Propunerea de diminuare a bugetului Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale (MADR) pe anul 2019 nu va influența acordarea formelor de sprijin financiar acordate producătorilor agricoli din fonduri externe nerambursabile si de la bugetul de stat, este anunțul făcut de vocile autorizate ale instituției, marți, 6 august 2019.

„Propunerea de diminuare a bugetului Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale pe anul 2019 cu suma de 310,4 milioane de lei, cuprinsă în proiectul de OG privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2019, reprezintă, în fapt, o reașezare a indicatorilor financiari aprobați, precum și reducerea sumelor ce au fost reținute în conformitate cu prevederile art. 21 alineatul 5 al Legii 500/2002 privind finanțele publice”, se menționează în informarea MADR. „Sumele reținute, conform Legii 500/2002, care fac obiectul diminuării din bugetul MADR, nu afectează nicio categorie de cheltuieli, sumele corespunzătoare formelor de sprijin financiar acordate producătorilor agricoli din fonduri externe nerambursabile si de la bugetul de stat nefiind influențate de modificările propuse în proiectul de act normativ privind rectificarea bugetului de stat”.

Rectificare bugetară pozitivă

Ministerul Finanţelor Publice propune o rectificare bugetară pozitivă, care asigură respectarea limitei de 2,76% a deficitului bugetar, cele mai mari diminuări fiind operate, conform proiectului, la Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Cercetării.

Reprezentanţii MFP precizează că sunt asigurate sumele necesare pentru proiectele de investiţii aflate în derulare, în timp ce sunt reduse sumele alocate instituţiilor cu un grad scăzut de utilizare a banilor alocaţi.

Astfel, Ministerul Educaţiei Naţionale pierde 1,03 miliarde de lei, Ministerul Fondurilor Europene 681,9 milioane de lei, iar cel al Cercetării 369,1 milioane de lei. De asemenea, bugetul Ministerului Transporturilor va fi diminuat cu 128,8 milioane de lei, cel al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat cu 243 milioane de lei, al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu 310,4 milioane de lei şi al Secretariatului General al Guvernului cu 143,6 milioane de lei.

„La instituţiile la care au fost diminuate creditele bugetare nu au fost diminuate corespunzător şi creditele de angajament, astfel încât să nu fie afectat procesul de contractare a proiectelor finanţate din fonduri europene, precum şi a lucrărilor de investiţii, diminuarea referindu-se doar la creditele bugetare (cash)”, precizează reprezentanţii MFP, într-un comunicat.

Produsul Intern Brut (PIB) s-a majorat la 1 031 miliarde de lei, faţă de 1 022,5 miliarde de lei, cât s-a estimat la fundamentarea bugetului pe acest an şi că proiectul rectificării bugetare asigură sumele necesare pentru plata pensiilor şi a salariilor.

Totodată, se asigură suma de 135 milioane de lei pentru finalizarea procesului de restituire a taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, a taxei pe poluare pentru autovehicule, a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi a timbrului de mediu pentru autovehicule, reprezentând accesoriile rămase la suma restituită (dobânzi).

Se vor aloca şi 500 milioane de lei pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse în acest an.

Publicat în Finantari

Conform precizărilor președintelui partidului de guvernământ, Liviu Dragnea, de miercuri, 10 aprilie 2019, de la Colibași, ministerul condus de favoritul său din Guvernul Dăncilă - Petre Daea - lucrează la o rețea de centre de depozitare și procesare a produselor locale.

Totodată, Dragnea a menționat că programul de subvenții agricole ar putea fi mărit și la alte legume care să fie crescute în spații protejate.

„Programul să fie mărit la toate legumele care se pun în spații acoperite, protejate, solarii, pentru vinete, ardei gras, castraveți, ardei iute, salată, varză, ridichi, orice. Noi trebuie să vă ajutăm pe voi să faceți față la concurență, dacă încep să se facă capacități de procesare a producției care să fie pe lângă niște cooperative. Cred că avem puterea prin casele de comerț să facem magazine unde să puteți să vindeți produsele românești fără să vă fie puse taxe de raft, de publicitate. Trebuie să faci o rețea de centre de colectare. Lucrează ministrul la ea, o rețea de centre de depozitare și de procesare”, a declarat Liviu Dragnea, adăugând totodată că în 2020 ar putea fi deschisă o rețea de magazine cu produse românești.

Șeful PSD a mai spus că programul de subvenționare a producției de roșii este bun, dar că ministrul Petre Daea trebuie să prezinte unul „mult mai agresiv”, adăugând că subvențiile pentru producție ar trebui cel puțin dublate.

„Programul ăsta cu 3.000 euro/ha a fost bun, dar e de început. Trebuie să prezinte ministrul un program mult mai agresiv de sprijin, pentru că nu ne batem cu o armată de copii, ne batem cu armate grele. Până să iasă românii cu roșiile, prețul pe piață este unul. Când ies românii cu roșiile, ăia vin la 1 leu. Înseamnă că este o mare bătaie de joc. Dincolo de faptul că sunt proaste și evaziune fiscală, și contrabandă la greu, or, eu sunt convins că nu are rost să cedăm aici. Ministrul e bun, am încredere în el, e curajos, eu sunt lângă el. Subvențiile trebuie cel puțin dublate și asigurat necesarul pentru condițiile de producție”, a continuat șeful lui Daea pe linie de partid.

Liderul PSD a mai menționat că cinci luni pe an nu sunt crescute tomate de producătorii locali români și ar putea fi stimulați financiar pentru a produce și în lunile reci.

