Doi localnici din comuna Homocea, județul Vrancea, unde la sfârşitul lunii octombrie a fost confirmat un focar de pestă porcină africană (PPA), au fost depistaţi, miercuri, 14 noiembrie 2018, într-un filtru rutier situat pe drumul Adjud-Oneşti, în timp ce transportau 15 porci fără documente legale, conform informării transmise presei de Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Bacău.

„Miercuri, în jurul orei 11:50, a fost oprită în trafic o autoutilitară condusă de un bărbat de 24 de ani, din comuna Homocea, judeţul Vrancea, în care se aflau 15 porcine fără documente legale. S-a luat măsura sancţionării contravenţionale a conducătorului auto cu suma de 600 de lei”, a afirmat purtătorul de cuvânt al IPJ Bacău, agent-şef adjunct Cătălina Creţu.

În acest caz, a fost sesizată şi Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Bacău, care a dispus întoarcerea animalelor în exploataţiile din care acestea provin şi a anunţat medicii veterinari din Vrancea.

„S-a dispus întoarcerea animalelor în exploataţia deţinătoare, sub supraveghere sanitar-veterinară, identificarea animalelor şi recoltarea de probe pentru efectuarea examenelor de laborator”, a declarat purtătorul de cuvânt al DSVSA Bacău, Florin Baltă.

Suinele nu erau crotaliate, au adăugat autoritățile din domeniu, şi nu aveau nici documente din care să rezulte provenienţa acestora.

Cu 24 de ore înainte, un bărbat din Slobozia Bradului, judeţul Vrancea, a fost depistat de poliţiştii din Bacău, tot într-un filtru rutier, transportând cu o autoutilitară o scroafă, fără a avea documente de provenienţă. Bărbatului i-a fost aplicată o sancţiune contravenţională de 1.000 de lei.

La finele lunii octombrie, într-un sat din comuna Homocea, judeţul Vrancea, a fost confirmat virusul pestei porcine africane, iar autorităţile au interzis comerţul cu porci şi cu carne de porc, pentru a preveni transmiterea bolii.

Conform ANSVSA, pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Publicat în Știri interne

Până în prezent, pesta porcină africană (PPA) evoluează în 287 de localități din 18 județe, cu un număr de 1.092 de focare (dintre care 16 în exploatații comerciale) și 167 de cazuri la mistreți, iar 360.800 de porci afectați de boală au fost eliminați.

Potrivit datelor aparținând Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), au fost stinse până la această dată cinci focare în județul Satu Mare, iar unitatea de procesare a cărnii aparținând societății SC Carniprod SRL și-a reluat activitatea în data de 14.08.2018.

Tot până miercuri, 14 noiembrie 2018, au fost despăgubiți 7.862 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 190.110.490 de lei.

Prezenţei virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară în 31 iulie 2017, în judeţul Satu Mare.

Publicat în Zootehnie

Într-un raport incendiar dat publicității de Curtea de Conturi Europeană (ECA) se menționează că acțiunile Uniunii Europene (UE) vizând îmbunătățirea bunăstării animalelor au avut succes în legătură cu anumite aspecte importante, dar continuă să existe unele deficiențe în ceea ce privește animalele de fermă, specialiștii Curții apreciind că ar trebui redus decalajul dintre obiectivele ambițioase și punerea în aplicare pe teren.

Concret, pentru a examina modul în care este verificată bunăstarea animalelor de fermă și punerea în aplicare la nivel global a strategiei UE în materie de bunăstare a animalelor, auditorii ECA au vizitat cinci state membre ale blocului comunitar, și anume Germania, Franța, Italia, Polonia și România.

„Concluzia Curții a fost că acțiunile UE au avut succes în unele domenii, dar CONTINUĂ SĂ EXISTE DEFICIENȚE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE RESPECTAREA STANDARDELOR MINIME. Se mai pot realiza progrese în ceea ce privește coordonarea cu controalele în materie de ecocondiționalitate și PAC ar putea fi utilizată într-un mod mai eficient pentru a promova standarde mai înalte de bunăstare a animalelor”, afirmă analiștii Curții, în urma analizelor aprofundate.

