soia - REVISTA FERMIERULUI
Marți, 21 Ianuarie 2020 11:04

Soia, repusă pe harta culturilor

Suprafața cultivată cu soia a crescut în anul trecut, dar nu toți cei care aleg această cultură dispun și de apă. În 2018, conform datelor Ministerului Agriculturii, soia a fost cultivată pe 167.000 de hectare, iar în 2017, pe 165.100 hectare, devenind o cultură cu un parcurs relativ constant. Societatea Agrichim Fetești, a lui Viorel Nica, este principalul partener în dezvoltarea programului de soia în România al Asociației Donau Soja care, pentru al șaselea an, a prezentat aici, în 2019, toate componentele tehnologiei culturii de soia, cu nu mai puțin de vreo 50 de soiuri în platformă.

Soiurile prezentate fermierilor în platforma demonstrativă de la Agrichim Fetești sunt de diverse origini, din diferite grupe de maturitate. „Avem în componentele tehnologiei distanța între rânduri, desimea de semănat, bacterizare sau inoculare, cum se mai spune, o verigă foarte importantă și nu prea utilizată de fermierii noștri, fertilizare, nutriție și controlul buruienilor. În plus, la Agrichim Fetești, domnul Viorel Nica, fiind un profesionist, are cultură de soia în diferite forme, și anume: cultura convențională, soia organică, cultură de soia a doua cultură după orz. Deci acoperă mai multe direcții ale culturii de soia și, într-adevăr, cu rezultate foarte bune. Să nu uităm un lucru, la Agrichim este asigurat factorul apă, pentru că toată suprafața este irigată”, a precizat directorul regional al Asociației Donau Soja, Dragoș Dima. El a adăugat că celelalte platforme demonstrative ale anului 2019 sunt în zone neirigate, reprezentative pentru cultura de soia. „Stațiunea de la Turda este o zonă cu regim pluviometric normal și este o zonă bună de cultură a soiei. Mai avem loturi demonstrative la Stațiunea de la Secuieni, care este într-o zonă de cultură cu precipitații scăzute, iar rezultatele pe platforma demonstrativă sunt încurajatoare pentru fermieri, pentru că se dovedește că soia poate fi cultivată și în zone cu precipitații mai scăzute dacă aplici o agrotehnică bună. Or, rezultatele de la Secuieni sunt relevante și o sursă bună de informații pentru cei care nu au irigații”, a mai spus specialistul Donau Soja.

La Secuieni, în Moldova, regimul pluviometric a fost sub 500 l/mp. Anul acesta, răsărirea a fost uniformă în comparație cu anul trecut, când lipsa apei în sol și-a spus cuvântul. Dar tot anul acesta a fost un pic cam prea multă apă pentru soia, ceea ce a însemnat și temperaturi mai scăzute, și cultura de soia a întârziat un pic. Dar căldura a ajutat soia să recupereze.

Noi soiuri la leguminoase, alternativele care pot echilibra portofoliul de culturi

Donau Soja a venit în 2019 cu câteva noutăți, extinzându-și preocupările și la alte leguminoase pentru boabe. „La Stațiunea de la Secuieni avem o expoziție de șase specii de leguminoase pentru boabe, 14 soiuri. În anul 2017, a fost semnată declarația Europe Soja, de 11 țări europene, la inițiativa asociației noastre, declarație care acoperă soia plus alte leguminoase pentru boabe, pentru că vorbim de diversificarea structurii de culturi, vorbim tot de azot și vorbim de a prezenta fermierilor niște culturi alternative care le pot echilibra portofoliul de culturi. În plus, încă o noutate, anul acesta, în platforme, sunt patru soiuri cu un potențial foarte interesant de utilizare, și anume hrănirea directă a păsăretului, fără prelucrare termică”, a explicat Dragoș Dima. Aceste soiuri sunt ideale pentru cei care cresc păsări, mai ales în sistemul free-range, pentru a obține produși și produse cât mai naturale.

Rețetele furajere actuale presupun utilizarea soiei prăjite. Folosind aceste soiuri, s-ar elimina pe de o parte prăjirea, fermierul câștigând timp și costuri mai mici, iar uleiul care se adaugă în furaj (cam 7%), către sfârșitul ciclului de hrănire, se regăsește deja în această sămânță. „În toamnă, facem un test de hrănire a păsărilor pentru a face analiza și a compara cele două tipuri de furajare. Dar, mai întâi, să vedem comportamentul în cultură al acestor soiuri, după care să vedem și utilizarea lor în consumul furajer”, a adăugat reprezentantul Donau Soja.

Europa nu-și va acoperi niciodată necesarul de soia?

