Mihai Țurcanu, eurodeputatul român care din postura de raportor din partea Comisiei IMCO (Piață Internă și Protecția Consumatorilor) a reușit să obțină un acord provizoriu cu privire la revizuirea Regulamentului 2003/2003 privind îngrășămintele, a recunoscut că, până la urmă, Politica Agricolă Comună (PAC) post-2020 va veni aproape sigur la pachet cu plafonarea subvențiilor.

Conform afirmațiilor făcute de acesta miercuri, 28 noiembrie 2018, chiar dacă există în continuare dezbateri cu privire la propunerea de plafonare a plăților directe acordate în agricultură după 2020, din luările de cuvânt ale reprezentanților grupurilor politice din PPE reiese clar că va fi impusă această limitare a subvențiilor acordate agricultorilor.

El spune că marii fermieri au fost ajutați până acum, „foarte mult”, iar majoritatea dintre ei au reușit să se modernizeze „extrem de mult”, astfel că, a mai precizat europarlamentarul, el nu poate fi de acord cu ideea de faliment în agricultură dacă se plafonează plățile.

„Sunteți prea buni. Aveți cea mai bună tehnică, cele mai bune tractoare, cele mai bune combine, pământul este deja îmbunătățit. Ce facem cu cei mici și mijlocii care nu au putut reuși? Au demonstrat asta. Este o diferență enormă între producția marilor fermieri și cea a celor amintiți anterior”, a spus Mihai Țurcanu.

Marți, 20 noiembrie 2018, eurodeputatul Mihai Țurcanu reușea o negociere finală cu Consiliul European (ConsEu), astfel încât să se poată concluziona că limita maximă de cadmiu admisă ca prezentă în produsele fertilizante – 20 de miligrame pe kilogram produs –, susținută prin interpuși de interesele rusești, nu trebuie să rămână așa, ci să fie de 60 mg/kg.

Dacă raportul ar fi trecut conform intereselor Rusiei, susținute de țările vestice ale Uniunii Europene (UE), și anume în favoarea unei încărcături de cadmiu de maximum 40 mg/kg, iar apoi cu tranziție spre 20 mg/kg, România și alți producători din Europa Centrală și de Est ar fi fost dependenți de piața rusă, susține Mihai Țurcanu. Analiștii ruși știau ce avea să se întâmple, astfel că au achiziționat tot ceea ce înseamnă depozite de roci fosfatice cu un nivel scăzut de cadmiu. Un simplu exercițiu al minții ne-ar fi dat de înțeles monopolul astfel instaurat. Probabil, industria și agricultura din România ar fi avut acces la produs fertilizant foarte scump.

Materia primă din care se fac complexele pentru agricultură se obține din roci fosfatice. Acele roci sunt exportate de țări arabe (în mare parte, de Maroc) către industria de profil din România și către cele din țările vecine. Conform măsurătorilor făcute, rocile provenite de acolo nu au un nivel al cadmiului mai mic de 60 mg/kg.

Pentru Regulamentul „Țurcanu”, eurodeputatul român a negociat cu președinția estoniană, cu cea bulgară (cu care ajunsese la un „deal”, dar nu și cu CE) și, acum, cu președinția austriacă, unde se credea că va fi cel mai greu. Totuși, s-a reușit să se obțină un acord, bineînțeles prin strategii de tot felul. Inclusiv prin mesajul nespus că raportul român și echipa din umbră pot definitiva acest dosar și cu președinția română, care și ea trebuie să încheie niște dosare puternice și să fie una de succes.

De câte ori sosește la Parlamentul European (PE) o propunere legislativă, comisia care se ocupă cu subiectul propunerii întocmește o recomandare pe care o vor vota toți eurodeputații. De exemplu, dacă este vorba de transportul animalelor de fermă, raportul va fi întocmit în Comisia pentru agricultură; dacă este vorba de comerțul cu Canada, propunerea merge în Comisia pentru comerț internațional.

Comisia numește un eurodeputat pentru întocmirea raportului. Acesta, cunoscut sub numele de raportor, consultă grupurile politice și experți în domeniu, uneori în cadrul unor audieri publice. Pe baza informațiilor primite, deputatul sau deputata scrie un raport, cu modificări, care este votat în comisie, apoi în plen, de către toți eurodeputații.

Revista Fermierului: De ce s-a dorit modificarea Regulamentului 2003/2003 privind îngrășămintele destinate agriculturii?