„Mai avem acele luni care nu sunt acoperite. Vorbim de noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie, martie, aprilie și cam jumate din mai, până pe 10 mai, unde, cu toate solarele, nu pot fi roșii românești. Ce putem să facem aici? Să-i stimulăm să-și ia centrale și anume să le dea bani direct să achiziționeze centrale, să le dea bani ca să poată să-și cumpere folie dublă și, eventual să-și modifice suprastructura de la solar ca să poată să o susțină, nu sunt mari modificări de făcut. Să fie o subvenție mai mare pentru cei care-și fac solarii încălzite, pentru că nu poți să-i pui pe oameni să-și facă sere, că și un solar din ăsta e solid, ca să poată să acopere și celelalte luni. Trebuie să mărim producția, pentru că potențialul e foarte mare. Sunt cinci luni pe an în care ar putea să fie o producție în plus. În 2018 am avut 855.000 de tone de roșii. Dacă mai punem cinci luni, ne ducem la 1,5 milioane și încă nu e potențialul României. Gândiți-vă și la celelalte legume”, a conchis Dragnea.

Liderul PSD, Liviu Dragnea, s-a deplasat miercuri în localitatea Colibași, județul Giurgiu, alături de ministrul Agriculturii, Petre Daea, locul de unde a pornit Programul de Tomate.

Statistici favorabile

Când se află în fața raftului, 51% dintre români aleg frecvent produsele românești, în locul celor din import, iar 29% caută în mod special magazinele care includ în oferta lor produse „Made în Romania”. Produsele românești proaspete, perisabile, cum sunt lactatele, carnea, mezelurile, fructele și legumele sunt alese de peste 9 din 10 consumatori, conform unui studiu din 2018 al celor de la MKOR.

Până la data de 1 aprilie 2019 s-au arătat interesaţi să se înscrie în Programul de sprijin pentru tomate 18.500 de fermieri. Pentru ciclul I s-au primit deja 15.337 de cereri de înscriere în program, numărul acestora fiind în creştere faţă de anul 2017, când au beneficiat de acest sprijin peste 8.000 de fermieri şi faţă de 2018, când numărul total al beneficiarilor a fost de 15.712 pentru ambele cicluri de producţie.

Pentru ciclul al II-lea al anului 2019, se pot depune cereri de înscriere până pe 15 septembrie a.c. pentru perioada de valorificare noiembrie - 20 decembrie.

Producătorii agricoli din România sunt susţinuţi, printr-un program guvernamental, începând cu anul 2017, să cultive tomate în spaţii protejate (sere, solarii), astfel încât să asigure necesarul de consum intern din producţia autohtonă.

Până la ora închiderii ediției, Biroul de presă al Ministerului Agriculturii nu a transmis nicio informație de la evenimentul la care a participat Petre Daea.

Publicat în Horticultura

Bunăstarea unei societăți vine din însumarea tuturor acțiunilor constructive pe care membrii acesteia le fac, așa mi se pare firesc. Cu cât sunt mai mulți cei care lucrează, cu atât nivelul de trai este mai mare. Împotriva acestui algoritm stau leneșii și hoții, găurile negre ale societății. Într-o astfel de schemă ar trebui să adăugăm și starea de spirit, care sporește puterea, și numărul celor pozitivi sau al celor negativi.

Din păcate, în societatea noastră și-a făcut loc o confuzie care are efect dăunător asupra stării generale. Impresia că miștocăreala este similară cu satira sau cu hazul de necaz.

Spre deosebire de acestea, care au un efect pozitiv, pentru că satira folosește umorul pentru a-l îndrepta pe cel ironizat, iar hazul de necaz îl relaxează pe cel prins într-o situație dificilă, miștoul este o acțiune agresivă, vătămătoare, un comportament ostil de excludere prin înjosire a cuiva, prin umilire și batjocură. Miștocarii nu vor îndreptarea celui care a greșit sau a celui care a fost stângaci în acțiunea lui, ci vor să se amuze pe seama lui, bucurându-se de reacțiile pe care acela le va avea. Din păcate, rețelele de socializare abundă de astfel de atitudini, iar presa preia fără cenzură trendul. Agresorii se justifică pe considerentul că victimele merită agresiunea, fiind, la rându-le, persoane negative. Ok, dar dacă sunt așa, în gena lor intră și imunitatea la tratamentul aplicat, iar efectul nefast se va răsfrânge asupra celorlalți. Pe infractor chiar îl ajută, pentru că se așterne o ceață a derizoriului, sub care poate opera mai bine.

Nu îmi este cunoscut ca miștoul să fi rezolvat vreo problemă în țara asta, dar sunt foarte multe situații în care inițiative onorabile au fost anihilate pe această cale.

Miștocăreala parcă e din ce în ce mai prezentă peste tot, în presă, în politică, în economie, a trecut granițele țării, că ne râd și curcile de prin Franța sau Germania. Adevărul e că singuri ne facem de râs. Și, totuși, continuăm să ne mințim că, vezi Doamne, facem haz de necaz…

Să vedem un exemplu concret și recent. Daea și cormoranul. Deja zâmbiți, așa-i? Nu-i de râs. Țara piere și toți (ziariști, politicieni) stau cu cormoranu-n bot. Unde-i fericirea? La frații noștri europeni, care-și râd de noi, mai ales că ei și-au făcut legile în așa fel încât să nu le ajungă cormoranii în piscine.

Un slogan publicitar zice: „Suntem cu toții diferiți. Din fericire!”. Pentru români, asta nu e nicio fericire. Din momentul în care am început aderarea la UE și după ce am intrat în marea familie europeană, n-am făcut altceva decât să luăm și să aplicăm mot a mot directivele de la Bruxelles. Asta, în loc să le adaptăm realităților noastre. În loc să ne fi „bătut” pentru nevoile noastre, rezultate din specificul local, sau să fi arătat cu demnitate și cu tărie, în fața celorlalte state, greutățile cu care ne confruntăm și cum considerăm că se pot rezolva, pentru că nimeni nu poate ști, mai bine decât noi, bunele și relele noastre. Fiecare și le știe pe ale sale.

