Dezvoltarea liceelor agricole ca hub-uri locale de consultanță (dacă vor fi revalorizate și dezvoltate), în direcția transformării unui centru de resurse nu numai pentru viitorii fermieri, ci și pentru adulții din agricultură, cât și sprijinirea Grupurilor de Acțiune Locală (GAL), prin axa LEADER, de a integra și dezvolta infrastructur de consultanță agricolă în cadrul viitorului PAC post-2020, reprezintă două idei privind îmbogățirea arhitecturii instituționale a consultanței agricole în România, sunt de părere autorii studiului „Consultanța agricolă în România – evoluție și propuneri de politici publice”, realizat de Centrul Român de Politici Europene (CRPE).

„În România există 2.686 de comune și doar 450 de Centre de Consultanță Agricolă Locală (care de obicei sunt reprezentate de un singur inginer agronom de la primărie). Problema resurselor umane în consultanța agricolă nu mai poate fi ignorată: acum, un consultant agricol din sistemul public deservește 12 000-13 000 de fermieri înscriși pe listele APIA. Experiența statelor europene arată că o proporție optimă ar fi de un consultant la 65-100 de fermieri”, se menționează în documentul citat.

Alexandra Toderiță, autoarea studiului, alături de Cătălina Meiroșu, mai spun că (re)construcția unui sistem de consultanță agricolă funcțional și performant reprezintă o urgență nu doar din perspectiva nevoilor de dezvoltare ale fermierilor, ci și din însuși accesul României la viitoarele fonduri pentru agricultură post-2020.

De asemenea, mai precizează acestea, sunt necesare evaluări ale nevoilor fermierilor privind serviciile de consultanță agricolă – atât din punctul de vedere al conținutului consultanței – informații, nevoi de formare –, cât și al surselor preferate – la ce entități apelează aceștia, în ce au încredere etc. Mai mult, consultanța trebuie să fie accesibilă „la firul ierbii”, să fie în proximitatea fizică a fermierului.

„Necesitatea fermierilor de a accesa servicii de consultanță agricolă apare în contextul în care, pentru a-și face meseria cu succes, aceștia au nevoie atât de cunoștințe specifice domeniului agricol – spre exemplu, diagnosticarea şi combaterea unor boli sau dăunatori, cât și de competențe ce țin de managementul unei afaceri, precum întocmirea unui studiu de fezabilitate pentru obţinerea unui credit”, se menționează într-un document de prezentare a raportului.

De aceea, serviciile de consultanță agricolă reprezintă un element vital în domeniul transferului informațional şi tehnologic în agricultură, oferind fermierilor informaţii care pot contribui la îmbunătăţirea nivelului de trai al acestora şi al populaţiei din mediul rural.

Acest studiu își propune, într-o primă etapă, să realizeze o radiografie a sistemului de consultanță agricolă din România pornind de la principalele modificări legislative în evoluția sa postdecembristă, până la actuala structură organizațională. În acest moment, sistemul de consultanță agricolă din România este compus din sistemul public – compartiment de consultanță în cadrul celor 41 de direcții pentru agricultură județene (coordonate tehnic și metodologic de MADR), 280 de centre comunale de asistență tehnică în cadrul primăriilor, dar și din 14 Camere Agricole private, ale fermierilor, în 14 județe (dar care nu sunt funcționale în practică, conform experților intervievați pentru studiu).

Pe lângă entitățile publice și private, există și institutele de cercetare agricolă, cu personal calificat, specializat în funcție de domeniul de cercetare predominant la nivelul institutelor. Activitatea de consultanță și extensie se desfășoară, în acest caz, prin intermediul granturilor și proiectelor de cercetare. În egală măsură, studiul urmărește o analiză sumară a modelelor dezvoltate de alte state în domeniul consultanței agricole, modele relevante pentru a contura câteva propuneri de politică publică pentru perioada care va urma.

La noi în țară, serviciile de consultanță agricolă au fost înființate în perioada postcomunistă și, de atunci, sistemul a trecut prin nenumărate etape de reformă.

