revista - REVISTA FERMIERULUI

Problemele care apar la depozitarea produselor agricole duc inevitabil la deprecierea acestora, de aceea obiectivul principal în perioada de stocare este menţinerea valorii cantitative şi calitative iniţiale, anunță Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) printr-un comunicat de presă remis la redacție la începutul lunii septembrie a.c.

Pregătirea spaţiilor de depozitare presupune efectuarea curăţeniei, a dezinsecţiei şi a deratizarii acestora astfel că, spun specialiștii, pe lângă măturarea şi spălarea spaţiilor, o operaţiune foarte importantă este curăţarea crăpăturilor din pardoseală şi pereţi, „pentru că acestea sunt locuri de refugiu şi dezvoltare pentru numeroase insecte”. Și aici vorbim de dăunători de depozit cel mai frecvent întâlniți, cum sunt: gărgăriţa grâului (Sitophilus granarius), gărgăriţa orezului (Sitophilus oryzae), gândacul din Surinam (Oryzaephilus surinamensis), gândacul mauritan (Tenebrioides mauritanicus), precum şi molia cerealelor (Sitrotoga cerealella), molia grâului (Nemapogon granellus) sau molia fructelor uscate (Plodia interpunctella).

În vederea combaterii acestora, angajații Autorităţii Naţionale Fitosanitare recomandă dezinsecţia spaţiilor de depozitare a cerealelor cu respectarea următoarelor etape: golirea spaţiilor, igienizarea şi văruirea acestora, precum și dezinsectia spaţiilor, după etanşeizarea lor prin stropire, folosind unul dintre următoarele insecticide cu acţiune îndelungată: Actellic 50 EC-1% (50 – 100 ml sol./mp); K’obiol 25 EC – 50 ml/ 5 l apa pentru 100 mp spatiu depozitare; K’obiol 25 EC –100ml/99 l apa pentru 100 t cereale, respectiv Reldan 22 EC – 22 ml/t ( în 0,75-1,5 l apa/t).

„Pentru suprafeţele netede din metal sau lemn se recomandă aplicarea a 50-100 ml soluţie preparată/mp., iar pentru suprafeţele poroase din beton sau zid văruit, precum şi pentru dezinsecţia podurilor şi a spaţiilor aflate în apropierea magaziilor, se va aplica 100-200 ml soluţie preparată/mp. După stropirea spaţiilor, acestea se închid ermetic timp de 3-4 zile, ulterior fiind deschise pentru aerisire. Pentru tratamente în spaţiile de depozitare se pot folosi şi alte produse de protecţia plantelor omologate”, menționează inspectorii în comunicatul de presă.

Combaterea rozătoarelor este și ea o măsură importantă deoarece, pe lângă pagubele cantitative, acestea sunt vectori pentru numeroşi dăunători de depozit. Deratizarea se poate face atât prin utilizarea de momeli şi capcane, cât şi prin folosirea aparatelor cu ultrasunete şi închiderea galeriilor.

„Ministerul Agriculturii și Dezvoltarii Rurale apreciază că depozitarea corespunzătoare a produselor agricole este un factor deosebit de important pentru păstrarea calităţii şi cantităţii acestora pentru o perioadă îndelungată”, au conchis reprezentanții MADR.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale monitorizează cu mare interes desfăşurarea în condiţii optime a tuturor activităţilor din agricultură. În acest sens, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, efectuează acţiuni de informare pentru optimizarea păstrării recoltelor agricole în cele mai bune condiţii.

Publicat în Tehnica agricola

Tarifele impuse la importurile de porumb, sorg și secară au fost majorare în urma deciziilor europene până la un nivel de 10,95 euro (13,01 USD) per tonă, de la 5,16 euro cât se înregistra anterior, se precizează în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene de vineri, 1 septembrie 2017.

Chiar dacă la un nivel mai mic și cu o paradigmă puțin diferită, și țara noastră (membră a Uniunii Europene din 2007) continuă tendința ultimilor ani de a avea un deficit în comerțul cu produse agroalimentare. Concret, acesta s-a adâncit până la un nivel de 620,2 milioane de euro, în primele patru luni ale acestui an, fără ca persoanele de decizie de la București să poată găsi o soluție protecționistă.

Practic, fiind stat membru UE și având ca parteneri principali în schimburile de produse agroalimentare țări precum Ungaria, Polonia, Olanda și Italia, România nu poate impune tarife la import astfel încât să-și protejeze producția internă de cereale, una destul de importantă, dacă se iau în calcul datele oficiale privind cantitățile obținute în acest an.

În primele patru luni ale acestui an, România a efectuat importuri semnificative de grâu (79,1 milioane de euro pentru 476.900 de tone), tutun brut (75 de milioane de euro pentru 14.000 de tone) și porumb (72,1 milioane de euro pentru 233.600 de tone).

Pe de altă parte, la nivel macro, oficialii de la Bruxelles au posibilitatea să decidă în favoarea blocului comunitar. Astfel, în august, aceștia stabiliseră deja nivelul de 5,16 euro pe tona de materie-primă importată. S-a pus astfel capăt unei perioade de aproape trei ani fără taxe pentru importul de cereale, acțiunea protecționistă venind în întâmpinarea scăderii majore a prețurilor internaționale, pe fondul unor producții-record înregistrate în acest sezon.

Cursa întăririi cursului de schimb al monedei europene a nivelat terenul pentru micșorarea și mai pronunțată a prețurilor materiilor-prime de proveniență agricolă înregistrate în SUA, un motiv îndeajuns de bun pentru UE să decidă impunerea unui tarif la import.

Blocul comunitar – UE28 – importă milioane de tone de porumb în fiecare an, astfel încât să facă față cererii din zona producției zootehnice. Potrivit Reuters, Ucraina a reprezentat principalul furnizor al UE în ultimii ani. Țările Uniunii au mai importat materie primă și din alte foste state comuniste, precum și din SUA și America de Sud.

Blocul comunitar european calculează tarifele în strânsă legătură cu costul de import al cerealelor din SUA. De la momentul introducerii taxelor la importul de porumb în luna august a.c., prețurile cerealelor au coborât și mai mult și au atins cele mai mici niveluri ale ultimelor șapte luni.

Normativele europene impun introducerea unor tarife în cazul în care prețurile la import (bazate pe cele nord-americane plus ocean freight) scad sub nivelul sumei de 157 de euro pe tonă, cel puțin zece zile la rând.

Tariful în cauză acoperă diferența dintre prețurile la import și nivelul minim înregistrat la materia-primă de proveniență UE și poate fi ajustat în condițiile unor fluctuații.

La nivelul zilei de 22 august 2018, prețurile porumbului la cumpărare, de către CerealeColectD., atingeau suma de 628,57 lei tona metrică, în creștere față de nivelul de 626,60 lei TM înregistrat la data de 17 august a.c. și 635,93 lei tona metrică cu cât cumpăra această companie materia-primă în data de 11 august 2017.