„Bunăstarea animalelor constituie o problemă importantă pentru cetățenii UE”, a declarat domnul Janusz Wojciechowski, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest raport. „Comisia Europeană a adoptat o abordare proactivă pentru a răspunde preocupărilor părților interesate, dar este în continuare necesar să reducem decalajul dintre obiectivele ambițioase și punerea în practică”.

Conform afirmațiilor vocilor autorizate ale ECA, persistă anumite deficiențe în unele domenii, în special în legătură cu practicarea în mod curent a codotomiei la porci, cu nerespectarea normelor privind transportul pe distanțe lungi și transportul animalelor care nu sunt în măsură să suporte transportul și cu procedurile de asomare la sacrificare.

Cei de la ECA spun că CE a publicat orientări privind modul în care ar trebui transportate și sacrificate animalele, precum și orientări privind bunăstarea porcinelor, dar există în continuare probleme legate de modul în care acestea sunt aplicate pe teren. În opinia Curții, statele membre dau în general curs recomandărilor formulate de CE, dar punerea lor în aplicare poate fi un proces îndelungat.

De asemenea, Curtea a identificat bune practici, în special în ceea ce privește coerența inspecțiilor oficiale ale statelor membre, dar a constatat totodată că este necesar să se pună accentul pe domeniile și pe operatorii care prezintă un risc mai ridicat de neconformitate.

„Statele membre ar putea să valorifice mai bine informațiile obținute în urma auditurilor interne și a reclamațiilor pentru a îmbunătăți modul în care își gestionează politica în materie de bunăstare a animalelor”, se menționează în raport. „Curtea consideră că, în general, statele membre au instituit mecanisme adecvate pentru controalele în materie de ecocondiționalitate legate de bunăstarea animalelor. Cu toate acestea, se mai pot aduce îmbunătățiri în ceea ce privește coordonarea cu inspecțiile oficiale. Au existat, de asemenea, cazuri în care sancțiunile aplicate de agențiile de plăți nu erau proporționale cu gravitatea neregulilor”.

1,5 miliarde euro alocate de UE pentru plăți pe bunăstare

UE are unele dintre cele mai înalte standarde din lume în materie de bunăstare a animalelor, care includ norme privind creșterea, transportul și sacrificarea animalelor de fermă. Politica Agricolă Comună (PAC) condiționează plățile agricole de respectarea unor niveluri minime de bunăstare a animalelor, în timp ce politica de dezvoltare rurală îi încurajează pe fermieri să aplice standarde mai ridicate. Pentru perioada 2014-2020, 18 state membre au alocat, în cadrul dezvoltării rurale, 1,5 miliarde de euro pentru plăți în favoarea bunăstării animalelor.

CE a combinat acțiunile de orientare cu acțiunile de asigurare a respectării normelor pentru a contribui la atingerea conformității. Ea a avut succes în unele domenii importante, în special adăpostirea în grup a scroafelor și interdicția referitoare la utilizarea bateriilor care restrâng comportamentul găinilor ouătoare. Comisia Europeană și statele membre au cooperat în vederea elaborării de orientări destinate să îmbunătățească înțelegerea și aplicarea cerințelor legale, orientări care au fost difuzate pe scară largă. În general, statele membre vizitate au urmat recomandările Comisiei, dar au avut uneori nevoie de mult timp pentru a le da curs.

Luând în calcul toate cele afirmate mai sus, Curtea formulează un număr de recomandări în atenția Comisiei, menite să îmbunătățească gestionarea politicii privind bunăstarea animalelor. Aceste recomandări vizează cadrul strategic pentru bunăstarea animalelor, acțiuni mai eficace de asigurare a respectării normelor, orientările pentru atingerea conformității, întărirea legăturilor dintre ecocondiționalitate și bunăstarea animalelor și acțiuni care să abordeze mai bine bunăstarea animalelor prin intermediul politicii de dezvoltare rurală.