Mihai Țurcanu: După 15 ani, Comisia Europeană (CE) a considerat că Regulamentul 2003/2003 privind îngrășămintele nu mai este de actualitate și că trebuie să ne adaptăm noilor cerințe de piață. Vechiul act normativ nu era deschis la tot ceea ce este inovativ în prezent. Spre exemplu, gunoiul de grajd sau nămolurile din stațiile de epurare nu erau considerate, înainte, îngrășăminte.

S-a mai desprins ideea că îngrășămintele actuale sunt pline de metale grele, care ar putea dăuna sănătății consumatorilor noștri; s-au căutat soluții. CE a venit cu un draft de raport și l-a transmis Parlamentului, la Comisia IMCO – Piață Internă și Protecția Consumatorului. Acolo, noi am amendat raportul și l-am votat în plenul Parlamentului. Numai că, acolo, chestiunile esențiale au picat la 10-15 voturi. Era o luptă între vest și est. Vesticii, neavând o industrie foarte bine dezvoltată, subiectele respective nu prezentau pentru ei un interes, astfel că nu și-au dat seama de importanța acestui fenomen. Pentru noi, cei din Europa de Est, dimpotrivă, pentru că veneam la pachet cu fabrici cum este și Azomureș sau polonezii, care dețin o companie de stat și vreo cinci-șase fabrici de anvergură.

R.F.: Și am putea adăuga nevoia puternică de a amenda solul.

M.Ț.: S-a pornit de la premisa ca nivelul de cadmiu din îngrășăminte să fie coborât spre 20 de miligrame de cadmiu pe kilogram, în condițiile în care, până acum, fusese valabil sistemul „no limit”. Ca termen de comparație, celelalte state terțe cu care noi suntem parteneri comerciali (...) Noua Zeelandă, acolo cea mai mică limită este cea de 260 mg de cadmiu pe kilogram, iar în Australia – 250 mg pe kilogram. Noi propuneam o țintă extrem de îndrăzneață, care ar fi putut să afecteze grav industria producătoare de îngrășăminte pentru fermierii europeni.

Care era pericolul – resursele naturale (materia primă) au „migrat” către Rusia, prin depozite de roci fosfatice, în condițiile în care principalii furnizori sunt țări africane, cu preponderență Maroc și Tunisia. Revenind, în depozitele lor rușii dețineau materie primă, culmea, cu 20 de miligrame cadmiu pe kilogram. Între timp, aceștia achiziționaseră și alte depozite pe glob, crezând că, astfel, vor deveni lideri ai comerțului cu rocă fosfatică. Nu puteam accepta să fim dependenți doar de o singură sursă de aprovizionare. De aceea, am zis să fim corecți, iar firmele noastre implicate să aibă la dispoziție o ofertă mai largă.

Ne-am zbătut, am agreat subiectul în trialog, am negociat cu trei președinții ale Consiliului UE (ConsEU), au lăsat ei, am lăsat și noi; asta înseamnă compromis, consens. Astfel, în data de 20 noiembrie 2018, toată lumea a picat de acord și s-a stabilit, printre altele, ca limita superioară a nivelului de cadmiu aflat în fertilizanți să fie de 60 mg pe kilogram. După intrarea în vigoare a Regulamentului revizuit, peste trei ani de la momentul votării în plen și peste alți patru ani, se va putea lua o decizie dacă acest raport se va rediscuta sau nu, în funcție de apariția unor noi tehnologii de decadmiere.

Și pe denumire ne-am luptat foarte mult. Nouă ne-ar fi plăcut să spunem „îngrășăminte folosite în agricultură”. Ei au zis nu, ele sunt mai mult de atât. Ca urmare, în întâlnirile tehnice și în negocierile politice, am lăsat „produsele fertilizante”.

R.F.: De când va intra în vigoare modificarea Regulamentului 2003/2003?

M.Ț.: Noi prognozăm că se va vota în martie 2019, în actuala legislatură, și peste trei ani va fi obligatoriu pentru toți factorii implicați.

Poziția Guvernului României - „Fără plafonare”, una proastă

Revista Fermierului: Am vorbit de trialog între CE, PE și ConsEU în ceea ce privește Regulamentul 2003/2003. Cum va fi implicat acest proces în discuțiile privind viitoarea PAC? Guvernul României, prin vocea ministrului Agriculturii, Petre Daea, afirmă că nu este de acord cu plafonarea.