Publicat în Piata agricola

Vecinii și competitorii noștri pe piața Mării Negre – fermierii ucraineni – au treierat primele cantități de porumb din recolta acestui an, cele mai proaspete informații cu privire la randamentele medii la hectar fiind de aproximativ patru tone, au precizat vineri, 18 august 2017, voci autorizate din interiorul Ministerul ucrainean al Politicilor Agrare și Alimentației, citate de Reuters.

Potrivit instituției de stat din Ucraina, producătorii agricoli ai țării au plănuit să recolteze aproape 4,5 milioane de hectare de porumb în acest an. În 2016, țara vecină și competitoarea României pe piața Mării Negre a adunat în silozuri nu mai puțin de 28 de milioane de tone de porumb boabe.

Ministerul de resort a precizat totodată că fermierii ucraineni au contabilizat în acest an 26,5 milioane de tone de grâu, la o un randament mediu de 4,17 tone la hectar.

Nu în ultimul rând, producătorii agricoli din țara vecină au reușit să strângă în hambare 8,6 milioane de tone de orz.

Suprafața totală însămânțată cu cereale de vecinii ucraineni - combinând atât culturile timpurii, cât și pe cele tardive – a totalizat 14,3 milioane de hectare în 2017, incluzând aici cele 6,4 milioane hectare de grâu, 4,47 milioane ha cu porumb, 2,5 milioane ha cu orz și circa un milion de hectare cultivate cu alte tipuri de culturi.

Același voci, citate de agenția de presă străină, au precizat că țara ar putea recolta 63 milioane tone de cereale în acest an. Ucraina a recoltat nu mai puțin de 66 de milioane de tone cereale în 2016.

În România, informații cât să se scurgă printre degete

„La porumb, (n.r. - recoltatul) a debutat pe o suprafaţă de 700 de hectare în judeţul Mehedinţi şi va începe de săptămâna viitoare în mai multe judeţe”, anunța cu jumătate de gură „Întâiul Fermier al Țării”, Petre Daea, mai nou un adevărat fan al Facebook și al transmisiilor LIVE.

Nu știm dacă direct din câmp, călare pe combină, sau de la biroul său, dis-de-dimineață, Daea a declarat pentru Agerpres că, cităm, „deocamdată, este prematur să spunem cum va fi producţia în acest an”, referindu-se la cele de floarea-soarelui și porumb, continuând neplăcuta tradiție instaurată cu ani în urmă, și anume cea de „Omerta”, fiind aruncată vina pe producători care ar fi încercat această soluție pentru a veni de hac traderilor care le oferă prețuri mici. Nici la grâu și orz, MADR nu a fost mai prejos.

Anul trecut, în Uniunea Europeană (UE), potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), la porumb, țara noastră a deţinut supremaţia doar la suprafaţă, cu 2,49 de milioane hectare, fiind pe poziţia a doua la producţie, după Franţa, cu circa 10 milioane de tone, oricum la aproape o treime ca productivitate și la jumătate față de suprafața alocată porumbului de către vecinii ucraineni.

Anul acesta, suprafaţa programată pentru însămânţări a fost de 2,6 milioane hectare la porumb.

Prognoza agrometeorologică publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) pentru perioada 19 - 25 august arată că pe fondul menţinerii deficitelor de umiditate în sol, este posibilă deprecierea stării de vegetaţie a plantelor, îndeosebi la culturile înfiinţate tardiv.

Porumbul îşi va definitiva mătăsirea (100%), aflându-se predominant în fazele de maturitate în lapte, ceară şi deplină (10-100%).

Specialiştii ANM menţionează că aprovizionarea cu apă pe profilul de sol 0-100 cm, în cultura neirigată de porumb, va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim şi izolat optime, pe suprafeţe agricole extinse ale ţării.

Publicat în Piata agricola

Producția de grâu a Hexagonului din acest an prezintă niveluri foarte bune de proteină, în timp ce și ceilalți parametri de calitate a materiei-prime par a fi corespunzători pentru a face față nevoilor pieței, în ciuda impactului pe care ploile târzii le-au avut asupra culturii, a anunțat FranceAgriMer la începutul săptămânii trecute.

„În ceea ce privește calitatea, nivelul conținutului de proteină din grâul moale este mai mult decât satisfăcător, chiar și în parcelele cu randamente foarte mari”, a anunțat Reuters, citând un raport comun al FranceAgriMer în colaborare cu institutele de specialitate Arvalis și Terres Inovia.

Conform informațiilor date publicității de aceste entități, nivelurile de proteină înregistrate sunt adesea peste 12 la sută.

Parametrii anunțați îndeplinesc condițiile de panificație din Franța și din principalele sale piețe de export. Nivelul se situează inclusiv peste cel de 11% înregistrat în Hexagon, în ultimii ani, cu excepția anului 2016, atunci când randamentele mici au generat niveluri ale proteinei de peste 12 la sută.

Rezultatele testelor privind masa hectolitrică și indicii de cădere Hagberg – alte două modalități de cuantificare a calității grâului – sunt însă mixte, ca urmare a precipitațiilor căzute spre sfârșitul ciclului de creștere a plantelor, dar vor întâmpina cerințele piețelor de export, au mai adăugat vocile autorizate ale biroului specializat francez, fără însă ca aceștia să ofere cifre exacte în acest sens.

Rezultatele date publicității care reflectă un nivel „decent” de calitate a grâului produs în Hexagon, laolaltă cu o revenire a cantității obținute în 2017 față de cea de anul trecut, în conformitate cu estimările Ministerului Agriculturii din Franța de luni, 7 august a.c., ar putea plasa această țară pe o poziție de export favorabilă, după nivelul „dezamăgitor” al comerțului peste graniță înregistrat anul trecut.

Cu toate acestea, FranceAgriMer a precizat că ploile căzute în perioada premergătoare culesului au dus la apariția unor variații în rezultatele testelor pentru determinarea masei hectolitrice și au afectat diverși parametri ai indicilor de cădere Hagberg.

Pe de altă parte, o vară înnecată în ploi cu care s-a confruntat și Germania – locul II în topul producătorilor de grâu din blocul comunitar după Franța – a dus la consolidarea temerilor cu privire la deteriorarea parametrilor de calitate. În plus, traderii spun că ar putea apărea fluctuații la capitolul calitate și în nordul Franței, acolo unde recoltatul a fost definitivat în condiții de vreme umedă.

Indicatorii de calitate standard pentru grâul durum – varietate utilizată în producerea de paste – sunt favorabili, cu niveluri de proteină înregistrate de peste 14 la sută și ale masei hectolitrice catalogate drept „decente”, a mai adăugat FranceAgriMer, citată de Reuters.

Orzul de toamnă prezintă și el indici de calitate buni, cu excepția celor de proteină, de peste 11,5 la sută, care ar putea limita capacitatea de adresabilitate pentru piața malțului.

Pe de cealaltă parte, niveluri excesive de proteină au fost înregistrate în mai multe locuri în cazul orzului de primăvară, fapt care ar putea scoate definitiv de pe piața malțului cantitățile obținute de materie primă, în special pe cele din estul Franței, au mai adăugat specialiștii biroului FranceAgriMer.

