soia - REVISTA FERMIERULUI

Ca urmare a veștilor bune venite din Statele Unite ale Americii în ceea ce privește previziunile privind recolta de porumb și soia, Consiliul Internațional al Cerealelor (CIC) și-a revizuit în creștere estimările cu privire la producția globală în sezonul 2018-2019.

Într-un raport lunar, organismul interguvernamental a previzionat un total de 1,064 miliarde tone de porumb producție în sezonul 2018-2019, în creștere cu 12 milioane de tone față de estimările anterioare.

CIC estimează că recolta de porumb a SUA ar urma să atingă un nivel de 370,5 milioane de tone de porumb în anul agricol 2018-2019, cu mult peste calculele anterioare, de 359 de milioane de tone și aproape de același nivel al sezonului anterior, unul care a totalizat 371 de milioane de tone.

Turneul anual Pro Farmer Midwest Crop Tour de săptămâna aceasta a dus la rezultate pozitive privind perspectivele de producție, randamentele estimate fiind peste medie în state cum sunt Illinois, Nebraska, South Dakota, Indiana și Ohio.

Pe de altă parte, în calculele celor de la CIC apare și o diminuare a nivelului stocurilor, în contextul majorării consumului global, care ar urma să atingă un nivel de 1,105 miliarde tone, în creștere față de estimările anterioare, care se cifrau la 1,098 milioane de tone.

„Din cauza unor stocuri aflate la limită, consumul de grâu și cel de orz scad, cel mai probabil, transferându-se către porumb, în special în sectorul zootehnic”, au adăugat analiștii CIC.

De asemenea, aceștia și-au revizuit în scădere previziunile cu privire la producția globală de grâu în același interval de timp amintit anterior cu cinci milioane de tone, până la un total de 716 milioane de tone, în timp ce consumul este estimat și el a scădea cu cinci milioane de tone, până la un total de 734 de milioane de tone.

„Din cauza condițiilor agrometeo neprielnice, în continuare persistă revizuirile în scădere în interiorul Uniunii Europene, atunci când vine vorba de culturile agricole”, precizează totodată cei de la CIC.

Calculele celor de la Consiliu arată că recolta de grâu a blocului comunitar UE28 ar urma să atingă un nivel de 135,8 milioane de tone, în scădere față de cel anterior, care totaliza 139,9 milioane de tone, ca urmare a revizuirilor în scădere înregistrate în Germania, Danemarca și Marea Britanie.

Producătorii agricoli europeni încă își calculează pierderile generate de valurile de căldură. Acestea au dus la creșteri negative în ceea ce privește recoltele de cereale și fânețe, lăsându-i pe unii dintre aceștia să se lupte pentru supraviețuire, iar blocul comunitar, fără debușee la export.

Australia, unul dintre marii exportatori de grâu ai lumii, suferă și ea din cauza secetei, unele părți din zona de est a țării fiind lovite de valuri de căldură fără precedent.

În acest context, CIC a revizuit în scădere estimările privind recolta de grâu a Australiei până la un nivel de 20,5 milioane de tone, față de previziunile anterioare, de 22,5 milioane de tone.

Pe de altă parte, organismul interguvernamental și-a revizuit previziunile pentru producția mondială de soia în sezonul 2018–2019, până la un nivel de 366 de milioanede tone, în creștere cu șapte milioane de tone, „reflectându-se astfel o creștere estimată pentru randamentele din SUA”.

Publicat în Piata agricola

Președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS), prof. univ. emerit dr. ing. Valeriu Tabără, este stupefiat de turnura pe care au luat-o lucrurile ca urmare a tăvălugului mediatic și social apărut ulterior afirmațiilor ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, conform cărora porumbul de pe suprafața imediat apropiată de locul unui mistreț răpus de pestă porcină africană (PPA) ar trebui izolat și neutralizat... prin ardere, dar și de prevederile unui ordin intern semnat de același oficial guvernamental.

În numai două zile de la publicarea informațiilor în cotidianul Libertatea și, apoi, dezmințite pe rând, în aceeași zi, la Antena 3, Agerpres și Realitatea, de același Petre Daea, presa internațională deja trimite solicitări de acreditare pe lângă Agenția Națională Sanitară Veterniară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și sună încontinuu la birourile din România ale exportatorilor de bunuri agricole tranzacționabile (în acest caz, porumb) pentru a-i întreba de situația fitosanitară a materiei prime românești.

Tabără consideră a fi inadmisibilă afirmația potrivit căreia porumbul și floarea-soarelui din România sunt infestate cu virusul PPA, dar și situația în care, în România, au fost aduși specialiști danezi în gestionarea crizei generate, în condițiile marginalizării omologilor români.

Practic, totul a început cu un ordin al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (OMADR), 1295 din 3 august 2018 (un fel de circulară internă, adresată doar Direcțiilor Agricole Județene din țară, curios), care a stârnit controverse la doar câteva zile de la apariția sa și l-a determinat pe ministrul de resort, Petre Daea, să se contrazică în aceeași zi.

Conform unui comunicat de presă al Direcției pentru Agricultură a Județului Bihor, în zonele afectate de pesta porcină africană (PPA), în focarele care au fost declarate ca urmare a depistării bolii la mistreți, se interzice dislocarea plantelor, consumate parțial sau neconsumate.