Mihai Țurcanu: Într-un mod similar cu cel al dosarului în care am fost eu raportor. În raportul meu, am avut onoarea și norocul că eram raportor plin. Eu dictam tempoul, când trebuie să accelerez negocierile sau când să le liniștesc. Oamenii sunt peste tot la fel.

Am avut momente în întâlnirile tip „shadow meeting” unde „i-am urcat pe pereți” pe cei cu care discutam, doar să le arăt că depind de mine și că dacă nu sunt de acord și cu propunerile noastre, eu pot duce raportul în plen și fără susținerea socialiștilor sau a celor din ALDE. Au realizat pericolul respectivii eurodeputați că nu pot obține pentru țările lor nimic din ceea ce își doreau, astfel că nu au mai fost atât de reticenți la negocieri.

Revenind la problemele noastre, cunoaștem poziția guvernului. Este o poziție proastă și o strategie proastă. Dacă spui nu de la începutul negocierilor, aproape că nu mai ai ce negocia. Rămâi încorsetat în acea propunere pe care tu o faci – NU plafonare. Ceilalți vor continua negocierile, vor găsi soluțiile de compromis, iar tu vei rămâne pe afară.

Într-adevăr – Guvernul României a spus – NU plafonare – și invocă faptul că 70 la sută din producțiile din agricultură sunt făcute de fermierii mari care ar putea fi afectați. Am încercat să argumentăm și noi în acel mod, în Comisiile de agricultură sau în grupurile politice de care aparținem. Colegii mei dețin însă niște date atât de exacte, că pe de rost ne-a explicat reprezentantul comisarului cum nu vor fi afectați decât trei la sută dintre producători și sunt soluții viabile și pentru aceia, în cazul implementării sistemului de plafonare a plăților.

Ni s-a atras atenția să ținem cont și de aceia care, până acum, au fost niște oportuniști și, prin această subvenție, nu sunt investitori reali, ci consumatori și exportatori de bani. Vorbim de acele fonduri de investiții care nu numai în România se poziționează, ci merg peste tot, acolo unde plățile directe sunt apetisante pentru ei. De fapt, ce fac aceștia? Își cumpără pământurile pe bani europeni.

R.F.: Și totuși, marea majoritate a fermierilor români afirmă că ne paște „pericolul plafonării”. Reprezintă acest proces un pericol pentru ei?

M.Ț.: Nu este niciun pericol. Eu zic că este greșit să spunem „pericolul plafonării”. Nu. Va fi o plafonare, respectând însă principiul regresivității. Mai exact, toate cheltuielile colaterale ale unui fermier, cât este el de mare sau mic, vor fi în afara acestei sume de 100.000 de euro. Cu alte cuvinte, dacă un fermier mare are diverse cheltuieli – salarii, impozite etc. - de 90 la sută din total buget, închipuiți-vă că sumele respective sunt asigurate de CE. De asemenea, există și un venit sigur de 100.000 de euro. Fermierii noștri trebuie să fie cinstiți și să comunice exact ce cheltuieli au pe principiul regresivității. Acestea vor fi acoperite, plus 100.000 de euro.

R.F.: Am avea nevoie de un raportor plin pe un dosar care implică agricultura?

M.Ț.: Da, dar este foarte greu să-l obținem. Nu cred că are cineva atâta anvergură în prezent să poată fi raportor plin pe un dosar atât de important.

R.F.: De-a lungul președinției rotative a ConsEU, ar putea România să-și susțină interesele, cel puțin pe zona de agricultură?

M.Ț.: Puteam stabili anumite aspecte ca priorități, dacă dosarele gestionate erau în faza de închidere. Dacă este la debut un dosar, nu prea ai ce face. Al meu, spre exemplu (fiindcă eram în trialog), în orice întâlnire de trialog puteam concluziona sau nu; să facem „deal”. Eu vorbeam în numele PE, CE prin reprezentant/reprezentanți, în numele instituției citate, iar ConsEu, în numele lor. Dacă toți cei trei factori implicați - PE, CE și ConsEu - cad de acord cu privire la un compromis făcut, se aplaudă, se merge mai departe, se scrie un text după această întâlnire și toată lumea este mulțumită că s-a muncit, că s-a îmbunătățit o propunere venită din partea CE.

Publicat în Interviu

Țara noastră va putea exporta lână şi mohair în Africa de Sud, în condiţiile în care reprezentanţii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), împreună cu cei ai Departamentului pentru Agricultură, Păduri şi Piscicultură din Republica Africa de Sud, au agreat un certificat sanitar-veterinar pentru exportul acestor produse, a anunţat, joi, 15 februarie 2018, ANSVSA.

„Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a finalizat o altă acţiune întreprinsă în cadrul strategiei de extindere şi de deschidere de noi pieţe de desfacere pentru produsele autohtone. Una dintre oportunităţile identificate a fost piaţa importantă reprezentată de Republica Africa de Sud. În acest sens, reprezentanţii instituţiei au iniţiat demersuri către Direcţia de Sănătate Animală din cadrul Departamentului pentru Agricultură, Păduri şi Piscicultură din Republica Africa de Sud, cu scopul de a stabili şi concretiza sectoare de colaborare în aria specifică”, se precizează în documentul de presă al agenției.

Ca urmare a discuţiilor tehnice, precum şi a interesului manifestat pentru importul de lână şi mohair din România, cele două părţi au negociat şi au agreat un certificat sanitar veterinar pentru export.

Prin deschiderea acestei pieţe, s-a creat posibilitatea pentru mulţi crescători de animale să valorifice şi aceste produse.

Pentru a veni în sprijinul crescătorilor de animale şi pentru a facilita exportul lânii și al mohairului, ANSVSA a dispus structurilor teritoriale ca, prin intermediul medicilor veterinari cu atribuţii de certificare, să informeze operatorii economici autorizaţi despre această oportunitate şi asupra cerinţelor necesare.

Programul de valorificare a lânii este, în opinia ministrului Agriculturii, Petre Daea, „proiectul ţării”, iar până în prezent, peste 32.000 de crescători de ovine s-au înscris în programul de subvenţionare cu un leu pe kilogramul de lână.

„(...) Programul lânii este proiectul ţării pentru că sunt peste 32.000 de crescători de ovine înscrişi în acest proiect. Sunt 26.000 de tone lână. Ştim la ora actuală de unde este lâna, unde se duce şi ce facem cu ea”, a declarat Petre Daea, ministrul Agriculturii, miercuri, 14 februarie 2018, la susţinerea bugetului MADR în Comisiile reunite de buget-finanţe din Parlament.

Același oficial declara pentru Agerpres că împreună cu colegii săi, şi zi, şi noapte, adună lâna, nu o lasă pe câmp, iar aceasta este prelucrată acolo unde se poate.

„Încă nu avem liniile de prelucrare pentru că s-au distrus. (...) Să legăm aceste lanţ, o spălăm în ţară, şi avem două spălătorii până la această dată, şi avem în proiectare încă două spălătorii (...), dar va trece timp până se vor pune în mişcare. Facem firul de lână, îl ducem înapoi la oamenii aceia în vârstă care vor să câştige un ban stând acasă, mergându-le încă mâna şi dorind să mai trăiască, să facă ceva, şi prin mâna lor să-şi poată plăti obligaţiile pe care le au la primării (...), iar apoi să luăm aceste produse să le ducem la ce vrea ţara. Ştiţi că erau cu ciorapii când am dat drumul la ciorapi, iar acum nu mai găseşti ciorapi de lână. Sunt buni. Am dus plăpumi la oameni necăjiţi. Am dus pături care se pot face. Avem o fabrică de stofe la Buhuşi, care mai este în picioare, şi am intrat în colaborare cu domnul ministru Fifor, care a trimis personal de la domnia sa să vadă ce pot face din materialele respective ca să dea la armată.

Iată că din lână se pot face foarte multe lucruri, pe de o parte industria textilă poate să meargă, pe de altă parte se face termoizolant, (...) dar mai mult decât atât, prin sortarea lânii, nemţii acum solicită din România toate resturile de lână. Din acestea fac culturi hidroporice. Pun straturi în diferite zone, cultivă plante ornamentale sau de cultură. Nu se aruncă nimic.