Consumul de soia în Uniunea Europeană este foarte mare, apropiindu-se de 40 de milioane de tone pe an. „Până la lansarea proiectului Donau Soja, cam 95% din consum reprezentau importurile, în diferite forme și de pe diferite continente. În ultimii cinci ani, suprafața cultivată în Europa Centrală și de Est, pentru că aici e zona de favorabilitate a soiei, a crescut. Cel puțin necesarul pentru industria alimentară, care înseamnă vreo 6-7-8 milioane de tone pe an, poate fi acoperit din producția europeană. Niciodată Europa nu va putea acoperi tot consumul, pentru că nu are suprafața necesară”, a specificat directorul regional al Asociației Donau Soja.

Industria alimentară în UE acceptă doar soia nemodificată genetic, certificată. În furaje însă este acceptată și soia modificată genetic, sub formă de boabe sau șrot.

Astfel, soia modificată genetic nu este aprobată pentru cultivare în UE, ci doar pentru consum furaj. Pentru consumul uman ar trebui ca alimentele sau băuturile să fie etichetate cu conținutul de organisme modificate genetic (OMG): Orice depășește 0,9% trebuie etichetat. Dar consumatorul european, oricare ar fi el, nu agreează această idee. Și atunci industria alimentară s-a orientat către soia nemodificată genetic, certificată. „Încet-încet, cred că zona noastră de cultură poate asigura un necesar de zece milioane de tone, cam un sfert din consumul anual al UE ar putea să fie asigurat. Niciodată nu s-a pus problema de a stopa complet importurile, doar de a reechilibra sursele de aprovizionare. Or, soia este o cultură care a fost atât neglijată, cât și uitată mulți ani în UE. Neglijată de autorități, uitată de fermieri, încet-încet își găsește locul în rotația culturilor. Este o cultură bună, pentru că asigură azotul, pe de o parte, o echilibrare a structurii rotației și, să nu uităm, are o utilizare extraordinar de mare, 80.000 de produse din lume. Fie că sunt alimentare, industriale, cosmetice, produsele conțin într-o formă sau alta soia”, a detaliat Dragoș Dima.

De altfel, există produse 100% din soia, în perioada de post, în care românii consumă acest produs sub diferite forme. Acesta e unul din motivele pentru care Donau Soja a lărgit aria la altă specie de leguminoase pentru boabe și prezintă tuturor celor interesați specii de năut, de bob, de linte, de lupin, mazăre și fasole. De la anul, se dorește și introducerea de hrișcă. De altfel, nu numai în perioade de post, pentru o alimentație echilibrată și dinamică, sunt recomandate aceste leguminoase.

Niciun soi de soia modificată nu se regăsește în Catalogul european

În 2007, la intrarea în Comunitatea Europeană, s‑a interzis cultivarea soiei modificate genetic, România fiind singura țară europeană care producea, chiar pe suprafețe extinse. După data aderării, România nu a mai avut voie să cultive.

În prezent, cultivarea nu este permisă, deoarece ar trebui să existe soiurile înscrise în Catalogul european al soiurilor. Nu există niciun soi de soia modificată genetic în Catalogul european al soiurilor. „Sunt două sisteme de autorizare: unul este pentru partea de cultivare și unul pentru partea de consum. Pentru partea de autorizare este puțin mai complex, pentru că implică Agenția Europeană pentru Siguranța Alimentară care pregătește dosarul tehnic, care spune: soia poate fi cultivată, nu este dăunătoare pentru om, animal, mediu înconjurător. Dar acesta este un prim pas. Pasul al doilea este decizia statelor membre. Or, niciodată nu s-a atins consensul pentru autorizarea unui astfel de soi. De fapt, dacă ne uităm, nu sunt foarte multe soiuri de culturi agricole modificate genetic înregistrate, porumbul are, dar nu este cu rezistență la erbicid. Cu rezistență la erbicid nu este niciunul. Pe când, pentru partea de consum există un alt tip de autorizare, este mult mai simplu și este să zicem strict tehnic”, ne-a explicat reprezentantul Donau Soja.

CE a transmis că fiecare țară trebuie să ia o decizie proprie în acest sens. Doar că această libertate a statelor de a alege este doar dacă soiul există în Catalogul european al soiurilor. Iar în acest sens, țările membre nu au atins consensul.

„Deci nu s-a înregistrat niciun soi. Sigur că această libertate a statelor membre de a cultiva sau nu este după autorizare, dar nu am ajuns la autorizare. Pe de altă parte, în situația specifică a României, la sfârșitul anului 2006 a avut aproape 190.000 de hectare, din care cam 20.000 de hectare de soia convențională, restul de soia, modificată genetic, după care suprafața a scăzut dramatic. Deci în primii ani după aderare, suprafața a scăzut chiar la 45.000 de hectare. Când programul nostru a început erau cam 79.000 ha. Astăzi, sunt cam 170.000 ha, a fost și un vârf de 196.000 ha chiar în anul în care s-a introdus sprijinul voluntar cuplat”, a arătat Dragoș Dima.