Piscicultorii români au o reală problemă cu păsările care mănâncă pește, ihtiofage le zice. Iar cormoranul este campion, consumă zilnic vreo 400-600 grame de pește, ceea ce echivalează cu circa 150 kg pește pe an, consumat de fiecare cormoran. După ani, merge un ministru la Bruxelles, expune o realitate care i-a dus pe mulți piscicultori la faliment și cere sprijin de la Comisia Europeană. Nimeni, absolut nimeni dintre români nu și-a pus problema de fond ridicată de ministrul agriculturii de la noi, nu s-a interesat de acvacultura românească, ci s-au pus pe miștocăreală pe seama acestuia. Apropo, poate că ar fi cazul ca Petre Daea să-și ia niște consilieri pe imagine și, personal, îi recomand să lase exprimările plastice, să renunțe la poezie când se duce undeva în calitate oficială. După cum se vede, nu face bine nimănui, nici măcar lui. În calitate oficială, ministrul trebuie să fie tehnic, să aibă un discurs clar, coerent, fără „floricele”.

Întreb, câți ziariști, câți politicieni (parlamentari de aici, ori din cei care ne reprezintă în Europa), înainte să batjocorească problemele piscicultorilor, au mers la ei ori le-au dat acestora un telefon ca să afle ce se întâmplă? De cealaltă parte, s-au îndreptat fermierii spre presă, pentru a spune adevărul lor dureros? Doar când le-a ajuns cuțitul la os.

Din toată povestea, am rămas cu atât: Daea, cormoranii și piscinele.

Dacă le-ar fi păsat de fondul problemei și nu de stângăcia în exprimare a celui care a pus problema, cei la care mă refer ar fi aflat că păsările ihtiofage mănâncă anual 25.000 - 30.000 de tone de pește pe an, în condițiile în care producția națională se cifrează la 12.000 de tone. Las` să mănânce cormoranul, că românul mănâncă pește din import.

România deține, conform organizațiilor piscicultorilor, 25% din suprafața piscicolă a Europei și importă 90% din peștele de apă dulce. Trebuie spus că în cazul cormoranului nu există prădători naturali.

Cine vrea să cunoască situația reală din acvacultură se poate îndrepta către Patronatul Peștelui, către fermele piscicole, e simplu, dacă vrei.

Să mergem și noi, scurt, în istorie. În 1979, Comunitatea Economică Europeană a stabilit ca o serie de specii de păsări să fie protejată special, printre care și cormoranul, care la acea vreme număra 5.000-6.000 de exemplare în Europa. Când au apărut măsurile de protecție pentru cele două specii de cormoran, cormoranul mare și cormoranul mic, nu a mai fost voie să se ia nicio o măsură asupra lor. În directivă scria clar că se interzice deranjul păsărilor. La ora actuală, în Europa sunt 1,8 milioane, iar în România, după un inventar, incomplet, se pare, doar în zona Dunării și Deltei sunt în jur de 70.000 de cormorani.

Problema acestor păsări nu este doar una românească, ci una cu care se confruntă și fermierii piscicoli din celelalte state europene. Diferența e că în România cormoranii au protecție totală, în timp ce prin alte părți, ca Germania, Polonia, Ungaria, Cehia, Franța, este voie să se împuște un număr de cormorani. La noi, niciunul! Ce se poate face? Sigur că sunt soluții și oameni competenți să le găsească. Noi nu ne băgăm peste ei, doar presupunem că s-ar putea da o derogare și pentru țara noastră sau că piscicultorii ar putea să primească compensații anuale pe hectar care să acopere pierderile, precum și subvenții, așa cum sunt în celelalte sectoare ale agriculturii, și s-ar putea găsi soluții de simplificare a accesului la fondurile europene.

În fapt, asta voia Daea să arate la Bruxelles. Numai că... poezia nu e pentru toată lumea…

Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția 1-14 martie 2019

Publicat în Editorial

Cu ocazia auditului realizat anul trecut și dat publicității în 2019, în cazul Agenției Domeniilor Statului (ADS), Curtea de Conturi a României (CC) a depistat, printre altele, neconcordanțe care au dus la o „denaturare a informațiilor din situațiile financiare”, cu o valoare estimată de 258 de milioane de lei, se precizează în Raportul public al instituției.

„Agenția Domeniilor Statului a menținut unele diferențe nejustificate între suprafețele de teren cu destinație agricolă din evidențele financiar-contabile și evidențele de fond funciar ale instituției, respectiv necorelarea datelor de fond funciar gestionate de Direcția de administrare patrimoniu cu datele de fond funciar de la nivelul unor reprezentanțe teritoriale, aspecte care au condus la o denaturare a informațiilor din situațiile financiare încheiate de ADS la 31.12.2017, cu o valoare estimată de 258 de milioane de lei”, potrivit raportului Curții de Conturi, transmis Parlamentului în data de 15 martie 2019.

Documentul cuprinde concluziile acțiunilor de audit efectuate în anul 2018 asupra conturilor de execuție întocmite pentru exercițiul bugetar al anului 2017 și asupra modului de administrare a patrimoniului public sau privat al statului și a unităților administrativ-teritoriale.

În plus, conform aceluiași raport, încă nu a fost clarificată situația patrimonială a peste 8.000 de hectare aflate în administrarea ADS.

Situația patrimonială a unor suprafețe de teren agricol, de cel puțin 8.023,5 ha, aflate în administrarea ADS, dar neexploatate de instituție, pentru care au fost emise titluri de proprietate de autoritățile publice locale, nu a fost clarificată”, se precizează în document.

Tot la ADS, conform raportului CC, în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului „au fost prezentate date și informații incomplete și incorecte cu privire la bunurile imobile (terenuri) administrate de ADS atât în ceea ce privește componența, cât și valoarea acestora (ADS)”.

În condițiile în care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) (la pachet cu instituțiile din subordine) ocupă locul al III-lea în topul ordonatorilor principali de credite, cu cele mai mari alocări de credite bugetare (17.036 de milioane de lei sau 11,35% din bugetul de stat), după Ministerul Muncii și Justiției Sociale (MMJS), cu alocări totale de 35.794 de milioane de lei (23,84% din bugetul de stat), și Ministerul Finanțelor Publice (MFP), cu alocări totale de 18.462 de milioane de lei (12,29% din bugetul de stat), era și normal ca auditorii Curții de Conturi să acorde o atenție deosebită problemelor constatate în instituțiile menționate. 