Bunăstarea animalelor susține condițiile de concurență echitabile

Sectorul creșterii animalelor din UE reprezintă 45% din totalul activității agricole a blocului comunitar, generează o producție în valoare de 168 de miliarde de euro anual și oferă aproximativ patru milioane de locuri de muncă. Sectoarele conexe (sectorul lactatelor, cel al prelucrării cărnii și cel al hranei pentru animale) generează, împreună, o cifră de afaceri anuală de aproximativ 400 de miliarde de euro. Aplicarea uniformă a standardelor de bunăstare a animalelor contribuie la menținerea unor condiții de concurență echitabile în aceste sectoare.

Curtea prezintă rapoartele sale speciale Parlamentului European și Consiliului UE, precum și altor părți interesate, cum ar fi parlamentele naționale, părțile interesate din sectoarele economice vizate și reprezentanții societății civile. Marea majoritate a recomandărilor pe care le formulează Curtea în aceste rapoarte sunt puse în practică. Acest nivel ridicat de acceptare a recomandărilor subliniază beneficiile pe care activitatea Curții le aduce cetățenilor UE.

Publicat în Finantari

În ceea ce privește modalitatea de creștere a suinelor în România, potrivit lui Sorin Minea, președintele Romalimenta, autorităţile trebuie să se hotărască dacă țara noastră vrea să susțină marile exploatații, pentru a face comerţ intracomunitar, sau creșterea porcilor în gospodăriile individuale, „ca să-i mâncăm plini de veselie de Crăciun”.

„România trebuie să ia o decizie şi este treaba autorităţilor, dacă vrea să crească porci ca să facă comerţ intracomunitar, să folosească ceea ce rezultă din cultura mare, cereale pentru îmbogăţire în zootehnie şi pentru comerţ intracomunitar sau doreşte să creştem porci fiecare pe unde apucă, câţi apucă, ca să-i mâncăm plini de veselie de Crăciun. Eu nu sunt împotriva niciunei soluţii. Dacă se doreşte să mâncăm porci de Crăciun din bătătura oamenilor, nu am nimic împotrivă, dar să le spunem celor care au ferme mari să renunţe, pentru că şansele lor de revenire (n.r. - în urma apariţiei virusului pestei porcine africane) sunt sub zero”, a precizat Minea.

Potrivit datelor oficiale vehiculate de oficialul Romalimenta, 72 la sută din suinele crescute în gospodării în Uniunea Europeană sunt în România, deşi datele pe care le-a constatat în teren ridică acest procentaj la 90%.

„România, la ora actuală, este un caz paradoxal. Potrivit datelor oficiale, are 72% din porcii crescuţi în gospodării din întreaga Europă. Spun date oficiale, pentru că avem cam 1,1 milioane de porci în gospodăriile populaţiei, iar pe datele din teren sunt peste 3 milioane, deci creşte pe procent la 90%, iar o parte din aceşti porci, aşa-zişi de subzistenţă, sunt o afacere curată. Când avem 4 milioane şi ceva de porci în complexe şi tot 4 milioane în gospodării, ştim de ce spunem că piaţa neagră este la 50% din piaţa reală. E o chestie de aritmetică. Măsurile de biosecuritate, cu sute de porci pe coclauri, pe câmp, în pădure, pe unde apuci, sunt imposibil de realizat”, a punctat șeful Romalimenta.

Minea a precizat că industria alimentară era cel mai mare angajator din România, dar şi la nivel de comunitate europeană, însă în prezent nu mai poate fi, „pentru că nu mai are ce angaja”.

„Deficitul de personal în industria alimentară este în cel mai fericit caz de 30%, dar părerea mea este că am ajuns la aproape 50%. Nimeni nu vine la angajare, iar angajaţii sunt trecuţi de prima tinereţe cu mult, marea majoritate, şi de a doua tinereţe. În fiecare săptămână îmi vin asistaţii social care îmi cer să semnez o hârtie în care să spun că nu am locuri de muncă. Nu-mi vine niciun puşti, mai vin unii cu facultate, dar care au nişte vise... În rest, îmi vin pensionarii. Ce fac? Nu-i angajez? Am nevoie de ei”, a mărturisit administratorul Angst.