De altfel, 11 țări au introdus această subvenție suplimentară pentru soia (unele pentru proteină, altele pentru înverzire sau chiar pentru cultura de soia în general), iar suprafața a început să crească, chiar și în Polonia, o țară care nu era tradițional cultivatoare, sau Olanda. „Eu cred că unul dintre lucrurile pe care Asociația Donau Soja le-a făcut a fost că a adus soia în dezbaterea publică, oricare ar fi ea. Și să nu uităm că România a fost un vector important în stabilirea viitoarei strategii în ceea ce privește proteina, anul trecut având loc unul dintre seminariile pe această temă chiar la București, la Ministerul Agriculturii. Pentru că e vorba de potențialul României, țara noastră având un potențial între 500.000 și 700.000 de hectare care ar putea fi cultivate cu soia sau cu alte culturi leguminoase pentru boabe”, a afirmat specialistul Donau Soja.

Planul proteic al CE pentru UE este acela de a crește procentele care să fie asigurate din producția internă. În studiul făcut de firma de consultanță de piață pentru CE s-au regăsit două culturi: soia și floarea-soarelui. România excelează deja la floarea-soarelui, fapt ce se poate întâmpla și la soia, devenind astfel un producător de proteină european.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 15-30 septembrie 2019

Publicat în Cultura mare

Analiștii Comisiei Europene (CE) au ajuns, recent, la concluzia că epidemia de pestă porcină africană (PPA) din China şi tranziţia spre proteinele pe bază de plante în diete ar putea modifica pieţele agricole din Uniunea Europeană (UE) în următorii zece ani, ducând la o fluctuaţie a preţurilor la carnea de porc şi la o cultivare mai mare de leguminoase şi soia.

Într-un raport publicat marţi, 10 decembrie 2019, Executivul european susţine că exporturile anuale de carne de porc din blocul comunitar ar putea ajunge la un nivel maxim de peste patru milioane de tone, în jurul anului 2022, în funcţie de cât de rapid vor fi refăcute efectivele de porci din China, comparativ cu exporturi în valoare de aproximativ 2,7 milioane de tone, anul trecut. Ulterior, exporturile de carne de porc se vor mai reduce, până la 3,4 milioane de tone, în anul 2030, dar, chiar şi aşa, va fi vorba de un volum superior celui înregistrat înainte de epidemia de PPA care a făcut ravagii în populația de suine din China.

„Preţurile ar urma să rămână la un nivel ridicat, până când îşi revine producţia chineză şi ar putea să scadă brusc, în funcţie de viteza cu care va avea loc revenirea şi cât de mult va creşte producţia competitorilor UE”, a apreciat CE, referindu-se la SUA, Brazilia şi Canada.

Executivul comunitar atrăgea atenţia că există şi un element de incertitudine cu privire la posibilitatea ca principalii exportatori de carne de porc din UE (Germania, Spania, Danemarca şi Franţa) să fie afectaţi şi ei de epidemia de PPA, descoperirea oricărui focar major riscând să le afecteze exporturile. În prezent, un număr de zece state membre UE sunt afectate de epidemia de pestă porcină africană, pe primele poziții fiind Bulgaria şi România.

Conform sursei citate, orice scădere a preţului cărnii de porc este puţin probabil să stimuleze cererea în Europa, care este dominată de produsele ieftine din carne de pui. Consumul de carne de pui este în creştere constantă, iar Comisia se aşteaptă ca această tendinţă să continue, în condiţiile în care îngrijorările consumatorilor cu privire la sănătate, mediu şi bunăstarea animalelor vor duce la diminuarea cererii pentru alte tipuri de produse din carne.

Va crește suprafaţa cultivată cu leguminoase în UE

Aceleaşi îngrijorări ar urma să ducă la creşterea culturilor cu un conţinut bogat în proteine. Astfel, suprafaţa cultivată cu leguminoase, în Uniunea Europeană, ar urma să se extindă până la 2,5 milioane de hectare, în 2030, comparativ cu 1,5 milioane de hectare, în acest an, în timp ce suprafaţa cultivată cu soia boabe va creşte până la 1,3 milioane de hectare de la un milion de hectare.

Culturile cu conţinut bogat în proteine ar putea beneficia şi de creşterea cererii pentru produse lactate de la animale care nu au fost expuse la substanţe modificate genetic, ceea ce înseamnă că ar putea înlocui soia modificată genetic în furajele animalelor, adaugă Comisia.