Publicat în România Agricolă

Potrivit unor informații obținute de Revista Fermierului de la un angajat al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) din teritoriu, de situația apărută în Lugoj (subiectul comunicatului agenției din data de 14 septembrie 2018), conform căreia anumite persoane s-au prezentat în fața unor solicitanți de fonduri FEADR ca fiind personal AFIR și, contra unor sume de bani, le-au oferit acestora posibilitatea de a semna contractul de finanțare, s-a aflat din presa locală.

Deocamdată, inclusiv specialiștii antifraudă ai agenției așteaptă răspunsuri din partea Poliției cu privire la cum anume s-a ajuns la acești potențiali beneficiari, dacă situația este singulară la nivel de județ sau nu etc.

Pe de altă parte, că situații oarecum similare au mai avut loc, o confirmă același angajat AFIR. Cu ceva timp în urmă, în Vaslui, în baza unei notificări false, un solicitant de fonduri FEADR (neeligibil) a plătit comisioanele aferente unei companii de consultanță care a și dispărut după încasarea sumelor necuvenite.

„A apărut în Lugoj o situație semnalată de către cetățeni și raportată Poliției, prin care anumite persoane s-au dat drept personal AFIR și, contra unor sume de bani, le-au oferit solicitanților de fonduri FEADR posibilitatea să semneze «contractul» de finanțare. Aceștia din urmă au raportat ulterior situația Poliției. Din câte știu de la colegii mei, oficialii agenției au solicitat organelor de Poliție mai multe detalii, în vederea documentării și mai exacte a situației. (...) Acesta nu este însă un caz singular. Mai este unul la Vaslui. Un caz soluționat de această dată de către Parchet. Concret, colegii din AFIR au sesizat situația Poliției după ce un solicitant ne-a sunat să ne întrebe când vine să semneze contractul, iar aceștia i-au transmis să rămână acasă că nu este nimic de semnat pentru că nu era eligibil. Ce se întâmplase - o firmă de consultanță cu care lucra păgubitul (potențial beneficiar beneficiar de fonduri FEADR) i-a transmis acestuia din urmă că acel contract de finanțare a fost selectat de către AFIR și va fi semnat în curând și că, pentru asta, beneficiarul ar trebui să-i deconteze rapid cheltuielile de consultanță. I-a prezentat solicitantului, în fals, inclusiv o «notificare» de la AFIR. Potențialul beneficiar i-a dat banii, iar firma de consultanță a dispărut. (...) Vă dați seama ce tevatură a fost după”, a mărturisit pentru Revista Fermierului, sub puterea anonimatului, angajatul AFIR din teritoriu.

Am reușit să discutăm și cu un fost consultant din piața de profil. Acesta ne-a confirmat spusele angajatului agenției și a descris și el o situație similară: „În ziua de astăzi, cu toate furăciunile din jur, nu mă miră. (n.r. - situația de la Lugoj) (...) Un consultant a prezentat, la un moment dat, un fel de document prin care susținea că AFIR ar fi semnat contractul de finanțare, astfel încât potențialul beneficiar să-i plătească lui consultanța. I-a spus că are contractul semnat și i-a prezentat un contract făcut de el. În fapt, solicitantul de fonduri FEADR nici nu avusese contractul depus”, ne-a spus mărturisit fostul consultant, și el sub acoperirea anonimatului.

Zilele trecute, șefia AFIR transmitea un comunicat de presă prin intermediul căruia anunța că parafarea contractelor de finanţare a proiectelor aferente PNDR 2014 - 2020 se efectuează numai la sediul centrelor regionale sau oficiilor judeţene ale instituției citate. Și asta, în contextul în care
unii potențiali beneficiari de fonduri europene nerambursabile pentru dezvoltare rurală au intrat pe mâinile unor escroci. Cei de la AFIR, deocamdată, nu au precizat de unde știau escrocii în cauză de situația de deponenți de proiecte pentru accesarea fondurilor FEADR a celor păgubiți.

„În ultima vreme, am întâlnit câteva situaţii grave în care oameni de bună credinţă au fost înşelaţi şi păgubiţi de diferite persoane al căror scop nu este altul decât acela de a induce în eroare şi de a-şi însuşi sume de bani prin fraudă. Sunt preocupat de această situaţie şi atrag atenţia ca, la orice nelămurire sau suspiciune, cei care doresc să acceseze sau au accesat PNDR să ia legătura cu colegii mei din structurile teritoriale. Mai mult, accentuez faptul că toate contractele de finanţare se semnează la sediile centrelor regionale sau oficiilor judeţene ale AFIR şi nu în altă parte”, afirma directorul general al AFIR, Adrian-Ionuț Chesnoiu, în comunicatul de presă.