Cifrele par a fi îmbucurătoare

La această dată, pesta porcină africană (PPA) evoluează în 283 de localități din 18 județe, cu un număr de 1.084 de focare (dintre care 16 în exploatații comerciale) și 146 de cazuri la mistreți. În total, au fost eliminați 360.647 de porci afectați de boală.

Până la această data (08.11.2018) au fost despăgubiți 7.826 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 189.506.290 de lei.

Guvernul Dăncilă a adoptat vineri, 9 noiembrie 2018, o ordonanţă de urgenţă care modifică o serie de acte normative, printre care Codul Muncii - Legea nr. 53/2003, şi Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă. Modificările aduse Codului Muncii vizează crearea cadrului legal pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată prin raportare la criteriile referitoare la nivelul studiilor şi al vechimii în muncă. Prin hotărâre de Guvern, se va putea stabili nivelul salariului minim diferenţiat pentru anumite categorii de salariaţi: pentru salariaţii care sunt încadraţi pe studii superioare, precum şi pentru cei care au o vechime în muncă peste un anumit nivel.

Salariul minim brut ar urma să crească de la 1.900 de lei pe lună la 2.080 de lei pe lună, iar pentru persoanele cu studii superioare şi pentru cele cu minimum 15 ani vechime, salariul minim brut creşte la 2.350 de lei pe lună.

Publicat în Zootehnie

În abatoarele din județul Botoșani, din ianuarie și până în prezent au fost sacrificate 70.014 porcine, conform unei situaţii centralizate de Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA).

Suinele abatorizate în județul amintit provin din exploatații zootehnice autorizate care funcţionează la nivel naţional, unde controlul sanitar-veterinar este foarte riguros, potrivit spuselor directorul DSVSA Botoșani, Minodora Vasiliu. Carnea rezultată a fost destinată consumului atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă.

În aceeaşi perioadă, abatoarele din Botoşani au sacrificat 56.158 de bovine, dar şi 28.726 de ovine, 1.443 de caprine şi peste 4.400 de miei.

Nu în ultimul rând, un abator din Botoşani a tăiat şi 162 de cai, carnea rezultată fiind valorificată exclusiv pe pieţele externe.

Publicat în Zootehnie

În urma definitivării recensământului suinelor din peste şase mii de exploataţii non-profesionale, au fost întocmite dosare de despăgubiri în valoare totală de 137.570 de lei pentru cei ai căror porci au fost ucişi în urma apariţiei primului focar de pestă porcină africană (PPA) de la Brăniştari, judeţul Giurgiu.

„Din data de 7 septembrie 2018, când a fost confirmat primul focar de pestă porcină africană la Brăniştari, şi până acum, în judeţ am efectuat recensământul porcilor în 6.081 de exploataţii non-profesionale, gospodării ale populaţiei, unde au fost realizate şi informări. În localitatea Brăniştari, unde a fost confirmat primul focar de pestă porcină africană, s-au finalizat la această dată dosarele de despăgubiri şi au fost înaintate către ANSVSA”, a afirmat miercuri, 11 octombrie 2018, directorul DSVSA Giurgiu, Liviu Florescu.

Oficialul direcției mai precizează că, în total, la Brăniştari, valoarea despăgubirilor este de 137.570 de lei pentru 141 de porci care au fost ucişi. Despăgubirile se fac în funcţie de greutatea, vârsta, valoarea genetică şi stadiul de gestaţie, pentru că s-a întâmplat să fie găsite în gospodării scroafe gestante.

Pentru purceii sub două luni şi cântărind între 15 şi 18 kilograme, despăgubirea este de 160 de lei pe cap de purcel, pentru purceii între două şi cinci luni şi 25 de kilograme - 350 de lei pe cap de purcel, pentru purceii peste cinci luni şi până la 130 de kilograme - 10 lei pe kilogram, pentru cei peste 130 de kilograme - 9 lei pe kilogram şi pentru scroafe gestante - 12 lei pe kilogram.

Pesta porcină africană a mai fost confirmată în judeţul Giurgiu la Comana, Budeni şi Mihai Bravu, unde au fost recenzaţi peste opt sute de porci, dosarele de despăgubiri urmând a fi întocmite pe parcursul uciderii porcilor.