Rapiţa va rămâne cea mai importantă cultură de oleaginoase, având vedere valoarea sa în rotaţia culturilor şi posibilitatea utilizării sale în hrana animalelor ca furaj ce nu conţine substanţe modificate genetic, adaugă executivul comunitar.

Publicat în International

Potrivit datelor operative transmise de către Direcțiile pentru Agricultură Județene (DAJ), centralizate la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și solicitate de redacția Revista Fermierului, producția totală de porumb boabe contabilizată până la această oră depășește 16,747 milioane tone, la un randament mediu de aproximativ 6.490 kilograme boabe la hectar.

Chiar dacă sunt doar date operative, cifra raportată până la ora actuală (n.r. - 28 noiembrie 2019) se află sub totalul înregistrat la nivelul anului 2018, atunci când am obținut o producție totală de 18,353 de milioane tone porumb boabe, la un randament mediu de 7.740 kilograme la hectar.

Optimist din fire, fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, preciza, la începutul lunii octombrie, că țara noastră îşi va păstra totuși primul loc în Uniunea Europeană (UE) şi în acest an la producţiile de porumb şi floarea-soarelui, în condiţiile în care suprafeţele însămânţate au fost mai mari decât în 2018.

„În privinţa culturilor de toamnă, acum suntem în plin proces de recoltare la floarea-soarelui şi la porumb. Până la această dată (n.r. - 1 octombrie), am recoltat 53% din suprafaţa însămânţată cu porumb, iar la floarea-soarelui ne apropiem de final - avem aproape 97%. La sfecla de zahăr suntem la început, am recoltat doar 16%, la cartofi am ajuns la 87% din suprafaţă, la struguri de masă, la 68%, iar la strugurii pentru vin, la 64%. Până nu se introduc în magazie toate aceste producţii, nu facem estimări”, declara la acea vreme Daea. „Pot să vă spun că la floarea-soarelui şi porumb, din perspectiva noastră, ne vom păstra primul loc şi anul acesta în Uniunea Europeană, mai ales că au fost suprafeţe mai mari şi se va vedea la producţia totală”.

Păstrarea poziției în topul producătorilor de porumb ar putea fi explicată și de faptul că producția, în acest caz, este estimată în creștere pentru țările africane, Rusia și Turcia și în scădere pentru Mexic, Ucraina și Uniunea Europeană, potrivit raportărilor USDA din noiembrie.

În 2019, în România, suprafaţa însămânţată cu porumb a depăşit 2,65 de milioane de hectare, în creştere faţă de anul trecut, când terenurile cultivate cu porumb au ocupat 2,41 milioane de hectare.

Majorarea suprafeţelor cultivate cu porumb și floarea-soarelui s-a datorat pierderii suprafeţelor cultivate cu rapiţă din cauza secetei, iar terenurile respective au fost însămânţate fie cu floarea-soarelui, fie cu porumb, mărturisea Petre Daea la acea vreme.

Și la grâu o luăm în jos

În ceea ce privește producția de grâu a anului în curs, conform sursei citate, datele operative spun că aceasta este de aproximativ 10,051 milioane de tone, la o productivitate medie de 4.700 de kilograme la hectar. Și în acest caz, totalul acestui an este sub cel din 2018, atunci când producția indica un nivel de 10,130 de milioane de tone, la un randament de 4.803 kilograme la hectar.

Și la orz și orzoaică sunt disponibile datele cu caracter operativ, astfel că producția totală raportată la acest moment este de cira 1,966 milioane de tone, la un randament mediu la hectar de 4.100 de kilograme. În acest caz, producția obținută și raportată de unitatea specializată a MADR, pentru anul în curs, pare a fi mai mare decât cea din 2018, atunci când totalul era de 1,876 milioane de tone, la o productivitate medie mai mare însă, și anume de 4.424 de kilograme la hectar.

Statisticienii MADR precizează că, în ceea ce privește oleaginoasele, rapița a totalizat o producție de aproximativ 685.000 de tone, la o productivitate de 2.300 de kilograme la hectar, în timp ce totalul cantității de soia recoltată a fost de 436.000 de tone, la un randament de aproximativ 2.500 de kilograme la hectar.

Diferența de producție în cazul rapiței, față de 2018, este una evidentă. Conform datelor publicate de aceeași instituție, la nivelul anului trecut, cantitatea recoltată a fost de 1,610 milioane de tone, la un randament mediu de 2.547 de kilograme la hectar și o suprafață însămânțată de 632.000 de hectare.

În cazul soiei, producția totală raportată, pentru 2018, a fost de 460.000 tone, la un randament mediu de 2.754 de kilograme la hectar.

Nu în ultimul rând, la mazăre s-a obținut o producție totală aproximativă de 247.000 de tone, la o productivitate medie de 2.300 de kilograme la hectar.