20841036 1751386181821083 3917765953946970508 nDaea, de la oaie, la călăritul combinei pe câmpiile patriei

În cazul României, din păcate, secretomania nejustificată din ultimii ani cu privire la estimările privind producția principalelor cereale cultivate s-a păstrat și în cazul actualei legislaturi. Preferatul președintelui Camerei Deputaților, PSD-istul Liviu Dragnea, și anume năstrușnicul Petre Daea (năstrușnic pentru declarațiile sale publice pline de... să-i spunem mai plastic - tâlc), a lăsat la o parte problematica tomatelor, lânii și oilor și, mai nou, stă „călare” pe combine la recoltatul florii-soarelui, îmbrățișează plantele și, alături de unii jurnaliști „de casă”, se plimbă din gospodărie în gospodărie pe plaiurile mioritice.

Domnia sa a descoperit mai nou și transmisiile LIVE pe Facebook, ocazii cu care nu transmite nicio informație de interes pentru agricultura din România.

El combină cuvinte prețioase în postările sale de pe pagina rețelei de socializare, dar se ferește să precizeze informații chiar și preliminare cu privire la culturile de grâu, orz, rapiță, floarea-soarelui etc., motiv pentru care lasă cale liberă achizitorilor de cereale să facă ce vor cu fermierii români.

Singurul care a transmis o informație mai clară a fost prof. dr. ing. Mihai Nicolescu, vicepreședintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), dar și aceasta destul de lacunară.

În cadrul conferinței „Schimbări climatice și influența lor asupra culturilor agricole”, care a avut loc la București în data de 10 august 2017, acesta a precizat că estimările cu privire la cultura grâului din România sunt, cităm, „favorabile”.

În plus, el a precizat că, din determinările realizate, materia primă recoltată până la acest moment din bazinul de sud al țării și din Banat este de calitate „bună”.

Vorbim, practic, de singurele aprecieri venite din partea unor oficialități, în condițiile în care țara noastră beneficiază de un aparat birocratic masiv, unul format din angajați ai direcțiilor agricole județene care nu raportează deloc proactiv estimările privind productivitatea, la polul opus față de abordările de acum 15-16 ani în urmă. La acea vreme, operativele din teritoriu erau transmise frecvent presei.

„Anul acesta, spre exemplu, culturile înființate în toamna anului 2016 au beneficiat, în general, de un regim pluviometric și condiții aproximativ favorabile, exceptând zona Transilvaniei și zona Moldovei de centru, unde, într-adevăr, am avut probleme la înființare. Rezultatele care se obțin la aceste culturi – cereale de toamnă – sunt favorabile. Ele nu sunt încheiate. Săptămâna trecută (n.r. - 31 iulie – 6 august 2017) încă se recolta grâu în zona Covasna, în Harghita, în Brașov, pentru că, într-adevăr, sunt situații legate de zonele mai reci, dar și de precipitațiile care au căzut în zona respectivă și au amânat recoltatul”, a afirmat Nicolescu, un veteran al ASAS. „Și anul acesta, grânele prezintă o calitate bună, cel puțin din determinările realizate. (...) Sunt în analiză probe luate din diverse zone ale țării. (...) Cultura de grâu recoltată la timp – și s-a recoltat în tot sudul la timp și din Banat, mai ales în condiții de secetă – prezintă o calitate bună”.

Chiar înaintea publicării articolului, am încercat să-l contactăm inclusiv pe secretarul de stat în cadrul MADR, Daniel Botănoiu, pentru a afla câteva informații cu privire la calitatea principalelor culturi agricole, însă fără succes pe această temă.

De neînțeles este și tăcerea marilor asociații de producători (LAPAR și Pro Agro). Cu siguranță, aceste entități au acces la date privind calitatea grâului, orzului, rapiței și florii-soarelui, însă nici ele, până la această dată, nu au dat publicității astfel de informații.

Publicat în Piata agricola

Potrivit unor declarații de vineri, 11 august 2017, ale unui oficial din industria de profil, citate de Reuters, vecinii bulgari exportă în această perioadă 433.650 de tone de grâu, în principal către piețe din Spania, Italia și Djibouti, din recolta-record de grâu a țării, de circa șase milioane de tone.

Nu mai puțin de șapte vase sunt în proces de încărcare a unei cantități de 115.250 de tone de grâu furajer cu destinaia Spania din portul bulgar de la Marea Neagră Varna.

De asemenea, alte 10 transporturi care totalizează 179.700 de tone au fost confirmate pentru această lună, a adăugat oficialul citat de agenția internațională de presă, familiarizat cu datele de export cereale ale Bulgariei.

Aproximativ 33.000 de tone de grâu furajer sunt deja destinate Italiei.

Alte 22.300 de tone de grâu pentru panificație sunt încărcate din alt port bulgăresc la Marea Neagră – Burgas –, cu destinația Djibouti, iar 27.500 de tone sunt direcționate către Sudan, a mai precizat oficialul.

Nu în ultimul rând, alte transporturi de grâu din Bulgaria vor ajunge în România, Grecia și Turcia, atingând astfel totalul de 433.650 de tone.

Până la această oră, bulgarii au comercializat peste graniță 846.000 de tone de grâu din recolta nouă, în mare parte către Spania, Italia, Portugalia și Djibouti, relevă datele de export ale țării, iar oficialii se așteaptă ca transporturile de materie primă să depășească patru milioane de tone din recolta-record din acest an.

Nu demult, ministerul agriculturii din Bulgaria a precizat prin vocile sale autorizate că se așteaptă ca exporturile de grâu să depășească un milion de tone în august a.c.

Mai, 2017: România era principalul exportator de cereale al UE

Pe fondul unei tăceri de neînțeles a autorităților de la București, în prezent nu se cunoaște exact cantitatea de grâu comercializată peste graniță din noua recoltă.

Nici autoritățile din portul Constanța, nici ministerul de resort și nici traderii nu divulgă nici cea mai mică informație cu privire la exporturile românești de cereale, la zi.

La data de 20 iunie a.c. însă, KeysFin da publicității un studiu potrivit căruia, la sfârșitul lui mai 2017, România devenea principalul exportator de cereale din Uniunea Europeană.

În ultimele date furnizate de Comisia Europeană, firmele din ţara noastră au exportat 7,15 milioane de tone, aproape un sfert din totalul exporturilor europene de cereale din recolta 2016-2017. Din acestea, peste 5 milioane de tone au reprezentat exporturile de grâu (aproape dublu față de media înregistrată între 2011 şi 2015).

Publicat în International

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a anunțat joi, 10 august 2017, că inspectorii DSVSA Timiș au sechestrat cu 24 de ore înainte o tonă de gălbenuș de ou lichid contaminat cu Fipronil, provenit din Germania.