Publicat în Ultimele noutati

Potrivit unei informări transmise de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), miercuri, 10 octombrie 2018, din cauza pestei porcine africane (PPA) au fost ucise 348.691 de suine.

De asemenea, la această dată, PPA evoluează în 246 de localităţi din 13 judeţe, cu un număr de 998 de focare (dintre care 15 în exploataţii comerciale) şi 90 de cazuri la mistreţi, potrivit datelor transmise de agenția de resort.

Pe de altă parte, au fost stinse până la această dată cinci focare în judeţul Satu Mare, iar unitatea de procesare a cărnii, respectiv abatorul societăţii Carniprod, din judeţul Tulcea, şi-a reluat activitatea în data de 14 august 2018.

Aflat la Târgul Bucureștilor, cu ocazia Zilei Naționale a Alimentului Românesc, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a precizat că în cazul Carniprod, unul dintre cei mai mari procesatori de carne din ţară, societatea a primit până acum 4,8 milioane de euro.

Reprezentanţii autorităţii susţin că nu au mai fost înregistrate noi focare de boală în judeţele Satu Mare, din data de 31 august 2018, şi Bihor, din 8 august 2018.

Cele mai multe focare sunt în continuare în judeţul Tulcea - 564, din care cinci focare la exploataţii comerciale, un focar la o exploataţie de tip A şi 52 de cazuri la mistreţi, în judeţul Ialomiţa - 123 de focare în gospodăriile populaţiei şi şase cazuri la mistreţi, în Brăila - 86 de focare (opt la exploataţii comerciale), judeţul Constanţa - 81 de focare în gospodăriile populaţiei şi două cazuri la mistreţi şi în judeţul Călăraşi - 70 de focare (un focar la o exploataţie comercială şi 10 cazuri la mistreţi).

Potrivit sursei citate, până la această dată au fost despăgubiţi 6.625 de proprietari, valoarea totală a plăţilor fiind de 71.806.990 de lei.

Prezenţa virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu Mare.

Evoluţia bolii este în permanență monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

„Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană. Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie”, spun reprezentanţii ANSVSA.

PPA nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic şi social.

Publicat în Știri interne

Peste 46,4 milioane de lei au fost plătite până în prezent pentru pagubele provocate de pesta porcină africană (PPA) de către Direcția Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Tulcea pentru gospodăriile private şi fermele comerciale afectate de temutul virus, a anunțat, luni, 8 octombrie 2018, directorul instituției, Mitică Tuchilă.

Vestea pare a fi una bună, chiar dacă politicienii opoziției îl atacă pe Petre Daea și spun că sunt unii crescători particulari de suine care în lipsa deținerii unui cod de exploatație nu-și pot primi banii de despăgubire.

Din totalul sumei vehiculate de oficialul DSVSA, mai bine de 39,6 milioane de lei reprezintă despăgubirile plătite societăților comerciale, în timp ce aproximativ 1.000 de gospodării private au încasat 6,8 milioane de lei.

„Din cele 1.350 de gospodării afectate de PPA, sunt plătite circa 1.000 de exploatații, iar suma achitată este de 6,867 milioane lei. Din cele 350 de exploataţii neplătite, 172 sunt neeligibile la plată, din diferite motive, fie animalele nu au fost identificate în momentul evaluării, fie nu au fost înscrise în registrul agricol, fie erau moarte atunci când medicii veterinari au ajuns în exploataţie”, a spus directorul Tuchilă, citat de agenția națională de presă Agerpres.

Laolaltă cu Prefectura judeţului, DSVSA va solicita Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) modificarea hotărârii de Guvern nr 1.214/2009, astfel încât la un viitor episod de PPA, toate gospodăriile afectate să primească despăgubiri.

„Nu cred totuşi că modificarea legislativă propusă va funcţiona retroactiv”, a mai spus directorul DSVSA.

Același șef DSVSA a adăugat că inclusiv exploatațiile comerciale afectate de PPA au încasat bani pentru despăgubiri.