Am fost la Bruxelles, am stat de vorbă cu proprietarii lanţurilor hoteliere şi ei nu mai admit ca în hotelurile lor să intre covoare făcute din altceva decât din lână. Iată, avem o piaţă extraordinară. Noi, atât la Ministerul Agriculturii, cât şi în Guvern, vrem să facem. În Guvernul Dăncilă s-a aprobat o hotărâre foarte importantă de a da motorina la timp fermierilor. Ieri (8 februarie n.r.), a fost aprobată această sumă. Doamna Dăncilă a anunţat în bilanţul realizărilor că am adus de la Uniunea Europeană 1,079 miliarde de euro. Banii aceştia sunt în vistieria ţării prin rambursările venite de la Comisia Europeană, la care toţi specialiştii, fermieri şi cei care lucrează în APIA, îşi aduc contribuţia şi accelerăm pe de o parte ducerea subvenţiilor la fermieri, iar pe de altă parte documentaţiile necesare pentru a aduce banii de la UE. Am fost extrem de bucuros că în primele zile ale anului, pe data de 3 ianuarie, în contul Românei erau 664 de milioane de euro, iar în primele zile ale lunii februarie sunt 1,079 de miliarde de euro. Este o sumă consistentă şi foarte necesară pentru ţară”, preciza șeful MADR nu demult.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), programul de susţinere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii a atras, până în prezent, 32.000 de beneficiari, pentru o cantitate totală de lână de 22.200 de tone.

Ajutorul constă în acordarea unui sprijin de un leu pe kilogramul de lână comercializată către un centru de colectare sau o unitate de procesare a lânii.

Schema de ajutor de minimis are o finanţare de 36 de milioane de lei, iar banii se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinaţie Ministerului Agriculturii, prevăzute pe anul 2018.

Publicat în Știri interne

Statul ar trebui să se implice și să achiziționeze cu un preț „negociat”, „cinstit”, cerealele de la fermieri, este de părere deținătorul exploatației Agroserv Confind, Ioan Simion, producător agricol care a reușit în acest an să obținută o recoltă de peste 5.300 kg grâu/ha.

„Sugestia mea ar fi ca statul să se implice, să achiziționeze cu un preț negociat, cinstit, cerealele de la fermieri. Practic, ca fermier, statul român nu te încurajează deloc să faci această activitate. Nu este sănătos pentru România ca toată recolta, sau cea mai mare parte, să plece direct în port, imediat după recoltare”, a mărturisit Ioan Simion într-un comunicat de presă remis redacției.

El spune că este mulțumit de rezultat, dar mărturisește că așteptările sale privind marja de profit din agricultură sunt mici și anul acesta.

„Aceasta este o producție bună, suntem mulțumiți de rezultat. Speram să depășim 5.000 kg, deci ne-am depășit ținta”, a declarat proprietarul exploatației. „În cei patru ani de când am demarat afacerea în agricultură, am învățat că dacă e ploaie, se obțin recolte mari, bune, dar prețul la cereale scade simțitor. În schimb, dacă e secetă, prețul e bun, însă producția e mică. Deci, fermierul nu prea are de unde câștiga sau, mai exact, cum să facă o marjă de profit care să-i asigure resurse suficiente pentru o dezvoltare sănătoasă a afacerii”.

Floarea-soarelui a primit apă la timp

Tot el a povestit că după patru ani de experiență în sectorul agricol, în ciuda unor producții bune, acesta nu generează un profit „prea mare”.

Ioan Simion este însă optimist cu privire la potențialul recoltei de floarea-soarelui, ca urmare a precipitațiilor căzute la timpul potrivit, recoltă aducătoare de bani pentru producători.

„La floarea-soarelui constatăm că a plouat la timp, deci există toate condițiile pentru o recoltă foarte bună. Totuși, după patru ani de agricultură îmi este foarte clar că deși avem una dintre cele mai performante exploatări agricole – dat fiind că, dincolo de dotarea tehnică, pământul este comasat 100% – din agricultură nu se poate face un profit prea mare”, a mai punctat Simion.

În plus, investitorul își păstrează intenția să dezvolte afacerea pe verticală, o fermă de animale fiind cel mai logic pas, iar apoi un întreg lanț de producție.

„Astfel, în loc să vinzi grâu, floarea-soarelui, cereale companiilor străine – care, e drept, îți plătesc după câteva zile –, fie direct de pe câmp, fie din silozul tău, după câteva luni, mai bine însilozezi produsul după recoltare și îl consumi în ferma ta de animale”, întărește patronul Agroserv Confind.

Industriașul a investit inițial în terenul arabil aproximativ 5 milioane de lei. Au urmat alte 6,5 milioane de lei, alocate achiziției de silozuri (capacitate de 8.000 de tone), rampe cu dispozitive de cântărire și alte utilaje agricole.

Unitatea deține 250 de hectare comasate 100% în zona Balș (județul Olt) și a fost înființată în 2013, întreaga suprafață fiind însămânțată cu grâu și floarea-soarelui.

Publicat în Din fermă-n fermă!