Tot în aceeași zi, Politico.eu transmitea că nu mai puțin de doi înalți oficiali ai unei companii din Regatul Țărilor de Jos erau arestați de procurori, bunurile bancare și imobiliare ale acestora fiind, cităm, „confiscate” ca urmare a posibilei implicări a lor în scandalul contaminării cu Fipronil a ouălor și produselor din ouă distribuite pe piețele europene.

Revenind la situația din țară, potrivit autorităților din România, cel puțin până la ora publicării materialului, nicio cantitate din acest produs nu ar fi ajuns la comercializare, marfa contaminată urmând să fie incinerată, fără însă ca vreo persoană anume să răspundă pentru situația care ar fi putut degenera în orice clipă; cineva a importat totuși acest produs.

„În cadrul acțiunilor specifice de control, în dimineața zilei de 9 august, inspectorii din cadrul DSVSA Timiș au sechestrat o cantitate de 1.000 kg de gălbenuș de ou lichid, produs contaminat cu Fipronil, provenit din Germania, acțiune realizată conform alertei SRAAF”, au precizat comunicatorii ANSVSA. „Lotul respectiv a fost reținut în depozitul unității unde fusese distribuit, nicio cantitate din acest produs nu a ajuns la comercializare. Cele 1.000 kg vor fi neutralizate prin incinerare. Toate structurile teritoriale județene sunt în alertă pentru a acționa în cel mai scurt timp, în cazul în care se vor primi noi notificări privind ouăle contaminate cu Fipronil”.

Potrivit recomandării transmise de Comisia Europeană (CE) către toate țările membre ale Uniunii Europene (UE-27), autoritățile de profil trebuie să acorde o atenție sporită utilizării produselor destinate combaterii acarianului roșu în fermele de creștere a păsărilor.

„Este necesar ca toate statele membre să fie vigilente în ceea ce privește produsele utilizate pentru controlul acarianului roșu în unitățile de păsări, pentru a se asigura că nu au loc tratamente cu substanțe neautorizate”, au afirmat birocrații CE, citați de ANSVSA.

Potrivit autorităților române, între autoritatea de resort și reprezentanții asociațiilor crescătorilor de păsări din țara noastră există un constant schimb de informații privind evoluția, la nivel european, a situației ouălor contaminate cu Fipronil.

„Menționăm că, în acest sens, ANSVSA desfășoară, deja, activități de control, în mod randomizat, în fermele avicole din țară. ANSVSA monitorizează atent această situație și va informa permanent cu privire la noi elemente apărute în contextul alertei europene legate de ouăle contaminate cu Fipronil”, au conchis cei de la autoritatea de resort.

Executivi olandezi, în arest. „Infracțiunea nu poate fi recompensată”

Tot joi, 10 august 2017, Politico.eu titra cu mai puțin de o oră înainte că Poliția din Regatul Unit al Țărilor de Jos a arestat doi directori de companie, suspectați că ar fi jucat un rol important în scandalul internațional care implică prezența Fipronilului în ouă.

În ultimele două săptămâni, Belgia și Olanda s-au luptat să gestioneze o situație de incapacitate de control a contaminării ouălor cu Fipronil, un insecticid toxic utilizat în tratamentul împotriva unor insecte dăunătoare.

Această criză bazată pe probleme de siguranță alimentară a generat pe sistemul jocului de domino tensiuni diplomatice, a dus la închiderea a sute de ferme de producție și a forțat supermarketurilor să retragă de la raft ouăle suspecte.

Conform informațiilor vehiculate de Politico.eu, autoritățile suspectează compania belgiană Poultry Vision de producerea unui tratament bazat pe Fipronil ca substanță activă, destinat luptei împotriva acarienilor la păsări.

Cu toate acestea, ChickFirend, o companie olandeză, se află sub investigația autorităților pentru achiziția produsului și tratamentul aplicat în fermele de creștere a păsărilor atât din Belgia, cât și din Olanda, potrivit numeroaselor rapoarte media.

Procurorii olandezi, prin vocile autorizate, au precizat joi că au arestat doi directori ai companiei aflate sub investigație pentru comercializarea tratamentului bazat pe Fipronil. Cu toate acestea, ei nu au transmis presei și numele acestei companii.

Procurorii olandezi au adăugat că au colaborat cu Europol și în tandem cu omologii lor din Belgia, acolo unde autoritățile au descins în cadrul altor companii de profil.

De reținut, amintește Politico.eu, că în Olanda investigatorii au confiscat bunurile bancare și pe cele imobiliare ale suspecților, „deoarece infracțiunea nu poate fi recompensată”.

România are autorizate șapte produse biocide pe bază de Fipronil

Din datele pe care ANSVSA le deținea până la data de 7 august a.c., la noi în țară erau autorizate de către Ministerul Sănătății - instituția competentă pentru autorizarea produselor biocide (prin Comisia Natională pentru Produse Biocide) - un număr de șapte produse biocide, având ca substanță activă Fipronilul.

„Institutul pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de Uz Veterinar (ICBMV), Institut Național de Referință din subordinea ANSVSA, a fost implicat în evaluarea unui singur produs biocid care conține Fipronil (din punctul de vedere al efectelor toxicologice ale produselor biocide asupra animalelor, conform competențelor specifice)”, se preciza într-un comunicat de presă transmis luni. „Acest produs se utilizează ca insecticid în: locuinţe (inclusiv bucătării), restaurante, depozite alimentare, clădiri publice (hoteluri, spitale, școli, închisori, teatre etc.), clădiri industriale şi comerciale (fabrici, magazine, cabine de avion, vehicule, trenuri şi vapoare)”.

Autoritatea competentă a adăugat că utilizarea Fipronilului nu este interzisă, dar trebuie respectate strict instrucțiunile de folosire și domeniul pentru care este destinat.

„Fipronilul este utilizat și în fabricarea produselor medicinale veterinare destinate animalelor de companie, ca produs antiparazitar”, au conchis cei de la ANSVSA.

Publicat în Ultimele noutati

Fermierul-campion la producția de rapiță (în viziunea Pioneer Hi-Bred) provine din județul Brăila, se numește Florin Dănuț Iconaru, administrează 2.000 de hectare, din care 340 de hectare însămânțate cu rapiță, hibridul Pioneer PT225 fiind cel care i-a asigurat o producție demnă de invidiat - 5,4 tone la hectar.

În două dintre cele mai importante județe agricole - Brăila și Ialomița - hibrizii de rapiță ai Pioneer au generat randamente de peste 4 t/ha, anunță compania printr-un document de presă, iar numărul agriculorilor care au obținut astfel de producții și au devenit producători agricoli-campioni a fost unul ridicat.

Fermierul brăilean a devoalat în cele ce urmează câteva dintre „secretele” care i-au adus randamente așa mari (tratamente și amendamente aplicate la timp), recoltatul celor 340 ha cu rapiță contabilizând doar trei zile din luna iulie.