„Societăţii Carniprod SA i s-a plătit 21,855 milioane de lei, într-un prim dosar, şi daune colaterale de 367.000 de lei pentru nutreţurile din ferme. Pentru această societate, urmează să se mai efectueze o plată de 5.344.339 lei, într-un al treilea dosar pentru despăgubirea produselor şi subproduselor din carne care a fost aprobat astăzi (n.r. - luni, 8 octombrie 2018)”, a mai declarat oficialul DSVSA.

Totodată, s-au plătit despăgubiri şi celorlalte societăţi comerciale afectate de PPA din judeţ. Astfel, firma Pig Com, din localitatea Satu Nou, a primit peste 9 milioane de lei, societatea Dab Zootehnica, din Văcăreni, - 1,276 milioane de lei, iar firmei Euro Suin SRL, din Garvăn, i s-a achitat suma de 1,774 milioane de lei.

Acestor despăgubiri li s-a adăugat suma de circa 160.000 de lei plătită Penitenciarului cu Regim de Maximă Siguranţă, care deţinea o fermă în care a fost depistat virusul PPA.

Potrivit sursei citate, DSVSA a primit o alocaţie bugetară suficientă pentru a efectua toate plăţile aferente dosarelor de despăgubiri neachitate şi pentru a aloca instituţiei omoloage din Brăila 18 milioane de lei, sumă necesară plăţii unor despăgubiri similare.

În ultimele săptămâni, DSVSA nu a mai înregistrat nicio suspiciune de PPA.

Primele focare de PPA au apărut în judeţul Tulcea la începutul lunii iunie a acestui an, în localităţile situate pe braţul Chilia al Dunării, care constituie frontieră între România şi Ucraina. Până la începutul acestei luni, virusul a fost confirmat în peste 500 de gospodării din circa 75 de localităţi, iar pentru eliminarea pericolului răspândirii acestuia medicii veterinari au decis sacrificarea preventivă a suinelor din circa 50 de localităţi.

O situaţie a DSVSA arată că 47% din suinele aflate anul trecut în gospodăriile populaţiei din judeţ au fost sacrificate, din cauza focarelor de PPA.

Minte sau nu ministrul Agriculturii? Denaturează informația, oare, politicienii opoziției?

Într-o declarație politică a grupului parlamentar PNL, deputatul Robert Boroianu îl acuză pe ministrul Agriculturii, Petre Daea, că ar minți atunci când afirmă că toți crescătorii particulari de porci vor primi despăgubiri în condițiile în care, spune politicianul, chiar dacă aceștia nu dețin un cod de exploatație.

„Este limpede faptul că haosul creat de incompetența ministrului agriculturii, domnul Petre Daea, și de autoritățile de resort nu se mai oprește! Susțin acest lucru deoarece, de data aceasta, din ce în ce mai mulți crescători de porci acuză că au fost anunțați de autoritățile din domeniu asupra faptului că nu vor primi despăgubirile aferente pentru animalele lor ucise de către autorități din cauza virusului pestei porcine africane! Astfel, acum două zile, mai mulți crescători particulari de porci au anunțat că au primit câte un document de la autoritățile competente în care scrie negru pe alb că NU vor primi niciun ban pentru animalele care le-au fost sacrificate tot de către acestea, deși ministrul agriculturii trâmbițase public cu totul altceva! (...) Reprezentanții DSVSA-urilor județene declară, mai nou, că despăgubirile NU se pot acorda în situația în care proprietarii porcilor sacrificați NU au un cod de exploatație! Domnul Daea spune că nu știe despre așa ceva, iar proprietarii afectați susțin, în mod logic, că nu i-a anunțat nimeni până acum că trebuiau să-și înregistreze undeva porcii, înainte ca aceștia să fie sacrificați, pentru a putea obține un astfel de cod! Cu alte cuvinte, domnul Daea una spune la televizor și alta face când vine vorba de decizii și, în special, de bani! În plus, același domn Daea, când este prins public cu minciuna, aruncă vina ba pe ANSVSA, ba pe oricine îi mai iese în cale, ba susține că nu știa nimic despre asemenea cerințe, cum este cazul acestui cod de exploatație!”, a scris Boroianu în declarația sa politică.