Vocile autorizate ale AFIR au adăugat că, din punct de vedere legal, relaţia contractuală este directă şi are loc numai între Agenţie, prin structurile sale teritoriale regionale sau judeţene, şi solicitantul/beneficiarul finanţării nerambursabile.

„AFIR nu va solicita niciodată sume de bani pentru depunerea unor proiecte şi, cu atât mai mult, nu va realiza vreun demers care să pericliteze egalitatea de şanse a solicitanţilor. Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale atrage atenţia solicitanţilor şi beneficiarilor de fonduri europene prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 să fie vigilenţi şi să nu permită apariţia unor situaţii infracţionale cu impact financiar produse de persoane care nu au nicio legătură cu AFIR. AFIR face acest demers de informare în urma semnalelor venite din partea unor beneficiari şi din mass-media, ultimul caz fiind consemnat zilele acestea în localitatea Lugoj, judeţul Timiş”, se precizează în același comunicat de presă al AFIR.

Lupta antifraudă nu este de ieri, de azi, pe la AFIR

În ceea ce privește capacitatea AFIR de a gestiona situații precum cea din Lugoj, din Vaslui sau cine mai știe de pe unde, cu siguranță că angajații specializați sunt foarte bine pregătiți în a o gestiona. Din păcate, spețele nu sunt date publicității, astfel încât modus operandi sunt în continuare o necunoscută pentru cei care sunt interesați să acceseze bani FEADR.

Și spunem că angajații departamentului antifraudă ai AFIR sunt bine pregătiți pentru că participă intens la cursuri de pregătire și nu numai.

În acest context, Departamentul pentru lupta antifraudă - DLAF organiza, în parteneriat cu Institutul Naţional al Magistraturii, în perioada 3 - 4 octombrie 2016 și, respectiv, 14 - 15 noiembrie 2016, două seminarii intitulate „Frauda cu fonduri europene - schimb de bune practici în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene în România” și „Limita dintre neregulă şi fraudă - schimb de bune practici în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene în România”.

Evenimentele au reprezentat la acea vreme un exerciţiu de cooperare în domeniul luptei împotriva fraudei şi neregulilor care afectează interesele financiare ale UE în România, având drept scop principal schimbul de informaţii referitor la rolul şi importanţa activităţii fiecărui participant în domeniul protecției intereselor financiare ale UE, precum şi la greutăţile întâmpinate în practică. În plan secundar, discuţiile au urmărit şi identificarea măsurilor legislative care să ducă la îmbunătăţirea condiţiilor legale pentru o luptă antifraudă naţională şi europeană mai eficientă.

În cele două zile alocate fiecărui seminar, precizau organizatorii la acea vreme, au fost prezentate participanţilor aspecte teoretice şi studii de caz pe probleme specifice domeniului şi a fost alocat timp pentru dezbateri. Prezentările au fost susţinute de reprezentanți ai Agentului Guvernului României pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (Ministerul Afacerilor Externe), Curții Constituţionale a României, de formatori din cadrul INM, de judecători din cadrul Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, Agenţiei Naţionale de Integritate, Curții Constituţionale a României, Autorității de Audit, Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, Corpului de Control, Anticorupție și Integritate din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, precum și Direcției Control și Antifraudă din cadrul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Pentru că specialiștii agenției sunt bine pregătiți în combaterea situațiilor de fraudă externă, așteptăm informații oficiale cu privire la cum anume detalii aflate sub protecția legii pot ajunge pe mâinile unor escroci.

La fel, o mai bună comunicare cu presa, prin care sunt descrise situațiile dificile, astfel încât acestea să nu mai fie o necunoscută pentru publicul larg, ar fi binevenită.

Publicat în Finantari

Vineri, 1 mai 2018, prin intermediul Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat că va achiziţiona prin atribuire servicii de consiliere pentru fermierii care activează în ferme mici de la Avensa Consulting SRL (număr contract – C/02/1/0/3/S/1/17/3/0/18/0/00/03/S0).