„După recoltatul grâului și orzului, am început pregătirea terenului, iar odată cu semănatul, realizat cu semănătoarea Horsh, am aplicat 200 kg/ha îngrășăminte 18.46.0. În ceea ce privește tratamentele, în toamnă am aplicat un insecticid și un produs care combină substanţa activă a unui fungicid cu cea a unui regulator de creştere. În primăvară am început prin a aplica 200 kg/ka de sulfat, apoi, în martie, 200 kg/ha de azot și, în aprilie, 250 kg/ha. La acestea s-au adăugat alte trei tratamente cu insecticide și fungicide. L-a începutul lunii iulie, am recoltat, iar campania a durat trei zile”, a declarat Iconaru.

În plus, administratorul SC Ulmagrodan SRL a precizat că anul agricol în care ne aflăm nu a fost unul cu probleme deosebite pentru el, mai puțin momentul în care a avut parte de „o oarecare concurență cu buruienile”. Însă, a mărturisit brăileanul, aplicând produse de calitate, a reușit ca la finalul campaniei să fie mulțumit de recolta obținută.

În această toamnă, Florin Dănuț Iconaru intenționează să însămânțeze peste 300 ha de rapiță, dar față de anul trecut va mări suprafața cu hibrizi PT225 și PT234.

PopaAceleași două „cărți câștigătoare” pe care a mizat șeful Ulmagrodan au reprezentat „miza” și pentru Ene Liviu și Alexandru Popa, ultimul fiind administratorul exploatației agricole Popalex din localitatea Cireșu. Ambii au obținut o producție de 4.9 tone la hectar cu hibrizii PT225 și PT234.

Dacă Ene Liviu nu a vorbit prea mult de experiența sa cu hibrizii Pioneer, Alexandru Popa a precizat că în cadrul societății sale a lucrat în total 1.980 ha, din care circa 300 ha cultivate cu rapiță.

Unul dintre „așii din mâneca” lui Popa au fost complexele 18.46.0 aplicate după o arătură și două discuri.

„Pe solele unde am semănat rapița, ca plante premergătoare am avut grâu și orz, cam 80% grâu și 20 la sută orz. Imediat după recoltat am arat, am discuit și, înainte de a băga al doilea disc, am aplicat 200 kg/ha complexe 18.46.0 și am semănat pe data de 15 august. În toamnă am aplicat un fungicid și un stabilan, iar în iarnă cultura a intrat impecabil. Apoi, în primăvară, am aplicat 2 tratamente, un foliar și un fungicid. În următoarea campanie, voi mări suprafața cu rapiță la 500 ha, iar de la Pioneer voi alege hibrizii PT225, PT234, dar și PT264”, a afirmat Alexandru Popa.

La rapiță, mai mereu, planta premergătoare este grâul

Afirmația nu ne aparține nouă, ci chiar lui Cristinel Brânză de la Agro Hagiu. În cadrul societății agricole menționate anterior, cei doi fermieri - Ionuț Hagiu și Cristinel Brânză lucrează 1.100 ha, dintre care 200 de hectare cu rapiță.

Potrivit companiei furnizoare de material semincer, cei doi au devenit fermieri campioni deoarece au obținut cu hibridul PT225 - 4.720 kg/ha și 4.580 kg/ha cu PT234.

De această dată, „secretul” succesului celor doi producători agricoli a fost combinația dintre tratamente și lucrări agrotehnice.

Hagiu„De obicei la culturile de rapiță, planta premergătoare este mereu grâul. Pe 27 august am început pregătirea terenului, iar pe 5 septembrie am semănat. In toamnă am aplicat 11.52.0, 200 kg/ha, am erbicidat pentru samulastra și graminee, și am mai aplicat 350 kg/ha sulfat de amoniu. Am continuat în primăvară cu 150 kg/ha azotat de amoniu, iar de erbicidat nu a mai fost cazul, dar am mai aplicat trei tratamente. Am recoltat în perioada 29 iunie -10 iulie, pentru că au fost niște ploi în acea perioadă. Pentru anul acesta nu am decis solele, dar nu voi renunța la hibrizii Pioneer”, a punctat Cristinel Brânză.

Nici danezii de la FirstFarms Agro East SRL (despre care am scris pe larg cu privire la achiziția de pământ în România) nu s-au lăsat mai prejos. Cei doi responsabili din cadrul exploatației - Florin Zănoagă și Udrea Marius -, din localitatea Surdila-Greci, au devenit și ei fermieri campioni deoarece au obținut cu hibridul PT234 – 4.589 kg/ha, iar cu hibridul PT225 – 4.255 kg/ha.

În total, danezii lucrează prin Agro East 4.000 ha, din acest total circa 600 ha fiind însămânțate cu rapiță în campania agricolă 2016-2017.

„În iulie am recoltat grâul, am început pregătirea tereului și la finalul lunii august am început să semănăm, am terminat în primele zile ale lui septembrie. La semănat am aplicat îngrășăminte - 200 kg/ha, erbicid preemergent, unul pentru graminee, 2 fungicide și un regulator de creștere. În primăvara am continuat cu fertilizarea, 250 kg/ha sulfat și 150 kg/ha azotat, am mai aplicat un erbicid, 2 fugicide și 2 insecticide. Recoltatul l-am început pe 5 iulie și a durat o săptămână”, a declarat Florin Zănoagă.Zanoaga

În această toamnă, cei doi fermieri campioni vor însămânța tot 600 ha de rapiță, iar de la compania Pioneer vor alege aceeași hibrizi deoarece au fost mulțumiți de modul în care s-au dezvoltat culturile pentru intrarea în iarnă și mai ales de produsele obținute.

Tratamentele au diferit în funcție de cum s-a dezvoltat cultura pe fiecare solă

Un alt fermier campion din județul Brăila este Thierry Bourgoing, care lucrează prin intermediul societății Rominsem SRL 2.500 ha, dintre care 375 ha de rapiță. Hibridul PT225 cu care a obținut 4.330 kg/ha este hibridul Pioneer pe care va miza și în următoarea campanie.

Importante vor fi însă și de această dată tratamentele, care vor diferi în funcție de cum se va dezvolta cultura pe fiecare solă.

Bourgoing„Am fost mulțumit de rapiță în acest an. Am început pregătirea terenului imediat după ce am recoltat grâul și orzul. Am dat startul campaniei de semănat pe 25 august și am încheiat pe 5 septembrie. Am aplicat 150 kg/ha îngrășăminte 11.52.0 și 250 kg/ha sulfat de amoniu. Tratamentele au diferit în funcție de cum s-a dezvoltat cultura pe fiecare solă, pe unele am aplicat fungicid, pe altele nu. În primăvară am dat 250 kg/ha azotat, fungicid și insecticid. Recoltatul l-am început pe 25 iunie și a durat o săptămână. Pentru această toamnă intenționez să păstrez numărul de hectare cu rapiță și să semăn aceiași hibrizi Pioneer”, a specificat fermierul campion.

Nu în ultimul rând, un alt agricultor cu o vastă experiență în spate și care a mizat pe hibrizii câștigători este și Iosif Ticra din localitatea Silistraru. Acesta lucrează 1.300 ha, total din care 250 ha au fost însămânțate cu rapiță.