Nereguli au fost constatate și la Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) – structura centrală, respectiv la Agenția Națională pentru Zootehnie „GK Constantinescu” (ANZ), asupra cărora vom reveni.

Probleme și mai mari, la APIA

Și în cadrul Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), instituție care gestionează fondurile europene FEGA și care are cel mai mare grad de absorbție din România, unul de peste 99 la sută, s-au descoperit nereguli. Mai puține ca număr la nivel central, mai multe la centrele județene. În ceea ce privește însă valoarea sumelor cu privire la care au fost depistate probleme, Curtea de Conturi a informat doar asupra situației de la nivel central, nu și cu privire la cea din teritoriu.

Concret, în document se precizează că, în cazul APIA (sediul central), printre altele, entitatea citată „nu a înregistrat sau a înregistrat eronat în evidența tehnico-operativă debitele/accesoriile rezultate din acordarea sprijinului financiar de la bugetul de stat, situație care a condus la înregistrarea și menținerea nejustificată, peste termenul legal, în soldul contului «Decontări din operațiuni în curs de clarificare» a sumei de 1,858 mii lei”.

De asemenea, APIA la nivel central „nu a clarificat menținerea în evidența contabilă a unei datorii de natură comercială, în sumă de 19.659 mii lei (n.r. - peste 19,6 milioane de lei), neefectuând o analiză de specialitate pentru stabilirea situației juridice și economice a respectivei operațiuni și neînregistrând această sumă în conturile contabile corespunzătoare”.

În ceea ce privește centrele județene ale APIA, auditorii Curții au constatat că „au existat cazuri în care s-au efectuat plăți necuvenite reprezentând ajutoare de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură”, situație despre care atât șefia agenției, cât mai mult ministrul Agriculturii în exercițiu, Petre Daea, ar trebui să dea explicații.

Mai exact, potrivit raportului, vorbim de efectuarea unor plăți necuvenite reprezentând ajutoare de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură unor solicitanți (persoane juridice) care nu îndeplineau condițiile de acordare a acestei forme de sprijin financiar, aflându-se în stare de dificultate financiară (cazul depistat la CJ APIA Bacău). Totodată, s-au făcut plăți necuvenite ca urmare a declarării eronate a suprafețelor de teren agricol de către beneficiari, precum și a neaplicării rezultatelor controalelor efectuate pe teren asupra suprafețelor de teren agricol declarate de beneficiari la cererile de acord prealabil de finanțare/de plată (situație constatată la CJ APIA Bihor).

În aceeași ordine de idei, auditorii Curții de Conturi au considerat drept necuvenită acceptarea la plată a unor ajutoare de stat pentru reducerea accizei la motorină utilizată în agricultură, în condițiile în care pe numele solicitanților erau emise procese-verbale de debit în baza OG nr. 14/2010 și care se aflau în perioada celor trei ani calendaristici de la data încasării sumelor necuvenite pentru ajutoarele de stat acordate în perioada 2013 (cazul CJ APIA Covasna), respectiv pentru neîncadrare în suprafața totală aferentă culturilor cu același consum (cazurile CJ APIA Covasna și CJ APIA Gorj).

Nu în ultimul rând, auditorii au catalogat efectuarea unor plăți drept necuvenite, reprezentând ajutoare de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, ca urmare a declarării unor suprafețe mai mari decât cele reale (cazurile CJ APIA Hunedoara, CJ APIA Ialomița, CJ APIA Mehedinți și CJ APIA Suceava), cât și a acordării ajutoarelor unor beneficiari care au avut și discounturi financiare/cantitative de la furnizorii de carburant (cazul CJ APIA Ilfov).

Curtea de Conturi, cu ochii pe acordarea ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor

Potrivit aceluiași raport al Curții de Conturi a României, tot la APIA s-au constatat nereguli privind acordarea ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor. Mai exact, acestea se referă la declararea, în cererea unică de plată a subvenției, a unui număr mai mare de animale decât cele deținute efectiv (cazul CJ APIA Arad).

O altă problemă depistată în acest context a fost „decontarea nejustificată a cheltuielilor pentru un ajutor de stat în cazul serviciilor prevăzute pentru determinarea calității genetice a raselor aferente, pentru un efectiv de animale mai mare decât cel deținut” (cazul CJ APIA Cluj).

De asemenea, s-au constatat nereguli privind acordarea ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor ca urmare a acordării de ajutoare de stat în sectorul creșterii animalelor unor beneficiari, fără documente justificative. „În timpul auditului, deficiențele au fost remediate parțial prin transmiterea către DSVSA a bazelor de date privind REN pentru beneficiarii serviciilor (CJ APIA Gorj)”, explică auditorii.

Nu în ultimul rând, s-au constatat nereguli în contextul acordării de ajutor de stat necuvenit pentru întocmirea și menținerea registrelor genealogice ale raselor de animale, în condițiile deținerii unui efectiv de animale mai mic decât cel prevăzut de lege (cazul CJ APIA Suceava).

„În ceea ce privește creanțele provenite din sume plătite în mod necuvenit, s-au identificat situații în care nu s-au calculat, înregistrat și raportat, prin situațiile financiare încheiate la 31.12.2017, dobânzi și penalități de întârziere, aferente debitelor din subvenții necuvenite neîncasate în termen (CJ APIA Brăila), precum și accesorii datorate de către beneficiari ai ajutoarelor de stat care au fost încasate în mod necuvenit (CJ APIA Covasna)”, menționează în plus auditorii Curții de Conturi.

Totodată, precizează aceștia, CJ APIA Suceava „nu a realizat venituri la bugetul de stat, constând în debite pentru care entitatea nu a efectuat demersurile legale în vederea transmiterii la ANAF pentru urmărire și încasare sau debite pentru care nu au fost calculate dobânzi și penalități de întârziere, conform prevederilor legale, pentru perioada cuprinsă între data scadenței și data transmiterii acestora la ANAF”.