Voturile au fost numărate, Marea Britanie a decis să iasă din Uniunea Europeană, și mai toate organizațiile de fermieri și de industriași din sectorul agroalimentar european se înghesuie să iasă la declarații și se pregătesc de acorduri cu viitorul stat terț Marea Britanie, mai puțin cele din România care probabil se lasă invitate de la sine.

Sindicatele britanice din agricultură nu au stat cu mâinile în sân, ci și-au orientat deja toată atenția către sectorul din care fac parte și au spus că vor căuta cele mai bune soluții pentru a face față Brexitului.

Prin vocea președintelui Meurig Raymond, sindicatul Național al Fermierilor (National Farmers' Union – NFU) a precizat că organizația pe care o reprezintă va face lobby în așa fel încât producătorii agricoli din Regatul Unit să aibă acces la cele mai bune piețe din Uniunea Europeană și din țările terțe, asigurându-se în paralel că Marea Britanie este protejată de importuri produse la standarde mult mai mici de calitate decât cele domestice.

„Votul prin care s-a consimțit ieșirea noastră din UE va duce în mod inevitabil la o perioadă de incertitudine într-un număr de zone care sunt de importanță vitală pentru fermierii autohtoni”, a afirmat Raymond. „NFU se va implica 100% într-un mod constructiv, împreună cu Guvernul londonez, în vederea obținerii de noi aranjamente. Acest lucru trebuie să se întâmple cât mai repede posibil. Conștientizăm că negocierile vor mai dura până la finalizare, însă este vital ca înțelegerile preliminare să aibă loc cât mai rapid, astfel încât fermierii englezi să nu fie dezavantajați”.

El a mai precizat că organizația pe care o prezidează va face campanie inclusiv pentru un acces sezonier, respectiv integral al forței de muncă în sectorul agricol britanic, pentru o politică agricolă autohtonă, una care să vină în întâmpinarea nevoilor cetățenilor și care să asigure „o egalitate de șanse cu fermierii europeni”, precum și regulamente bazate pe informații științifice și aprobări de produse.

La rândul său, șeful NFU Cymru din Țara Galilor, Stephen James, a precizat pentru TheDairysite.com următoarele: „Negocierea și parafarea unor acorduri comerciale cu UE și restul lumii, în favoarea exporturilor noastre, acum au devenit vitale. Țara Galilor este în mod particular dependentă de piețele de export și ne vom orienta atenția către Guvernul britanic, astfel încât acesta să prioritizeze negocierile mentie să obținem acorduri comerciale favorabile. În paralel cu asta, subliniez că este esențial ca factorii de decizie să nu submineze agricultura domestică prin deschiderea pieței britanice la bunuri care nu sunt conforme cu standardele noastre de producție”.

Și Barclay Bell, președintele Sindicatului Fermierilor Nord-Irlandezi din Ulster, a spus că fermierii și marea comunitate rurală nu ar trebui să se panicheze pe fondul sistării imediate a măsurilor de susținere oferite de Politica Agricolă Comună (PAC) sau a acordurilor de comerț cu piața comună europeană, în mod particular cu Republica Irlanda, deoarece vor exista negocieri și nu ieșiri peste noapte din UE.

Allan Bowie, Președintele filialei din Scoția a NFU a subliniat că speculațiile privind viitorul sunt aproape cu siguranță nefolositoare, cel puțin pentru moment.

„Ceea ce este clar, este faptul că a existat o susținere puternică a rămânerii în UE venită din toate părțile Scoției, în contrast cu ceea ce s-a întâmplat în Marea Britanie. În momentul de față sunt dezbateri importante cu privire la ceea ce referendumul din Marea Britanie ar putea însemna în cazul unui potențial vot de independență a Scoției. De asemenea, se discută cu privire la implicațiile mult mai serioase a votului de ieșire a englezilor din UE asupra viitorului unional. Trebuie să ne ferim de reacții-reflex în această perioadă”.

Veterinarii englezi vor munci pentru a păstra standarde înalte de sănătate animală și de standarde de bunăstare

Colegiul Regal al Chirurgilor Veterinari (CRCV) laolaltă cu Asociația Veterinarilor Britanici (AVB) au subliniat importanța bunăstării animalelor în cadrul negocierilor care vor urma, dată fiind decizia Marii Britanii de a părăsi UE.

În acest context, președintele AVB, Sean Wensley, a spus: „Decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană va avea un impact semnificativ asupra subiectelor de interes ale profesiei de veterinar, în mod particular în ceea ce privește regulamentele, educația și planificarea forței de muncă necesară, dar și în termeni de sănătate animală, cercetare, monitorizare și mișcări ale animalelor”.