El a devenit producător agricol-campion datorită hibridului PR44W29, cu care a obținut producția de 4.080 kg/ha.

În fiecare an, după ce recoltează culturile păioase, Ticra începe pregătirea terenului și seamănă la dată fixă, o zi importantă cândva - 23 august!

Ticra„Ar în iulie, imediat după ce recoltez grâul și orzul; nu aștept! În ultimii trei ani am semănat la dată fixă - 23 august, tocmai să nu uit data. În funcție de solă, am aplicat 200 sau 250 kg/ha monoamoniu fosfat. Trebuie să adaug că în timpul verii întreținem ogorul fie cu erbicid total, fie întrăm cu combinatorul, în funcție de gradul de îmburuienare, pentru că în general răsare samulastra de orz. Am aplicat un fungicid ce are și rol de regulator de creștere, și asta pentru a spori rezistența la iernat a rapiței, și am mai dat un insecticid în condițiile în care a aparut viespea rapiței. Am irigat toată supafața în toamnă pentru a putea intra cu răsărire uniformă în iarnă. Am cheltuit mulți bani deoarece apa era destul de scumpă, dar am reușit să facem o cultură perfectă pentru intrarea în iarnă. În primăvară am aplicat insecticide, nu a mai fost nevoie de fungicide, pentru că rapița a fost sănătoasă. Campania de recoltat s-a desfășurat în perioada 15-20 iunie”, a conchis fermierul-campion Iosif Ticra.

Pentru această toamnă, el și-a propus să însămânțeze 200 ha, poate 250 ha cu rapiță, în funcție de cum se va prezenta terenul.

Județul Ialomița ține aproape de primul loc

Potrivit documentului remis la redacție de Pioneer Hi-Bred, și în județul Ialomita, mai multe societăți agricole au obținut producții de peste 4 tone/ha la rapiță. Un astfel de exemplu este II Dorina Bobeș care a avut producția de 4.59 t/ha la hibridul PT225 și 4.1 t/ha cu hibridul PT234.

Și agricultorul Mihai Marius a devenit fermier-campion cu ajutorul hibrizilor PT225, cu care a obținut producția de 4.8 t/ha, și PT234, care i-a asigurat 4,584 tone la hectar.

Mihai„Noi lucrăm 1.700 ha, iar pe 440 hectare am avut rapiță. Am început pregătirea terenului imediat după ce am terminat de recoltat grâul, adică în jur de 20 iulie 2016, iar semănatul l-am început pe 17 august. Înainte de semănat am aplicat 200 kg/ha complexe 18.46.0, după aceea, până la intrarea în iarnă, am aplicat un fungicid și un insecticid. În primăvară am mai aplicat două fungicide, două insecticide și un foliar. Am avut producții foarte bune la PT234 și PT225, deoarece în iarnă culturile au intrat bine, nu am avut niciun fel de problemă cu cultura, puțin a fost atinsă de gerul din aprilie, dar nu a fost grav afectată”, a punctat fermierul campion.

Mai mult decât atât, acesta a mai adăugat faptul că și în acest an a semănat hibridul PR46W14, deoarece îl cultivă de mulți ani, mereu a avut producții de peste 4.000 kg/ha, chiar și 4.500 kg/ha și în fiecare an îl seamănă pe cel puțin 70 ha. În această toamnă, solele cu rapiță vor ajunge la 500 ha, dintre care cei 3 hibrizi Pioneer, PT225, PT234 și PR46W14 nu vor lipsi.

În fine, ultimul producător agricol-campion în viziunea Pioneer este și Iulian Filipoiu. Acesta lucrează aproximativ 2.600 ha, iar hibrizii PR44D06 și PR44W29 sunt cei care i-au asigurat producții de 4,6 t/ha, respectiv 4,5 tone la hectar.

Și el a mizat pe grâu și orz ca plante premergătoare.

„Ca plante premergătoare am avut grâu și orz. Am pregătit terenul după ce am recoltat, în iulie, și am semănat în perioada 25-28 august. Odată cu semănatul, am aplicat 180 kg/ha de îngrășăminte și apoi, în toamnă, un insecticid și un erbicid pentru graminee. În primăvară, am aplicat uree, 200 kg/ha, și foliar, 150 kg/ha, și pe o solă a trebuit să mai aplic un erbicid. Am recoltat la umiditatea de 7%, în perioada 2-10 iunie. În această toamnă intenționez să semăn 600 ha de rapiță, iar de la Pioneer aceeași hibrizi - PR33D06 și PR44W29”, a conchis Filipoiu.Filipoiu

Rapița, cultura-regină a anului 2017

La începutul acestui an calendaristic, estimările specialiștilor DuPont Pioneer din România arătau că la o producție estimată de 2,6 tone de rapiță la hectar, obținută în sezonul 2016-2017 (dificil din punct de vedere agrometerorologic), producătorii ar urma să obțină chiar și 5.000 de lei/ha, în condițiile în care, la acea vreme, în bazinul de sud al țării se semnau contracte inclusiv pe sume care atingeau nivelul de 1.700 lei tona.

„Se semnează în sudul României pe 1.650 – 1.700 lei pe tonă. Asta înseamnă că pe 2,5-2,6 tone de rapiță la hectar, cultivatorii ar putea obține chiar și 5.000 de lei/ha (minimum), adică minimum o mie de euro. Cu subvenție cu tot, cu greu va mai putea fi depășită de altceva”, a declarat, la finele lunii ianuarie 2017, Jean Ionescu, Commercial Unit Manager Pioneer, cu ocazia evenimentului „Dealers Meeting” care a avut loc în Poiana Brașov.

În plus, el a precizat că fermierii care vor fi nevoiți să întoarcă rapița în favoarea florii-soarelui (în principal, cei din Transilvania și din Moldova), ca urmare a condițiilor meteo vitrege, vor pierde „o oportunitate să facă bani”.

„La rapiță, din păcate, vreau să vă spun că cei care vor pierde din cauza condițiilor vitrege vor pierde de fapt o oportunitate să facă bani. Și asta pentru că, rapița, în România, în acest an, fără exagerare, va fi cultura-regină”, a mai afirmat Ionescu. „(...) Zilele acestea, în sud-estul României, cultura de rapiță se prezenta în condiții bune. În schimb, în săptămâna 16-22 ianuarie 2017, în vestul țării nu era zăpadă; Transilvania nu avea zăpadă, la fel și Moldova. De aceea, în cele două zone ale țării, probabilitatea ca acea rapiță mică să treacă iarna este relativ scăzută”.

Publicat în Din fermă-n fermă!

Hexagonul și-a revizuit în creștere propriile estimări cu privire la recoltele de grâu și rapiță și a subliniat prin vocile specializate potențialul unor randamente „bune” și în cazul culturii de porumb - în condițiile unor precipitații adecvate care să le urmeze pe cele din iunie și iulie a.c. - în timp ce fermierii germani vor fi nevoiți să redirecționeze circa 40 la sută din grâu către fabricarea de nutreț, pe fondul calității slabe.