Recomandările Curții de Conturi pentru șefia entităților din subordinea MADR în scopul eliminării abaterilor, erorilor și deficiențelor care nu au putut fi corectate/eliminate pe parcursul misiunilor de audit financiar se referă la recuperarea sumelor acordate necuvenit sau nelegal, corectarea erorilor de înregistrare în evidența contabilă, cunoașterea exactă și reflectarea corespunzătoare în evidențele tehnico-operative și financiar-contabile a valorii reale a bunurilor imobile care alcătuiesc patrimoniul instituției, monitorizarea atentă a proceselor de inventariere a tuturor elementelor patrimoniale la termenul prevăzut de lege, inițierea demersurilor pentru modificarea corespunzătoare a Anexei nr. 3 la HG nr. 1705/2006 în acord cu actele normative de transmitere a dreptului de administrare a bunurilor din domeniul public al statului, precum și cu valorile stabilite în urma acțiunii de reevaluare.

2018 a fost un an al consolidării procesului de modernizare a activității Curții de Conturi

În Raportul public pe anul 2017 sunt prezentate, într-o manieră sintetică, rezultatele misiunilor de audit public extern (financiar, al performanței și de conformitate) efectuate de Curtea de Conturi la entitățile cuprinse în programul pe anul 2018, inclusiv rezultatele auditului public extern efectuat de Autoritatea de Audit asupra fondurilor europene care vizează exercițiul bugetar 2017.

Anul trecut, Curtea de Conturi a efectuat 1.670 de misiuni de audit financiar, 30 de misiuni de audit al performanței și 572 de misiuni de audit de conformitate, acțiuni realizate la un număr de 2.522 de entități.

„2018 a fost un an al consolidării procesului de modernizare a activității Curții de Conturi a României prin dezvoltarea unei culturi instituționale a transparenței și a deschiderii către dialog, iar calitatea rapoartelor a întărit poziția auditului public și încrederea partenerilor noștri și a societății în managementul responsabil al finanțelor publice. Curtea de Conturi rămâne un partener implicat în demersul instituțional și legislativ de identificare a celor mai bune soluții care să contribuie la gestionarea eficientă a resurselor bugetare”, a declarat Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi a României.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2000 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, Raportul public al Curții de Conturi pe anul 2017 a fost transmis Parlamentului în data de 15 martie 2019.

Publicat în Ultimele noutati

Cu siguranță, fiecare dintre noi s-a bucurat măcar o dată de un chilipir sau de o recomandare referitoare la o afacere, primită gratis. De ce nu? vom zice. Dacă e gratis, cu plăcere. Din păcate, descoperim, nu o dată, că acel lucru cumpărat mai ieftin sau sfatul primit gratuit, mai târziu, ne costă. Ne învățăm lecția? Ori, măcar, învățăm din experiența altora, pățiți? Realitatea îmi arată că nu.

Să trecem la agricultură, ca afacere! Și să începem cu „ieftin”.

De-a lungul timpului, s-a dovedit că semințele ori produsele de protecția plantelor, de pildă, cumpărate de la diverse persoane/firme la prețuri cu mult mai mici decât ale distribuitorilor autorizați, ale firmelor care reprezintă la noi în țară produsele respective, erau, de fapt, contrafăcute și, logic, nu au dat randamentul așteptat. Asociațiile profesionale ale furnizorilor de semințe și produse de protecția plantelor și, implicit, companiile au derulat și continuă și azi campanii de informare privitoare la contrafaceri. Cu toate astea, mai sunt agricultori care se îndreaptă spre chilipiruri, iar când vine vremea recoltei și roadele nu sunt ce trebuie, ia-l de unde nu-i pe cel ce-a vândut produsele contrafăcute…

Recent, pe grupurile de agricultori de pe facebook, niște „pățiți” căzuți în plasa lui „ieftin” au postat atenționări cu privire la niște persoane care „dau țepe” fermierilor. Mai exact, le vând mărci consacrate de utilaje agricole la prețuri de nimic, noi și ieftine. Ce face fermierul? Plătește un avans sau plătește transportul, după care vânzătorul e de negăsit. Ca să nu mai spun că în astfel de cazuri nu prea există contracte, prin urmare nu prea ai nimic la mână ca să-l tragi la răspundere pe „țepar”. Păi, nu era mai ieftin să încerce o negociere de preț cu dealerul autorizat al utilajului respectiv? Apoi, cu reprezentanții produselor faci contract, ai mentenanță, ai consultanță tehnică, ești acoperit, afacerea îți este la adăpost.

Acum, să vedem cum stă agricultura cu „gratis”. Revin la facebook și la grupurile de agricultori.

Se ia o poză cu o cultură, se pune pe rețeaua de socializare, de cele mai multe ori, cu textul: „Colegi, ce credeți că are cultura? Ce e de făcut?”. Și încep să curgă sfaturile…gratis! Își salvează omul cultura și, implicit, banii? Nu prea. Cine-i de vină? Firma care i-a vândut sămânța sau cea care i-a vândut pesticidele ori îngrășămintele, însă niciodată nu-i de vină el, agricultorul care vrea consultanță gratis, pe care și-o ia de pe internet. Doar că pământul lui are un specific, cultura, la fel, nicio fermă nu seamănă cu alta, așa cum și noi, oamenii, din fericire, suntem diferiți. Timpul pe care-l pierzi postând și citind sute de „sfaturi” și aplicându-le alandala costă mai mult decât dacă ai chema un specialist al furnizorului ori dacă ai plăti un consultant tehnic (există astfel de firme de consultanță, care-și trimit oamenii în câmp și vin cu soluții la diversele probleme).

Realitatea e că, în afaceri, ieftin și gratis înseamnă scump, foarte scump. Iar rețelele de socializare sau goagălul sunt o iluzie a lui „ieftin” și „gratis”, nu vor înlocui niciodată specialistul, fie el medic (că s-a umplut internetul și de astfel de „sfătuitori” care te asigură că lui „i-a trecut cu un ceai” o chestie precum cea pe care o ai și tu) sau agronom. Sau poate da, dar foarte rar și total întâmplător. Cine își asumă riscul? Doar mie mi se pare că prea mulți?

Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția 15-28 februarie 2019

Publicat în Editorial

Prin intermediul contului său deschis la Banca Națională a României (BNR), marți, 5 martie 2019, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a încasat nu mai puțin de 175,8 milioane de euro, reprezentând rambursarea din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) a sumelor utilizate de la bugetul de stat de către APIA în perioada 1 - 31 ianuarie 2019 pentru acordarea schemelor de plăți directe corespunzătoare anului de cerere 2018.

Suma respectivă se alătură astfel rambursărilor efectuate de către Comisia Europeană (CE) din FEGA în lunile ianuarie 2019 (807,5 milioane euro) și februarie 2019 (452,86 milioane euro), pentru plățile efectuate de către APIA în cadrul schemelor de plăți directe corespunzătoare anului de cerere 2018, dar și rambursării din luna februarie 2019 din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în sumă de 297,87 milioane de euro, pentru plățile efectuate de către AFIR în trimestrul al IV-lea al anului 2018.

„Cumulând datele financiare prezentate mai sus, sumele pe care MADR le-a încasat de la Comisia Europeană în perioada 1 ianuarie - 6 martie 2019 se ridică la valoarea de 1,734 mld euro”, se precizează într-o comunicare scrisă transmisă presei.

Următoarea rambursare a CE, pe baza declarației de cheltuieli corespunzătoare plăților efectuate de către APIA în luna februarie 2019, va fi efectuată în primele două zile lucrătoare ale lunii aprilie a.c., sumele ce urmează a fi astfel rambursate fiind în valoare de 124,47 milioane de euro.

„Facem precizarea că, pentru anul 2019, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și-a propus un target de absorbție din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) de 3 miliarde de euro. După încasarea sumei din luna aprilie 2019, procentul de absorbție raportat la target-ul propus va ajunge la 61,94%”, spun cei de la ministerul de resort.

În total, în perioada 2017-2019, țara noastră a încasat de la Uniunea Europeană (UE) peste 7,820 miliarde de euro.

Publicat în Finantari

Având în vedere rezultatele verificărilor din anul 2018, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) preconizează o scădere a numărului de fermieri ce vor fi controlați pe teren în anul 2019, acesta fiind variabil și depinzând în mare măsura de numărul de scheme solicitate de fermieri și de riscuri, a anunțat APIA luni, 25 februarie 2019.

„Precizăm că pe fluxul de selectare la control, fermierii care au modificări ale cererilor de sprijin față de anul anterior pot fi selectați la control și în anul curent cu o probabilitate mai mare față de cei care nu au modificări ale cererilor unice de plată”, adaugă vocile autorizate ale agenției.

Potrivit prevederilor OMADR 69/2019, în perioada 1 martie – 15 mai 2019, la Centrele judeţene/locale APIA şi al Centrul Municipiului Bucureşti se vor depune Cererile Unice de Plată (CUP) în cadrul Campaniei 2019.

Producătorii agricoli și din sectorul zootehnic vor depune la APIA o singură cerere, chiar dacă aceştia utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe.

CUP se vor depune la Centrele județene APIA în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mare de 50 hectare teren agricol şi la centrele locale în cazul producătorilor care solicită o suprafaţă mai mică sau egală cu 50 hectare teren agricol.

Subvenții, doar pentru cel care lucrează terenul

Arendatorul, concedentul, locatorul şi/sau comodantul nu beneficiază de plăţi pentru terenul/animalele arendat(e), concesionat(e) închiriat(e) și/sau împrumutate spre folosință, se mai menționează în documentul celor de la APIA.

„Reamintim că România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, respectiv: - schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic; - măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 - Agro-mediu şi climă, Măsura 11 - Agricultura ecologică, Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020); - ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic”, se precizează într-un comunicat de presă.

Pentru a utiliza eficient timpul pe care APIA l-a rezervat pentru primirea cererilor în Campania 2019, reprezetanții agenției îi roagă pe fermieri să se prezinte la data și la ora la care sunt programați conform invitației primite.

Nu demult, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, preciza că termenul în care se depun cererile, respectiv 1 martie - 15 mai, nu se schimbă nici în 2019, iar regula trebuie respectată.

„În 2017, ca să introducem acea ordine, am spus că închidem obloanele la APIA, în 2018 ca să introducem regula şi mai puternic, am spus că ferecăm, sudăm uşile. Anul ăsta, spun că suspendăm şi scările la APIA, pentru că până la data de 15 mai trebuie să depună cererile pentru a avea subvenţiile la timp”, menționa în data de 18 februarie a.c. ministrul de resort, la Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor din România.

Suma totală alocată României din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în 2019 se ridică la 1,94 miliarde de euro.

Publicat în Finantari

Cu ocazia unui eveniment de promovare a măsurilor din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM) organizat miercuri, 20 februarie 2019, la Bucureşti, șefa Patronatului Peştelui din România, Mariana Munteanu, și-a exprimat speranța ca președinția română a Consiliului Uniunii Europene (PRES RO) să aducă sectorului piscicol atât de așteptatele plăți directe, dar și sume dedicate pe pilonul de investiții.

„Acest produs, peşte, care este cel mai sănătos (n.r. - produs) pe care îl punem pe masa consumatorului, nu are niciun fel de sprijin. Trăim cu speranţa că dumneavoastră, acolo, la Bruxelles, în aceste şase luni cât deţinem preşedinţia Consiliului UE, veţi reuşi să spuneţi pe acel articol 23, pe viitorul program operaţional pentru pescuit, că vrem subvenţie. Vrem cei doi piloni, pilonul de investiţii, din care 30% să meargă la măsuri de mediu pentru aceste compensaţii a pasărilor ihtiofage şi acest pilon I de plăţi directe”, este rugămintea adresată de președinta patronatului de profil către ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, citată de Agerpres.