„Plantele vor fi neutralizate la fața locului de către fiecare proprietar/utilizator de teren agricol”, se precizează în documentul de presă, nefiind clară (nici până la această oră) modalitatea de neutralizare. Dacă ar fi însă să luăm drept bune afirmațiile ministrului Daea din cotidianul Libertatea, în cazul porumbului am discuta de ARDERE (distrugere prin incendiere, incinerare etc.)!!!

În contextul unui an agricol greu pentru mai toată Uniunea Europeană, ce fel de mesaje transmitem pieței, până la urmă? Sunt voci care afirmă că anul acesta ar urma să producem circa 12 milioane de tone de porumb, din care, probabil, vreo patru vor fi exportate. Pe de altă parte, fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, afirmă că ne-am putea duce inclusiv spre 15 milioane de tone de porumb boabe.

Mai departe, în documentul de presă semnat de dr. ing. Hodișan Nicolae Florian de la DAJ Bihor este inserată chiar precizarea pe seama căreia ministrul Daea a făcut declarațiile incendiare. Practic, în comunicat se menționează că toate suprafețele agricole din zonele cu PPA în focarele care au fost declarate ca urmare a depistării bolii la mistreți vor fi verificate, înainte de recoltare, iar zonele afectate de mistreți vor fi izolate prin benzi arate și se va realiza neutralizarea plantelor, la fața locului, de către proprietarul/utilizatorul terenului agricol, fără însă a se specifica cum anume se va face această neutralizare. Inițial, Petre Daea a vorbit de ardere în interviul din Libertatea, pentru ca, ulterior, să dezmintă cele spuse la Antena 3, în după-amiaza de 7 august 2018, respectiv la Agerpres în aceeași zi.

Tot în comunicatul DAJ Bihor, se afirmă că, cităm: „Este interzisă recoltarea plantelor de pe zonele afectate, în focarele care au fost declarate ca urmare a depistării bolii la mistreți. În aceste zone, proprietarii/utilizatorii de teren agricol vor izola plantele, le vor distruge, după care vor dezinfecta zona”. Iată că prima explicație este cât se poate de clară – distrugere – fapt infirmat de Daea în cele pe care le vom prezenta ulterior, dar asimilat arderii în interviul din Libertatea. „Toți proprietarii/utilizatorii de teren agricol vor avea în dotare dispozitive pentru împrăștierea substanțelor dezinfectante, în toate zonele afectate de virus”.

Despre tot acest haos comunicațional care a generat inclusiv temeri printre cumpărătorii internaționali de porumb românesc, le-a dat practic apă la moară acestora pentru a impune creșteri negative de preț la materie primă și a determinat mass-media mainstream la nivel mondial (Reuters și Bloomberg) să ne ia la întrebări, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Domnule Tabără, nebunia mediatică apărută ulterior afirmațiilor privind neutralizarea plantelor din zona imediat apropiată a unui focar confirmat de PPA (arderea/neutralizarea/dezinfectarea plantelor potențial infestate) și amalgamul de informații ulterioare care se bat cap în cap, cum că virusul PPA ar putea avea drept vector sămânța de porumb și de floarea-soarelui exportate a degenerat. Deja, străinii își pun semne de întrebare și își freacă mâinile în privința unui orizont în care porumbul românesc ar putea fi subevaluat. Manipularea este în toi. Cum vedeți situația asta?

Valeriu Tabără: Este ceva incredibil ce tâmpenie s-a putut face. În privința celor afirmate de dumneavoastră cu presupunerile străinilor, este o mare tâmpenie pentru că virusul nu este un agent patogen pentru ceea ce înseamnă partea vegetală, așa cum la vremea respectivă nici E-coli nu era o bacterie care să pătrundă în interiorul plantelor. Pentru că am amintit de E-coli, transmiterea sa la om provenea din lipsa igienei.

Aici este inadmisibil să se vorbească de faptul că porumbul și floarea-soarelui din România sunt infestate cu virusul pestei porcine africane. Nu este există așa ceva. Și dacă ar fi, prin absurd, o secvență de virus să adere la o plantă, inclusiv roua de dimineață spală frunzele. Dacă mistrețul a trecut prin porumb, roua de dimineață spală planta. Nu este necesar să incinerezi planta respectivă pentru că ar fi purtătoare de virus. Pe tulpină, în afară, virusul nu rezistă, chiar dacă a rămas de la o trecere.

Tot ceea ce înseamnă chestiunea legată de infestarea părții vegetale, copaci și nu știu mai ce este o prostie. Altceva este dacă folosesc produse de proveniență animală pentru hrană sau export. În cazul porumbului însă, nu este nicio problemă legată de infestarea cu PPA.

R.F.: Din punct de vedere tehnic, atunci când este contractat și părăsește teritoriul României, porumbul este însoțit de certificate fitosanitare?

V.T.: Sigur, porumbul pleacă cu un certificat fitosanitar. Sunt vizate anumite boli, anumiți agenți patogeni. De pildă, putem vorbi de fuzarioză, de micotoxine, partea respectivă care aparține de porumb ca plantă, dar nu partea aceasta de virusuri de origine animală. Cel care a lansat treaba aceasta a făcut o foarte mare greșeală. Nu știu cine este respectivul. Am auzit și eu și m-au întrebat foarte mulți oameni. (...) Pe când o măsură să ardem pământul pe unde calcă porcii sau să dăm foc apei prin care au trecut? Este același lucru. În primul rând, nu ai cum să incendiezi porumbul acum, pentru că nu arde. Îți trebuie remorci și tone de substanțe inflamabile. Cine poate face treaba asta?