Ministerul Agriculturii din Franța a majorat nivelul așteptărilor cu privire la cantitatea de grâu moale care ar urma să fie obținută în perioada imediat următoare (premergătoare definitivării volumelor obținute) cu 567.000 de tone, până la un total de 36,78 milioane tone – cel mai mare din blocul UE27. Producția estimată o depășește astfel pe cea de anul trecut cu 34 de procente, sezonul 2015-2016 fiind unul dezastruos pentru Franța, lovită de precipitații abundente la acea vreme.

Revizuirea reflectă o majorare a randamentului estimat cu 0,09 tone la hectarul cu grâu moale, până la un total de 7,15 t/ha, precizează Mike Verdin de la Agrimoney, citând surse ministeriale franceze. Conform spuselor sale, cifra ar fi fost și mai mare dacă nu interveneau datele parvenite din Lorraine – nord-estul Franței – acolo unde, spune ministerul de resort – „înghețul și lipsa precipitațiilor au afectat deja dezvoltarea optimă a grâului”.

Și la rapiță, Hexagonul anunță majorări de producție

Între timp, estimările cu privire la producția de rapiță s-ar putea opri la un total de 5,22 milioane tone, adică la o creștere previzionată de 557.000 de tone. Această cantitate estimată ar putea duce nivelul producției înregistrate la finalul recoltării la un nivel care să-l depășească pe cel de anul trecut, de 4,74 milioane de tone.

Cu privire la randamente, din nou, revizuirea este una demnă de luat în seamă – un plus de 0,38 tone la hectar peste cele 3,58 t/ha, practic una mai mare cu șapte procente peste medie.

Și în acest caz, recolta ar fi fost și mai mare dacă nu ar fi existat „o scădere de șase procente la nivel local, de la an la an”, în parte din cauza secetei din august și septembrie 2016, pe fondul cărora „unele însămânțări au fost blocate”.

Franța ia locul Germaniei în topul producătorilor

Revizuirile în creștere survin în urma unor rapoarte privind previziunile de recolă, unele mai bune decât așteptările anterioare, influențate de primăvara secetoasă și de valul de căldură din iunie 2017.

Într-adevăr, atât Strategie Grains, cât și grupul de cercetare Terres Inovia, citate de Agrimoney, și-au revizuit în creștere estimările cu privire la recolta de rapiță din Franța, unele care le vor eclipsa realmente pe cele din Germania.

Recolta de rapiță a nemților – estimată de Deutscher Raiffeisenverband, un grup spercializat de cooperative agricole – ar atinge în acest an un total de 4,78 milioane tone.

Nevoie mare de ploi, în august

În primele sale estimări cu privire la recolta de porumb a țării, Ministerul Agriculturii din Hexagon precizează prin aceleași voci autorizate că producția va crește și ea și ar putea atinge un total de 12,76 milioane tone, în creștere de la nivelul înregistrat în sezonul anterior, și anume de 11,71 milioane tone.

Culturile de primăvară se dezvoltă în prezent în condiții favorabile, se mai precizează în comunicările publice ale ministerului de resort din Franța, demne de luat în seamnă fiind și presiunile relativ mici exercitate de dăunători asupra culturilor, respectiv precipitațiile care au căzut „la momentul oportun”, în iunie și iulie a.c.

Cu toate acestea, cu irigațiile limitate în anumite zone, ploile din august sunt necesare pentru a putea confirma viabilitatea culturilor și a potențialului de producție.

Producția de porumb a Franței ar putea atinge un nivel al randamentului de 9,26 tone la hectar, în creștere față de nivelul de 8,19 tone la hectar cât se înregistra în anul anterior.

Nu în ultimul rând, sfecla de zahăr se dovedește a fi mult mai populară printre fermierii francezi în acest sezon, cu însămânțări aflate în creștere cu 17 procente, până la un nivel de 472.000 hectare, mulțumită dispariției cotei de producție impusă de Uniunea Europeană (UE).

Germania, mai multe cereale pentru nutreț

Ploile care au căzut în acest an, cu câteva săptămâni înainte de recoltatul grâului, ar putea face ca o parte însemnată din recolta Germaniei să nu poată fi folosită decât ca nutreţ pentru animale, informează Bloomberg, citată la rândul său de Agerpres.

„Calitatea grâului, până acum, este mai slabă decât anul trecut şi mai proastă decât în 2015”, a declarat Bernhard Chilla, analist la Agravis Raiffeisen AG, unul din principalii colectori de cereale din Germania. Potrivit estimărilor Agravis şi firmei de consultanţă Agriculture Market Information Co., până la 40% din recolta de grâu a Germaniei ar putea fi utilizată ca nutreţ pentru animale în acest an, un nivel dublu faţă de un an normal.

La fel ca şi omologii lor europeni, fermierii germani s-au confruntat cu evoluţiile meteo nefavorabile din acest an. Mai întâi a fost o secetă prelungită în timpul iernii în multe zone, după care a urmat frigul în timpul primăverii şi un val de căldura în iunie. Apoi în iulie ploile abundente au lovit Germania, ploi care au continuat şi luna aceasta.

În mod normal, grâul folosit ca nutreţ pentru animale are o greutate şi un conţinut de proteine mai redus decât grâul utilizat la producţia de făină de panificaţie.

„Vom avea mai multe cereale pentru nutreţ şi mai puţin grâu de calitate ridicată. Anul trecut am fost la limită cu oferta de grâu pentru nutreţ însă anul astă am putea avea supraofertă. Restul ar putea să ajungă în Europa de Sud”, susţine Wienke von Schenck, analist la AMI.

Potrivit analiştilor ploile ar putea să mai persiste încă două săptămâni. Până acum precipitaţiile au avut cel mai mare impact asupra zonei centrale a Germaniei, una din cele mai importante regiuni pentru culturile de cereale. Situaţia depinde însă de evoluţiile din nordul Germaniei, unde ploile au întrerupt recoltatul. Până în prezent, doar 5% din grâu a fost colectat şi cea mai mare parte din această regiune nu a început încă recoltatul.

„Avem ploi tot timpul. Este greu să trimiţi combinele pe câmp. De acea nu avem niciun progres cu recoltatul”, a precizat Frank Deckert, trader la Ceravis.

Modul cum va evolua vremea în următoarele două săptămâni va determina şi ce cantitate de grâu va exporta Germania, subliniază Wienke von Schenck, analist la AMI. Potrivit acestuia este posibil ca exporturile să coboare cu până la 15% comparativ cu sezonul precedent, în cel mai pesimist scenariu, şi să rămână neschimbate, în cel mai bun caz.

România, țara vizitelor și lipsei de predictibilitate. Daea se plimbă, cifrele absentează

Din păcate, ministerul de resort din România stă extrem de prost la capitolul comunicare, mai prost chiar și decât în mandatul lui Achim Irimescu. Până la această dată, angajații biroului de presă al MADR nu au raportat niciun fel de date preliminare privind producția estimată la hectar, la principalele culturi agricole, așa cum fac aproapte toate celelalte instituții din UE27, chiar și din Ucraina.

