putea acoperi paguba în totalitate, în condițiile în care toate inputurile (furaje etc.) ar urma să fie distruse și ele.

Informații de actualitate, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Ce vești mai aveți cu privire la confirmarea acestei boli într-o exploataţie comercială de creştere a porcilor?

Ioan Ladoși: De la autorități, prea multe informații nu avem cu privire la situația zonelor afectate de pesta porcină africană și la măsurile dispuse pentru controlul, combaterea și eradicarea bolii la nivelul județului Tulcea, unde a fost instituită starea de alertă. Așa, din comunicarea între colegi, între cei care se află în zona respectivă și sunt afectați fie direct, fie indirect (...), înțelegem că se multiplică cazurile din gospodăriile populației. S-au găsit din ce în ce mai mulți mistreți morți și, din păcate, tragedia de la ferma comercială din Tulcea.

R.F.: Vă referiți, presupunem, la ferma aparținând Carniprod Tulcea, compania serios afectată de confirmarea existenței virusului pestei porcine africane într-un abator propriu. Este această firmă membră a APCPR?

I.L.: Da, este membră APCPR.

R.F.: Din evaluările preliminare ale asociației pe care o prezidați, câte suine credeți că vor fi sacrificate în plus față de numărul vehiculat de autorități – 44.580, aparținând Carniprod Tulcea?

I.L.: Dacă focarul din ferma respectivă în mod cert impune sacrificarea celor 44.580 de suine, în mod normal și logic ar trebui ca, pe zona respectivă, să se facă o hartă foarte clară a cazurilor apărute și să fie sacrificate absolut toate suinele.

R.F.: Asta înseamnă o pagubă enormă pentru zona respectivă.

I.L.: Fără discuție. Însă eu nu cred că, însumat, numărul porcilor din zona respectivă se apropie de jumătate față de situația fermei comerciale Carniprod Tulcea. Precizez că aceasta este doar o strictă speculație din partea mea.

În altă ordine de idei, ceea ce am cerut noi însă prin asociație este ca de urgență să se efectueze recensământul porcilor din gospodăriile populației, în zona respectivă, tocmai pentru a se afla câte suine sunt afectate nu neapărat în sensul infestării, ci al situării lor în zona de risc.

R.F.: Marți, 3 iulie 2018, șeful Executivului de la București, Viorica Dăncilă, a solicitat modificarea legislației, astfel încât să fie acordate despăgubiri persoanelor care notifică și predau voluntar autorităților animalele bolnave din zona în care a fost instituită starea de alertă. Cum credeți că se va concretiza acest ajutor promis de Guvern? Ați avut vreo propunere în acest sens? V-a contactat cineva să vă ceară părerea cu privire la alocări?

I.L.: Credem că ar fi vorba de partea de despăgubiri care este reglementată prin Programul național de supraveghere, prevenire și control al pestei porcine africane din 9 noiembrie 2016. La Art. (3), punctul 2, programul prevede acordarea despăgubirilor pentru cazurile în care se înregistrează pagube datorate pestei porcine africane. Demersul se realizează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.214/2009 privind metodologia pentru stabilirea și plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, cu modificările ulterioare. Aici cred că este cheia.

Cum anume se vor acorda despăgubirile? Statul nu este fericit să bage mâna în buzunar, chiar și în astfel de situații. Ca atare, ceea ce trebuie revăzut și ceea ce noi am solicitat autorităților este să fie clarificate condițiile de acordare a despăgubirilor. Și asta deoarece, așa cum sunt gândite la ora actuală normele din legislația respectivă, decizia despăgubirii, sau dimpotrivă, „stă în pixul” unui funcționar.

R.F.: Ca urmare a sacrificării celor 44.580 de capete porcine din ferma comercială a Carniprod Tulcea, statul român va reuși să despăgubească corespunzător compania?

I.L.: Eu nu cred că statul va reuși să despăgubească corespunzător firma. Chiar și la nivelul maxim, despăgubirile acordate de stat nu vor reuși să acopere gaura, pentru că (...) nu (...) vorbim doar despre valoarea de inventar a unor animale. Discutăm aici și de faptul că sunt stocuri de furaje într-o fermă de asemenea capacitate etc. Tot ceea ce înseamnă input va trebui să fie distrus. Nu-i vorba doar de porcii în sine, de valoarea lor de inventar, ci de afacerea ca atare, de oamenii din fermă etc.

R.F.: Paguba va fi mare, nu încape îndoială. A făcut APCPR vreo evaluare la nivel de asociație cu privire la situația din Dobrogea?

I.L.: Asemenea demersuri le putem face în situația în care membrul nostru ne solicită în mod expres sprijinul pentru așa ceva.

R.F.: A solicitat Carniprod Tulcea sprijinul pentru așa ceva?

I.L.: Eu cred că dânșii au fost prea afectați, inclusiv emoțional, de situația creată, astfel încât să se mai gândească la chestiuni de sprijin. Din câte am înțeles, eutanasierea a început în fermă și, la acest moment, sunt puse în funcțiunile incineratoarele; este Auschwitz acolo.

R.F.: Cine se face vinovat de toată această situație? In extremis, vorbim de vectori de origine animală (mistreți infestați care au intrat cumva în contact cu animale din ferma Carniprod) sau de factorul uman?