În plus, în anunţ se precizează că acest contract este legat de un program finanțat din fonduri comunitare - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020: „Contractul de față este legat de un proiect/program de finanțat din fonduri comunitare – Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020”.

Conform informării cu numărul 188872/01.06.2018 (care are și un anunț asociat, anterior - 179317 / 28 mai 2017), valoarea contractului este de 1.339.100 lei, în condițiile în care estimarea iniţială a valorii contractului era de 1.364.100 de lei. Contractul presupune achiziţia serviciilor de consiliere pentru fermierii care activează în ferme mici, pentru pregătirea planului de afaceri şi managementul implementării acestuia.

Data atribuirii contractului este 10 mai 2018. Achiziţia a fost realizată din licitaţie deschisă. Instituţia a primit o ofertă.

Un istoric încărcat

La începutul lunii ianuarie 2016, procurorii DNA Suceava solicitau înscrisuri referitoare la contractele de consultanță realizate în mandatul 2008-2012 al Primăriei Botoșani, pe o speță legată de un conflict de interese.

„Stăm la dispoziția organelor de anchetă pentru a face lumină și pentru a preîntâmpina în viitor asemenea cazuri. Colegii au asigurat tot sprijinul în ceea ce privește informațiile necesare pentru lămurirea acestor cazuri. Au fost solicitate o serie de documente legate de contracte încheiate între Primăria Botoșani și firma Avensa Consulting SRL Iași”, preciza la acea vreme, pentru jurnaliștii botoșăneni, Ovidiu Iulian Portariuc, fost edil al orașului.

Potrivit „Ziarului de Iași“, în portofoliul companiei câștigătoare a licitației lansate de MADR predomină contractele de consultanţă pentru întocmirea planurilor integrate de dezvoltare urbană pentru zeci de primării. Totodată, societatea din Iaşi a oferit consultanţă pentru realizarea portofoliilor de proiecte pentru accesarea finanţărilor europene în special pe programul POR.

Astfel de servicii au fost contractate pentru Buzău contra sumei de 1,15 milioane de lei, pentru Vaslui – 700.000 de lei, pentru Botoşani – 770.000 de lei sau pentru Paşcani – 500.000 de lei. În judeţul Suceava, Avensa Consulting a câştigat 118.000 de lei pentru strategia de dezvoltare a zonei metropolitane pentru perioada 2014-2020 şi a mai încasat 1,12 milioane de lei pentru realizarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană al municipiului Suceava.

Aceeaşi firmă a întocmit documentaţia pentru Planul integrat de dezvoltare pentru Piatra Neamţ. Din portofoliul societății nu lipsesc consultanţele pe proiectele care vizează creşterea siguranţei în diverse oraşe, precum Suceava, Vaslui şi Buzău, Paşcani, Moineşti, Moreni, Botoşani, Medgidia, dar şi pe proiecte de infrastructură.

La Consiliul Judeţean Alba, firma a obținut un contract de servicii de publicitate de 641.000 de lei pentru promovarea sistemului de management integrat al deşeurilor.

În urmă cu patru ani, fostul administrator al Avensa, Ionuț Nechita, murea la vârsta de 37 de ani. El pierdea lupta cu o boală grea.

În prezent, administratorii companiei sunt Maria Roxana Nechita și Nicoleta Antal, iar ca asociați, doar Maria Roxana Nechita.

Publicat în Știri interne

Sprijinul nerambursabil de 15.000 de euro disponibil prin Submăsura 6.3 „Dezvoltare ferme mici” și banii din Submăsura 16.4 „Sprijin acordat pentru cooperare”, totul ar trebui să fie „reorientat” către dezvoltarea satului românesc, în condițiile în care furnizorii de servicii non-agricole (saloane de coafură și manichiură) au beneficiat din plin de programele naționale de dezvoltare rurală, a spus legumicultorul Vlad Gheorghe, administratorul Adinflor Exim, în cadrul dezbaterii „Oportunități de dezvoltare durabilă a agriculturii și satului românesc”.

„Submăsura 6.3 – 15.000 de euro și Submăsura 16.4, reorientați-le către mediul rural, că ați dat saloanelor de coafură și de manichiură o grămadă de bani. Dacă cineva le va analiza, fondurile acordate acestora sunt enorme față de cele din agricultură”, a precizat Vlad Gheorghe la dezbaterea organizată sâmbătă, 10 septembrie 2016, la Hanul Fermierului, din județul Călărași.