R.F.: Cine eliberează aceste documente de export la materia primă?

V.T.: Ele sunt certificate de Laboratoarele de Carantină Fitosanitară din țară. Probe pot să fie luate de beneficiari și să fie analizate oriunde în lume. Aceste certificate sunt comune la nivel de comerț internațional, pentru că trebuie să respecte legile OMC.

R.F.: Să ne gândim la un scenariu. Să luăm în calcul că un om obișnuit care are în gospodărie un porc posibil purtător de PPA, acest om devenind vector. Să ne gândim că el poate este arendaș și manevrează și materia primă recoltată, și utilajele aferente necesare. Devin astfel toate aceste obiecte vectori purtători de virus?

V.T.: Acolo este o altă problemă și asta este una dintre cele mai mari greșeli făcute până acum, și anume de a nu verifica ceea ce înseamnă deplasarea oamenilor. Omul a fost principalul vector. Eu am fost acum două săptămâni în Tulcea și am ajuns seara undeva, în drum spre Jurilovca, unde am stat două zile. N-am văzut pe nimeni făcând dezinfecție. Acum vin din Ialomița. Am fost undeva la Țăndărei. Nimic. Rămăsese un fel de plapumă pe drum care nu înseamnă nimic, chiar dacă este cu spumă. Dezinfecția se face altfel – roata automobilului trebuie să treacă cu o treime prin soluție, nu pe pânză de genul respectiv. A fost gestionată în mod neprofesionist această chestiune.

Este un lucru și mai grav. Cum am putut ajunge, când în România sunt specialiști, să-i aduci pe alții din Danemarca? Desconsiderare totală față de sistemul de specialiști din România. Eu o consider o greșeală imensă. Nici cei de la academie, nici universitarii nu au fost consultați, se pare că nici chiar Consiliul Științific al ANSVSA.

Pe de altă parte, nu are absolut nimic porumbul boabe pregătit, ambalat, depozitat ș.a.m.d., nu are absolut nimic. Pot garanta fără probleme. Nu este vector. Este o greșeală să se afirme acest lucru.

O prostie imensă făcută care nu avea ce căuta în spațiul public de dezbatere, pe care alții o speculează fără rușine. Este vorba de câștig și de exploatarea unei resurse fantastice pe care o are România, și anume cea de porumb și de floarea-soarelui.

R.F.: Pentru ce au fost aduși acești experți din Danemarca?

V.T.: Nu știu. Să rezolve problema PPA, de parcă Danemarca este marea purtătoarea de virusuri și au mari specialiști. La noi, condițiile sunt cu totul și cu totul altele.

R.F.: Anul acesta, care sunt previziunile dumneavoastră privind potențialul de dezvoltare și de producție ale culturii de porumb și floarea-soarelui?

V.T.: Producția nu este rea, dimpotrivă. S-ar putea să asistăm la un an-record. Sigur, mai avem până la coacerea porumbului. Însă și acum, pe unde am fost, am văzut un porumb de excepție, la Țăndărei. Am fost chiar în câmp, în lanuri. Arată bine și așa era la fel peste tot. De la 1 iulie 2018, am parcurs mai bine de trei mii de kilometri prin țară. Porumbul, floarea-soarelui și chiar și soia arată excepțional. Din punctul acesta de vedere, în cazul porumbului și al florii-soarelui, ar fi mare păcat dacă se așază o pată nejustificată pe producțiile României. Iese cu consecințe formidabile. Am vorbit chiar ieri (n.r. - miercuri, 8 august 2018) cu fermieri care sunt teribil de îngrijorați de aceste chestiuni scoase aiurea. Asta, când tu ai producția asta atât de mare... Pe de altă parte, este distrus sectorul porcin. Păi, ce fac cu porumbul? Îl vând subevaluat? Și așa noi nu gestionăm cum trebuie piața produselor agricole în România, de câțiva ani buni. Nu știu cine are interesul să nu gestionăm piața corespunzător.

R.F.: Anul acesta, cu cât aproximați că vom ieși la porumb și la floarea-soarelui?

V.T.: După părerea mea, producția medie a țării va fi cu mult peste cea de anul trecut, asta, dacă vremea merge bine, că pot apărea fenomene dure de tot în condițiile în care porumbul este încă în vegetație. Marea majoritate a culturii de porumb a trecut de faza aceea foarte critică de coacere în lapte. El este spre maturitate acum. Chiar este o schimbare de culoare. Revenind, eu cred că ne vom duce spre o producție medie-record la hectar.

Pe alocuri, vom avea producții de peste 10 tone la hectar, iar producția medie pe țară ar putea trece pragul de 5.000 – 6.000 de kilograme porumb boabe la hectar; ar fi un lucru excepțional. Iar ca producție totală, estimez una de aproape 15 milioane de tone. Părerea mea este că va ajunge acolo, dacă vom ști s-o gestionăm.