I.L.: Aici nu cred că trebuie să facem o legătură directă între mistreți și ferma comercială. Putem face o conexiune între mistreți și gospodăriile populației. Acolo, contaminarea este posibilă, mai ales în zona Deltei, unde avem și porci domestici care sunt semisălbatici, crescuți liber. Nu putem face legătura dintre mistreți și ferma comercială acolo unde condițiile de biosecuritate au fost tot timpul respectate. De câte ori am fost acolo, am văzut și am simțit că aceste reguli sunt bine implementate.

Aici trebuie ca autoritățile să descopere sursa, vectorul care a condus la contaminarea efectivului din fermă. Însă, după câte cunoaștem noi, din situații similare din alte țări, în astfel de situații, în fermele comerciale, cel mai probabil, vectorul principal este factorul uman.

Publicat în Interviu

Pe lângă atacurile asupra oamenilor, nu mai puțin de 50 de ovine, două porcine și mai multe păsări au fost ucise de urs în ultimele patru luni în Comarnic, mărturisește Octavian Boșman, președintele Asociației Crescătorilor de Animale din localitate (ACAC), adăugând că este momentul să se treacă la acțiune pentru a fi „echilibrată balanța”, mai exact proteste și cereri către vânători pentru „uciderea animalelor sălbatice responsabile”.

El crede că o eventuală soluție de relocare și nu de ucidere a urșilor nu reprezintă o soluție viabilă, în condițiile în care nimeni nu ar accepta în arealul său astfel de animale însetate de sânge.

Boșman recunoaște că îi este teamă să iasă seara din casă și, dacă are diverse probleme de rezolvat în preajma domiciliului său, utilizează mașina.

„Avem probleme mari cu ursul aici, în zonă. Ți-e frică să mai ieși, seara, pe stradă. Deja, la ora 19:00, ursul se plimbă liber pe drum; a și atacat un cioban. Personal, mi-e frică să mai plec pe jos de acasă. Dacă mă duc până la un vecin aici, în sat, 300 de metri mai încolo, mă duc cu mașina. L-am găsit pe urs inclusiv la mine la poartă, în șezut, mâncând mere. În acest context, cei de la Poliție au recunoscut că deja se pune problema când va apărea și prima victimă umană, nu dacă va exista vreuna. Recent, tot pe seară, urșii au intrat în gospodăria unei femei din Comarnic. Chiar dacă au sărit vecinii în ajutor, au făcut zgomot, până ce atacatorii nu au luat porcul de acolo, nu au plecat. Și situația aceasta s-a acutizat încă din luna iulie, de atunci a apărut primul caz mai serios. Sunt deja 19 cazuri documentate, cu dosare făcute de o comisie specializată, plus altele, toate în oraș. Deja, ca pagube, vorbim de peste 50 de ovine omorâte, doi porci (în noaptea de 30 octombrie 2017) și mai multe păsări”, a spus Boșman. „Cât am fost la IndAgra 2017, ursul a intrat inclusiv la mine în gospodărie. Mi-a scos oile de la stână și le-a împrăștiat pe drum. Oile erau înainte, ursul după ele, iar ciobanii și câinii, în urma atacatorului”.

Președintele Asociației Crescătorilor de Animale din Comarnic a mai precizat că una dintre soluțiile de combatere a situației este ca vânătorii să înainteze o cerere către Ministerului Mediului, astfel încât să poată întreprinde acțiunile necesare. Cu relocatul, mărturisește Boșman, povestea este delicată din cauză că nu-i primește nimeni. Și vicepreședintele ACAC explică: „Cine primește un urs care rupe garduri și omoară animale? Așteptăm ONG-urile vocale să vină aici, să ne ofere ei o soluție! Cum ursul are un suflet, și oaia are unul! Până acum, ursul a luat 50 de suflete. Eu zic că este cazul să se echilibreze balanța!”.

Ca urmare, având în vedere atacurile repetate și pagubele făcute de animalele sălbatice în gospodăriile din Comarnic, ACAC, împreună cu Asociația Crescătorilor de Animale, Păsări și Producătorilor Agricoli „Pleșuva”, a decis să ia atitudine și va organiza un miting de protest.

Manifestarea se va desfășura pe DN1, vineri, 3 noiembrie 2017 între orele 10 și 19, în Comarnic.

La protest, și-au anunțat prezența peste 50 de fermieri din Comarnic, crescători care vor ieși în stradă cu peste 500 de oi, dar și fermieri din localitățile învecinate care se confruntă cu aceleași probleme.

Pe lângă cele 19 evenimente înregistrate la Primăria Comarnic din iulie și până în prezent, au fost nenumărate cazurile în care animalele sălbatice (urși sau mistreți) au atacat gospodăriile, au omorât animalele, au rupt gardurile, au stricat recoltele oamenilor, dar aceștia nu au sesizat organele competente, spun Octavian Boșman și Carmen Oancea, președinta asociației „Pleșuva”, într-un document de poziție.

Potrivit informațiilor parvenite din interiorul Ministerului Mediului, de la momentul interzicerii vânătorii, numărul atacurilor și al pagubelor a crescut foarte mult. În plus, ei recunosc faptul că relocarea este foarte costisitoare și nu funcționează, iar intoleranța oamenilor la urs a ajuns la cote foarte ridicate. Din cauza suprapopulării, urșii părăsesc habitatul montan și ajung până în zonele joase. Atacurile au loc zi de zi, iar până la momentul în care vom ajunge la victime omenești nu ne desparte decât o foarte mică perioadă. Oamenii pun hrană pe calea ferată pentru ca urșii să fie uciși de tren, otravă de toate felurile, și au existat cazuri în care urșii mici au fost uciși cu bâtele.

Publicat în Știri interne