Mai mult, legumicultorul cooperatist solicită conducerii AFIR să ia în calcul construcția unor proiecte-pilot „la cheie”, care să poată fi implementate spre exemplu în Călărași (vechi bazin legumicol), unele care să șunteze birocrația și comisioanele întreținute de firmele de „casă” ale AFIR care activează pe zona de consultanță. El propune ca micul producătorul agricol să vină doar cu documentele pe care angajații agenției să le atașeze dosarului-tip deja realizat, având ca argument lipsa de educație școlară a unor dintre ei.

„Implementarea asta de proiecte. Și aici fac referire la AFIR și la Direcția Agricolă Județeană (DAJ): rugămintea mea este să faceți un pas, ca exemplu pe județul Călărași, să nu mai plătim firme de consultanță. AFIR să genereze patru proiecte și să le dea exemplu, astfel încât să nu mai aibă cine să le verifice decât personalul agenției, să nu mai avem acele sincope de a returna proiectele. (...) Să văd atunci dacă angajații AFIR vor mai putea da cu părerea despre un proiect”, a precizat Gheorghe. „Cerem totodată AFIR lista firmelor de consultanță care sunt în topul agenției pe accesări de fonduri și finalizări de proiecte. Se poartă discuția că AFIR ar fi firma a trei familii. Poate știm și noi către care dintre ele să ne ducem”.

La rândul său, Anghel Constantin, șeful grupului Agrozootehnica „Independența”, și-a exprimat nemulțumirea că dacă fermierii cooperatiști nu vor avea acces constant la fonduri destinate dezvoltării rurale, dacă nu se vor dota cu utilaje, nu vor majora productivitatea, nu vor putea fi competitivi.

„Există sprijin cuplat pentru cultivatorii de roșii. Eu sunt cultivator de roșii. Cine face prelucrarea acestor tomate? (...) Acum câțiva ani a mai fost acest sistem. Am făcut contract pentru roșiile produse, le-am transportat, n-am primit nici azi banii. Mi s-a dat jumătate din contract în conserve. Vor putea cooperativele să facă aceste fabrici? Vor avea puterea financiară să construiască aceste fabrici? Va putea cooperativa să producă bulion și să-l exporte?”, s-a întrebat retoric fostul edil al comunei Vîlcelele, județul Călărași.

Prezent la eveniment, directorul general adjunct al Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 8 Bucureşti – Ilfov, Marius Toth, a explicat că prin Submăsura 16.4 se acordă sprijin structurilor care sunt angajate într-un lanț agroalimentar și, chiar dacă sumele disponibile nu sunt mari, se pot accesa până la 100.000 de euro pentru a promova acel lanț pentru măsuri de marketing și de promovare a produselor acestora. A fost însă rezervat în declarații în ceea ce privește construcția de proiecte la cheie și a precizat că AFIR nu îi permite legislația europeană să dezvolte astfel de practici. De asemenea, el nu a menționat niciun nume din top 3 firme de consultanță cu cele mai multe proiecte. La fel de vag a fost și răspunsul acordat lui Anghel Constantin în ceea ce privește susținerea cooperativelor.

„Crearea unui cadru legislativ care să ajute aceste cooperative și care să le acorde facilități, nu ține neapărat de resortul AFIR. Din punctul nostru de vedere, aceste cooperative sunt eligibile pentru aproape măsurile și submăsurile care sunt destinate agriculturii, dar și dezvoltării rurale în general, pe de-o parte. Pe de altă parte, sigur, poate că este momentul să menționăm Submăsura 16.4 care este menită să acorde un sprijin pentru cooperarea agricolă în domeniul agricol și în domeniul pomicol. Mai exact, toate structurile care sunt angajate într-un lanț agroalimentar pot accesa această măsură. Sigur, suma nu este foarte mare, dar este un ajutor, se pot accesa până la 100.000 de euro pentru a promova acel lanț pentru măsuri de marketing și de promovare a produselor acestora”, a precizat Toth. „Tot aici ar fi de menționat măsura care finanțează în continuare înființarea și funcționarea grupurilor de producători în sectorul agricol, respectiv Submăsura 9.1. Acestea două ar fi măsuri dedicate special ideii unor parteneriate, fie că este sub forma unor cooperative sau sub alte forme juridice, parteneriate între actorii care sunt în sectorul agricol, atât în ceea ce privește partea de exploatații, cât și partea de procesare”.

Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 8 Bucureşti – Ilfov a plătit 15 milioane de euro prin PNDR 2014-2020

În cadrul aceleiași dezbateri, Marius Toth a mai adăugat că prin PNDR 2014-2020, Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 8 Bucureşti – Ilfov a plătit aproximativ 15 milioane de euro, în condițiile în care au fost și vor urma să fie deschise până la sfârșitul anului sesiuni de depunere de proiecte care totalizează o sumă de 1,35 miliarde euro

„În ceea ce privește fondurile destinate agriculturii și spațiului rural, nu numai că au fost deja contractate fonduri, dar au fost făcute și plăți pe perioada de programare 2014-2020, cel puțin la nivelul Centrului Regional București-Ilfov. Și aici vorbim despre județele Călărași, Ialomița, Ilfov și Municipiul București. Până în momentul de față am plătit efectiv în jur de 15 milioane de euro. Sigur, nu este o sumă mare, dar e adevărat, suntem la începutul programului, au fost deschise o serie întreagă de măsuri și sesiuni de depunere de proiecte”, a precizat Toth. „La nivel național, anul acesta, am făcut rapid un calcul estimativ, au fost deschise și vor fi deschise până la sfârșitul anului sesiuni de depunere de proiecte care totalizează o sumă de 1,35 miliarde euro”.

Și pentru a avea date și mai exacte, Șerban Jenel, directorul Oficiului Judeţean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) Călărași, a intrat și mai mult în detaliu. El a spus că la nivelul județului Călărași, pe submăsura instalării tinerilor fermieri, în iulie 2016, au fost depuse proiecte cu o valoare totală de 960.000 de euro. În plus, pe Submăsura 4.1, Călărașiul a avut proiecte cu o valoare de 8,6 milioane euro.

„La nivelul județului Călărași, pe Submăsura 6.1 (n.r. - Instalare tineri fermieri) am avut proiecte depuse în luna iulie a.c. pentru valoarea de 960.000 euro. Această măsură prevede ca și prag între 40.000 și 50.000 de euro pe proiect. Ca atare, cam aceasta este valoarea contractată. Pe proiecte mici, putem spune că în județul Călărași vor intra un milion de euro, ceea ce este un lucru foarte bun și este o perioadă de început pentru ca, cei interesați, să se poată dezvolta”, a spus Șerban Jenel, directorul Oficiului Judeţean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) Călărași. „Pe Submăsura 4.1, în Călărași am avut 40 de proiecte cu o valoare de 8,6 milioane euro”.

Producătorii agricoli, dar și sătenii din comuna Vîlcelele, județul Călărași au putut afla sunt oportunitățile de dezvoltare durabilă a agriculturii și a satului românesc în cadrul dezbaterii „Oportunități de dezvoltare durabilă a agriculturii și satului românesc”, eveniment care au avut loc sâmbătă, 10 septembrie 2016, începând cu ora 11, la Hanul Fermierilor de la Ferma Ivănești, complex construit de Vasile Iliuță, președintele Consiliului Județean Călărași.

„Ziua Fermierului Călărășean”, ediția a X-a, dar și „Ziua Comunei Vîlcelele”, evenimente care au avut loc în aceeași zi, au făcut parte din seria manifestărilor în care Radio Antena Satelor este implicat pentru a fi alături de ascultătorii săi și a marca, si în acest fel, cei 25 de ani puși în slujba locuitorulor de la sate și agriculturii românești.

Radio Antena Satelor împlinește anul acesta 25 de ani  de existență pe piață media, singurul post dedicat în exclusivitate mediului rural, dezvoltării agriculturii și promovării celor mai autentice valori ale poporului român, tradițiile și cântecul popular.

Publicat în Finantari

Președintele Camerei Agricole Naționale (CAN), Cornel Stroescu, a luat în vizor activitatea Camerelor Agricole de pe lângă Consiliile Județene, entități care deși au finanțare și personal angajat, nu fac în opinia sa o activitate concretă de susținere a producătorului agricol din România, motiv pentru care solicită o statistică pe țară în intervalul 2007-2014.