„Datele au caracter operativ până la definitivarea cercetării statistice AGR2B 2019 «Suprafaţa recoltată şi producţia obţinută, aplicarea îngrăşămintelor, a amendamentelor şi a pesticidelor, plantările şi defrişările de vii şi pomi în anul 2019»”, precizează ministerul de resort.

Publicat în Piata agricola

Ca urmare a revizuirii producţiilor realizate în India, Uniunea Europeană şi Ucraina, Consiliul Internaţional al Cerealelor (CIC) şi-a îmbunătăţit, cu trei milioane de tone, estimările privind producţia mondială de grâu în sezonul 2019-2020, până la un total de 769 milioane tone.

În aceste condiţii, stocurile globale de grâu, la finalul perioadei 2019-2020, ar urma să crească până la 275 de milioane de tone, comparativ cu 263 de milioane de tone, la finalul sezonului anterior.

Dacă estimările CIC privind stocurile mondiale se vor confirma, ar fi pentru prima dată, în ultimii nouă ani, când stocurile mondiale de grâu vor fi mai mari decât cele de porumb la finalul sezonului.

Pe de altă parte, CIC şi-a redus, joi, estimările referitoare la recoltele mondiale de porumb şi soia în sezonul 2019-2020, pe fondul precipitațiilor abundente care au afectat însămânţările în SUA.

În ultimul său raport lunar, acest organism interguvernamental a precizat că şi-a revizuit cu 23 de milioane de tone, până la 1.095 de miliarde de tone, estimările privind recolta mondială de porumb „în principal, din cauza debutului dificil al sezonului în SUA”.

IGC prognozează, în cazul SUA, o recoltă de porumb de 333,5 de milioane de tone, în scădere faţă de estimarea anterioară, de 362,4 milioane de tone şi recolta de 366,3 milioane de tone, înregistrată în sezonul precedent.

În schimb, balanța pare a fi ușor reechilibrată de îmbunătăţirea estimărilor privind recoltele de porumb înregistrate în 2019-2020 în Uniunea Europeană (67 de milioane de tone, faţă de 64,4 milioane de tone) şi Ucraina (32,6 milioane de tone, faţă de 31 de milioane de tone).

Conform analiștilor CIC, stocurile mondiale de porumb, la finalul sezonului 2019-2020, ar urma să scadă până la 271 de milioane de tone, faţă de 319 milioane de tone la finele sezonului anterior.

CIC şi-a revizuit joi, în jos, şi estimările privind producţia mondială de soia în 2019-2020, până la 349 milioane de tone, faţă de o estimare anterioară de 358 de milioane de tone, şi în acest caz de vină fiind revizuirea prognozelor privind recolta de soia a SUA „unde vremea a fost una nefavorabilă”.

Publicat în Piata agricola

Cum să nu lauzi un fermier când reușește să obțină peste cinci tone la hectar de soia boabe, într-o țară care încă suferă din cauza lipsei apei, mai ales că vorbim de o doamnă a agriculturii brăilene, și anume Gina Drăgan de la SA Nr. 1 Valea Cînepii.

Chiar dacă nu a însămânțat cu soia o suprafață reprezentativă din totalul pe care o lucrează, doamna Gina, campioana soiei de la Pioneer, a reușit cea mai bună producție cu soiul PR92M35 și a recoltat 5.520 kg/ha.

„Lucrez 1.015 ha, dintre care anul trecut au fost cu soia 35 ha. Cultura premergătoare a fost porumbul, așa că am arat în toamnă, în primăvară am lucrat terenul cu combinatorul și am administrat 250 kg/ha de îngrășământ 20.20.0, după care am semănat în 27-28 aprilie. Am erbicidat o singură dată și am aplicat două tratamente, unul cu insecticid și unul cu fungicid, și am irigat în două tranșe. Recoltatul a avut loc pe 20 octombrie, iar în această primăvară vom semăna 40 ha cu soia”, a precizat Gina Drăgan.

Potrivit spuselor Mariei Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience™ - Divizia de Agricultură a DowDuPont, din punct de vedere agronomic, soia este o cultură deosebit de importantă prin cantitatea mare de azot lăsată în sol, țara noastră având deja o tradiție în cultura leguminoaselor.

„Dacă de ceva vreme prezentăm fermierii campioni la porumb și floarea-soarelui, a sosit momentul să prezentăm și agricultorii care au obținut producții-record la soia. Știm deja că țara noastră are o tradiție importantă în cultura de soia, iar agronomic, este o cultură deosebit de importantă prin cantitatea mare de azot lăsată în sol. Agricultorii care seamănă soiurile din portofoliul companiei noastre se bucură și de rezultate foarte bune, dovadă fiind creșterea numărului de hectare semănate de la un an la altul”, a declarat Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience™ - Divizia de Agricultură a DowDuPont.