El a adăugat că AVB va continua să colaboreze cu partenerii internaționali, astfel încât să se implice în probleme transfrontaliere, cum sunt monitorizarea bolilor, tratamente veterinare și rezistența antimicrobiană.

CRCV a punctat la rândul său că va colabora cu Departamentul Mediului, Alimentației și Afacerilor Rurale (DEFRA) astfel încât să minimizeze efectele distructive ale Brexitului.

CDAH va contribui la negocierile privind accesul pe piață

Comentând pentru TheDairySite.com votul de ieșire a englezilor din UE, directorul executiv al Comitetului pentru Dezvoltarea Agriculturii și Horticulturii (CDAH), Jane King, a precizat: „Atenția CDAH va continua să fie neafectată de Brexit și va «echipa» în continuare plătitorii de taxe cu uneltele necesare pentru a fi mai competitivi și mai sustenabili. Printre alte aspecte, decizia britanicilor de a ieși din UE aduce în prim-plan nevoia ca Guvernul londonez să țintească cele mai bune relații pe care le poate obține pentru sectorul agroalimentar englez cu UE și cu alte țări. CDAH are expertiza și îndemânarea necesare pentru a-și aduce contribuția în acest sens pe zona de prioritizare a orientării de piață, pe negocierile privind accesul la piețe și facilitarea relațiilor dintre exportatorii britanici și cumpărătorii de peste graniță. Suntem pregătiți să susținem industria în identificarea modalității în care poate fi competitivă în afara UE. Aceste aspecte cer timp pentru rezolvare, însă CDAH va juca un rol principal în transformarea agriculturii britanice în jucătorul numărul unu la nivel mondial”.

Reacții internaționale

Șefii principalelor instituții europene au precizat că regretă decizia Marii Britanii de a ieși din Uniunea Europeană, însă că vor respecta decizia.

Președintele Parlamentului European, Martin Schulz, cel al Consiliului European, Donald Tusk și Mark Rutte, deținătorul președinției prin rotație a Consiliului UE au acordat presei declarații la Bruxelles, alături de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

„Până când acest proces de negociere nu va fi definitivat, Marea Britanie rămâne membră a Uniunii Europene, cu toate drepturile și obligațiile care reies din asta”, afirmă ei la unison. „Orice înțelegere care va fi parafată cu Regatul Unit ca țară terță, va trebui să reflecte interesul ambelor părți și să reprezinte un echilibru în termeni de drepturi și obligații”.

Copa&Cogeca, una dintre cele mai reprezentative organizații de fermieri europeni, a afirmat prin vocea sa autorizată că votul marchează o zi tristă pentru fermierii Uniunea Europeană și pentru cei din Regatul Unit al Marii Britanii deopotrivă, însă că se va lupta astfel încât comunitatea de producători agricoli să nu plătească prețul politicii internaționale.

În acest context, secretarul general al Copa&Cogeca, Pekka Pesonen, a spus: „Analizăm în continuare impactul votului asupra agriculturii, bazându-ne atât pe deciziile instituțiilor europene, cât și pe cele ale Guvernului britanic. Punctul principal pe agenda noastră următoare va fi însă să evităm o dislocare și mai mare a pieței agricole comune, dată fiind importanța legăturilor economice de-o parte și de alta a Canalului Mânecii și actuala criză a piețelor agricole. Este crucial să menținem stabilitatea pieței. Mai bine de jumătate din exporturile de alimente și băuturi ale Marii Britanii în prezent se îndreaptă către piața UE, în timp ce Regatul Unit este, la rândul său, o mare piață de export pentru alimente și băuturi din alte State Membre ale Uniunii Europene. Consumatorii europeni au nevoie în continuare de o diversitate de produse de calitate”.

Șeful Asociației Fermierilor Germani (AFG) și-a exprimat temerile personale după votul englezilor, ținând cont de faptul că Marea Britanie este un partener important pentru comerțul cu produse agroalimentare nemțești.

„Familiile de fermieri din Germania văd votul britanicilor în favoarea Brexitului cu temere, în ceea ce privește stabilitatea și puterea unității comunității”, a afirmat el.