În fine, la floarea-soarelui ne putem duce fără probleme la peste 2,5 – 3 milioane de tone.

Publicat în Interviu

Ca urmare a revizuirilor în scădere anunțate în mod repetat în ultima perioadă pentru blocul comunitar UE28, cât și pentru Rusia, Consiliul Internațional al Cerealelor (CIC) a anunțat joi, 26 iulie 2018, că producția mondială de grâu ar urma să se micșoreze până la cel mai mic nivel al ultimilor cinci ani.

Concret, organizația interguvernamentală și-a revizuit în scădere estimările pentru producția mondială de grâu a anului agricol 2018-2019 cu 16 milioane de tone, până la un total de 721 de milioane de tone, cel mai mic nivel începând cu sezonul 2013-2014 încoace.

Recolta de grâu a Uniunii Europene (UE28) ar urma să fie de 139,9 milioane de tone, practic o creștere negativă față de proiecția anterioară de 147,3 milioane de tone, cu previziuni pentru principalii producători ai blocului comercial – Franța, Germania, Marea Britanie și Polonia, toate, de scădere.

Vremea caldă și uscată din zonele centrale și nordice ale Europei a lovit în culturile agricole, în ultimele săptămâni, și au împins contractul futures BL2c2 de pe Bursa Euronext (MATIF) până la cel mai înalt nivel al ultimilor trei ani.

„Mai mult, adăugând situației raportări dezamăgitoare în ceea ce privește recolta acestui an, există șansa unor și mai mari reduceri în rapoartele următoare privind piața cerealelor”, au adăugat specialiștii IGC.

În privința producției de grâu a Rusiei, estimările și în acest caz sunt de diminuare până la un nivel de 66 milioane tone, o scădere față de previzionarea anterioară de 70,9 milioane tone și de un rezultat îndepărtat de ceea ce s-a obținut anul trecut, și anume 84,9 milioane tone.

Stocurile mondiale de cereale sunt previzionate a scădea până la cel mai mic nivel al ultimilor doi ani, mai exact până la un total de 247 de milioane de tone. Tot în acest context, producția nu va putea ține pasul cu cererea din sezonul 2018-2019, care ar urma să totalizeze 739 de milioane de tone.

În altă ordine de idei, CIC și-a menținut nivelul estimărilor privind producția mondială de porumb în anul agricol 2018-2019 la un nivel de 1,052 miliarde de tone, cu puțin peste sezonul anterior, atunci când se înregistrau 1,044 miliarde de tone. Asta, în condițiile în care, la nivel global, ar urma să se înregistreze pentru a doua oară un deficit general de un consum potențial calculat la un nivel de 1,098 miliarde de tone.

„Majorarea de producție previzionată în cazul porumbului se bazează în mare parte pe un reviriment al producției care ar urma să se înregistreze în America de Sud, acolo unde debutul însămânțărilor pentru sezonul 2018-2019 se află încă la luni-distanță”, au adăugat specialiștii CIC.

Nu în ultimul rând, producția mondială de soia aferentă sezonului 2018-2019 ar urma să atingă un nivel de 359 de milioane de tone, nivel aflat în ușoară creștere față de estimările anterioare, care se cifrau la 358 de milioane de tone. Un mic surplus global este anticipat, în condițiile unei proiecții privind consumul de 356 milioane tone.

Publicat în Piata agricola

Culturile agricole din Covasna au fost afectate de seceta prelungită din primăvară, iar producţia din acest an ar putea fi mai slabă decât cea din 2017, estimează reprezentanţii conducerii Direcţiei pentru Agricultură (DAJ) județene.

Potrivit acestora, în intervalul 2 aprilie - 9 mai a.c. nu au mai fost înregistrate căderi de precipitații. Cu toate acestea, ploile din ultimele două-trei săptămâni au ajutat „cât de cât” agricultura covăsneană.

Conform specialiștilor citați, cele mai afectate au fost culturile de primăvară, în special sfecla, lucerna şi soia, acestea având o întârziere cam de o lună la răsărire.

În ceea ce privește structura de cultură a anului agricol 2017-2018, DAJ Covasna se află încă în curs de centralizare a datelor provenite de la fermieri şi de la primării. Potrivit estimărilor însă, culturile agricole se menţin cam la acelaşi nivel de suprafaţă, cu mici modificări, susțin cei de la direcția agricolă. Cartofii, spre exemplu, au fost însămânţaţi pe aproximativ 11.000-12.000 ha. S-a menţinut, de asemenea, suprafaţa cultivată cu grâu de toamnă, iar la rapiţă aceasta a crescut puţin faţă de anul trecut. Se estimează totodată o creştere la porumb datorită perioadei secetoase instalate.

Pe de altă parte, s-ar putea înregistra o diminuare a suprafeței însămânţate cu soia, deoarece mulţi fermieri au preferat să cultive mazăre, aceeaşi situaţie înregistrându-se şi la floarea soarelui, suprafaţa însămânţată în acest an fiind una foarte mică.

În 2017, s-au obţinut producţii extrem de bune în judeţul Covasna la majoritatea culturilor, peste media multianuală, datorită precipitaţiilor căzute în primăvară cu o ciclicitate aproape optimă.