PR92M35 de la Pioneer este un soi semitimpuriu de soia, cu bobul mare, rotund și hilul de culoare maronie. Are o rezistență foarte bună la principalele boli și asigură producții foarte bune atunci când sunt aplicate tehnologii medii și de vârf.

Publicat în Tehnica agricola

Ca urmare a revizuirilor în creștere în ceea ce privește previziunile privind producțiile de grâu ale Rusiei și Indiei, pentru sezonul agricol 2018-2019, estimările privind recolta se află pe un trend pozitiv, a anunțat joi, 24 ianuarie 2019, Consiliul Internațional al Cerealelor (CIC).

Într-un raport lunar, organismul interguvernamental prevede o majorare a producției mondiale de grâu cu opt milioane de tone, până la un total de 737 de milioane de tone. Estimarea pentru anul agricol menționat este însă sub nivelul înregistrat în sezonul anterior, unul de 767 de milioane de tone. Asistăm astfel la prima scădere de la an la an a productivității, înregistrată în ultimii șase ani.

De asemenea, în proiecțiile lor preliminare, vocile autorizate ale CIC apreciază că producția globală de grâu în sezonul 2019-2020 se va majora cu două procente, până la un total de 751 de milioane de tone.

În anul agricol 2018-2019, recolta de grâu a Indiei ar putea să atingă nivelul de 99,3 milioane de tone, în creștere față de estimările anterioare care arătau un total de 95,5 milioane de tone, în timp ce producția din Rusia ar putea totaliza 71,6 milioane de tone, versus cele 69,5 milioane de tone, anterior previzionate.

În aceeași perioadă, cantitatea de grâu exportată de Rusia a fost revizuită în creștere până la un total de 33,5 milioane de tone, față de cele 32,5 milioane de tone anterior estimate. Și asta, în condițiile în care previziunile privind potențialul de export al nord-americanilor au fost revizuite în scădere până la un total de 28,5 milioane de tone, față de cele 29,5 milioane de tone estimate anterior, iar cel al blocului comunitar UE28, până la un nivel de 19,8 milioane de tone, față de cele 20,5 milioane de tone calculate anterior de analiști.

În plus, în cazul porumbului, CIC estimează că, în sezonul 2018-2019, producția ar urma să se majoreze cu trei milioane de tone, până la un total de 1,076 miliarde de tone, ca urmare revizuirilor în creștere pentru Ucraina (35,5 milioane de tone, față de 33,5 milioane de tone), respectiv pentru blocul comunitar UE28 (65 de milioane de tone, față de 61,5 milioane de tone).

Aceeași instituție specializată apreciază că în cazul Braziliei revizuirea este în scădere (93,5 milioane de tone, față de 95,1 milioane de tone estimate anterior), dar și pentru Africa de Sud (10,7 milioane de tone, față de 12,3 milioane de tone).

Nu în ultimul rând, estimările privind producția globală de soia, aferentă sezonului 2018-2019, relevă un total calculat de 363 de milioane de tone, în scădere față de previziunile anterioare. Pe atunci, analiștii din piață estimau un total al producției de soia de 367 de milioane de tone. Scăderea este pusă pe seama căldurii și secetei din Brazilia.

Publicat în Piata agricola

Din 15 ianuarie 2019, echipa de specialiști BASF a început prezentarea în toată țara a noului portofoliu de produse.

Simpozioanele de iarnă dedicate fermierilor marchează startul noului sezon în agribusiness. Evenimentele se desfășoară într-un turneu național, care ajunge în cele mai mari orașe din țară, ora de începere fiind aceeași peste tot, respectiv 10:00.

Pe 15 ianuarie 2019, a avut loc la Constanța primul eveniment, la Hotel Del Mar, în stațiunea Mamaia, după care a urmat Brăila, la Regal Events Ballroom, pe 17 ianuarie.

Fermierii din Călărași și zonele adiacente sunt așteptați pe 22 ianuarie, la Centrul Cultural Județean din Călărași, sala Barbu Știrbei. Pe 24 ianuarie va avea loc al patrulea eveniment, la Giurgiu, la restaurantul Perla.

Echipa BASF va ajunge și în zona de sud, prima oprire fiind Alexandria, la Hotel Edma, pe 29 ianuarie. Urmează simpozionul de la Craiova, pe 31 ianuarie, la Oltenia Ballroom.

Evenimentele BASF vor continua cu Timișoara, pe 5 februarie, la Venue Ballroom & Events. Penultima oprire va fi la Oradea, pe 7 februarie, unde fermierii sunt așteptați la Opera Events.