Joe Healy, președintele Asociației Fermierilor Irlandezi (AFI), în paralel cu exprimarea dezamăgirii vizavi de turnura pe care a luat-o rezultatul referendumului din Marea Britanie, a subliniat nevoia ca Guvernul irlandez să întreprindă pași decisivi în vederea diminuării temerilor din sânul sectorului agricol și agroalimentar european cu privire la implicațiile acestui vot.

Organizația Fermierilor Federali din Noua Zeelandă îndeamnă la rândul ei Guvernul să se miște mai rapid în ceea ce privește negocierea intereselor țării cu Marea Britanie, în special în ceea ce privește piața mielului. Cu privire la cele exprimate, președintele organizației, Dr. William Rolleston, a afirmat: „Părăsirea UE de către Marea Britanie va crea un grad considerabil de incertitudine politică și financiară, însă trebuie să luăm în calcul câștigarea unor noi oportunități. Aceasta poate fi o mare oportunitate de a lucra cu crescătorii de ovine din Anglia, astfel încât să avem parte de avantaje de ambele părți”.

Beef + Lamb New Zealand și Asociația Industriei Cărnii din aceeași țară au pus în discuție cotele importante de carne roșie pe care Noua Zeelandă le exportă către UE și Regatul Unit și au precizat că este încă neclar cât anume din aceste cote vor fi preluate de Marea Britanie mai departe. Englezii absorb în prezent jumătate din cota de carne de oaie a Noii Zeelande în cadrul Uniunii Europene.

„Sub reglementările WTO, Noua Zeelandă se așteaptă ca nivelul total al accesului ovinelor și bovinelor neozeelandeze pe piețele UE și ale Marii Britanii să rămână identic”, a afirmat Sam McIvor, președintele Beef + Lamb New Zealand.

Asociațiile de profil din România tac. Deocamdată, Brexitul nu există pentru ei

Din păcate, nicio organizație de profil din România nu s-a înghesuit să discute cu Guvernul României cu privire la felul în care vor fi negociate acorduri separate cu britanicii. Asociațiile profesionale ale fermierilor români nici măcar nu au opinat cu privire la efectele pe care Brexitul le poate avea asupra agriculturii autohtone. Acest lucru ar trebui să ne intereseze totuși, în condițiile în care, în 2015, conform datelor agregate de Agerpres, valoarea importurilor României din Marea Britanie a totalizat 61,7 milioane de euro, în timp ce exporturile au fost de două ori mai mari, respectiv de 127,37 milioane de euro. În aceste condiţii, România înregistrează excedent de 65,66 milioane de euro în comerţul cu produse agroalimentare cu Marea Britanie.

Nici producătorii de cereale, nici cei de carne și produse din carne nu și-au unit vocile în ceea ce privește efectele Brexitului asupra industriei autohtone de profil, și nici în ceea ce privește înaintarea de propuneri către Guvern.

Conform datelor Ministerului Agriculturii din România, în top 3 produse exportate pe piaţa britanică se află carnea şi organele comestibile proaspete sau refrigerate cu o cantitate de 11.379 tone şi încasări de 35,8 milioane euro, ţigările de foi şi trabucuri 928 tone (14,43 milioane euro) şi preparate şi conserve de carne în cantitate de 4.245 tone (12,18 milioane de euro). Grâul şi meslin, dar şi alte preparate alimentare se mai află pe lista produselor exportate, în 2015, de România în Marea Britanie pentru care încasările au fost de aproape 21 de milioane de euro.

În ceea ce privește importurile României, alcoolul etilic nesaturat a ocupat prima poziţie cu 2.907 tone, respectiv 19,52 milioane de euro, fiind urmat de zahărul din trestie sau din sfeclă cu 26.300 tone (7,17 milioane de euro) şi preparatele alimentare - 542 tone (4,34 milioane de euro).

Datele Ministerului Economiei relevă că Marea Britanie a fost a cincea destinaţie de export pentru România, în primul trimestru din acest an, volumul total fiind de 649,9 milioane de euro, în creştere cu 15,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, reiese din datele Ministerului Economiei.

În privința importurilor, acestea s-au cifrat la 386,1 milioane euro, în creştere cu 5,72%. Astfel, România are un deficit comercial în raport cu Marea Britanie de peste 263 milioane de euro, în creştere cu 18,5% comparativ cu primul trimestru din 2015.

La data de 30 aprilie, în România activau 5.251 de firme cu capital britanic, valoarea totală a capitalului social subscris fiind de peste 1,01 miliarde de euro, Marea Britanie situându-se pe locul 10 la acest capitol, conform datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Publicat în International