Publicat în Știri interne

Compania de consultanță agribusiness Strategie Grains și-a revizuit în scădere propriile previziuni asupra producției de rapiță a Uniunii Europene (UE28), pentru a doua lună la rând, citând o dezvoltare întârziată a culturii în cele mai importante țări producătoare, și anume în Germania, Franța, Marea Britanie și Polonia.

Specialiștii Strategie Grains se așteaptă acum la o producție europeană de rapiță care ar urma să totalizeze 22,2 milioane tone, în scădere față de cantitatea de 22,5 milioane tone estimată cu o lună în urmă, respectiv 22,8 milioane tone previzionate cu două luni în urmă, chiar dacă ultima cifră vehiculată este cu mult peste recolta anului 2017.

Într-un raport lunar care vizează sectorul oleaginoaselor, compania citată și-a păstrat aproape neschimbate proiecțiile pentru anul în curs la producția de semințe de floarea-soarelui și la cea de soia din UE28.

Publicat în International

Tribunalul Uniunii Europene (EGC) a decis miercuri, 14 martie 2018, că grupurile din societatea civilă pot contesta modul în care Comisia Europeană (CE) a autorizat comercializarea organismelor modificate genetic (OMG) în interiorul blocului comunitar.

Și asta după ce europarlamentarii Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară au înaintat o propunere de rezoluție referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic 59122 (DAS-59122-7) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (2018/2568(RSP))

Decizia Tribunalului survine în urma respingerii de către Comisia Europeană (CE) a unei solicitări venite din partea unui grup de activiști reuniți sub numele de TestBioTech de revizuire a deciziei de acceptare pe teritoriul blocului comunitar a soiei transgenice produsă de Pioneer și de Monsanto.

Soia boabe MG a primit girul CE în 2015 ca urmare a unei recomandări pozitive venite din partea EFSA (Agenția Europeană pentru Siguranță Alimentară).

Oamenii de știință europeni au declarat în mod repetat că OMG-urile sunt sigure pentru consumul uman cât și pentru mediul de cultură față de omoloagele lor nemodificate genetic, însă opoziția venită din partea consumatorilor rămâne una puternică. Permisiunea de acces a culturilor transgenice pe piața EU este de cele mai multe ori întârziată ca urmare a neînțelegrilor dintre țările membre ale blocului comunitar.

TestBioTech a depus o revizuire în temeiul unui regulament care permite societății civile să se angajeze în dezbateri și contestații ale deciziilor UE pe probleme de mediu. CE a respins cererea și a precizat că deciziile privind OMG-urile sunt aspecte legate de sănătate și nu de mediu.

Tribunalul nu a fost însă de acord cu CE și a menționat că reglementările privind organismele transgenice sunt „o parte integrantă” a legislației de mediu, potrivit Reuters. Judecătorii EGC au adăugat că OMG-urile au făcut parte din „mediul natural” înainte de a fi transformate în produse alimentare.

"Regulamentul Aarhus", în baza căruia TestBioTech și-a întocmit dosarul, acoperă toate aspectele legislației UE privind reglementarea OMG-urilor în ceea ce privește riscurile pentru sănătate, a adăugat instanța.

TestBioTech consideră decizia ca binevenită și o descriu drept: „un pas important către consolidarea principiului precauției în UE”.

UE permite importul a mai bine de 50 de culturi transgenice și, în timp ce omologarea acestora acoperă consumul uman, acestea sunt utilizate exclusiv ca nutreț pentru animale.

Și Parlamentul European a avut un cuvânt de spus la doar câteva zile înainte

În data de 22 februarie 2018, Parlamentul European a inițiat o propunere de rezoluție depusă în conformitate cu articolul 106 alineatele (2) și (3) din Regulamentul de procedură, referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a CE privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic 59122 (DAS-59122-7) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (2018/2568(RSP)).

Potrivit rezoluției, PE consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei depășește competențele de executare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, respectiv că decizia de punere în aplicare a Comisiei nu este în conformitate cu dreptul Uniunii, deoarece nu este compatibilă cu obiectivul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, care, în conformitate cu principiile generale prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului(15), constă în asigurarea unei baze prin care să se garanteze un nivel ridicat de protecție a vieții și sănătății umane, a sănătății și calității vieții animalelor, a intereselor de mediu și ale consumatorilor în ceea ce privește produsele alimentare și furajele modificate genetic, asigurând în același timp funcționarea eficientă a pieței interne.

De asemenea, conform textului depus (B8-0122/2018) de membrii comisiei citate, eurodeputații solicită CE să își retragă proiectul de decizie de punere în aplicare și să suspende orice decizie de punere în aplicare privind cererile de autorizare a organismelor modificate genetic până în momentul în care procedura de autorizare va fi fost revizuită pentru a se corecta deficiențele procedurii curente, care s-a dovedit neadecvată;

Comisia parlamentară mai solicită legiuitorilor responsabili să avanseze de urgență în lucrările privind propunerea Comisiei de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011 și să garanteze, printre altele, că, în cazul în care Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală nu emite niciun aviz în ceea ce privește aprobarea OMG-urilor destinate cultivării sau consumului alimentar și hranei pentru animale, Comisia își va retrage propunerea.