Ultimul eveniment din seria simpozioanelor de iarnă va avea loc în Moldova, pe 12 februarie. Acolo vor fi așteptați fermierii din nordul și nord-estul țării, simpozionul având loc la Iași, la Hotel Internațional.

Publicat în Eveniment

În comparaţie cu primele 27 de săptămâni ale anului comercial 2017 (iulie – decembrie), în acelaşi interval al anului anterior, importurile de soia boabe ale Uniunii Europene (UE27) din SUA s-au majorat cu 112 procente, până la un total de 5.181.833 de tone, a anunţat, luni, 7 ianuarie 2019, Comisia Europeană (CE).

Cu o cotă a importurilor de soia boabe de aproape 75% din total, blocul comunitar devine astfel destinaţia principală a materiei prime de origine nord-americană.

În altă ordine de idei, statele membre UE rămân destinaţia principală de export de soia boabe a fermierilor din SUA, cu 28 la sută din total, în timp ce Argentina ocupă locul al doilea, cu 10 procente din totalul comerţul peste graniţă cu materie primă, iar Mexicul se situează pe poziţia a III-a, cu 9%.
Această stare de fapt este generată de implementarea declaraţiei comune a preşedinţilor Jean-Claude Juncker (UE) şi Donald Trump (SUA) din luna iulie a anului trecut. Potrivit documentului dat publicităţii de CE, cele două părţi au căzut de acord să majoreze nivelul comerţului înregistrat în anumite zone economice, respectiv pentru anumite produse, în mod special în ceea ce priveşte soia boabe. Ca atare, CE publică în prezent, în mod regulat, date statistice cu privire la importurile UE de astfel de materie primă.

Această modificare semnificativă de strategie, vizibilă începând cu cea de-a doua jumătate a anului trecut, contribuie din plin la întărirea poziţiei de lider a SUA în ceea ce priveşte exporturile de soia boabe către blocul comunitar, de-a lungul întregului an comercial. Se majorează astfel diferenţa faţă de poziţia ocupată de Brazilia, furnizorul tradiţional de materie primă al UE27. Anul trecut (perioada ianuarie-decembrie), 50 la sută din importurile de soia boabe îşi aveau originea în SUA, iar 36% în Brazilia, în condiţiile în care, în 2017, din Brazilia importam nu mai puţin de 37 de procente.

Conform documentului dat publicităţii luni de CE, importurile europene de soia boabe din SUA ar urma să crească şi mai mult, ca urmare a deciziei comisiei de demarare a procesului de utilizare a soiei boabe produsă în SUA pentru producţia de biocombustibili.

În ceea ce priveşte nivelul total al importurilor UE de soia boabe, cota SUA se situează în prezent la un nivel de 74,5 procente, în comparaţie cu cele 39 de procente înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut. Cifra situează SUA cu mult în faţa Braziliei (19 la sută), al doilea cel mai important furnizor, urmat de Canada (2%), Ucraina (1,6 procente) şi Paraguay (1 la sută).

În decembrie 2018, CE a lansat o consultare publică cu privire la autorizarea utilizării de soia boabe de provenienţă nord-americană pentru producţia de biocombustibili pe teritoriul UE. Conform evaluării comisiei, „Protocolul de asigurare a sustenabilităţii soiei SUA” transmis de nord-americani, exportatorii de materie primă din SUA întrunesc cerinţele obligatorii de sustenabilitate impuse de legislaţia UE pentru utilizarea produsului în producţia de biocarburanţi.

UE importă circa 14 milioane de tone de soia boabe în fiecare an, atât ca sursă de proteină în creşterea păsărilor, a porcinelor şi a bovinelor, cât şi în producţia de lapte. Boabele de soia de provenienţă nord-americană reprezintă o opţiune atractivă pentru importatorii europeni de nutreţ, dar și pentru consumatori, pe fondul unor preţuri competitive de achiziţie.

Publicat în International

Estimările pozitive în ceea ce privește potențialul de producție la porumb în Ucraina, unele care ar urma să echilibreze o balanță înclinată serios în defavoarea cantităților obținute în SUA, i-au determinat, joi, 22 noiembrie 2018, pe analiștii de la Consiliul Internațional al Cerealelor (CIC), să-și revizuiască foarte puțin în scădere previziunile privind producția mondială de porumb.

Într-un raport lunar, organismul interguvernamental și-a revizuit în scădere estimările cu privire la producția mondială de porumb în sezonul 2018-2019 cu un milion de tone, până la un total de 1,073 miliarde de tone, reflectând astfel așteptări privind o creștere negativă a recoltei SUA.

Cu toate acestea, grupul transmite că o producție mai mare care ar urma să se înregistreze în Ucraina va contrabalansa deficitul din stocurile nord-americane.