Șeful Camerelor Agricole private din România spune că deși nu primește bani de la stat, se luptă constant pentru binele fermierilor, cea mai nouă reușită fiind modificarea Legii 283/2010, avizele favorabile venind deja de la două comisii specializate din Senat.

„Având Camerele Agricole de pe lângă Consiliile Județene, mi-aș dori să văd și eu o statistică a activității acestora, ce anume au făcut ele din 2007 până în 2014 pentru fermierul român. Aceste entități sunt finanțate, au bani, au avut personal angajat, specialiști care ar fi trebuit să miște ceva pentru producătorii agricoli. Noi, pe de altă parte, cei de la Camerele Agricole private, în tot acest răstimp am fi făcut mult mai multe pentru fermieri dacă am fi avut parte de finanțare, ținând cont de faptul că prin Ordonanța 58, după care ne-am înființat noi în 2013, s-a tăiat orice resursă de bani pentru Camerele Agricole private (pentru alegeri și funcționare ulterioară)”, a declarat Stroescu. „Cred că am fost mai activi decât cei de la Camerele Agricole Județene, în sensul că nu am stat pe loc, am mers mai departe să modificăm Legea 283/2010, ale cărei baze au fost puse chiar de către actualul premier, Dacian Cioloș. Am mers mai departe, am luptat, am făcut demersuri și, deja, modificările Legii 283/2010 după care vrem să funcționăm sunt în Senat. Acum, în februarie (n.r. - 2016), actul normativ va intra și la Camera Deputaților. Avem avize favorabile până acum de la comisiile din Senat (de Agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, respectiv cea Economică, industrii și servicii) și așteptăm să intre în discuție și la Camera Deputaților”.

Unul dintre amendamentele aduse Legii 283/2010 este reprezentat de obținerea a nu mai puțin de 10 milioane de lei la nivel de țară pentru organizarea alegerilor, cât și sume variind între 700.000 și 2.000.000 lei, bani necesari salarizării specialiștilor care vor activa în cadrul camerelor agricole private județene.

Sprijinul pare a venit mai mult din partea premierului Dacian Cioloș, în fapt inițiatorul actului normativ care a suferit în ultimii ani modificări structurale semnificative.

„Cea mai importantă modificare adusă Legii 283/2010 este reprezentată de finanțarea înființării Camerelor Agricole private. Noi trebuie să avem acest format de Camere Agricole în toată țara. Asta înseamnă în fiecare județ, Cameră Agricolă județeană privată, iar aceasta să aibă reprezentanți în fiecare comună. Pentru alegeri, noi am propus 10 milioane de lei pentru toată țara. Nu-i o sumă mare în comparație cu ce se cheltuie la alegerile locale. O altă modificare importantă este cea a acordării unui sprijin financiar pe trei-patru ani de zile pentru susținerea salariilor specialiștilor angajați. Din declarația domnului ministru Irimescu și a premierului Cioloș, cei doi sunt de acord ca să ne sprijine financiar; din aceșt bani noi trebuie să angajăm specialiști care nu numai să ofere informații fermierilor, dar și să vină în sprijinul acestora cu abordări practice. Pe fiecare ramură a agriculturii trebuie să avem astfel de specialiști”, a precizat șeful CAN. „Pentru salarii, am cerut fiecărui județ să facă un buget estimativ. (...) Ca proiecții, sumele necesare la nivel de județ (în funcție de mărime) s-ar încadra între 700.000 lei și 2.000.000 lei pe an. Aici vorbesc în funcție de județ, pentru că un specialist bun, un zootehnist, un inginer agronom care cu siguranță nu va lucra doar opt ore, va sta la birou, va fi altături de fermieri poate zi lumină, va trebui remunerat ca atare”.

Întrebat fiind cum anume poate o cameră agricolă privată să susțină interesele fermierilor români, Stroescu a dat exemplul celei din Mehedinți, de care se și ocupă personal în calitate de președinte. În prezent, Camera Agricolă privată Mehedinței face demersurile necesare de a obține finanțare în vederea irigării a nu mai puțin de 80.000 de hectare afectate de secetă, în sudul județului.