Nu în ultimul rând, comisia parlamentară solicită Comisiei să nu autorizeze importul niciunei plante modificate genetic pentru utilizări în alimente sau furaje atunci când acestea sunt tolerante la erbicide complementare care sunt interzise sau care vor fi interzise în viitorul apropiat în Uniune, respectiv că încredințează Președintelui sarcina de a transmite rezoluția Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

Publicat în International

Piața mondială a grâului se va confrunta cu primele diminuări ale stocurilor din ultimii șase ani în sezonul de marketing 2018-2019, iar previziunile privind randamentele sunt deja de creștere negativă, a anunțat Consiliul Internațional al Cerealelor (CIC), joi, 22 februarie 2018, organismul interguvernamental estimând totodată o diminuare inclusiv în ceea ce privește disponibilul de porumb.

„În (n.r. - anul agricol și comercial) 2018-2019, atât diminuările suprafețelor însămânțate, cât și randamentele estimate ar putea genera atât o contractare a cantităților disponibile pentru piața mondială, cât și a recoltelor la final de an, pentru prima dată din sezonul 2012-2013 încoace”, se arată în raportul lunar al CIC, sinteză citată de Reuters.

Estimările organismului interguvernamental cuprind inclusiv o diminuare a disponibilului de porumb în sezonul 2018-2019, în ciuda unei ușoare majorări a productivității.

„Cu un potențial declin în SUA, contrabalansat de o revenire a producției în America de Sud, recolta mondială de porumb este, pentru moment, cel puțin, estimată a fi mai mare”, au adăugat analiștii CIC. „Cu toate acestea, luând în calcul o creștere a consumului, stocurile s-ar putea diminua pentru al doilea an la rând”.

De asemenea, CIC și-a revizuit în scădere estimările cu privire la producția mondială de porumb aferentă sezonului 2017-2018 cu șase milioane de tone, până la un total de 1,048 miliarde de tone, în parte ca urmare a estimărilor privind recoltele în scădere din Argentina și Brazilia.

La începutul acestei săptămâni, Bursa Rosario din Argentina și-a revizuit și ea în scădere previziunile cu privire la recolta de porumb a țării, din cauza persistenței secetei în zonele de producție ale celui de-al treilea cel mai mare exportator de astfel de materie primă din lume.

CIC previzionează o creștere negativă în ceea ce privește recolta de porumb a Argentinei, până la un total de 46,5 milioane de tone, în scădere de la un total de 49,2 milioane de tone, în timp ce producția estimată a Braziliei ar urma să atingă nivelul de 87,5 milioane de tone, o diminuare de la nivelul de 90,2 milioane de tone, estimat anterior.

Producția mondială de soia aferentă sezonului 2017-2018 a fost și ea revizuită în scădere cu două milioane de tone, până la un total de 347 de milioane de tone, fiind inclusă aici și diminuarea de producție care ar urma să fie înregistrată în Argentina.

În contrapartidă, în ceea ce privește suprafața totală de soia recoltată la nivel mondial în sezonul 2018-2019, aceasta ar urma să crească cu două procente de la an la an.

„Suprafața mondială (n.r. - însămânțată cu soia) recoltată este provizoriu calculată la un nou nivel-record în anul agricol 2018-2019, incluzând aici aprecieri în țări cum sunt Brazilia și SUA”, au adăugat analiștii CIC.

Nivelul estimat al producției mondiale de grâu în sezonul 2017-2017 rămâne stabil – 757 de milioane de tone.

Publicat în Piata agricola

Vineri, 24 noiembrie 2017, Argentina a autorizat utilizarea unui nou tip de sămânță de soia modificată genetic rezistentă la erbicide altele decât glifosatul, în contextul în care dezbaterile la nivel european persistă dacă să fie prelungită licența de utilizare a moleculei amintite anterior.

Dezbaterile din interiorul Uniunii Europene (UE) survin în urma unor temeri exprimate potrivit cărora erbicidul Roundup ar cauza cancer. Situația a cauzat temeri în statul sud-american (numărul unu ca exportator de șrot și ulei de soia și numărul trei mondial la exportul de soia boabe) că livrările către clienții din blocul comunitar ar fi în pericol.

Potrivit Reuters, voci autorizate din interiorul Ministerului argentinian al Agriculturii au precizat că sămânța SYN-000H2-5 avea nevoie de erbicide care nu ridicau probleme de sănătate pe mapamond. Astfel, companiile Syngenta AG și Bayer AG au solicitat aprobarea guvernului în vederea aprobării seminței.

„Acest lucru este de o deosebită importanță, dat fiind numărul de ierburi dăunătoare aflat în creștere, dar și posibilele limitări ale utilizării erbicidului glifosat”, au mai precizat specialiștii ministerului de resort din Argentina.

În iulie 2016, Bruxelles-ul a acordat o prelungire de 18 luni a licenței de utilizare a glifosatului, în așteptarea unui studiu științific mai aprofundat comandat ca urmare a eșecului răsunător de reînnoire a acordării licenței pe 15 ani.

Încă nu este clar dacă o eventuală interzicere a utilizării glifosatului în Europa ar putea avea impact asupra produselor pe bază de soia importate din Argentina, a precizat pentru Reuters Gustavo Lopez, director al companiei de consultanță cu sediul în Buenos Aires – Agritrend.