La noi în țară, până la această oră, singurele date publice existente sunt cele locale (în cazul nostru din Buzău și Tulcea). Concret, după recoltarea a peste 98 la sută din suprafeţele cultivate cu grâu, în Buzău s-a înregistrat o producţie medie de circa 4.9 tone la hectar, cu aproape 25% mai mare decât în 2016.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Direcţiei Agricole Judeţene Buzău, Daniela Stan, citată de Agerpres (www.agerpres.ro), „calitatea grâului recoltat în acest an este foarte bună”.

Aceeași sursă a mai spus că și în cazul celorlalte culturi s-au obţinut producţii medii ridicate, astfel că, la orz producția este de 4,095 t/ha, rapiţa a atins 2,9 tone la hectar, iar orzoaica de 3,6 t/ ha.

De asemenea, la nivelul zilei de 31 iulie 2017, aceeași agenție de presă raporta că recoltatul grâului şi orzului era realizat în proporţie de circa 80% în judeţul Tulcea, în unele cazuri fermierii obţinând o producţie de circa 9 tone de grâu la hectar şi până la 8 t/ha la orz.

Potrivit unui raport prezentat în şedinţa colegiului prefectural de conducerea DJA Tulcea, din suprafaţa totală de 294.888 de hectare de teren arabil din judeţ, în toamna anului trecut s-a însămânţat o suprafaţă totală de 121.524 de hectare. Din aceasta, cea mai mare suprafaţă, respectiv 74.692 hectare, a fost cultivată cu grâu.

Publicat în International

Statul ar trebui să se implice și să achiziționeze cu un preț „negociat”, „cinstit”, cerealele de la fermieri, este de părere deținătorul exploatației Agroserv Confind, Ioan Simion, producător agricol care a reușit în acest an să obținută o recoltă de peste 5.300 kg grâu/ha.

„Sugestia mea ar fi ca statul să se implice, să achiziționeze cu un preț negociat, cinstit, cerealele de la fermieri. Practic, ca fermier, statul român nu te încurajează deloc să faci această activitate. Nu este sănătos pentru România ca toată recolta, sau cea mai mare parte, să plece direct în port, imediat după recoltare”, a mărturisit Ioan Simion într-un comunicat de presă remis redacției.

El spune că este mulțumit de rezultat, dar mărturisește că așteptările sale privind marja de profit din agricultură sunt mici și anul acesta.

„Aceasta este o producție bună, suntem mulțumiți de rezultat. Speram să depășim 5.000 kg, deci ne-am depășit ținta”, a declarat proprietarul exploatației. „În cei patru ani de când am demarat afacerea în agricultură, am învățat că dacă e ploaie, se obțin recolte mari, bune, dar prețul la cereale scade simțitor. În schimb, dacă e secetă, prețul e bun, însă producția e mică. Deci, fermierul nu prea are de unde câștiga sau, mai exact, cum să facă o marjă de profit care să-i asigure resurse suficiente pentru o dezvoltare sănătoasă a afacerii”.

Floarea-soarelui a primit apă la timp

Tot el a povestit că după patru ani de experiență în sectorul agricol, în ciuda unor producții bune, acesta nu generează un profit „prea mare”.

Ioan Simion este însă optimist cu privire la potențialul recoltei de floarea-soarelui, ca urmare a precipitațiilor căzute la timpul potrivit, recoltă aducătoare de bani pentru producători.

„La floarea-soarelui constatăm că a plouat la timp, deci există toate condițiile pentru o recoltă foarte bună. Totuși, după patru ani de agricultură îmi este foarte clar că deși avem una dintre cele mai performante exploatări agricole – dat fiind că, dincolo de dotarea tehnică, pământul este comasat 100% – din agricultură nu se poate face un profit prea mare”, a mai punctat Simion.

În plus, investitorul își păstrează intenția să dezvolte afacerea pe verticală, o fermă de animale fiind cel mai logic pas, iar apoi un întreg lanț de producție.

„Astfel, în loc să vinzi grâu, floarea-soarelui, cereale companiilor străine – care, e drept, îți plătesc după câteva zile –, fie direct de pe câmp, fie din silozul tău, după câteva luni, mai bine însilozezi produsul după recoltare și îl consumi în ferma ta de animale”, întărește patronul Agroserv Confind.

Industriașul a investit inițial în terenul arabil aproximativ 5 milioane de lei. Au urmat alte 6,5 milioane de lei, alocate achiziției de silozuri (capacitate de 8.000 de tone), rampe cu dispozitive de cântărire și alte utilaje agricole.

Unitatea deține 250 de hectare comasate 100% în zona Balș (județul Olt) și a fost înființată în 2013, întreaga suprafață fiind însămânțată cu grâu și floarea-soarelui.

Publicat în Din fermă-n fermă!

Federația Romalimenta a exprimat cele mai serioase rezerve față de intențiile de suprataxare, în diverse variante, a unor categorii de alimente, vehiculate în diverse medii și care au drept resort protecția sănătații populaței sau direct de colectare a unor fonduri suplimentare, anunță organizația printr-un comunicat de presă, care adaugă că statele care au introdus astfel de suprataxe au constatat că efectele negative au depășit cu mult beneficiile.

Mai mult, spun cei din Romalimenta, ar fi cu atât mai greu de înțeles introducerea suprataxării într-o țară în care cu doar doi ani în urmă s-a reușit reducerea TVA la alimente, așa cum se practică în majoritatea statelor Uniunii Europene (UE), probând materializarea impactului profund pozitiv, atât asupra populației, cât și asupra  economiei în general, inclusiv în privința încasărilor la buget.

„Salutăm, de aceea, abordarea echilibrată a problemei de către autoritățile statului, inclusiv de Ministerul Sănătății, și, în primul rând, declarația prim-ministrului Mihai Tudose, care a menționat clar că nu există un plan de suprataxare a alimentelor. Maturitatea cu care, în general, domnia sa analizează aspectele pro și contra ale oricărei propuneri de măsuri cu impact major pe multiple planuri ne dă garanția că la fel se va întâmpla și în cazul ideii suprataxării alimentelor, proiect care, pe hârtie, poate arăta atractiv la prima vedere, dar a cărui materializare generează efecte precumpănitor negative”, se mai menționează în comunicat.

În luna aprilie a acestui an, un ONG din România solicita Ministerului Sănătății să fie introdusă o taxă pentru băuturile și alimentele cu adaos de zahăr. Erau vizate, în principal, dulciurile și băuturile carbogazoase, băuturi necarbonatate, băuturile pentru sportivi și băuturile energizante.

Banii obținuți din această taxă ar fi putut fi folositi în vederea majorării salariilor medicilor și asistenților, precum și la creșterea valorii punctului cu care sunt plătiți medicii de familie și specialiștii din ambulatoriu sau pentru eliminarea plafoanelor pentru analize de laborator și imagistică.

Publicat în Știri interne
Pagina 1 din 28

newsletter rf

Revista