Radu Manolache, administratorul unei amenajări din Delta Dunării (Lunca, Cherhana Jurilovca), a afirmat că din 39 de ferme piscicole, în prezent mai sunt în zonă doar cinci și a readus pe masă problema păsărilor ihtiofage.

„Din nefericire, vreau să vă anunţ că în Delta Dunării mai sunt 5 ferme piscicole dintr-un total de 39, pe 600 de hectare de luciu de apă, pe care părinţii şi bunicii noştri cu foarte multe sacrificii le-au amenajat pentru producţia de peşte. Eu funcţionez între o colonie de pelicani creţi şi una de cormorani şi nu am văzut pe nimeni de 10 ani de la o societate ornitologică, deşi se bat cu pumnul în piept şi au primit şi 2,4 milioane de euro de la Ministerul Mediului, pentru a face un studiu pentru cormorani. Am investit toţi banii familiei mele şi am toate bunurile amanetate pe la bănci ca să pot să încerc să fac piscicultură. Mai sunt 4-5 ferme care mai rezistă acestor atacuri. Îmi plac şi păsările, dar sunt 11 specii, nu numai pelicanii şi cormoranii, care mănâncă peşte. Rugămintea mea, în numele piscicultorilor din Deltă care mai supravieţuiesc, sunt compensaţiile pentru pagubele pe care le produc aceste păsări. Dar acestea trebuie date în fiecare an, nu cum s-a întâmplat în perioada 2007-2013, doar pentru un an, pentru că păsările acestea nu mănâncă doar într-un an şi în patru postesc”, a precizat Radu Manolache.

El a povestit cum un cormoran are şapte reuşite din zece atacuri, iar pelicanii atacă cu ciocul peşte de peste 4 kilograme.

„Un cormoran este un pescar extraordinar, are 7 reuşite din 10 atacuri, dar ceilalţi peşti mor în câteva zile. Pelicanul aplică lovituri cu ciocul la peşti de peste 4 kilograme, nu cum se spune că mănâncă peşte de un kilogram. Toate lumea spune: «De ce nu ai făcut un film?». Păi, ce, sunt eu Cousteau? Eu nu sunt cameraman. Să vină cei de la presă să facă un film, le dau o ciorbă de pelican şi de cormoran (...) În ceea ce priveşte compensaţia pentru motorină, nu ştiu dacă sunteţi informat, dar să ştiţi că toate motoarele pe barcă sunt pe benzină. (...) De asemenea, nu mai am cu cine lucra, nu am pe cine să angajez. Vă rugăm să încercăm să colaborăm să simplificăm ghidurile (n.r. - de finanţare pe POPAM). Eu cred că toţi suntem vinovaţi de situaţia în care am ajuns. Deţinem 25% din suprafaţa piscicolă a Europei şi importăm 90% din peştele de apă dulce”, a subliniat administratorul amenajării din Delta Dunării.

Redresarea sectorului!

De cealaltă parte a baricadei aflat, ministrul Daea i-a ascultat cu atenţie şi a promis că va înfiinţa un colectiv pentru redresarea sectorului din care or să facă parte şi reprezentanţii acestui domeniu.

„Pe baza realităţii triste pe care o avem astăzi, resursa este în cumpănă. După ce a fost această explozie mediatică, îmi scriu oamenii că merg pe Mureş, pe Arieş şi că timp de trei ani de zile nu au prins un scobar şi nu au luat o mreană, pentru că nu mai sunt aceste specii, pentru că nu am avut o politică în domeniu corectă. Resursa se gestionează în domeniu. Ele trebuie să fie populate şi repopulate într-o proporţie bine-cunoscută de fermierii piscicoli, pentru a avea succes. Depopulând aceste lacuri, le-am transformat din locuri de agrement excepţionale în locuri în care stau broaştele, ţânţarii şi şerpii. La MADR, prin ordin al ministrului, voi institui un colectiv pentru redresarea sectorului din care să faceţi parte şi dumneavoastră, reprezentanţi ai sectorului”, le-a transmis Petre Daea.

Tot el a făcut un apel către fermierii piscicoli de a atrage întreaga sumă rezervată României prin Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (FEPAM).

„Avem 168 de milioane de euro din FEPAM, o sumă importantă, care se află pe drumul accesării. Astăzi veţi primi toate datele necesare, detaliile tehnice, consultanţă (...) să vă aşezaţi la masa colaborării. Sunt şase priorităţi care definesc, pe de o parte controlul preocupărilor, pe de o parte suma. Nu am dreptul şi este obiectiv prioritar pentru ministrul agriculturii să ia toţi banii, dar toţi de la Uniunea Europeană, bani la care avem dreptul şi pe care trebuie să îi folosim, cu o singură condiţie: să ne punem la treabă. Să ne desfăşurăm sesiunile corect, să informăm la timp, să acţionăm fără greşeli pentru a putea valorifica întreaga sumă rezervată României, evident care creşte cu cea pusă la dispoziţie prin bugetul statului”, le-a transmis celor din sectorul piscicol ministrul Petre Daea.

El a subliniat că sectorul acvaculturii beneficiază pentru prima dată de subvenţie la motorină, la fel ca în agricultură, dar şi de bani pentru investiţii în reproducţie.

„Acum aveţi în mână, e adevărat, puţin, două instrumente, aveţi actul normativ pentru motorină, pentru cei care vă ocupaţi de acvacultură şi aveţi pentru prima dată acest lucru, dar şi pentru investiţii în piscicultură şi în reproducţie”, a mai spus oficialul MADR.

Până la sfârșitul anului trecut, plăţile către beneficiari prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM) au fost de 31,835 milioane de euro (18,9%), iar sumele solicitate Comisiei Europene în limita alocării UE, de 26,77 milioane de euro (15,9%).

Rambursarea efectivă de la UE este de numai 17,48 milioane de euro, ceea ce înseamnă un grad de absorbţie de doar 10,38% din alocarea europeană de 168,32 milioane de euro venită prin POPAM.