Argentina a exportat 7,5 milioane de tone de șrot de soia către țări din interiorul blocului comunitar în primele luni ale anului 2017, potrivit datelor Indec, agenția statistică a statului. Producătorii din această țară ar urma să planteze 16,8 milioane hectare cu soia în anul agricol 2017-2018.

În săptămâna 13-19 noiembrie 2017, Monsanto, precum și unele grupuri agricole nord-americane au dat în judecată statul California pentru impunerea obligativității etichetării cu avertismente privind riscul de cancer a produselor pe bază de glifosat.

Românii, unii dintre cei mai vocali fermieri în susținerea glifosatului

La mijlocul lunii octombrie 2017, prin vocea Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), anunța că fermierii români sunt dispuși să dea în judecată Comisia Europeană (CE) în cazul în care nu se va reautoriza glifosatul. Procedura a fost declanșată prin notificarea mai multor lideri ai fermierilor, fermieri membri ai APPR!

Membrii organizației au transmis direct la Bruxelles sau prin intermediul APPR o notificare către comisarul Andriukaitis. Prin intermediul documentului, se preciza că oricare dintre femierii care au făcut acest demers își rezervă dreptul de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene, conform articolului 265 din Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene.

„Fermierii interesați de a face un demers similar pot contacta APPR pentru a le pune la dispozitie mai multe informații referitoare la acest subiect. Un demers similar din partea cât mai multor fermieri este necesar pentru ca aceștia să își poată recupera în justiție eventualele pierderi cauzate de o posibilă neluare de poziție a Comisiei privind reautorizarea în timp a glifosatului”, menționa pe atunci APPR într-un comunicat de presă. „Un precedent periculos se poate crea odată cu substanța glifosat și în aceeași situație se poate regăsi oricând un alt produs de protecția plantelor utilizat la scară largă de către fermierii europeni!”.

Numai în cazul glifosatului, o interzicere a utilizării acestuia ar putea aduce României pierderi de peste 186,3 milioane de euro, din care 89 la sută ar fi pierderi directe ale fermierilor. Și asta, în condițiile în care 27 la sută din totalul suprafețelor cultivate în România sunt tratate cu glifosat, la nivel național fiind utilizate anual 4,4 milioane de litri.

Publicat în International

Pentru a doua lună la rând, serviciul de monitorizare a resurselor agricole (MARS) al Comisiei Europene (CE) și-a revizuit în creștere previziunile pentru randamentele care ar urma să fie obținute la hectarul cu porumb și la cel cu sfeclă de zahăr în acest an pe teritoriul Uniunii Europene și a menționat că ploile din țări cum sunt Franța și Germania au ajutat culturile vizate să se dezvolte, echilibrând astfel efectele secetei și arșiței din alte părți ale continentului.

Potrivit documentului remis presei luni, 18 septembrie 2017, la nivel de uniune, MARS a estimat o producție medie de 6,99 tone de porumb la hectar, în creștere față de nivelul de 6,93 t/ha previzionat în august.

Vorbim de 1,4 procente peste nivelul mediu al ultimilor cinci ani, chiar dacă cu 2,2 la sută mai mic decât randamentele anului 2016, se mai preciează în documentul citat.

Revizuirile în creștere ale productivităților estimate pentru Franța și România – cei mai importanți producători de porumb din UE – echilibrează posibilele contractări ale randamentelor din țările afectate de valurile de căldură și de căderile minime de precipitații din Spania și Croația.

Estimările MARS sunt în creștere și în cazul productivității la sfecla de zahăr pentru anul în curs, mai exact de la 76,9 tone la hectar la 74,7 t/ha, revizuiri pozitive pentru Germania și Polonia.

Este vorba de o creștere de 6,6 procente peste media ultimilor cinci ani și de o majorare cu 3,7 la sută față de anul trecut.

Potrivit Reuters, porumbul și sfecla de zahăr au beneficiat de ploi care au întrerupt recoltatul unor culturi mai timpurii, cum este și cazul grâului și orzului în țări ca Germania și Marea Britanie.

Marginal, serviciul de monitorizare a resurselor agricole (MARS) și-a revizuit în scădere productivitatea la grâul moale în cele 28 de state membre UE de la 5,86 tone la hectar la 5,85 t/ha, ușor peste media cincinală.

La oleaginoase, producția medie estimată de MARS pentru acest an în interiorul blocului comunitar UE28 a fost revizuită de asemenea în scădere, ușoară, ce-i drept, de la 3,27 tone la hectar la 3,25 t/ha, și de această dată marjă ușor peste media ultimilor cinci ani.

În cazul florii-soarelui, estimările cu privire la producție au crescut la 2,11 tone la hectar de la nivelul de 1,97 tone la hectar, de această dată cu 8,5% peste media cincinală, în principal pe fondul unei revizuiri în creștere previzionată pentru România.

Nicolae Sitaru: Porumb mult, recolta de floarea-soarelui „mai proastă decât de obicei”. Cine are dreptate? MARS sau fermierii?

Fermierii din România anunță deja prețuri în scădere la achiziția porumbului din fermă, pe fondul unei producții mai mari decât cea din 2016 (n.r. - estimările aparțin vicepreședintelui LAPAR, Nicolae Sitaru, una de 11-12 milioane tone metrice, cantitate din care mai bine de jumătate ar urma să fie exportată) și spun despre recolta de floarea-soarelui că „este mai proastă decât de obicei”.