Într-o intervenție la Realitatea TV, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat că nu ştie nimic despre codul de exploatație, dar că oricum nu are relevanţă: „E literă de lege şi trebuie respectată de toţi. Comisia formată din patru persoane, când ajunge în gospodăria respectivă, se şi întocmesc actele, în prezenţa proprietarului. Se transmit la ANSVSA, apoi se transmit banii in funcţie de calculele celor de la faţa locului. Dacă e o neclaritate, se poate discuta la ANSVSA”, a declarat Petre Daea. Ministrul Agriculturii a garantat că situația se va rezolva și păgubiții își vor primi banii.

Întrebat dacă are ceva să îşi reproşeze faţă de managementul situaţiei pestei porcine în România, Petre Daea a afirmat luni, 8 octombrie 2018, că singurul reproş este legat de faptul că nu s-au găsit soluţiile tehnice pentru eradicarea acestui virus, cu ajutorul unui vaccin sau medicament.

„Îmi reproşez că noi şi alte state nu putem să punem stavilă unei asemenea molime. Nu reuşim pentru că nu am găsit soluţiile tehnice să avem un vaccin sau să avem un medicament ca să putem scoate din suferinţă animalele. Din nefericire, nu am reuşit la această dată în cercetarea lumii să găsim soluţiile pe care le merităm să le avem în condiţiile în care este un asemenea virus, iată, este împânzit în Europa şi nu numai. Fermierii vor primi despăgubirile pe care trebuie să le primească. Acestea au şi fost date, cum este Carniprod, pentru animalele care au fost sacrificate. Facem multe lucruri bune în zootehnie pe care o să vi le spun la timpul potrivit. Zootehnizarea ţării este o prioritate pentru noi. Vreau să înţelegeţi că vorbiţi cu un agronom care are o viaţă întreagă în acest domeniu”, a spus Daea.

Interesele politice s-au amestecat în problema pestei porcine africane (PPA), iar autorităţile nu au ştiut ce să facă, a susţinut, în cadrul aceluiași forum de specialitate, Adrian Rădulescu, preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR).

„Din păcate, interesele politice s-au amestecat în problema pestei porcine africane. E adevărat că această pestă este mortală pentru animale, dar pe noi, oamenii, nu ne afectează. Uneori îmi vine să sparg televizorul atunci când se spun lucruri care induc oamenii în eroare. Cu câteva măsuri se poate rezolva problema. Ce nu a recunoscut nimeni? Dacă vă întreb azi care este populaţia României, nimeni nu o ştie să spună exact, iar asta se întâmplă şi la porci. Din statistica ANSVSA, noi ştiam că populaţia de porci este în jur de 800.000 de capete, iar acum ne-am trezit că avem 1,2 milioane de crescători porci şi, cumulat, am ajuns la vreo două milioane de porci. A doua problemă este că nu am ştiut să luăm măsuri clare de a început, prin acordarea despăgubirilor şi prin crotalierea porcilor. Părerea mea este că, în cazul pestei porcine africane, ANSVSA nu a ştiut ce să facă şi nu acuz pe nimeni”, a afirmat Rădulescu.

În vederea simplificării şi eficientizării procedurii de înregistrare şi identificare a solicitanţilor care accesează măsuri reglementate de Politica Agricolă Comună (PAC), a fost reglementată reorganizarea Registrului fermelor, care devine Registrul unic de identificare, denumit în continuare RUI. Acesta este parte a Sistemului Integrat de Administrare şi Control (IACS) şi element comun cu aplicaţiile aferente măsurilor de piaţă, cotei de lapte, comerţului exterior cu produse agricole şi promovării acestora pe piaţa internă şi în ţări terţe, ajutoarelor de stat, măsurilor cuprinse în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013 (PNDR).

RUI se realizează în format electronic de către APIA ca o aplicaţie informatică unitară şi va fi gestionat de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. RUI preia integral datele existente în Registrul fermelor, în aplicaţiile aferente măsurilor reglementate de PAC.

Atribuirea de către APIA a Codului unic de identificare în RUI este o condiţie necesară pentru accesarea măsurilor de sprijin şi se face o singură dată, pentru fiecare solicitant. Codul unic de identificare nu se acordă pentru puncte de lucru şi/sau sucursale (în cazul persoanelor juridice).