Publicat în Știri interne

Producătorii agricoli români nu sunt de acord cu plafonarea plăţilor directe în viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC), iar numărul ţărilor care împărtăşesc aceeaşi opinie a ajuns la 23, a mărturisit, marţi, 19 februarie 2019, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu.

„Pe ceea ce înseamnă plafonare sunt 23 de ţări care nu doresc acest lucru, inclusiv una din cele mai aprige ţări care a susţinut plafonarea, Olanda, acum este cea mai înverşunată, pentru că au observat toţi că este o mare plasă că se ia de la ăia mari şi se dă la ăia mici. Interesul nu era acesta, ci era un interes ascuns: de a aduce banii din pilonul I la pilonul II la dezvoltare rurală, ceea ce vor italienii şi spaniolii. Practic, celor mari vor să le ia banii, iar cei mici rămân la aceeaşi sumă, aşa că nu e în plus. Deocamdată se mai discută, se mai negociază. Acolo fiecare caută să obţină ceva”, a precizat oficialul Ligii, la finalul Adunării Generale a membrilor organizației.

În viziunea sa, cel mai probabil, noua structură a Comisiei Europene (CE) şi noul Parlament European (PE) vor da liber statelor membre UE să-și genereze propriile plafoane și să gestioneze aceste sume cum doresc de cuviință.

Întrebat câte din cele 12 priorităţi susţinute de LAPAR se vor regăsi efectiv în noua PAC, preşedintele Ligii a menţionat că în condiţiile în care Europa este în campanie electorală „se scot tot felul de promisiuni, dar asta nu înseamnă că se şi materializează”.

„Se discută pe nişte subiecte care practic nici nu au început. Ne dăm toţi cu părerea pe ceea ce înseamnă viitorul PAC, dar Europa a intrat în campanie electorală. Sunt europarlamentarele şi se scot tot felul de promisiuni, dar asta nu înseamnă că se şi materializează. De un PAC adevărat sau de nişte propuneri concrete putem vorbi după ce se aranjează comisiile şi noul Parlament European. Restul sunt vorbe, ghicim, dăm cu presupusul”, a adăugat Baciu.

Fără plafonare este prima prioritate susţinută de LAPAR în noua Politică Agricolă Comună, deoarece aceasta ar trebui considerată o politică economică care asigură securitatea alimentară şi nu o politică socială.

„Plafonarea va descuraja antreprenorii de succes din mediul rural să se dezvolte şi să-şi mărească afacerile peste un anumit prag. Având în vedere faptul că fermele sunt cele care asigură securitatea alimentară, este necesar să existe o anumită predictibilitate şi eficienţă în ceea ce priveşte dezvoltarea afacerilor în domeniul agricol”, se menționează într-un raport pus la dispoziția presei de oficialii LAPAR.

Potrivit Eurostat, din numărul total de 10,3 milioane de ferme din UE, 66% au mai puţin de 5 ha şi doar 11% dintre fermierii care conduc afaceri agricole au sub 40 de ani, iar 32% dintre aceştia au peste 65 de ani. De asemenea, 3% din fermele din Uniunea Europeană care au o dimensiune egală sau mai mare de 100 ha lucrează peste jumătate din terenul arabil european.

Fermele din UE se clasifică în ferme de subzistenţă (65% din numărul total de ferme cu o suprafaţă mai mică de 5 ha, ferme mici şi medii, de regulă ferme de familie, şi ferme mari (peste 50 ha) adică societăţi comerciale axate pe obţinerea profitului din activităţi agricole.

„Din numărul total de 10,3 milioane ferme, 4 milioane au o producţie sub 2.000 de euro şi însumează o producţie de 1% din totalul producţiei agricole europene. 296.000 de ferme, respectiv 3% din numărul total de ferme, au o producţie de minimum 250.000 euro şi sunt responsabile de 55% din producţia agricolă europeană. 54% din producţia europeană este datorată Franţei (17%), Germaniei (13%), Italiei (12%) şi Spaniei (11%), iar România, deşi deţine o treime din numărul total al fermelor din UE, are o producţie de 3,4% din totalul producţiei europene”, se menționează în document.

În această situaţie, plafonarea transformă PAC din politică economică în politică socială şi intră în contradicţie cu principiile de funcţionare ale UE astfel cum au fost stabilite prin art. 39 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, care stabileşte obiectivele specifice ale Politicii Agricole Comune. Printre acestea se numără: creşterea productivităţii agricole prin promovarea progresului tehnic şi asigurarea utilizării optime a factorilor de producţie, în special a forţei de muncă, asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populaţia agricolă şi stabilizarea pieţelor etc.

În opinia reprezentanţilor LAPAR, plafonarea trebuie lăsată la alegerea voluntară a statelor membre prin crearea planului naţional strategic bazat pe subsidiaritate.

Plafonarea, conform propunerii Comisiei Europene în forma sa actuală (o sumă limitată pentru fiecare fermă, indiferent de dimensiune), vine în contradicţie cu principiul subsidiarităţii şi al descentralizării şi face ca planul strategic al fiecărui stat să devină redundant.

Cu ocazia evenimentului organizat marţi, la finele conferinței de presă, LAPAR a acordat partenerilor media premii de excelenţă pentru modul în care au reflectat activităţile din sectorul agricol, iar Revista Fermierului s-a numărat printre premianţi.

decernare

Publicat în Finantari

Potrivit anunțului făcut marți, 12 februarie 2019, de Agenția de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), plăţile pentru cei 51.123 de fermieri din eşantionul de 51.537 producători selectaţi la controlul prin teledetecţie (Campania anului de cerere 2018) pentru care s-au finalizat toate activităţile procedurale vor demara tot marți, 12 februarie a.c.

Prin intermediul unui comunicat de presă remis la redacție, APIA face precizarea că diferenţa de 414 fermieri din acest moment prezintă erori care sunt în curs de soluţionare.

Plăţile aferente acestor fermieri se vor realiza în următoarele 10 zile, după finalizarea tuturor controalelor administrative.

Publicat în Finantari
Pagina 1 din 10