Și asta, în condițiile în care, în cazul porumbului, rapoartele USDA relevă pentru anul agricol 2016-2017 o producţie estimată a fi în scădere în regiune (Serbia, Ucraina și Rusia), stocuri la nivel mondial evaluate însă ca fiind mai mari, iar reacţia burselor pe piața porumbului la situație, nesemnificativă (în afară, poate, de sporirea pozițiilor scurte ale speculatorilor în contractele futures cu porumb, pe Bursa din Chicago, în săptămâna până la data de 12 septembrie a.c.). Într-o anumită măsură, prețul mic la porumb e oarecum de înțeles - avem majorări de randamente în Argentina și în Mexic, iar informația circulă rapid.

Întrebat fiind care sunt estimările sale cu privire la producția de floarea-soarelui, Sitaru a spus că, la nivelul fermei sale, productivitatea va fi de sub trei tone la hectar, în condițiile în care această cultură nu are nevoie de prea multe precipitații pe parcursul anului agricol.

Atât bolile, cât și furtuna care a culcat în anumite zone tarlale întregi cu floarea-soarelui au avut și ele „un merit” la scăderea randamentelor la hectar.

În zona noastră, floarea-soarelui e mai proastă decât de obicei, pentru că ea nu prea dorește multă ploaie în tot timpul anului și cred că a fost o incidență mai mare a bolilor și noi n-am putut să le controlăm, dar compensează soia și porumbul; nu este răul cel mai mare. Oricum, suprafețele cu floarea-soarelui sunt mai mici în fiecare fermă decât cele cu porumb și soia și ce a dat ploaia mai mult la porumb compensează pierderile de la floarea-soarelui. În cazul florii-soarelui am avut producții medii de sub trei tone la hectar, la mine în fermă. Am avut și probleme din cauza vânturilor. Suprafața a fost asigurată, dar au fost două furtuni foarte puternice și au rupt foarte mult. La floarea-soarelui, în zona noastră, producția este slabă, ca urmare a florilor mai multe. Dumnezeu nu ți le dă pe toate; recuperează porumbul și soia”, a conchis Sitaru, adăugând că, la soia, se așteaptă randamente medii de patru tone la hectar, cultură neirigată.

Publicat în Piata agricola

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Alimentației din Bulgaria date publicității miercuri, 9 august 2017 și citate de Reuters, recolta de grâu a vecinilor de peste Dunăre ar putea atinge un record al tuturor timpurilor, de 5,85-5,95 milioane de tone în 2017, ca urmare a marjei pozitive de 8% de la an la an a randamentului la hectar - 5,13 tone.

Bulgaria a recoltat 5,66 milioane de tone de grâu în anul 2016, au adăugat reprezentanții ministerului de resort din țara vecină.

În plus, așteptările cu privire la recolta de acest an este că va fi una de calitate superioară față de cea din 2016.

Exporturile de grâu ale bulgarilor ar urma să depășească cifra de un milion de tone până la data de 15 august 2017, conform acelorași date.

La nivelul zilei de 27 iulie a.c., Bulgaria recoltase 89 la sută din totalul suprafeței însămânțate cu grâu, în silozuri intrând până la acea dată nu mai puțin de 5,14 milioane de tone.

Orzul totaliza 614.635 tone la data de 27 iulie 2017, în condițiile în care 99 la sută din suprafața semănată era recoltată.

Nimic pe frontul de Est. Apropiații ministrului Agriculturii din România promit conferințe în câmp pentru aflarea producțiilor

Din păcate, de pe malul românesc al Dunării nu se aude nicio veste legată de producții, chiar și estimate.

Ministrul autohton al Agriculturii, Petre Daea, după ce și-a facut campanie cu programul „Tomate în sere”, a intrat într-un fel de silenzio stampa de neînțeles pe tema producțiilor la principalele culturi agricole.

Ultima comunicare oficială pe tema campaniei de recoltat din 2017 datează din 15 iulie 2017, singura informație mai clară fiind aceea potrivit căreia, cităm: „Recoltatul la grâu s-a realizat în proporție de 55% din suprafață”.

Pe căi neoficiale, mass-mediei din România i s-a transmis că ministrul Petre Daea va susține un fel de conferință de presă-show, „după recoltat”, în câmp, nefiind însă specificată data exactă.

„Domnul ministru vrea să dea cifrele finale la sfârșitul recoltatului”, a fost informația transmisă jurnaliștilor. „Domnul ministru a spus că va face o conferință de presă în câmp, la sfârșitul recoltatului, în august”.

Informații neconfirmate din piață, vehiculate de voci din zona de consultanță, arată că România ar putea obține în acest an circa 8,2 milioane de tone de grâu, din care circa patru milioane de tone de materie-primă furajeră.

Aceiași analiști mai spun că producția de rapiță a României ar fi de circa 1,6 milioane de tone, orzul ar atinge un total de 1,5 milioane de tone, floarea-soarelui 1,9 milioane de tone, iar porumbul între 8,9 și 9,2 milioane de tone, în timp ce producția soia ar putea toaliza circa 250.000 de tone.

Datele oficiale, chiar și preliminare, încă sunt așteptate.

Publicat în Piata agricola

newsletter rf

Revista