Conform celor mai recente date ale Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), pesta porcină africană evoluează în prezent în 240 de localităţi, din 13 judeţe, cu un număr de 980 de focare (dintre care 15 în exploataţii comerciale) şi 80 de cazuri la mistreţi.

În total, au fost eliminaţi 343.662 de porci afectaţi de boală, valoarea despăgubirilor depăşind 64 de milioane de lei pentru 5.916 proprietari, iar până la data de 4 octombrie 2018 au fost stinse cinci focare în judeţul Satu Mare.

Publicat în Ultimele noutati

Ca urmare a uciderii preventive a grăsunilor de pe raza localităţilor afectate de pesta porcină africană (PPA) din judeţul Constanţa, autorităţile veterinare au achitat, până în prezent, despăgubiri în valoare de peste trei milioane de lei către crescătorii de animale, a anunțat vineri, 5 octombrie 2018, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Animalelor (DSVSA) Constanţa.

Datele DSVSA Constanța relevă că, până miercuri, 4 octombrie a.c., au fost plătite despăgubiri aferente unui număr de 747 de dosare cu o valoare de 3.099.000,09, dintr-un total de 849 de dosare, întocmite în urma sacrificării a 6.054 de porci, proveniţi din gospodării individuale de pe raza judeţului Constanţa.

„Până la data de 04.10.2018, în baza buletinelor de analiză emise de Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală (I.D.S.A.) - Laboratorul Naţional de Referinţă, în judeţul Constanţa au fost declarate 79 de focare de PPA la porcii domestici de pe raza a 39 de localităţi (Istria, Vadu, Dulceşti, Cheia, Vadu Oii, Ciobanu, Gârliciu, Hârşova, Seimenii Mici, Seimeni, Tichileşti, Băltăgeşti, Lazu, Tuzla, Topalu, Traian, Mircea Vodă, Ion Corvin, Viile, Sinoe, Zorile, Piatra, Palazu Mic, Agigea, Peştera, Capidava, Tudor Vladimirescu, Cernavodă, Oltina, Saraiu, Siliştea, Rasova, Mioriţa, Ostrov, Cochirleni, Vlahi, Horia, Faclia şi Vulturu)”, se menționează într-un comunicat de presă al DSVSA Constanța.

Pestă porcină africană (PPA) evoluează în prezent în 240 de localităţi, din 13 judeţe, cu un număr de 980 de focare (dintre care 15 în exploataţii comerciale) şi 80 de cazuri la mistreţi, a anunțat joi, 4 octombrie 2018, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

În total au fost eliminaţi 343.662 de porci afectaţi de boală și au fost despăgubiţi 5.916 de proprietari, valoarea totală a plăţilor fiind de 64.040.810 de lei.

Publicat în Știri interne

Potrivit precizărilor directorului Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Satu Mare, Nicolae Dumuţa, în cazul în care nu se mai confirmă niciun focar de pestă porcină africană pe teritoriul județului, cele față de care s-au luat deja măsuri ar urma să fie închise după data de 15 octombrie 2018.

Potrivit precizărilor făcute de șeful DSVSA Satu Mare în şedinţa Colegiului Prefectural, în prezent mai sunt active şapte focare, toate pe frontiera cu Ucraina.

„De la 31 august, nu mai avem niciun caz pozitiv. E un lucru îmbucurător. Sigur că există risc mai departe. Am închis focare, am rămas cu şapte, toate situate în partea de nord a judeţului, la graniţa cu Ucraina, la Bicău şi Tarna. Dacă totul decurge normal, după 15 octombrie am putea stinge toate focarele. La mistreţ avem 28 de morţi de la începutul anului, din care doar 10 pozitivi, împuşcate avem peste 120 de capete, toate negative”, a spus Dumuţa.

Acesta a adăugat că atenţia cea mai mare este la exploataţiile profesionale, acolo unde agenţii economici şi-au luat măsuri de protecţie.

Primul focar de pestă porcină africană din România a fost depistat în iulie 2017, în judeţul Satu Mare.

Publicat în Știri interne
Pagina 1 din 4