Concret, analiștii CIC au revizuit în scădere estimările privind producția de porumb a SUA până la un total de 371,5 milioane de tone, față de calculele anterioare care indicau un total de 375,4 milioane de tone. În contrapartidă, IGC și-a revizuit în creștere așteptările privind producția de porumb din Ucraina până la un total de 33,5 milioane de tone, față de previziunile anterioare de 30 de milioane de tone.

Stabilitate pe piața grâului. Soia scade. Se diminuează consumul mondial de cereale

Aceeași entitate a transmis prin vocile sale autorizate că își menține estimările privind producția mondială de grâu în sezonul 2018-2019 la un total de 729 milioane de tone.

În plus, pentru prima dată, analiștii CIC au emis propriile previziuni privind suprafețele însămânțate cu grâu în sezonul 2019-2020 și au estimat că acestea ar urma să crească cu un procent, până la un total de 220 de milioane de hectare, prima majorare înregistrată în ultimii patru ani.

„Chiar dacă anticipăm majorări de suprafețe semănate cu grâu în blocul comunitar, în SUA și în India, condițiile improprii agrometeo din toamna acestui an ar putea genera anumite temeri”, spun vocile autorizate ale CIC.

În continuare, cei de la CIC se așteaptă la o diminuare a stocurilor de grâu și de porumb în sezonul 2018-2019, fapt care ar urma să genereze o scădere a disponibilului de cereale până la cel mai mic nivel al ultimilor patru ani.

Producția mondială de soia aferentă sezonului 2018-2019 ar urma să atingă un nivel de 367 de milioane de tone, în scădere față de previziunile de luna trecută, care indicau un total de 369 de milioane de tone. Cu toate acestea, producția de soia din sezonul 2018-2019 ar urma să fie mai mare decât cea din anul anterior, una de 340 de milioane de tone.

În fine, raportul indică faptul că, la nivel global, consumul de cereale ar urma să scadă cu un milion de tone, CIC indicând că modificarea ar urma să fie generată de ajustările la consumul destinat nutrețurilor și la cel industrial în cazul grâului și al sorgului.

Publicat în Piata agricola

Potrivit adjunctului șefului Direcției pentru Agricultură Județeană Caraș-Severin, ing. Pavel Nefir, la nivel de județ, anul în curs a fost unul excelent pentru producția de porumb, în condițiile în care aproximativ 80 de procente din acest total au fost obținute de micii fermieri.

„Anul 2018 a fost unul excelent pentru producţia de porumb, la nivelul judeţului Caraş-Severin. Din cele 21.000 de hectare cultivate cu această cultură, circa 80% aparţin micilor agricultori şi 20% fermelor mari. Producţia este una foarte bună - circa 5.500 de kilograme-boabe la hectar, până la această dată, cu tendinţă de creştere la aceste producţii. La porumb, producţia a fost recoltată, până la această dată, pe 74% din suprafaţa totală cultivată”, potrivit adjunctului DAJ Caraș-Severin.

Şi la floarea-soarelui s-a obţinut o producţie bună, recoltarea fiind aproape de final. La soia a început, de asemenea, recoltatul, preconizându-se o producţie bună, până la momentul actual.

„Deşi s-a arătat a fi un an cu probleme, anul agricol a demonstrat că rezultatele au fost mulţumitoare, bune şi chiar foarte bune”, a subliniat directorul-adjunct al Direcţiei pentru Agricultură Caraş-Severin.

Conform aprecierilor acestuia, nu numai prășitoarele sunt performerele acestui an agricol. Nefir precizează în acest context că fermierii cărășeni sunt mulţumiţi şi de recoltele de fructe din această toamnă. La măr, spre exemplu, la nivelul judeţului producția va atinge un total de circa 8.000 de kilograme la hectar, producţie de foarte bună calitate.

Pe de altă parte, temerile horticultorilor din județ sunt cu privire la valorificare.

„Ne îngrijorează şi pe noi, dar şi pe agricultori, faptul că sunt posibilităţi foarte reduse de valorificare a producţiei de mere. În anumite zone ale judeţului, agricultorii prelucrează fructele, obţinând sucuri naturale de o valoare deosebită. Posibilităţile de prelucrare sunt scăzute şi insuficiente pentru producţia pe care o avem în acest an, şi la mere, dar şi la pere şi la alte fructe. Din păcate, nici depozite, momentan, nu avem. Dorinţa agricultorilor este de a realiza aceste depozite, pentru a putea păstra producţia pe o perioadă mai îndelungată”, a conchis ing. Pavel Nefir.

Publicat în Cultura mare
Pagina 1 din 3

newsletter rf

Revista