„Camera Agricolă Mehedinți a întreprins toate demersurile pentru refacerea organizațiilor de udători. Am avut chiar și o întâlnire cu prefectul județului. Am făcut teren, am mers la fiecare fermier, astfel încât să-i determinăm pe toți să înțeleagă ce înseamnă să avem irigații în zona de sud a județului, cea mai afectată de secetă. Dacă nu vom avea aceste organizații, nu vom putea lua bani și din acel miliard alocat pentru infrastructura primară de irigații. În urma acestui demers al Camerei Agricole private Mehedinți, oamenii ne-au dat acordul lor; a rămas ca noi să mergem la MADR. Mai avem o problemă cu transformarea fostelor asociații în organizații, unde știm foarte bine că prin intermediul lor au fost devalizate instalațiile de irigat”, a mărturisit Cornel Stroescu. „Acum noi întâmpinăm greutăți din cauză că ANIF a dat 2003-2004 a dat acestor asociații cu titlu gratuit infrastructura secundară. La momentul acesta nu mai există absolut nimic. Noi trebuie să încheiem proces-verbal să preluăm. Foarte mulți nu mai sunt proprietarii care erau în 2004. Întâmpinăm greutăți în a face aceste procese-verbale și a face până la urmă un inventar. (...) MADR spune că aceste asociații sunt proprietare, dar de ce mai sunt? Terenul este al nostru. Noi, fermierii, care exploatăm în prezent terenurile respective (peste 50% din suprafețe și-au schimbat proprietarii în ultimii 10-12 ani) vrem să facem irigații și nu putem. Este vorba de 80.000 ha care se pot reabilita și iriga. Eu cred că sunt demersuri care arată că ne-am zbătut și care trebuiau să fie inițiativa altora”.

Achim Irimescu nu are aceeași viziune cu Dacian Cioloș. „Toată consultanța ar trebui să treacă în cadrul Direcțiilor Agricole județene”

Nu cu mult timp în urmă, în Camera Deputaților, la Comisia de Agricultură, au avut loc discuții aprinse pe tema Camerelor Agricole (nu ar fi primele). Conform precizărilor ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, premierul Dacian Cioloș ține la abordarea franțuzească, de trecere în sectorul privat de utilitate publică atât a consultanței agricole, cât și a Camerelor Agricole cu finanțare din surse bugetare, timp de patru ani.

Irimescu este de părere că s-ar putea să apară problema autosusținerii financiare după cei patru ani de activitate cu bani de la bugetul statului, motiv pentru care crede că zona de consultanță ar trebuit să intre sub jurisdicția Direcțiilor Agricole județene.

„Premierul ține foarte mult (la un model n.r.) inspirat din cel franțuzesc, în care toată consultanța, respectiv Camerele Agricole să fie în sectorul privat, dar de utilitate publică, să fie finanțate de Ministerul Agriculturii timp de 4 ani și ulterior să intre pe autofinanțare din contribuțiile fermierilor. Noi, cu camerele agricole și consultanța ne adresăm micilor și producătorilor medii și am dubii că ei vor reuși să finanțeze aceste camere agricole (după cei 4 ani n.r.). Acum avem în 14 județe Camere Agricole naționale. Va exista posibilitatea să scoatem de la Consiliile Județene consultanța și să o trecem pe toată în privat prin camerele agricole naționale sau private”, a explicat Irimescu. „Semnul meu de întrebare este dacă într-adevăr vor reuși să-și asigure finanțarea după cei 4 ani. O soluție la îndemână ar fi să treacă partea de consultanță în cadrul Direcțiilor Agricole județene. Nu este imposibil nici să descentralizăm”.

În prezent, Ministerul Agriculturii analizează mai multe variante în ceea ce privește modificarea legislației privind Camerele Agricole. Prima variantă, susținută de premierul Dacian Cioloș, este ca, printr-o lege organică, aceste entități să iasă din subordinea Consiliilor Județene și să se facă private de utilitate publică. Pe vechea legislație, doar 14 Camere Agricole au fost înființate la nivel județean. Așa că o altă variantă este ca și fermierii din celelate județe să fie ajutați să facă alegeri. O ultimă varianta este ca actualele Camere Agricole să revină la MADR de la Consiliile Județene.

Publicat în Știri interne